SAULIUS AMBRAZAS

Institutul Limbii Lituaniene

JUOZUI KARACIEJUI I-AU ÎMPLINIT 60 DE ANI

Conferențiarul dr. Juozas Karaciejus și-a sărbătorit în 2008 jubileul de 60 de ani. S-a născut la 12 ianuarie 1948 (conform documentelor, la 28 octombrie), în Cimaniūnai, districtul Lazdijai. Cu acest prilej, chiar și privind pe scurt înapoi, vom vedea în multe locuri urme adânc întipărite și de neșters ale sale sau linii punctate orientate spre viitor.

Deosebit de importantă pentru lingvistica istorică este teza de candidat în științe filologice (astăzi, doctorat), susținută în 1987 la Universitatea din Vilnius, a cărei versiune finală a fost redactată în limba rusă, conform cerințelor vremii: История социальных терминов литовского языка (на материале письменных памятников XVI–XVIII вв.), conducător științific Algirdas Sabaliauskas. Este o lucrare destul de amplă, în două părți (peste 200 de pagini dactilografiate). În ea este analizată originea vechilor termeni sociali din limba lituaniană și, mai ales, este adunată din diverse surse atestarea folosirii lor în vechile texte lituaniene. Este regretabil că această lucrare, atât de necesară din multe puncte de vedere, nu a fost publicată ca volum separat¹.

Au apărut doar câteva articole scurte, răspândite prin diverse publicații și care nu pot înlocui teza în ansamblul ei, pe această temă: despre interpretările anterioare ale originii termenilor liaudis, šeima, tauta (Lietuvių kalbotyros klausimai 19, 1979, 125–130), despre forma termenului arhaic, dispărut astăzi, rykūnia „administratoarea principală a treburilor” (Lietuvių kalbotyros klausimai 22, 1983, 124–127), despre istoria cuvintelor draũgas, bičiulis (Mintis ir ženklas, 1983, 104–110), svẽčias / svetỹs, viešnia (Ženklas ir prasmė, 1986, 62–75), bėrnas, mergà (Žodžiai ir prasmės, 1991, 36–40), despre folosirea cuvintelor kiemas „sat”, kiemionis „țăran”, kiemystė „asprime țărănească” (Kalbos kultūra 33, 1977, 81–82), despre folosirea cuvintelor giminė, gentis, šeimyna, valdonas „supus” (Lietuvių kalbotyros klausimai 20, 1980, 101–107) în scrierile lui Konstantinas Sirvydas.

¹ Ne putem consola doar cu gândul că soarta aceasta au avut-o multe teze scrise în perioada sovietică. De fapt, editurile și-au deschis larg porțile pentru lucrări de acest fel abia acum câțiva ani, când Institutul Limbii Lituaniene a început să publice seria de cărți Opera Linguistica Lithuanica.

S. AMBRAZAS. Juozui Karaciejui sukako 60 metų

343

Li se adaugă articole despre istoria verbului de rudenie vėsti(s) „a lua de soție” (LTSR MA darbai 2(95), 1986, 113–117), despre originea cuvântului sėbras (Baltistica 29(2), 1995, 184–187), despre problemele elaborării unui dicționar istoric și etimologic (Lietuvių kalbotyros klausimai 37, 1997, 209–214), despre observațiile etimologice din lucrarea lui Pranas Skardžius Lietuvių kalbos žodžių daryba (Lietuvių kalbotyros klausimai 38, 1997, 21–26), precum și recenzii ale cărții lui Algirdas Sabaliauskas Lietuvių kalbos leksika (Baltistica 27(2), 1994, 100–102), ale dicționarului etimologic al limbii letone al lui Konstantins Karulis (Baltistica 29(2), 1994, 215–217) și ale monografiei lui Daniel Petit Apophonie et catégories grammaticales dans les langues baltiques (Acta Linguistica Lithuanica 53, 2005, 111–116).

Trebuie subliniat, de asemenea, că între 1987 și 1996 Karaciejus a alcătuit, împreună cu alții, la Universitatea din Vilnius, fișierul pentru dicționarul etimologic al limbii lituaniene. Lucrarea a fost coordonată de Vincas Urbutis. Astfel au fost puse bazele unui nou dicționar etimologic. În plus, timp de câțiva ani (vol. 1–8), Karaciejus a colectat informații despre lucrările de baltistică publicate în Lituania pentru bibliografia publicată în Linguistica Baltica.

Un alt domeniu important al activității lingvistului este cercetarea și editarea vechilor texte. El a publicat Wolfenbüttelio postilę² (1995), Pamokslus³ de Kiprijonas Lukauskas (1996) și Kalėdų giesmes de Martynas Mažvydas (1997). Ediția științifică a colecției manuscrise de predici de la începutul secolului al XVIII-lea, Contiones Lituanicae, care a zăcut multă vreme la editură, ar trebui să apară în curând. Se pregătesc pentru tipar și alte colecții manuscrise de predici (cf. Naujasis židinys 9, 1996).

Karaciejus a contribuit și la antologia de imnuri bisericești lituaniene din secolele XVI–XVIII, Giesmės dangaus miestui (1998). În prezent, el îl ajută pe Vincentas Drotvinas să pregătească pentru tipar dicționarul lui Jokūbas Brodovskis.

Karaciejus a întâmpinat cu recenzii ample, de natură analitică, lucrările pregătite de Jonas Palionis (Baltistica 32(1), 1997, 131–132; Acta Linguistica Lithuanica 45, 2001, 187–201), Vincentas Drotvinas (Archivum Lithuanicum 1, 1999, 171–178), Guido Michelini (Baltistica 32(2), 1998, 307–309; 36(2), 2002, 320–324; Acta Linguistica Lithuanica 53, 2005, 116–125) și Dainora Pociūtė (Acta Linguistica Lithuanica 51, 2004, 115–121), consacrate diverselor texte vechi

² Este adevărat că aici s-a folosit o fotocopie, iar manuscrisul însuși al acestui monument unic al limbii lituaniene din secolul al XVI-lea, păstrat la Wolfenbüttel, în Biblioteca Ducelui August (Herzog August Bibliothek Wolfenbüttel, cota Cod. Guelf. 11. 2 Aug. 2⁰), nu îi fusese, din păcate, încă accesibil lui Karaciejus. În prezent, îl cercetează în profunzime Jolanta Gelumbec kaitė, care și-a susținut abilitarea în Germania în 2007.

³ Împreună cu Vytautas Zinkevičius, a fost alcătuită concordanța computerizată a formelor din acest manuscris. Pe baza ei se pregătește un indice al cuvintelor.

344

KALBOS KULTŪRA | 81

avize. A recenzat lucrarea lui Jochen D. Range Bausteine zur Brete-Forschung (Linguistica Baltica 2, 1993, 251–252), precum și cartea lui Jonas Palionis Lietuvių rašomosios kalbos istorija (Darbai ir dienos 4(13), 1997, 223–225).

Pe biroul de lucru al lui Karaciejus se află o monografie începută despre limba scrierilor bisericești din Marele Ducat al Lituaniei în secolul al XVIII-lea. Au apărut deja câteva articole pe această temă (Lietuvių kalbotyros klausimai 39, 1998, 134–139; Žmogus ir žodis 2, 2000, 24–26; Acta Baltico-Slavica 30, 2006, 173–179). Din acestea se conturează treptat că în secolul al XVIII-lea nu a existat în Marele Ducat al Lituaniei un declin atât de accentuat al scrierilor în lituaniană⁴, precum este adesea prezentat; că, în acea perioadă, au continuat tradițiile limbii scrise întemeiate pe interdialectul central (cu un strat de graiuri samogițiene tot mai pronunțat), tradiții apărute în vremea lui Mikalojus Daukša; și că majoritatea slavismelor folosite în perioada examinată sunt, în esență, aceleași ca în scrierile din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, frecvența lor mai mare fiind determinată de limbajul „macaronic” caracteristic epocii baroce.

Sunt de menționat articolele despre Katekizmą (Catehismul) lui Martynas Mažvydas (Darbai ir dienos 4(13), 1997, 93–98; traducerea în limba engleză a fost publicată în volumul Martynas Mažvydas and Old Lithuania, 1998, 159–172); despre principiile alcătuirii lucrării Senųjų lietuvių kalbos skaitymų de Jurgis Gerulis și importanța ei pentru studiile lituaniene (Lietuvių kalbotyros klausimai 36, 1996, 25–29).

Dialectologii ar trebui să-i fie recunoscători lui Karaciejus pentru traducerea în lituaniană a monografiei lui Robert Gauthiot (Gotio) (1876–1916), Buvydžių šnekta (1990). În plus, într-un articol separat, el a discutat un raport puțin cunoscut despre o călătorie în Lituania din 1900 (Kalbos istorijos ir dialektologijos problemos 1, 2005, 224–240). Se pregătește, de asemenea, publicarea altor lucrări ale acestui savant francez cu un destin tragic, importante pentru studiile lituaniene.

Karaciejus s-a interesat și de încercările lingvistului elvețian Adolf Pictet (Piktė) de a stabili etimologia cuvintelor lituaniene (Kalbos kultūra 39, 1980, 95–97); a tradus în lituaniană recenzia lui Antoine Meillet (Antuano Mejė) despre Aistiškus studijus de Kazimieras Būga (Lietuvių kalbotyros klausimai 20, 1980, 50–52); a publicat singur un grup de scrisori ale lui Būga (ibidem, 86–96), iar împreună cu Algirdas Sabaliauskas, un alt grup (ibidem, 54–86). A scris despre importanța lucrărilor lui Būga pentru ortografia limbii standard (Kalbos kultūra 28, 1975, 42–48) și despre teme relevante pentru cultura lingvistică actuală (Kalbos kultūra 26, 1974, 38–39; 27, 1974, 53–55).

⁴ La acest aspect atrăsese atenția încă în perioada sovietică târzie (în 1981, într-o recenzie internă a manualului lui Jonas Kabelka, Baltų filologijos įvadas) Aleksas Girdenis (Kalbotyros darbai 2, 2000, 393). În ultimul timp, tot mai mulți cercetători evaluează mai echilibrat scrierile din acea perioadă (cf. bibliografia indicată în nota 3 din Archivum Lithuanicum 5, 2003, 378). Totuși, încă lipsesc studii cuprinzătoare și exhaustive pe această temă.

S. AMBRAZAS. Juozui Karaciejui sukako 60 metų

345

Karaciejus a contribuit și la formarea unei noi generații de specialiști în studii lituaniene la universitățile din Vilnius și Vytautas Magnus. Însă, prin rădăcinile sale, este cel mai strâns legat de Secția de istorie a limbii și dialectologie a Institutului de Limbă Lituaniană. Aici s-a maturizat ca savant și aici își desfășoară cu succes activitatea și în prezent.

În încheiere, aș dori să-i urez dragului meu coleg ca, în ciuda tuturor furtunilor și vijeliilor, în grădina spiritului său să se coacă multă vreme de acum înainte noi și noi roade ale științei, care să nu se strice niciodată.

346

KALBOS KULTŪRA | 81