RASUOLĖ VLADARSKIENĖ

Institutul Limbii Lituaniene

CUVINTELE CARE DESEMNEAZĂ DOCUMENTE ÎN LIMBAJUL ADMINISTRATIV

CUVINTE-CHEIE: document, tip de document, limbaj administrativ, sensul cuvântului.

În limba lituaniană s-a încetățenit cuvântul internațional dokumentas, provenit din limba latină [lat. documentum — exemplu instructiv; mărturie, dovadă] (TŽŽ 2013). Acesta este cel mai frecvent cuvânt internațional în limba lituaniană (în textele studiate a fost găsit de 1.872 de ori în 654 de eșantioane) (Grumadienė, Žilinskienė 1998 XXXIV, 76). Cuvântul este deosebit de relevant pentru limbajul administrativ. Folosirea sa nu ridică probleme majore, însă de la el trebuie să pornim pentru a clarifica sistemul tipurilor de documente și cuvintele cu care termenii care desemnează documente pot forma grupuri.

Scopul articolului este ca, după discutarea conceptului cuvântului dokumentas și a posibilelor clasificări ale obiectului desemnat de acest cuvânt, să stabilească formarea și originea cuvintelor care denumesc documente și să identifice cazurile care ridică dificultăți de utilizare.

1. SENSURILE CUVÂNTULUI DOKUMENTAS

TŽŽ 2013 indică două sensuri ale cuvântului dokumentas: 1 document prin care se comunică sau se confirmă ceva; 2 obiect material (hârtie, desen, fotografie, peliculă cinematografică) în care sunt consemnate anumite informații. Și dicționarele limbii lituaniene descriu aceste sensuri în mod asemănător. Totuși, LKŽ distinge trei sensuri:

1. înscris referitor la afaceri, care confirmă un fapt sau un drept asupra unui lucru: documente financiare DŽ. document justificativ rș. 2. dovadă scrisă, act, înscris, operă etc., având valoare istorică: Fiecare cuvânt al limbii, fiind creația generațiilor de oameni care au trăit, este pentru noi un document al istoriei K.Būg. Toate documentele din vechime vor fi adunate S.Dauk. 3. act de identitate, pașaport: Arătați-vă documentele rș.

DŽ indică două sensuri ale acestui cuvânt: 1. înscris referitor la afaceri: Documente bancare, contabile, juridice, tehnice. Act de identitate, act de serviciu. Documente oficiale. Act confirmat, falsificat, fictiv. Document justificativ. 2. sursă materială de informații: Documente istorice. Document scris, grafic, mecanic. Publicarea documentelor. Colecție de documente.

BŽ distinge, de asemenea, aceleași două sensuri ale acestui cuvânt, însă le descrie puțin mai exact, iar definițiile sunt ca în TŽŽ 2013:

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

1. text prin care se comunică sau se certifică ceva: Documentele instituției. A semna documente. Prezentați (persoanei) documentele. Documentul este întocmit de un grup de lucru. Documentele sunt pregătite pentru a fi predate arhivei. Documentul a fost adoptat cu majoritatea absolută a voturilor. 2. obiect material (hârtie, desen, fotografie, peliculă cinematografică, suport de stocare etc.) în care sunt consemnate anumite informații: Documente istorice. Publicarea documentelor [colecție].

KancKP 2007 definește documentul drept un act administrativ înțeles în sensul cel mai larg, în care sunt consemnate și certificate activitățile sau faptele cuiva. Se amintește totodată că documentele pot fi nu doar acte scrise, ci și informații păstrate în alte forme.

După cum se poate observa din definițiile prezentate în dicționare, se disting clar două sensuri ale obiectului material desemnat de acest cuvânt; primul dintre ele este legat de o anumită reglementare, întrucât documentul este descris ca act sau act administrativ¹, înțeles ca un text cu valoare juridică, întocmit, de regulă, în conformitate cu anumite cerințe, deoarece actul scris are și sensul de „document juridic sau de cancelarie” DŽ. Celălalt sens al cuvântului document (sursă materială de informații) este mult mai larg, dar nu este la fel de relevant pentru limbajul administrativ, deși se întâlnesc și cazuri de utilizare cu acest sens.

Este important să se stabilească nuanțele de sens pe care le capătă acest cuvânt atunci când este folosit ca termen. În LRTB au fost găsite 12 atestări ale termenului simplu document în diverse surse (Enciclopedinį karybos žodyną, Aiškinamąjį telekomunikacijų terminų žodyną, Enciklopedinį kompiuterijos žodyną; Penkiakalbį aiškinamąjį metrologijos terminų žodyną; standardul lituanian LST ISO 5127:2008 Informacija ir dokumentavimas). Și în LRTB se disting clar cele două sensuri deja discutate: în descrierea mai largă a documentului se menționează următoarele caracteristici: obiect material în care sunt consemnate date, precum și orice formă de stocare a informației sau o anumită cantitate de informație; celălalt sens este mai specializat — informația este mai concretă, fiind vorba despre informații consemnate în activitatea unei instituții; act oficial care atestă anumite fapte, date despre activitate, rezultatele acesteia etc.; act întocmit sau primit și păstrat de o instituție, organizație sau persoană în îndeplinirea obligațiilor legale sau operaționale; informație consemnată în orice mod, formă sau suport, în activitatea unei persoane juridice sau fizice. Aici ies în evidență aspectele juridice ale întocmirii documentului.

Din definițiile discutate reiese că, în limbajul administrativ, documentul este folosit cu sensul de „atestare scrisă a activității unei persoane fizice sau juridice, întocmită ori primită de o instituție sau de o persoană împuternicită în acest scop”. În continuare, articolul va analiza numai documentele înțelese în acest sens.

¹ De altfel, în limbajul colocvial, cuvântul popierius („hârtie”) are sensul de document oficial, sensul său primar fiind materialul pe care se scrie (DŽ), iar în LKŽ, sensul 3 al lui popieriaus este indicat ca „document scris oficial”.

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

2. POSIBILE CLASIFICĂRI ALE TIPURILOR DE DOCUMENTE

Document este un cuvânt cu un sens destul de larg. Obiectul desemnat prin acest cuvânt se împarte în numeroase tipuri, potrivit unor criterii diverse. De exemplu, în Registrul actelor juridice (în continuare – TAR) (https://www.e-tar.lt/portal/index.html) este posibilă alegerea dintre 217 tipuri de documente; unele dintre ele sunt formate din mai multe cuvinte, iar numărul denumirilor de documente dintr-un singur cuvânt este 118. Într-adevăr, unele denumiri sunt destul de generale (document cu caracter general, informație etc.), iar denumirile formate din mai multe cuvinte indică subtipuri ale unui singur tip de document; de exemplu, există șapte subtipuri de avize (aviz anticorupție, avizul comisiei, avizul comitetului, aviz criminogen, avizul comitetului principal, avizul departamentului juridic, avize de coordonare). Unele dintre acestea pot fi considerate documente numai potrivit celui de-al doilea sens indicat în dicționarele limbii lituaniene, de exemplu: disertație, interviu, monografie, pro memoria, articol, știri televizate. Desigur, în rubrica privind tipul documentului din Registrul actelor juridice s-a încercat enumerarea unui număr cât mai mare de tipuri de documente care ar putea fi incluse în acest registru, însă nu toate ar putea fi considerate acte juridice². Prin urmare, pentru a folosi cuvântul cu sensul de document juridic, această listă poate servi doar parțial drept reper, deoarece o parte considerabilă dintre cuvintele incluse în ea pot avea numai al doilea sens al cuvântului document din dicționare: „obiect material în care sunt consemnate anumite informații”.

În normele de întocmire a documentelor, documentele se împart în acte juridice (hotărâri, decizii, ordine, dispoziții și regulamente, norme, programe și alte documente aprobate prin acestea) și documente întocmite de instituții; acestea din urmă se împart, la rândul lor, în documente expediate de instituție (adrese, adeverințe etc.) și documente interne ale instituției (acte, procese-verbale etc.). Există și documente aparte, redactate de cetățeni de rând atunci când au de rezolvat chestiuni administrative (cereri, CV-uri etc.).

Documentele din instanțe au o structură aparte; aici se întâlnesc diverse întâmpinări³ (întâmpinare la apel / la recursul separat; întâmpinare la cererea de chemare în judecată); renunțări (renunțare la plângere); cereri de chemare în judecată (cerere de divorț, cerere de contestare a paternității (maternității), cerere într-un litigiu privind achizițiile publice); cereri (cerere de renunțare la plângere / cerere; cerere de recuzare; cerere de declarare a morții, cerere de încheiere a unei tranzacții; cerere de pronunțare a unei hotărâri în lipsă); notificări (notificare privind consimțământul pentru trimiterea litigiului sau a unei părți a acestuia la mediere judiciară, notificare privind refuzul de a fi desemnat mediator judiciar); cereri

² Deocamdată, în TAR nu sunt încă prezentate tipuri de documente de anumite categorii.

³ Sunt prezentate exemple de denumiri de documente preluate de pe portalul serviciilor electronice al instanțelor din Lituania (https://e.teismas.lt/lt/public/home). Pentru evaluarea corectitudinii construcțiilor concurente cu denumiri de documente, vezi Vladarskienė R. Despre construcția cu cazul genitiv al lui „dėl” în limba administrativă lituaniană, Bendrinė kalba 87 http://www.bendrinekalba.lt/Straipsniai/87/Vladarskiene_BK_87_Straipsnis.pdf.

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSSN 2351-7204

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

(cerere de desfacere a căsătoriei, cerere de încetare a procesului, cerere de repunere pe rol a procesului, cerere de consultare a dosarului electronic, cerere de aplicare a măsurilor provizorii, cerere de amânare a examinării cauzei); cerere reconvențională; obiecții (obiecție la cererea creditorului de emitere a unei ordonanțe judecătorești); plângeri (plângere separată, apel, plângere împotriva acțiunilor executorului judecătoresc); consimțăminte (consimțământ la retragerea acțiunii, consimțământul de a fi numit mediator judiciar).

Un domeniu aparte îl constituie documentele instituțiilor Uniunii Europene, publicate în baza de date a actelor juridice și a altor documente publice ale Uniunii Europene „EUR-Lex” (http://eur-lex.europa.eu/lt/index.htm). Aici sunt prezentate, în diferite limbi, acte juridice de diverse tipuri. Tipurile principale sunt:

tratatele – acestea constituie dreptul primar al Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona, Tratatul de instituire a Comunității Europene, Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul Euratom, Tratatul de aderare și alte tratate și protocoale);

acorduri internaționale cu țări terțe sau organizații internaționale, acorduri și convenții între statele membre;

acte de drept derivat – acte normative adoptate de instituțiile europene în aplicarea dispozițiilor tratatelor (regulamente, directive, decizii, rezoluții, avize, recomandări, declarații, orientări, regulamente interne de procedură ale instituțiilor, acorduri interne);

acte pregătitoare – propuneri de acte juridice, avize, inițiative, poziția comună a Consiliului, rezoluții, comunicări, cărți verzi, cărți albe, rapoarte, recomandări;

jurisprudență – hotărâri publicate de instituțiile care exercită puterea judecătorească (hotărâri judecătorești, încheieri judecătorești, concluziile avocaților generali);

întrebări parlamentare – întrebări scrise, întrebări orale, întrebări adresate în timpul orei de întrebări.

După cum se poate observa, tipurile de documente caracteristice diferitelor domenii de reglementare pot varia și sunt împărțite în grupuri în funcție de o logică proprie (în funcție de natura elaborării documentelor sau de autorul lor, de dimensiunea domeniului de reglementare, de importanța lor în ierarhia documentelor etc.).

Unele tipuri de documente au o tradiție de elaborare de peste un deceniu și sunt denumite prin cuvinte uzuale din limba comună, însă există și cazuri în care un domeniu specific necesită un tip de document propriu, de exemplu, pârâtul poate depune un document cerere reconvențională (acest cuvânt nu figurează nici în DŽ, nici în KancKP, nici în LRTB), dar este un termen juridic consacrat, care desemnează acțiunea formulată, în anumite condiții, de pârât împotriva reclamantului inițial⁴.

⁴ Pentru mai multe detalii, a se vedea Banca de consultanță a VLKK (www.vlkk.lt).

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSSN 2351-7204

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

Astfel, noi tipuri de documente apar în funcție de necesități, pe măsură ce se conturează diverse proceduri de reglementare. Prin urmare, nu există o nomenclatură exhaustivă a documentelor și nici o clasificare generală a acestora.

3. FORMAREA ȘI ORIGINEA CUVINTELOR CARE DENUMESC DOCUMENTE

Pentru a afla ce cuvinte tind să fie folosite pentru a denumi documentele, au fost analizate originea și formarea denumirilor monolexicale ale tipurilor de documente din KancKP 2007 și TAR. În KancKP au fost găsiți 72 de termeni monolexicali care denumesc documente,

dintre care 43 sunt derivate de la verbe: 28 de derivate cu sufixul -imas (-ymas), de exemplu: descriere, răspuns, apel, împuternicire, ordin, lege, adresare, invitație, permis, certificat, indicație, hotărâre, explicație, declarație, propunere, însărcinare, legitimație, notificare, cerere, trimitere, decizie, consimțământ, prezentare, comandă, și 15 substantive formate de la verbe prin alte procedee de derivare (derivate cu alte sufixe, de exemplu: reguli, memorandum, scrisoare, plângere; derivate cu desinențe raport, descriere, statute, dispoziții, cerere, adeverință, factură, ordonanță);

3 cuvinte compuse circulară, scrisoare de însoțire, foaie de evidență;

precum și 26 de cuvinte internaționale, de exemplu: act, chestionar, buletin, caracterizare, decret, diplomă, instrucțiune, chitanță, acte de stare civilă, recomandare, pașaport, pretenție, program, proces-verbal, regulament, certificat, statut, standard.

În TAR au fost găsite mai multe denumiri monolexicale care desemnează tipuri de documente; o parte considerabilă dintre ele coincid cu cuvintele prezentate în KancKP, iar altele sunt diferite. Din cele 118 cuvinte,

60 sunt derivate de la verbe: 32 de derivate cu sufixul -imas (-ymas), de exemplu: rectificare, apel, clarificare, modificare, interpelare, precizare, somație, anunț; 28 de substantive formate prin alte procedee de derivare (derivate cu alte sufixe, derivate cu desinențe), de exemplu: privire de ansamblu, concluzie, extras, mulțumire, trimitere, ordine, ordin, corectură, condiții);

5 cuvinte compuse, de exemplu: circulară, carte poștală, ordinea de zi, hartă;

48 de cuvinte internaționale, de exemplu: directivă, interpelare, cod, comentariu, comunicat, concept, constituție, convenție, corespondență, memorandum, notă, pact, poziție, proiect, protest, registru, rezoluție, stenogramă, strategie, tarif.

Tabelul ilustrează comparația privind formarea și originea cuvintelor care denumesc documente, prezentate în sursele analizate.

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSSN 2351-7204

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

TABEL. Formarea și originea cuvintelor care denumesc documente

KancKP TAR Buc. Proc. Buc. Proc. Derivate cu sufixul -imas (-ymas) 28 38,9 32 27,1 Derivate verbale formate prin alte procedee 15 20,8 28 23,8 Cuvinte compuse 3 4,2 5 4,2 Cuvinte internaționale 26 36,6 48 40,7 Altele 0 0 5 4,2 Total 72 100 118 100

Documentele Uniunii Europene sunt denumite în mod asemănător documentelor întocmite în Lituania; majoritatea sunt aceleași: derivate verbale, de exemplu: atas kaita, nutartis, pasiūlymas, pranešimas, sprendimas, susitarimas, sutartis, taisyklės (doar că sunt mult mai puține), sau cuvinte internaționale, de exemplu: deklaracija, direktyva, reglamentas, rezoliucija, rekomendacija.

O examinare mai atentă a cuvintelor folosite pentru a denumi diferite tipuri de documente arată că peste jumătate dintre denumirile tipurilor de documente sunt substantive derivate din verbe; sunt deosebit de frecvente derivatele cu sufixul -imas (-ymas). Aceasta este o evoluție obișnuită a sensurilor cuvintelor: mai întâi, acțiunea reglementată este denumită printr-un substantiv, iar când acțiunea se repetă, începe să fie asociată cu diverse proceduri, este consemnată în scris, iar forma scrisă devine standard, atunci același cuvânt care denumește acțiunea ajunge să denumească și rezultatul acesteia – un anumit document. În limba administrativă lituaniană este obișnuit ca un substantiv derivat dintr-un verb care denumește un act de voință să capete sensul de denumire a documentului prin care este consemnat acel act de voință. O astfel de concretizare a denumirii unei acțiuni, prin dobândirea sensului de denumire a unui document, corespunde tendințelor de evoluție a sensurilor cuvintelor în limba lituaniană, deoarece, după cum afirmă Saulius Ambrazas (1993: 20), din cauza unei anumite contradicții între sensul unei trăsături de acțiune, specific verbului, și forma morfologică substantivală și funcția sintactică, denumirile acțiunilor tind să dobândească sensuri mai concrete și mai bine delimitate.

Există mai multe cazuri, dintre cele prezentate în KancKP 2007, în care același cuvânt denumește atât o acțiune, cât și un document, de exemplu: įgaliojimas – poate denumi acțiunea sau procura; siuntimas – denumirea acțiunii și documentul care atestă expedierea; sprendimas – pe lângă denumirea acțiunii, înseamnă și o anumită hotărâre – un document administrativ emis de un organ colegial. Al doilea sens concret al acestor substantive verbale este justificat de tendințele schimbărilor semantice. Un astfel de substantiv poate avea și mai multe sensuri; de exemplu, KancKP indică faptul că įspėjimas poate însemna fie simpla acțiune de a avertiza, fie o anumită sancțiune disciplinară. Deși sensul de document nu este indicat aici, în uzul real cuvântul a dobândit deja în mod evident și acest sens, de exemplu:

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSSN 2351-7204

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

Dacă administratorul săvârșește o abatere minoră în exercitarea funcțiilor sale, <...> organul de supraveghere și control îi transmite un avertisment scris, în care indică abaterea minoră săvârșită și modalitatea de remediere a acesteia TAR, 2015-11-04, Nr. 17524; P a k e i č i u formularul de avertisment FR1093, aprobat prin Ordinul nr. VA-71 din 26 mai 2011 al șefului Inspectoratului Fiscal de Stat de pe lângă Ministerul Finanțelor al Republicii Lituania „Cu privire la aprobarea formularelor de notificare și de avertisment”, și îl republic într-o nouă redactare TAR, 2015-08-17, Nr. 12346; Beneficiarul sprijinului nu prezintă documentele sau alte informații legate de administrarea proiectului menționate în contractul de sprijin / cererea de finanțare / cererea de plată, în scrisorile, solicitările, adresările sau avertismentele primite de la Agenție TAR, 2015-08-13, Nr. 12268.

Mai puțin frecvente sunt cazurile în care derivatele verbale formate prin alte procedee dobândesc, pe lângă sensul principal, și sensul de document. Unele cazuri sunt asemănătoare celor ale derivatelor cu sufixul -imas (-ymas): există o legătură clară cu verbul de bază, care denumește o acțiune legată de conținutul documentului, de exemplu: aprašė descrie, apžvalgoje se prezintă o trecere în revistă; ataskaitoje se dă socoteală, pažyma se atestă, skundu se contestă; sutartyje se convine. Alte cazuri, în care legătura semantică dintre derivat și verbul de bază este mai puțin clară sau mai greu de înțeles, sunt mai puțin tipice, de exemplu: actul constitutiv, regulamentul.

Există câteva cazuri în care este dificil să se asocieze substantivul verbal care denumește un document cu verbul de care depinde conținutul documentului, de exemplu: concluzie, opinie, sau în care substantivul care denumește documentul nu este deloc derivat dintr-un verb, de exemplu: linii directoare, scrisoare. Sensul acestor substantive este legat de prezentarea unor chestiuni, de regulă în formă scrisă; prin urmare, în anumite condiții, ele pot dobândi sensul de document, când din context reiese că se desfășoară anumite acțiuni de întocmire a documentului, de exemplu:

20. Avizul specialistului se întocmește după cum urmează:

20.1. Avizul specialistului se redactează pe formularul Laboratorului Vamal formularului, iar aceasta este semnată de specialistul (specialiștii) care a efectuat cercetarea.

20.2. Avizul specialistului se prezintă directorului Laboratorului Vamal (directorului adjunct) spre aprobare. <...>

20.3. Semnătura specialistului se autentifică cu ștampila Laboratorului Vamal ștampilei. <...>

21. Avizul specialistului și anexele se redactează într-un singur exemplar original, care se predă solicitantului, iar copia sa se păstrează la Laboratorul Vamal. TAR, 2015-09-01, Nr. 2015-13325.

O altă caracteristică specifică a cuvintelor care denumesc documente este că numeroase documente sunt denumite prin cuvinte internaționale, ale căror sensuri sunt descrise atât în dicționarele limbii lituaniene, cât și în dicționarele de cuvinte internaționale.

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSSN 2351-7204

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

Așadar, atunci când este necesar să denumim un document în limba lituaniană, de regulă fie se formează un substantiv dintr-un verb, fie se împrumută un cuvânt din altă limbă.

4. CAZURI PROBLEMATICE

De ce este important să distingem dacă un cuvânt denumește un document? În primul rând, pentru că se folosesc împreună cu el cuvinte corespunzătoare care descriu acțiuni ce pot fi efectuate asupra documentelor, întrucât documentele pot fi întocmite, adoptate, modificate, completate, aprobate, numai ele pot fi în vigoare sau își pot pierde valabilitatea, de exemplu:

Documentele de achizițiedocumente, pe baza datelor cuprinse în cererea–sarcină de achiziție completată de inițiatorul achiziției, întocmeșteComisia sau organizatorul achiziției TAR, 2015–08–26, Nr. 2015–13003; Guvernul Republicii Lituania hotărăște: / Aprobă Normele privind elaborarea și punerea în aplicare a proiectelor de consolidare funciară norme TAR, 2015–09–02, Nr. 2015–13378; A p r o b Ghidul pentru depunerea proiectelor finanțate din Fondul de sprijinire a culturii ghidul TAR, 2015–09–08, Nr. 2015–13596; ministrul apărării naționale și ministrul sănătății adoptă, până la 31 decembrie 2015, adoptă actele juridice de punere în aplicare a prezentei legi acte TAR, 2015–04–30, Nr. 2015–06587; În principiu, se aprobă proiectul de lege privind completarea Legii Republicii Lituania privind organismele modificate genetic cu articolul 12¹1 proiectului TAR, 2015–08–26, Nr. 2015–13007; M o d i f i c Ordinul directorului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din 15 octombrie 2004 ordinul TAR, 2015–08–11, Nr. 2015–12217; Se abrogă Decizia Comisiei lituaniene pentru radio și televiziune din 28 ianuarie 2004 decizia TAR, 2015–10–20, Nr. 2015–15764; Ordinele ministrului se publică și intră în vigoare în conformitate cu procedura stabilită de actele juridice ale Republicii Lituania TAR, 2015–04–28, Nr. 2015–06443.

Un alt aspect important, atunci când abstractele verbale capătă sensul unui anumit document, este distincția dintre un obiect material și unul abstract. După cum s-a stabilit deja mai sus, documentul desemnează un obiect material, iar cuvântul care îl denumește poate avea anumite trăsături gramaticale caracteristice numai cuvintelor care denumesc obiecte materiale; de exemplu, se declină după număr, iar cazul locativ este pe deplin inteligibil, deoarece într-un document se poate atât indica, cât și scrie etc⁵.

După cum s-a menționat deja, sensul cuvântului document poate fi înțeles într-un sens foarte larg, așa că se pune întrebarea dacă orice substantiv poate deveni denumirea unui document. Uneori este necesar ca documentele să reglementeze diverse condiții de activitate⁶, să indice anumite criterii⁷, pentru o anumită activitate

⁵ Nu se recomandă folosirea substantivelor abstracte la plural KP G 20; cazul locativ KP S1 93–98, 115, 120–121.

⁶ Condiții înseamnă fie cerințele unei convenții, fie împrejurările în care se desfășoară ceva KancKP.

⁷ Criteriu – baza și măsura evaluării unei decizii DŽ.

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSSN 2351-7204

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

cerințele impuse⁸, să se stabilească tarife⁹, valori¹⁰, norme¹¹ și așa mai departe, iar aceste cuvinte încep să fie folosite ca denumiri ale tipurilor de documente, deși desemnează aspecte abstracte, anumite aspecte reglementate, nu însă un text concret. Aici ar trebui să distingem două cazuri: 1) când aspectele menționate sunt aprobate direct în textele actelor juridice (într-un ordin, într-o hotărâre), de exemplu: Ordinul „Privind stabilirea criteriilor de repartizare a autobuzelor galbene pentru anul 2015” <...> / S t a b i l e s c următoarele criterii de repartizare a autobuzelor galbene criterii pentru anul 2015 <...> TAR, 2015-05-06, Nr. 2015-06814; <...> Consiliul municipal h o t ă r ă ș t e: / 1. Aprobă tarifele serviciilor prestate de UAB „Skuodo vandenys” tarife: / 1.1. Tariful pentru o oră de utilizare a piscinei: / 1.1.1. pentru copii și elevi, la prezentarea carnetului de elev – 2 Eur; / 1.1.2. pentru adulți – 3 Eur TAR, 2015-04-02, Nr. 4928; 2) când aspectele menționate sunt reglementate într-un document separat aprobat prin actul juridic respectiv, de exemplu: A p r o b anexat: <...> condițiile contractului de furnizare a serviciilor electronice administrative ale Serviciului condițiile TAR, 2015-12-31, Nr. 21217; A p r o b valorile remunerației datorate întreprinderii de stat Registrų centras pentru căutarea unui dosar de executare și căutarea extinsă a unui dosar de executare în Sistemul informatic al executorilor judecătorești valorile (anexat) TAR, 2015-08-26, Nr. 2015-13001; AprobCerințele pentru echipamentele de jocuri de noroc la distanță (anexat) TAR, 2015-11-18, Nr. 18289. Într-adevăr, se pot aproba sau stabili norme, condiții, criterii și anumite valori atunci când acestea sunt legate de o activitate reglementată (1). Cuvintele discutate însă nu pot desemna un document și, prin urmare, nu sunt adecvate pentru a-l numi (2); faptul că în aceste cazuri este vorba despre documente este arătat clar de majuscula de la începutul primului cuvânt din titlu, de exemplu: <...> a p r o b Normele de amenajare a teritoriului (anexat) TAR, 2014-01-08, Nr. 91. Este și mai evident că acestor cuvinte li se atribuie sensul de document atunci când formează sintagme cu cuvinte care descriu redactarea textului; cf. A adăuga <...> prin hotărârea consiliului municipal al districtului din 25 septembrie 2014, nr. <...> „Privind <...> aprobarea tarifelor pentru serviciile cu plată ale serviciului de asistență pedagogică și psihologică”, tarifele aprobate ale serviciilor cu plată ale serviciului de asistență pedagogică și psihologică <...> tarifele, rândul 19 TAR, 2015-04-03, Nr. 5128; <...> consiliul h o t ă r ă ș t e: / 1. Modifică criteriile de achiziție a serviciilor de alimentație pentru elevi criteriile, aprobate prin hotărârea consiliului municipal al districtului din 31 mai 2007, nr. T-129, „Privind aprobarea criteriilor de achiziție a serviciilor de alimentație pentru elevi”: / 1.1. <...> modifică punctul 3.2 și îl formulează după cum urmează: <...> TAR, 2015-10-23, Nr. 16714.

⁸ Cerințele pot desemna o procedură obligatorie și regulile acesteia KancKP.

⁹ Tariful – preț, valoare stabilită DŽ.

¹⁰ Valoarea – mărime (înălțime, lățime etc.) DŽ.

¹¹ Normă – 1. regulă, dispoziție recunoscută ca obligatorie: n. juridică. n. lingvistică. n. de conduită. 2. cantitate, valoare stabilită: n. de producție. n. de irigare. DŽ

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSSN 2351-7204

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

Un caz similar a fost examinat în urmă cu un deceniu de Pranas Kniūkšta. El a demonstrat că termenul ordine nu este potrivit pentru denumirea unui document: în mod tradițional, acest cuvânt denumește o noțiune abstractă, un fenomen, o modalitate de lucru sau de activitate care respectă anumite cerințe. Prin urmare, pentru titlul documentului s-a propus folosirea sintagmei descrierea procedurii (2005: 156–158). Astăzi, această sintagmă este larg răspândită în limbajul administrativ, deși încă se întâlnesc titluri de documente formulate inadecvat, de exemplu:

<...> consiliul d e c i d e: / 1. Aprobă organizarea și executarea lucrărilor de construcție a drumurilor, străzilor și rețelelor inginerești finanțate din fondurile Programului de întreținere și dezvoltare a drumurilorprocedura (anexat) TAR, 2015-09-29, Nr. 14415; <...> consiliul d e c i d e: / Aprobă <...> procedura de alocare și utilizare în anul 2015 a fondurilor pentru educația nonformală a copiilor din municipalitatea districtualăprocedura (anexat) AR, 2015-10-21, Nr. 16611; consiliul h o t ă r ă ș t e: / 1. Aprobă procedura de depunere și examinare a notificării privind concentrareaprocedura (anexat) TAR, 2015-08-13, Nr. 12247.

Un document ar putea fi o descriere¹² sau un compendiu¹³ dacă aspectele reglementate sunt descrise în detaliu, de exemplu:

Comisia de Stat pentru Controlul Prețurilor și Energiei d e c i d e: / 1. Aprobă descrierea procedurii și condițiilor Valstybės žinios, 2013-12-31, Nr. 141-7143; A p r o b criteriile și metodele de evaluare a aptitudinilor și capacităților de conducere a unui autovehiculdescrierea Valstybės žinios, 2013-12-28, Nr. 137-6957; M o d i f i c ordinul ministrului transporturilor al Republicii Lituania din 17 iulie 2006 nr. 3-297 „Cu privire la aprobarea descrierii cerințelor de siguranță a circulației feroviare“ TAR, 2015-08-24, Nr. 2015-12553; M o d i f i c ordinul ministrului economiei al Republicii Lituania din 7 mai 2009 nr. 4-209 „Cu privire la măsura VP2-2.3-ŪM-02-V măsurii „Compensarea parțială a dobânzilor” descrierii de aprobare“ Valstybės žinios, 2013-12-30, Nr. 138-6979;

Comisia h o t ă r ă ș t e: / 1. Aprobă compendiul condițiilor de utilizare a rețelelor de transport al căldurii compendiul condițiilor (se anexează) TAR, 2015-01-20, Nr. 846; M o d i f i c ă m compendiul cerințelor privind starea de sănătate cerințelor pentru persoanele care candidează la serviciul intern, <...> compendiul, aprobat prin ordinul ministrului afacerilor interne al Republicii Lituania și al ministrului sănătății al Republicii Lituania din 21 octombrie 2003, <...> nota de subsol 3 TAR, 2015-08-19, Nr. 2015-12425

sau o listă¹⁴, dacă aspectele reglementate sunt doar enumerate, de exemplu:

Guvernul Republicii Lituania h o t ă r ă ș t e: / Modifică lista valorilor concrete ale taxelor de stat lista valorilor, aprobată prin hotărârea Guvernului Republicii Lituania din 15 decembrie 2000 TAR, 2015-10-14, Nr. 15168; Guvernul Republicii Lituania h o t ă r ă ș t e: / Modifică lista cheltuielilor plătite din

¹² Descriere – consemnarea și caracterizarea datelor, prezentarea sistemului acestora DŽ.

¹³ Compendiu – ceea ce este consemnat și adunat într-un singur loc, preluat din diverse texte DŽ.

¹⁴ Listă – ceea ce este consemnat într-o anumită ordine DŽ.

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSSN 2351-7204

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

lista criteriilorserviciilor de îngrijire a sănătății acordate persoanelor din bugetul Fondului obligatoriu de asigurări de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Lituania din 23 aprilie 2014 TAR, 2015-09-21, Nr. 14025; Aprobarea listelor de tarifepentru serviciile cu plată prestate de școlile sportive din Šiauliai, TAR, 2015-10-30, Nr. 17128.

În textul actului juridic se poate descrie doar obiectul reglementării și se poate evita formularea denumirii documentului anexat, urmând ca titlul să fie redactat corespunzător atunci când se prezintă textul documentului anexat, de exemplu:

<...> taryba n u s p r e n d ž i a: / 1. Pritarti viešosios įstaigos krepšinio akademijos „Saulė“ taikomiems įkainiams (pridedama). / <...> VIEŠOSIOS ĮSTAIGOS ŠIAULIŲ KREPŠINIO AKADEMIJOS „SAULĖ“ ĮKAINIŲ SĄRAŠAS TAR, 2015-03-27, Nr. 4387.

Așadar, în pofida sensului larg al cuvântului document indicat în dicționare, nu ar trebui totuși atribuit acest sens oricăror substantive care denumesc fenomene abstracte și nu ar trebui numite astfel documentele anexate aprobate prin acte juridice.

CONCLUZII

În limba lituaniană s-a înrădăcinat temeinic cuvântul internațional document, provenit din limba latină. Este cel mai frecvent cuvânt internațional în limba lituaniană, deosebit de relevant pentru limbajul administrativ.

În dicționarele limbii lituaniene sunt menționate două sensuri ale cuvântului document: 1. înscris prin care se comunică sau se atestă ceva; 2. obiect material (hârtie, desen, fotografie, peliculă cinematografică, suport de stocare etc.) în care sunt consemnate anumite informații. În limbajul administrativ, document este folosit de obicei în sensul specific sintagmei document oficial „atestare scrisă a activității unei persoane fizice sau juridice, întocmită ori primită de o instituție sau persoană autorizată în acest sens”.

Pe măsură ce se conturează, în funcție de necesități, diverse proceduri de reglementare, apar noi tipuri de documente. Prin urmare, nu există nici o nomenclatură exhaustivă a documentelor, nici o clasificare generală a acestora.

Mai mult de jumătate dintre denumirile tipurilor de documente sunt de obicei substantive derivate din verbe; se remarcă în special derivatele cu sufixul -imas (−ymas); există, de asemenea, substantive derivate din verbe prin alte procedee de formare (derivate cu sufixe flexionare și alte sufixe), precum și cuvinte compuse. Numeroase documente (în sursele studiate, peste o treime) sunt denumite prin cuvinte internaționale.

În pofida sensului larg al cuvântului document indicat în dicționare, nu ar trebui atribuit acest sens oricăror substantive care denumesc fenomene abstracte și nu ar trebui numite astfel actele juridice

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSSN 2351-7204

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

documente anexate aprobate prin acte (de exemplu, dimensiuni, tarif, criterii, norme, condiții). În astfel de cazuri, dacă activitatea este reglementată în detaliu, se recomandă formarea unor sintagme cu cuvintele descriere, compendiu (de exemplu, descrierea criteriilor, compendiul condițiilor); dacă aspectele reglementate sunt doar enumerate, se formează sintagme cu cuvântul listă (de exemplu, lista dimensiunilor, lista tarifelor).

LITERATŪRA

Ambrazas S. 1993: Daiktavardžių darybos raida. T. 1. Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidykla.

BŽ – Bendrinės lietuvių kalbos žodynas (rengiamas). Prieiga internete: http://bkz.lki.lt.

DŽ – Dabartinės lietuvių kalbos žodynas. 2011. Vyr. red. Keinys St. Šeštas (trečias elektroninis) leidimas, Lietuvių kalbos institutas. Prieiga per internetą: http://dz.lki.lt.

Dokumentų rengimo taisyklės, patvirtintos Lietuvos vyriausiojo archyvaro įsakymu, Valstybės žinios, 2011-07-15, Nr. 88-4229.

EUR-lex – Europos Sąjungos teisės aktų ir kitų viešų dokumentų bazė „EUR-lex“. Prieiga per internetą http://eur-lex.europa.eu/lt/index.htm.

Grumadienė L., Žilinskienė V. 1997. Dažninis dabartinės rašomosios lietuvių kalbos žodynas: (mažėjančio dažnio tvarka), Vilnius: Lietuvių kalbos institutas.

KancKP 2007: Kanceliarinės kalbos patarimai. Sud. Pranas Kniūkšta. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, internetinis leidimas. Prieiga per internetą http://lkz.mch.mii.lt/Kancel(i)arinis.

Kniūkšta P. 2005: Administracinė kalba ir jos vartosena. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas.

KP G – Kalbos patarimai. Gramatinės formos ir jų vartojimas. Sud. Rita Miliūnaitė, teksto aut. Aldona Paulauskienė ir Rita Miliūnaitė, vyr. red. Aldonas Pupkis. Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidybos institutas, 2002.

KP S1 – Kalbos patarimai. Kn. 1. Sintaksė: 1. Linkšnių vartojimas. Sud. Rita Miliūnaitė, teksto aut. Vitas Labutis, Aldonas Pupkis ir Jonas Šukys, vyr. red. Aldonas Pupkis. Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidybos institutas, 2003.

LKŽ_e 2005: Lietuvių kalbos žodynas 1–20 (elektroninis variantas). Vyr. red. G. Naktinienė, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas. Prieiga per internetą www.lkz.lt.

LRTB – Lietuvos Respublikos terminų bankas. Prieiga per internetą: http://www.vlkk.lt/lit/terminai.

TAR – Teisės aktų registras. Prieiga per internetą: https://www.e-tar.lt/portal/lt/index.

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSSN 2351-7204

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

TŽŽ 2013: Tarptautinių žodžių žodynas. Red. taryba: A. Kaulakienė, S. Keinys, B. Kurkulis, V. Račiūnaitė, V. Žalkauskas, Vilnius: Alma littera.

Valstybės žinios – oficialus leidinys.

Gauta 2015 12 22

Priimta 2016 01 22

WORDS DENOTING DOCUMENTS

IN THE ADMINISTRATIVE LANGUAGE

S u m m a r y

The word dokumentas ('document'), originating from Latin, is entrenched in the Lithuanian language. It is the most frequent international word in the Lithuanian language especially relevant to the administrative language. The aim of the article is – after discussing the conception of the word dokumentas and possible classifications of the object denoted by this word – to identify the formation and origin of words denoting documents and to explain problematic instances of use.

Lithuanian dictionaries provide two meanings of the word dokumentas: 1. a paper informing on or approving something; 2. a material object (a paper, drawing, photograph, film, file, etc.) holding pieces of some information. In the administrative language, dokumentas usually refers to the meaning characteristic to the phrase oficialusis dokumentas ('official document') – "a written confirmation of the activity of a natural or legal person prepared or obtained by an authorised institution or person". Different types of documents emerge in the development of certain required regulation procedures; therefore, there is no final nomenclature of documents, and unified classification of documents also does not exist.

More than half of names of document types mostly comprise nouns derived from verbs, particularly derivatives with the suffix -imas (-ymas), as well as verbal nouns derived by other ways of word-formation (derivatives of inflections and other suffixes). Quite a few documents are named by international words.

Regardless of the broad meaning of a document given in dictionaries, one should not grant it to every noun denoting abstract phenomena, or refer by this name to documents attached to related legal acts (e. g. dydžiai ('quantities'), įkainis ('valuation'), kriterijai ('criteria'), normos ('norms'), sąlygos ('conditions')). In such cases, it is recommended to form a combination of words: if the activity is extensively regulated, one might use words aprašas ('description'), sąvadas

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSSN 2351-7204

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ. Dokumentus reiškiantys žodžiai administracinėje kalboje

('collection') (e. g. kriterijų aprašas, sąlygų sąvadas); if the regulated subjects are merely listed, combinations of words should be formed using only the word sąrašas ('list') (e. g. dydžių sąrašas, įkainių sąrašas).

KEYWORDS: document, document type, administrative language, word meaning.

RASUOLĖ VLADARSKIENĖ

Lietuvių kalbos institutas

Petro Vileišio g. 5, LT-10308 Vilnius

[email protected]

BENDRINĖ KALBA 88 (2015)

www.bendrinekalba.lt

ISSSN 2351-7204