doi.org/10.35321/term28-14

A 4-a conferință științifică internațională „Nivelurile științifice, administrative și educaționale ale terminologiei”

RAMUNĖ VASKELAITĖ

Lietuvių kalbos institutas

ID ORCID: https://orcid.org/0000-0001-6063-9699

Conferința științifică „Nivelurile științifice, administrative și educaționale ale terminologiei”, care îi reunește la Institutul de Limba Lituaniană pe terminologii din întreaga lume, anul acesta a putut să-i reunească doar... în fața ecranelor computerelor. Din cauza restricțiilor Covid-19 care continuau, această conferință, devenită treptat o tradiție, a trebuit să se desfășoare într-un format neobișnuit.

Însă numărul comunicărilor primite a fost mare. A fost reprezentată aproape întreaga Europă – Europa de Vest (Franța, Belgia), Europa Centrală și de Est (Ungaria, Polonia, Elveția, Croația, România, Georgia, Rusia), Europa de Sud (Spania și regiunea autonomă Catalonia, Portugalia), Europa de Sud-Est (Grecia, Macedonia de Nord). Două comunicări au fost prezentate de vecinii letoni, iar zece de vorbitori din Lituania. Așadar, formatul neobișnuit nu a fost un obstacol în a simți ce însuflețește terminologia europeană și încotro se îndreaptă. Evenimentul, desfășurat într-un program deosebit de intens (21–22 octombrie), a prezentat din abundență atât cercetări științifice, cât și proiecte care evidențiază direcțiile și formele activității terminologice.

Dintre acestea din urmă, nevoia și aspirația de armonizare și coordonare se conturează drept direcția poate cea mai pregnantă a activității terminologice actuale. E drept că coordonarea are dimensiuni diferite.

Dimensiunea cuprinsă poate cel mai larg a fost deschisă de proiectul Terminologija be sienų (în engleză Terminology without borders), prezentat de reprezentantul Parlamentului European Rodolfas Maslias. Acesta, potrivit vorbitorului, cuprinde nu doar Europa, ci și Asia și America de Nord. Proiectul este în curs de extindere. În prezent, participă la el peste 20 de parteneri, iar domeniile principale de utilizare a termenilor sunt 10: educație, finanțe, medicină, drept etc. Accentul se pune pe universități: aici se alcătuiesc corpusuri de texte, din ele se selectează termenii, se identifică echivalentele din alte limbi, iar acestea sunt publicate online sub forma unor glosare multilingve (https://

Terminologija | 2021 | 28

267

yourterm.org). Potrivit evaluării terminologilor Parlamentului European, termenii cu echivalente sunt incluși în baza de date terminologică a UE, IATE.

Totuși, se depun eforturi de coordonare și la alte niveluri, de pildă la nivel național sau lingvistic. Astfel, invitata Frieda Steurs (Universitatea Catolică din Leuven, Belgia) a prezentat eforturile de coordonare a limbii și terminologiei neerlandeze. După cum se știe, această limbă este vorbită în Țările de Jos, în regiunea Flandra din Belgia (așa-numita limbă flamandă), în două grupuri de insule din Marea Caraibilor, precum și în fosta colonie neerlandeză Surinam. Atrăgând atenția asupra faptului că s-au depus eforturi în acest sens dintotdeauna (Uniunea Limbii Neerlandeze a fost înființată în 1980), vorbitoarea a relatat despre Institutul Limbii Neerlandeze din Leiden, care a devenit un asemenea centru și unde se adună toate materialele necesare învățării limbii neerlandeze, precum și despre rezultatul eforturilor din domeniul terminologiei – Centrul de expertiză în terminologia neerlandeză (engl. Centre of Expertise for Dutch Terminology), înființat în 2019. Desigur, a vorbit și despre activitățile de armonizare, dezvoltare și cercetare a terminologiei neerlandeze desfășurate acolo.

Prezentarea pregătită de reprezentantele Ungariei și citită de Dóra Mária Tamás, care predă la două universități din Ungaria și lucrează, în același timp, la un birou special de traduceri (engl. Hungarian Office for Translation and Attestation Ltd, OFFI), a indicat o direcție similară. Vorbitoarea a prezentat manualul de terminologie al acestui birou, aflat în subordinea Ministerului Justiției din Ungaria și publicat în trei volume; scopul lui este enunțat chiar în titlul prezentării – să formeze, să armonizeze terminologia și să contribuie la realizarea obiectivelor politicii terminologice a Ungariei. Publicația se concentrează asupra celor mai importante concepte juridice, oferind echivalentele acestora în alte limbi, definiții și surse, dar publică totodată articole despre terminologie, strategia lingvistică și planificarea lingvistică. După ce a trecut în revistă primul volum, axat pe formare (2017), și al doilea volum, axat pe armonizarea terminologiei (2019), care oferă echivalente în engleză, germană, franceză și italiană, vorbitoarea a prezentat și cel mai recent volum, care include echivalente în limbile vorbite în șase țări învecinate (Slovenia, Slovacia, Serbia, România, Croația și Ucraina), în care maghiara este o limbă minoritară.

Tema armonizării a fost abordată și în prezentarea Albina Auksoriūtė, directoarea Institutului Limbii Lituaniene, însă ea s-a întors în trecut – la Comisia de Terminologie (1921), înființată de guvern la începutul perioadei de independență și prezentată drept începutul organizării activității terminologice. Comisia, înființată pe lângă Ministerul Educației, avea ca scop armonizarea limbii și a termenilor folosiți în instituțiile statului. După cum s-a rezumat, aceasta a creat—

268

Ramunė Vaskelaitė

4-oji tarptautinė mokslinė konferencija „Moksliniai, administraciniai ir edukaciniai terminologijos lygmenys“

—termenii necesari funcționării statului. Totuși, a trebuit menționat și faptul că activitatea a fost întreruptă din cauza neînțelegerilor interne și a abordărilor diferite față de puritatea terminologică și neologisme, iar după cinci ani a încetat cu totul (reluarea ei devenind posibilă abia după război). Au fost prezentate, de asemenea, personalitățile care au dezbătut probleme de terminologie în aceeași perioadă – lucrările lui Stasys Šalkauskis, așadar perspectiva filosofică, precum și principiile terminologice formulate de acesta, inclusiv câteva idei potrivit cărora nu este necesar nici să împrumutăm, nici să creăm neologisme: pentru terminologie se pot adapta cuvinte folosite în propria limbă.

Prezentarea Reginei Kvašytė, care a reprezentat Academia Šiauliai și Universitatea din Letonia, poate fi considerată o continuare a temei. Ea a trecut în revistă Comisia de Terminologie înființată după război, în 1945, precum și o comisie înființată în Letonia în aceeași perioadă, comparând circumstanțele înființării și activitatea acestora. În Lituania, Comisia de Terminologie a fost înființată pe lângă Prezidiul Academiei de Științe, iar în Letonia, din 1946, în cadrul Academiei Letone de Științe; ulterior, ambele au devenit parte a unor institute de cercetare a limbii. Comisiile au supraviețuit, într-o formă sau alta, până în prezent, ceea ce pare să indice că legăturile cu știința au fost un factor mai constant al activității lor. Totuși, a fost prezentat și un fragment din procesul-verbal al ședinței comisiei lituaniene din 1951, în care au fost formulate scopurile și sarcinile acesteia; fragmentul arată că printre scopuri figura „lupta împotriva moștenirii burgheze străine în domeniul terminologiei”, iar printre direcțiile de activitate – „familiarizarea cu moștenirea burgheză în domeniul terminologiei”. Această din urmă formulare a fost interpretată ca o încercare de a continua activitatea Comisiei de dinainte de război, dar arată și că aceasta trebuia continuată în cu totul alte împrejurări, când chiar și știința, chiar și terminologia erau considerate domenii de influență ideologică. Probabil se credea că realitatea putea fi schimbată prin schimbarea terminologiei.

La conferință au fost prezentate și lucrări care ilustrează eforturile de coordonare la nivelul unui anumit domeniu. Astfel, Francesc Galera, reprezentant al Universității Autonome din Barcelona (cat. Universitat Autònoma de Barcelona), din Catalonia, care are statut de autonomie, a vorbit despre un proiect desfășurat timp de peste un deceniu, al cărui rezultat a fost armonizarea termenilor în mediul academic. Potrivit vorbitorului, punctul de plecare al proiectului a fost internaționalizarea: termenii englezești din documentația care reglementează activitatea acestei universități erau traduși în moduri atât de diferite, încât apăreau dificultăți de comunicare. Întrucât problema se manifesta în rândul universităților în care se vorbește catalana (19 universități în partea catalanofonă a Spaniei și câte una în Andorra, Franța și Italia), s-a lansat proiectul de uniformizare a termenilor la nivelul acestor universități, rezultând astfel 2 000 de termeni armonizați în catalană, spaniolă și engleză (ultima fiind folosită ca limbă de lucru în universități—

Terminologija | 2021 | 28

269

—). Vorbitorul a menționat drept avantaj contribuția la normarea limbii engleze, iar printre dificultățile evidențiate pe parcursul proiectului a enumerat diferențele majore dintre sistemele lingvistice, precum și dintre realitățile desemnate. Neconcordanțele dintre sistemele lingvistice au fost menționate și de alți vorbitori, de exemplu de Diana Stolac, reprezentanta Croației (Universitatea din Rijeka), care a discutat termenii din ingineria navală, sau de Inta Virbule și Maira Kreisler, reprezentante ale Bibliotecii Naționale a Letoniei. Această din urmă prezentare s-a concentrat asupra termenilor din biblioteconomie și a evidențiat problemele generate de standardul internațional de descriere și acces la resurse (engl. Resource description and access, RDA), pe care M. Kreisler l-a descris ca pe o filosofie nouă, precum și de traducerea și implementarea termenilor.

La prima vedere, standardele ar trebui să fie un instrument de uniformizare a terminologiei, însă și prezentarea reprezentantului Spaniei, Ricardo Eito-Bruno (Universitatea Carlos III din Madrid), axată pe termenii din domeniul siguranței, a arătat că, în loc să îndeplinească acest rol, ele nu fac decât să încurajeze diversitatea, care în domenii precum siguranța reprezintă un pericol. Prezentarea a evidențiat diferențele dintre termenii folosiți în diverse ramuri ale ingineriei și a propus reunirea acestora într-un singur loc, astfel încât toate neconcordanțele să fie observabile dintr-o privire. Într-o altă secțiune, un grup de cercetători din Ungaria, reprezentat de Márk Jámbor, și-a îndreptat atenția către Clasificarea internațională a bolilor și a problemelor de sănătate conexe a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) – a prezentat un studiu care a arătat că aceasta nu include unele leziuni ale țesuturilor moi și ale oaselor constatate în diagnosticele medicilor din Ungaria. De fapt, prezentarea Violetăi Černiauskaitė (Biblioteca Națională Martynas Mažvydas din Lituania), care participă la activitatea comitetului „Informație și documentare” al Organizației Internaționale de Standardizare și care a discutat termenii standardelor, a arătat că standardele sunt actualizate permanent și, prin urmare, sunt în continuă schimbare. În plus, standardele sunt elaborate într-un ritm rapid, iar țările nu reușesc să le traducă pe toate în limbile naționale. Vorbitoarea a menționat și standardul-glosar LST ISO 5127. Informacija ir dokumentavimas. Pagrindai ir aiškinamasis žodynas, care cuprinde termenii standardelor publicate până atunci. Aceasta confirmă ideea desprinsă din discuția despre termenii din domeniul siguranței, potrivit căreia standardele terminologice constituie un domeniu care, la rândul său, necesită standardizare.

La conferință nu s-a discutat dacă dicționarele de termeni sunt un instrument mai fiabil de uniformizare a terminologiei. Totuși, au fost prezentate două comunicări despre dicționare, iar ambele au arătat că perspectivele acestui instrument tradițional sunt promițătoare. Elīna Peina, reprezentanta Universității din Liepāja (îndrumătoare: Anita Helviga), a menționat că în Letonia au fost publicate peste 600 de dicționare între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea și a prezentat un studiu menit să afle ce înseamnă un dicționar bun. De fapt,

270

Ramunė Vaskelaitė

4-oji tarptautinė mokslinė konferencija „Moksliniai, administraciniai ir edukaciniai terminologijos lygmenys“

A fost prezentată doar o parte a acestuia – răspunsurile studenților și doctoranzilor chestionați la întrebarea privind caracteristicile pe care ar trebui să le aibă un dicționar terminologic ideal. Răspunsurile au arătat că cele mai importante caracteristici sunt actualizarea, simplitatea și fiabilitatea dicționarului. Doar câțiva respondenți au considerat importantă existența echivalentelor în alte limbi. În prezentarea susținută de vorbitorul din Polonia, Tomasz Michta (Universitatea din Białystok), a fost propusă ca alternativă la dicționarul alfabetic o structură sistematică, bazată pe clasificarea conceptelor în primare, secundare, terțiare etc. Aceasta arată, de asemenea, că dicționarele au perspective, dar se caută o formă nouă.

La această conferință s-a acordat puțină atenție instrumentelor moderne de gestionare sau cercetare a terminologiei și tehnologiilor de inteligență artificială. Acestea au fost menționate doar în câteva prezentări. Sigita Rackevičienė (Universitatea Mykolas Romeris), reprezentând grupul de cercetători lituanieni (S. Rackevičienė, A. Utka, A. Bielinskienė și A. Rokas) care desfășoară proiectul Dvikalbis automatinis terminų atpažinimas, a discutat etapa actuală a proiectului – adnotarea datelor cu instrumentul QuickTag – sau, mai exact, problemele apărute. Instrumentul automat a fost menționat și de reprezentanta Georgiei, Khatuna Beridze (Universitatea de Stat Șota Rustaveli din Batumi), țară care abia se pregătește să adere la UE și, prin urmare, traduce în georgiană Acquis Communautaire. Este un instrument terminologic elaborat pe baza documentelor deja traduse, care identifică erorile de traducere și utilizare a termenilor. El este creat pentru a evita erorile costisitoare. În acordul de asociere dintre UE și Georgia, deja tradus, vorbitoarea a identificat opt categorii de erori.

Importanța terminologiei în domeniul traducerii a fost evidențiată și de alte prezentări. Maria Crina Herteg, care predă la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, România, bazându-se atât pe numeroase surse bibliografice, cât și pe un experiment realizat chiar de ea la universitate, a subliniat importanța cursului de terminologie pentru viitorii traducători. Ea a vorbit despre un experiment care a arătat cât de important este să-i învețe pe aceștia să utilizeze corpusuri. Reprezentanta Macedoniei de Nord (Universitatea „Sfinții Chiril și Metodiu”), Milena Sazdovska Pigulovska, a prezentat o lucrare care a arătat că în această țară cursul de terminologie nu doar se predă traducătorilor, ci a fost și modernizat recent. Studenții sunt orientați spre utilizarea instrumentelor digitale și învățarea autonomă. Ágota Fóris (Universitatea Károli Gáspár a Bisericii Reformate din Ungaria) a prezentat un proiect care a evidențiat importanța terminologiei încă din etapa inițială a procesului de traducere: rezultatul traducerii depinde de utilizarea corectă și precisă a termenilor în textul propus pentru traducere.

Terminologija | 2021 | 28

271

Așadar, conferința a abordat nivelurile administrativ, educațional și aplicativ ale terminologiei. Însă un întreg grup de prezentări s-a concentrat și asupra nivelului științific.

Profesorul francez Christophe Roche (Universitatea Savoie Mont Blanc) a analizat conceptele fundamentale: terminologia, termenul, conceptul și definiția. El a discutat, de asemenea, relația dintre acestea, problema priorității termenului sau conceptului și relația cu ontologia. Problema relației dintre definiție și termen (mai exact, elementul subordonat al unui termen compus) a fost examinată de Aušra Rimkutė-Ganusauskienė, reprezentanta Institutului de Limbă Lituaniană, pornind de la termenii din domeniul sportului și de la definițiile acestora. Mariusz Górnicz de la Universitatea din Varșovia a propus o nouă clasificare a termenilor și, totodată, termeni noi pentru denumirea unităților de clasificare (în engleză endoderived terms și exoderived terms). Dacă acestea ar fi redate mai exact în lituaniană prin endodariniai și egzodariniai sau prin alte echivalente, s-ar putea afla doar după ce clasificarea ar începe să fie aplicată pe scară mai largă în lituaniană; din prezentare reieșea că punctul ei de plecare este cerința ca termenul să fie clar. Se încearcă împărțirea termenilor în funcție de faptul dacă sunt înțeleși fără definiție sau explicație și dacă au un caracter mai metaforic, deși distincția trasată nu coincide cu cea dintre termenii metaforici și cei nemetaforici.

Au fost prezentate câteva studii care aplică noi direcții de cercetare. Lina Rutkienė (Institutul de Limbă Lituaniană), care cercetează terminologia construcțiilor, a analizat compusele din acest domeniu ca asocieri de concepte legate logic, sau propoziții, adică din perspectiva lingvisticii cognitive. Pe baza compuselor colectate din 70 de surse, ea a cercetat modelele propoziționale formate din două concepte de obiect și a concluzionat că, în terminologia construcțiilor, aceste modele s-au schimbat foarte puțin în decursul a 100 de ani. Elena Logunova (Universitatea Tehnică de Stat din Kaliningrad) a propus cadrele drept instrument de analiză terminologică și a descris mai pe larg conceptul de cadru, precum și teoria cadrelor, asociată proceselor de cunoaștere și gândire. În prezentarea lui Dmitry Schilovskiy, reprezentant al Universității de Stat de Medicină și Stomatologie A. I. Evdokimov din Moscova, a fost discutat ca model cognitiv fenomenul numit în engleză clip thinking sau mosaic thinking. Au fost analizate manifestările sale în formarea și activitatea actuală a personalului medical (formarea medicală asistată de calculator, absolutizarea utilizării mijloacelor tehnologice, incapacitatea de a vedea pacientul ca întreg etc.), precum și problemele etice și sociale pe care le provoacă, cum ar fi dezumanizarea medicinei (în engleză dehumanization of medicine). A fost propusă și o soluție la problemă: predarea terminologiei bazată pe structurare.

272

Ramunė Vaskelaitė

4-oji tarptautinė mokslinė konferencija „Moksliniai, administraciniai ir edukaciniai terminologijos lygmenys“

În prezentările autorilor lituanieni, atenția s-a îndreptat asupra contextului de utilizare a termenilor. Palmira Zemlevičiūtė (Institutul de Limbă Lituaniană), care cercetează termenii medicali, a discutat de data aceasta termenii din romanul lui Noah Gordon Gydytojas. Avicenos mokinys, adică utilizarea termenilor în proza literară. Bazându-se pe această sursă, ea a fost înclinată să contrazică ideea susținută de unii cercetători, potrivit căreia într-un asemenea context are loc determinologizarea. Exemplele prezentate au arătat că și aici termenul îndeplinește o funcție nominativă, deși, înconjurat de alte cuvinte, poate avea și o funcție emoțional-expresivă și figurativă. Asta Mitkevičienė, care a studiat sinonimia, a ales, de asemenea, ca sursă nu lucrări științifice, ci texte de popularizare din domeniul sănătății, ale căror date sunt prezentate în corpusul web al limbii lituaniene ltTenTen. Autoarea atrăsese anterior atenția asupra particularităților utilizării sinonimelor în text și distinsese nu doar sinonime sistemice, ci și contextuale (vezi articolul detaliat din numărul 22 al revistei Terminologijos); de data aceasta, și-a îndreptat atenția asupra tipului de text și a distins sinonimele funcționale. Jurgita Mik elionienė (Universitatea de Tehnologie din Kaunas) a ales, este adevărat, lucrările de licență ale studenților ca sursă pentru analiza sinonimelor, deci un stil academic sau apropiat de acesta. După ce a analizat sinonimele termenilor compuși, utilizate pe scară largă în aceste lucrări, ea a prezentat cauze ale sinonimiei care, de regulă, nu sunt menționate în analiza lucrărilor științifice: traducerea, parafrazarea, citarea; dorința de a-și etala erudiția și cunoașterea domeniului analizat; tendința spre concizie; dorința de a prezenta un termen mai sugestiv și mai neobișnuit etc. Așadar, ar fi interesant să se compare în continuare diferențele dintre manifestările sinonimiei în lucrările studenților și, să spunem, în monografiile științifice. Problema sinonimiei a fost abordată și de autoarea acestei recenzii, care, mai exact, bazându-se pe texte de astrologie, s-a concentrat asupra relației dintre sinonimie și variație și a pus sub semnul întrebării opinia potrivit căreia sinonimia și variația ar trebui considerate în egală măsură semne ale instabilității terminologiei.

Variația terminologică, pe baza corpusurilor de texte specializate și nespecializate, a fost analizată și de reprezentanta Elveției, Aurélie Picton (Universitatea din Geneva). Ca de obicei în lucrările de lingvistică străine, conceptul de variație a cuprins aici atât diferențele dintre termeni, cât și diferențele dintre formele de exprimare ale termenului. Variația a fost însă studiată printr-o metodă mai caracteristică cercetărilor dialectologice: a fost împărțită în diacronică (diferențe în timp), diatopică (diferențe geografice) și diastratică (diferențe legate de specialiști și informatori). Fátima Noronha (Universitatea din Algarve) a studiat, de asemenea, patrimoniul culinar al țărilor mediteraneene din perspectiva variației diastratice. Așadar, metodele de analiză și clasificările diferă, însă, în ansamblu, devine clar că, deși considerațiile de nivel administrativ au fost, probabil, cele mai proeminente la conferință

Terminologija | 2021 | 28

273

Caracteristica etapei actuale era reflectată de armonizarea terminologiei, de coordonare, iar examinarea aspectului științific evidenția diversitatea și variația. Poate că prezentarea susținută de Panagiotis G. Krimpos din Grecia (Universitatea Democrit din Tracia) a depășit întrucâtva limitele științei terminologiei. În ea erau invocate numeroase asemănări nu doar între termeni, ci și între aspectele morfologice (prefixe, rădăcini, terminații), sintactice și de altă natură ale limbii lituaniene și ale limbii grecești moderne. De exemplu: s-au păstrat terminațiile de nominativ ale substantivelor de gen masculin și feminin, deși în multe limbi europene acestea s-au pierdut; nu există o înclinație excesivă spre împrumuturi, iar când se împrumută un cuvânt, acesta tinde să fie adaptat la propriul sistem de declinare; teme neoclasice etc. S-a subliniat necesitatea de a cerceta cu atenție în continuare aceste elemente comune, iar la final a fost formulată o propunere oarecum neașteptată, dar foarte potrivită contextului evidențiat de conferință, al armonizării terminologiei la diferite niveluri: de ce nu ar încerca aceste două ramuri, cele mai conservatoare ale limbii proto-indo-europene — cea baltică și cea greacă — să reconstituie prin intermediul terminologiei relația de odinioară?

Primit la 2021-11-03

Ramunė Vaskelaitė

Institutul Limbii Lituaniene

P. Vileišio g. 5, LT-10308 Vilnius

E-mail: [email protected]

274

Ramunė Vaskelaitė

4-oji tarptautinė mokslinė konferencija „Moksliniai, administraciniai ir edukaciniai terminologijos lygmenys“