RAMUNĖ VASKELAITĖ

PROVOCĂRILE RIDICATE DE TEHNOLOGIILE DIGITALE ȘI MODALITĂȚILE PROPuse DE A LE DEPĂȘI

A 24-a conferință Jono Jablonskio

Privite în ansamblu, conferințele Jono Jablonskio organizate în fiecare toamnă, începând din 1993, de Institutul Limbii Lituaniene și de Catedra de Limba Lituaniană a Universității din Vilnius arată că, cel mai adesea, acestea au abordat probleme destul de concrete de normare și de uz sau relația dintre normă și uz (de exemplu: Normele și uzul limbii, 1994; Noi fenomene lingvistice și evaluarea lor, 1998; Schimbarea normelor și uzul, 1999; Nivelurile normelor și uzului limbii, 2000; Uzul și cultivarea limbii, 2001)¹. Totuși, probabil că nu a existat nicio conferință la care să nu se fi ridicat, într-un fel sau altul, și întrebări mai fundamentale: concepția despre limba standard, limitele și scopul ei, relația cu societatea, transformarea ei pe măsură ce se schimbă împrejurările și supraviețuirea sa. Iar aproximativ de la începutul noului mileniu, pe măsură ce diverși factori care influențează limba s-au schimbat tot mai profund, asemenea întrebări au fost puse în mod deliberat în centrul dezbaterilor (cf.: Limitele limbii standard, 2002; Limba standard și societatea, 2005; Limba standard și alte varietăți ale limbii, 2006; Variabilitatea limbii și atitudinile lingvistice, 2009; Dăinuirea și reînnoirea limbii lituaniene în societatea contemporană, 2013).

Evoluția conferințelor relevă și o altă tendință: pe măsură ce privirea se îndreaptă spre aspectele fundamentale, aprofundându-se astfel, ea cuprinde totodată o perspectivă tot mai largă. Patru conferințe s-au desfășurat deja ca evenimente internaționale², ceea ce înseamnă că în cadrul lor s-a discutat nu doar despre starea sau concepția limbii standard lituaniene, ci și despre concepțiile privind limbile standard dezvoltate în alte țări sau, dacă asemenea concepții nu sunt aplicate, despre direcțiile planificării, politicii și amenajării lingvistice.

La conferința din acest an, cea de-a 24-a, s-a deschis o perspectivă deosebit de amplă — cea europeană, care cuprinde Uniunea Europeană multilingvă și problema diversității lingvistice care se manifestă în cadrul ei. În funcție de domeniul asupra căruia s-a concentrat, conferința desfășurată la Institutul Limbii Lituaniene, intitulată RESURSELE LINGVISTICE DIGITALE, DIRECȚIILE LOR DE DEZVOLTARE ȘI POSIBILITĂȚILE DE UTILIZARE (29 septembrie 2017), ar putea fi asociată și cu un domeniu de o anvergură și mai mare — cel global. Și, deși pentru adjectivul global se propun înlocuitori lituanieni precum mondial; universal; imens

¹ Tezele unor comunicări prezentate la conferințele J. Jablonskio pot fi găsite pe site-ul Institutului Limbii Lituaniene, la adresa http://lki.lt/tarptautin%C4%97-jono-jablonskio-konferencija/#1501063755178-1d439107-84e9. În limba standard (anterior Cultura limbii) se publică recenzii ale conferințelor.

² Conferințe internaționale au fost organizate în 2005, 2009, 2010 și 2016.

BENDRINĖ KALBA 90 (2017)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RAMUNĖ VASKELAITĖ. Skaitmeninių technologijų keliami iššūkiai ir siūlomi būdai juos įveikti | 2

sau uriaș, -ă³, dezbaterile din acest an pot fi cel mai exact descrise printr-un termen internațional care cuprinde mai multe nuanțe semantice. În primul rând, spațiul digital este nu doar global, ci și universal, uriaș sau chiar fără margini, cu atât mai mult cu cât vorbitorii au menționat, ca domeniu al tehnologiilor digitale, nu numai calculatoarele, ci și ceasurile inteligente, telefoanele, aspiratoarele robotizate controlate vocal, roboții și, în general, inteligența artificială. În al doilea rând, cuvântul global, -ă indică imediat legături cu globalizarea și cu procesul de globalizare, iar asemenea legături evidente nu caracterizează doar domeniul utilizării limbii ales spre analiză, ci și întrebarea fundamentală ridicată în cadrul conferinței.

Întrebarea ar putea fi rezumată prin formularea matematicianului, doctor habilitat în științe, Laimutis Telksnys: „Cum ar trebui să procedăm noi, cei câteva milioane de lituanieni, ca să nu dispărem în oceanul celor peste 7 miliarde de oameni care scriu și vorbesc, precum și al mașinilor inteligente care vor veni?”. Totuși, atât răspunsul concret și pragmatic dat de academician în ședința plenară, cât și proiectele comune prezentate pe rând de filologi, matematicieni, programatori și ingineri în celelalte patru ședințe ale conferinței au arătat că direcția strategică generală este bine cunoscută. Aceasta constă în integrarea limbii și a structurii sale în spațiul digital și în grija activă ca ea să funcționeze acolo, atât în formă scrisă, cât și orală. La conferință, direcția strategică nu a fost atât dezbătută, cât considerată singura posibilitate de supraviețuire a limbii unei țări mici în era digitală, singura opțiune posibilă. Europarlamentarul Algirdas Saudargas a comparat-o cu alegerea pe care au avut-o cărăușii de cărți: într-un mediu în care se scria cu alfabet chirilic, să aleagă scrierea lituaniană cu litere latine; iar dr. Audrius Valotka, coordonator de proiecte la Facultatea de Filologie a Universității din Vilnius, a amintit un șir de alegeri consecvente: popoarele care au ales să scrie ceva în lut sau pe pergament au supraviețuit; apoi, de-a lungul istoriei, au supraviețuit popoarele care au tipărit texte cu presa tipografică inventată de Gutenberg; acum a venit rândul inevitabilei alegeri de a trece în spațiul digital.

La conferință s-a vorbit ceva mai des despre dificultățile întâmpinate pe drumul către direcția clar înțeleasă, dar nici acestea nu au stat la baza dezbaterilor. Mai mulți au identificat drept problemă faptul că în lumea tehnologiei domină companiile din Statele Unite ale Americii (în continuare – SUA), precum Microsoft, Amazon sau Google, iar piața țărilor mici, cu atât mai puțin limbile acestora, le interesează foarte puțin. De aceea s-a ajuns de mai multe ori la concluzia că trebuie să ne ocupăm noi înșine de utilizarea limbii în spațiul digital și de supraviețuirea ei. Cu toate acestea, mai mulți dintre cei care se ocupă deja de această problemă au menționat lipsa resurselor, inclusiv a celor umane. Desigur, pentru o țară mică, șansele de a concura în domeniul tehnologiilor lingvistice cu rechinii pieței sau cu giganții — companii americane cu capital privat, numite astfel în repetate rânduri — nu sunt mari; totuși, din analiza situației Uniunii Europene (în continuare – UE), realizată de

³ De exemplu, asemenea substitute sunt indicate în Banca de consultanță oferită de Comisia de Stat pentru Limba Lituaniană: http://www.vlkk.lt/konsultacijos/5531-globalus.

BENDRINĖ KALBA 90 (2017) www.bendrinekalba.lt ISSN 2351-7204

RAMUNĖ VASKELAITĖ. Skaitmeninių technologijų keliami iššūkiai ir siūlomi būdai juos įveikti | 3

Din prezentarea cercetătorului spaniol Rafael Rivera reieșea că dominația acestor companii în lumea tehnologiei informației creează probleme și la nivelul UE. Pe de altă parte, chiar în UE se tinde tot mai mult spre limba engleză, ceea ce ar trebui să fie un factor care îngreunează în mod deosebit integrarea și existența limbii lituaniene în spațiul digital.

Conferința a deschis însă o perspectivă cu totul diferită. În plen, Algirdas Saudargas, semnatar al Actului de Independență și angajat al Parlamentului European, a deschis ședința cu prezentarea Limba vie în inteligența artificială. Încurajat de cercetarea realizată de rețeaua de excelență META-NET, care reunește 60 de centre de cercetare din 34 de țări și a arătat că, în funcție de stadiul tehnologiilor lingvistice, limba lituaniană obține cel mai mic punctaj — fiind evaluată „ca având un sprijin tehnologic redus sau deloc”, ceea ce înseamnă că este amenințată cu dispariția —, el a inițiat cu câțiva ani în urmă, în Parlamentul European, studiul Egalitatea limbilor în era digitală. Studiul a arătat că adevărata integrare a UE presupune nu monolingvism, ci, dimpotrivă, diversitate lingvistică. Ulterior, acesta a fost completat cu Proiectul Limbii Materne, care propune direcții strategice la diferite niveluri pentru ca UE să obțină un progres tehnologic care să-i permită fiecărui cetățean al Uniunii să acceseze servicii și să comunice în spațiul digital comun, indiferent de limba pe care o folosește.

Pentru a prezenta cercetarea realizată și studiul elaborat pe baza acesteia a venit unul dintre cercetători, Rafael Rivera, directorul firmei de consultanță iClaves. El a evidențiat contradicția pe care o implică diversitatea lingvistică în UE: pe de o parte, ca expresie a diversității culturilor europene, aceasta este considerată una dintre cele mai mari bogății ale Uniunii, care are 24 de limbi oficiale și peste 60 de limbi ale minorităților naționale și regionale; pe de altă parte, barierele lingvistice care apar reprezintă unul dintre principalele obstacole în calea construirii unei Uniuni cu adevărat integrate. Acestea îi afectează în special pe oamenii cu un nivel mai scăzut de educație și pe cei în vârstă, precum și pe vorbitorii limbilor minoritare mai puțin răspândite și regionale. Astfel se creează o excluziune lingvistică. Consecințele economice și sociale ale barierelor lingvistice sunt considerabile: oportunitățile oferite de piața unică, de libera circulație a bunurilor și a forței de muncă, de participarea populației la procesele politice și de comerțul electronic nu sunt valorificate pe deplin, iar cetățenii care au dreptul să le folosească nu pot beneficia de ele în mod corespunzător. Iar această problemă devine deosebit de actuală în era digitală. Odată cu apariția unor noi tehnologii, precum rețelele neuronale cu autoînvățare, se deschid căi de depășire a barierelor lingvistice, însă acest lucru este împiedicat de fragmentarea pieței europene a tehnologiilor lingvistice, de lipsa coordonării cercetărilor, de finanțarea insuficientă, precum și de faptul că politicienii UE nu acordă suficientă atenție acestor chestiuni pe agenda lor. Toate aceste cauze și probleme explică

BENDRINĖ KALBA 90 (2017)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RAMUNĖ VASKELAITĖ. Skaitmeninių technologijų keliami iššūkiai ir siūlomi būdai juos įveikti | 4

apariția proiectului european al limbii materne, care prevede un ansamblu cuprinzător de măsuri ce acoperă nivelurile instituțional, științific, industrial, de piață și al sectorului public⁴.

Profesorul Institutului de Matematică și Informatică al Universității din Vilnius, care activează în domeniul tehnologiilor lingvistice, pionier al dezvoltării internetului în Lituania și om de știință cunoscut pentru invențiile sale nu doar în Lituania, dr. habil. Laimutis Telksnys, a formulat în prezentarea Limba lituaniană scrisă și vorbită în mediile obișnuite și electronice⁵, răspunzând la întrebarea pe care o pusese despre posibilitatea de a supraviețui în oceanul miliardelor, lucrări concrete ca cerințe esențiale pentru supraviețuire: pentru ca limba lituaniană corectă să se păstreze în documentele pe hârtie și în mediul electronic, sunt necesare reguli pentru limbajul scris și vorbit, precum și echipamente și programe informatice, transcrieri care să permită redarea semnelor limbajului scris nelituanian prin semne lituaniene de scriere, iar sunetele limbii vorbite prin semne ale limbii vorbite lituaniene potrivite pentru sinteza automată a sunetelor cuvintelor rostite în lituaniană. Astfel s-ar asigura că se comunică în limba lituaniană scrisă și vorbită corect atât cu calculatoarele, cât și cu telefoanele, alte dispozitive inteligente capabile să vorbească și roboții, iar în depozitele electronice de date din Lituania numele proprii nelituaniene sunt reprezentate prin coduri ale semnelor grafice lituaniene și prin grafia originală; pronunțarea lor orală este redată prin înregistrări audio în care sunt pronunțate cu fonemele limbii lituaniene și prin înregistrări audio în limba originală.

Profesorul însuși și ceilalți specialiști ai Institutului de Matematică și Informatică au făcut deja pași importanți pentru utilizarea limbii lituaniene vorbite corecte în spațiul digital — acest lucru reieșea din prezentările susținute în prima ședință, RECUNOAȘTEREA ȘI SINTEZA VORBIRII. (De altfel, în toate celelalte ședințe ale conferinței s-au menționat puține dificultăți; în schimb, au fost prezentate în mod pragmatic și constructiv lucrările în curs și au fost enumerate sarcinile viitoare.) Colaborând cu filologi — Institutul Limbii Lituaniene, Facultatea de Filologie a Universității din Vilnius, Universitatea Pedagogică din Vilnius și Universitatea din Šiauliai —, grupul de specialiști al Institutului de Matematică și Informatică și al Facultății de Matematică și Informatică a Universității din Vilnius, condus de dr. habil. L. Telksnys, a realizat în perioada 2013–2015 proiectul Servicii controlate prin vorbire în limba lituaniană (LIEPA). Rezultatul: șapte servicii accesibile tuturor, oferite în limba lituaniană vorbită corect: Pažintuvas, care ajută la explicarea structurii celulei în școli; Ieškotuvas, care familiarizează utilizatorii cu obiectivele de patrimoniu UNESCO; și servicii care permit controlarea calculatorului și efectuarea căutărilor prin comenzi vocale

⁴ Studiul Language equality in the digital age. Towards a Human Language Project și rezumatul său în limba engleză sunt disponibile public. Acestea sunt publicate pe site-ul Parlamentului European (http://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document.html?reference=EPRS_STU(2017)598621), însă textul poate fi reprodus sau tradus în scopuri necomerciale numai cu acordul Parlamentului European.

⁵ Pentru articolul elaborat pe baza prezentării, a se vedea Bendrinės kalbos, în secțiunea „Apžvalgų” din acest volum.

BENDRINĖ KALBA 90 (2017)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RAMUNĖ VASKELAITĖ. Skaitmeninių technologijų keliami iššūkiai ir siūlomi būdai juos įveikti | 5

Controlorul și Navigatorul, Asistentul și Cititorul, care stăpânesc limba lituaniană corectă, precum și un sintetizator pentru nevăzători, care citește textul de pe ecranul computerului. Au fost create și servicii de infrastructură: un cititor de texte electronice, un program pentru deschiderea prin voce a paginilor de internet, un motor de recunoaștere a vorbirii în limba lituaniană, un corpus vocal și un laborator de înregistrări vocale⁶. S-ar părea că s-a realizat mult, însă L. Telksnys, citind comunicarea pregătită împreună cu Gediminas Navickas, specialist principal al Secției de proiecte a aceluiași institut, Servicii controlate prin vorbirea lituaniană. Situația. Perspective, a descris aceste lucrări doar ca pe o întredeschidere a ușii pentru ca limba lituaniană vorbită să pătrundă în spațiul electronic. Ca rezultate ale proiectului, vorbitorul era înclinat să menționeze nu atât serviciile create, cât importanța „fuziunii” cunoștințelor deținute de informaticieni și filologi, precum și valoarea exemplului – posibilitățile de utilizare a serviciilor controlate prin vorbirea lituaniană le sunt arătate producătorilor și furnizorilor de servicii. O sarcină destul de urgentă care se profilează în prezent și care revine nu atât creatorilor și dezvoltatorilor de tehnologii lingvistice, savantul care urmărește tendințele globale din domeniul tehnologiei o considera includerea roboților în programele de învățământ, dar înainte de aceasta – și pregătirea profesorilor.

Și Vilniaus universiteto projektų vadovas dr. Audrius Valotka a descris activitățile proiectului LIEPA doar ca pe o deschidere a porților. În comunicarea Dincolo de presa lui Gutenberg: vorbirea lituaniană în cele mai noi tehnologii (coautor G. Navickas), el a afirmat că „în prezent, vorbirea lituaniană în tehnologiile informației se află într-o situație asemănătoare celei de acum 30 de ani, când se soluționau problemele folosirii diacriticelor lituaniene în informatică”. Această situație îndeamnă la continuarea activităților – proiectul LIEPA 2. Rezultatul acestui proiect, deja început, ar trebui să constea în soluții de infrastructură: un corpus de vorbire lituaniană de 1 000 de ore, un recunoscător de vorbire lituaniană cu 3 000 de cuvinte și un sintetizator de vorbire lituaniană mai performant. Vor fi create și servicii noi: un robot umanoid care dezvoltă capacitatea copiilor de a lua decizii, un controlor vocal al contactelor din telefonul mobil, un serviciu de comandare a taxiului, un cititor de știri de pe internet și un comunicator interlingvistic care include limbile lituaniană și chineză. Însă drept cel mai important rezultat al noului proiect este prevăzută posibilitatea de a comunica în limbaj natural cu obiectele (telefoane mobile, tablete, ceasuri inteligente, roboți), de a le da comenzi cu vocea umană și de a le înțelege răspunsurile.

Un alt reprezentant al Institutului de Matematică și Informatică, conferențiarul Pijus Kasparaitis, în comunicarea Prezentul și perspectivele sintezei computerizate a vocii lituaniene (coautori: dr. Gintaras Skersys, asistent la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din Vilnius, și lectorul

⁶ Acestea sunt descrise mai detaliat pe site-ul Resurselor Integrate ale Limbii și Scrierii Lituaniene Raštija.lt: https://liepa.rastija.lt.

BENDRINĖ KALBA 90 (2017)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RAMUNĖ VASKELAITĖ. Skaitmeninių technologijų keliami iššūkiai ir siūlomi būdai juos įveikti | 6

Margarita Beniuše)⁷, folosind materiale video și site-uri, a ilustrat posibilitățile de utilizare ale sintetizatorului creat în cadrul proiectului LIEPA: sintetizatorul a fost folosit în spectacolul Remote Vilnius, prezentat în cadrul festivalului de teatru Sirenos din 2014 (spectatorii, care aveau și rolul de actori, se plimbau pe străzile Vilniusului ascultând voci sintetice în căști); articolele din unele ziare online (lzinios.lt, ukininkopatarejas.lt, vilnius.lt, delfi.lt) pot fi nu doar citite, ci și ascultate; în autogara din Vilkaviškis, anunțurile pentru călători sunt citite cu o voce sintetică; serviciul de transformare a textului în vorbire RoboBraille permite convertirea automată a oricărui document text în fișiere audio; a devenit realitate și robotul umanoid vorbitor de lituaniană NAO, care a invitat vizitatorii să treacă pe la standul Lituaniei la evenimentul de prezentare a țărilor UE organizat la Bruxelles și a rostit o declarație despre Anul lui Kristijonas Donelaitis, la conferința Vor vorbi roboții lituaniană? desfășurată în Seimas. Enumerând posibile utilizări viitoare ale sintezei vocale, pentru care s-au făcut deja anumiți pași, P. Kasparaitis a menționat sonorizarea articolelor pe site-urile care rulează pe baza Linux, asistenții virtuali și automatul mobil de vânzare MIO mobile kiosk, care ar putea oferi gustări sau băuturi într-un parc.

Lucrările prezentate în următoarele trei sesiuni, legate în principal de eforturile de conservare a limbii scrise, au lăsat impresia că, de la transferul dicționarelor, corpusurilor, bazelor de date și fișierelor în spațiul digital, se trece tot mai mult la o digitalizare a limbii care să permită folosirea resurselor lingvistice nu doar de către utilizatorii și cercetătorii limbii, ci și de programele de tehnologii lingvistice și de inteligența artificială. Această direcție strategică, devenită tot mai actuală pe măsură ce inteligența artificială avansează, a fost subliniată atât în articolele din presă⁸, cât și la această conferință de strategul lingvistic A. Saudargas. În tezele prezentate conferinței, ea este formulată astfel: „evoluția inteligenței artificiale converge către o formă hibridă, în care rețelele neuronale corespund mecanismelor inconștiente ale creierului, iar activitatea conștientă a minții este modelată de inteligența artificială tradițională, așa-numită simbolică. Același lucru este valabil și pentru tehnologiile lingvistice, dacă le înțelegem ca modele ale mecanismelor limbii din creierul uman (limbajul viu). Prin urmare, fiecare comunitate lingvistică trebuie să se asigure că tehnologiile lingvistice corespunzătoare inteligenței artificiale simbolice (așa-numitele programe „bazate pe reguli”) reflectă cuprinzător și cu exactitate întreaga structură a limbii materne, iar pentru autoînvățarea rețelelor neuronale trebuie creat un mediu bogat în limba maternă (și în cultura maternă)”.

⁷ Pentru articolul elaborat pe baza comunicării, a se vedea secțiunea „Recenzii” din acest volum al revistei Bendrinės kalbos.

⁸ De exemplu, în articolul Fulgura plango, publicat în cotidianul Bernardinai.lt (http://www.bernardinai.lt/straipsnis/2012-12-05-algirdas-saudargas-fulgura-plango/91787), în articolul Limba maternă: ce nu va rezolva Google, publicat în Lietuvos žinios (http://lzinios.lt/lzinios/Mokslas-ir-svietimas/gimtoji-kalba-ko-google-neisspres/246316).

BENDRINĖ KALBA 90 (2017)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RAMUNĖ VASKELAITĖ. Skaitmeninių technologijų keliami iššūkiai ir siūlomi būdai juos įveikti | 7

În cea de-a doua sesiune a conferinței RESURSE DIGITALE ALE LIMBII LITUANIENE, în cadrul prezentării unui nou proiect derulat de Institutul Limbii Lituaniene, s-a afirmat, de asemenea, că resursele lingvistice trebuie să se schimbe pe măsură ce apar noi nevoi, provocări și așteptări: trebuie să apară noi ideologii și concepții privind resursele lingvistice digitale, să se creeze coridoare de sens, ingineria conceptelor, o varietate de posibilități de căutare a informațiilor etc. În prezentarea E. kalba – skaitmeninių kalbos išteklių naudojimo(si) inovacija, citită de Deimantė Budriūnaitė, șefa Secției de infrastructură a afacerilor generale, a fost prezentat noul proiect al institutului, pe care aceasta îl derulează împreună cu directoarea Jolanta Zabarskaitė și cu Netcode, managerul de proiect Skirmantas Šermukšnis; proiectul reprezintă, de fapt, continuarea unui proiect anterior de digitalizare a limbii. Atunci au fost digitizate 11 dicționare monolingve și bilingve, precum și 5 fișiere de fișe, fiind astfel creat Sistemul informațional al resurselor limbii lituaniene⁹, iar noul proiect urmărește nu doar integrarea unor resurse noi, ci și crearea de tehnologii, soluții și instrumente pentru căutarea semantică în resurse, vizualizarea rezultatelor acesteia și dezvoltarea, pe baza tehnologiilor, a unor servicii pentru utilizatori Căutare în rețeaua de cuvinte, E. marketing, E. concepte și E. sfaturi. Se prevede posibilitatea adaptării resurselor în scopuri de marketing, prin furnizarea de servicii electronice publice și private, precum și asigurarea unui acces mai bun online la instrumentele de formare a cuvintelor și la recomandările lingvistice și crearea posibilității de a conecta rețeaua de cuvinte a limbii lituaniene cu rețelele de cuvinte ale peste 200 de alte limbi.

Grija pentru utilizarea resurselor limbii lituaniene deja disponibile pe internet s-a reflectat și în două baze de date prezentate de reprezentanți ai Institutului Limbii Lituaniene. Una dintre ele este integrată în Sistemul informațional al resurselor limbii lituaniene, iar cealaltă urmează să fie integrată. Inițiatoarea și creatoarea Bazei de date a neologismelor limbii lituaniene, dr. Rita Miliūnaitė, cercetătoare științifică principală la Centrul de cercetare a limbii standard din cadrul Institutului Limbii Lituaniene, a descris baza pe care o creează drept un ghid online destinat înregistrării și descrierii lexicografice a neologismelor limbii lituaniene de la începutul secolului XXI¹⁰, însă prezentarea sa a arătat că, în etapa actuală de dezvoltare, preocuparea principală este probabil utilitatea acestei baze pentru utilizatori. În acest scop, a fost adaptată căutarea după cuvântul-titlu, originea neologismului, forma originală, variantele ortografice, domeniul de utilizare și anumite caracteristici deosebite, precum și după numele de familie al unei persoane cunoscute care a folosit neologismul sau al autorului său; având în vedere grupurile distincte de utilizatori-țintă, se dezvoltă un sistem de căutare avansată. Interesul atât pentru baza de date, cât și pentru neologisme este mare; prin urmare, deocamdată singura problemă menționată este că datele trimise de utilizatori nu pot fi prelucrate suficient de repede. Pe de altă parte, abundența trimiterilor infirmă două mituri larg răspândite în societate: că limba lituaniană este pe cale de dispariție și că lingviștii sunt cei care creează cuvintele. Totuși

⁹ Sistemul informațional al resurselor limbii lituaniene este disponibil la adresa http://lkiis.lki.lt/home.

¹⁰ Baza de date a neologismelor limbii lituaniene poate fi accesată la adresa http://naujazodziai.lkli.lt.

BENDRINĖ KALBA 90 (2017)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RAMUNĖ VASKELAITĖ. Skaitmeninių technologijų keliami iššūkiai ir siūlomi būdai juos įveikti | 8

Dr. Daiva Murmulaitytė, care lucrează, de asemenea, la Centrul de cercetare a limbii standard, a propus în prezentarea Perspectivele cercetării formării neologismelor (cazul Bazei de date a neologismelor limbii lituaniene) să se acorde atenție și sporirii utilității acestei baze pentru cercetătorii în domeniul limbii. Pentru aceasta, baza ar trebui adaptată în mod corespunzător. S-a propus marcarea neologismelor cu indici, care să consemneze partea de vorbire a cuvântului de bază al derivatului, modificările bazei de derivare, rolul analogiei și al traducerii în formarea neologismului, manifestările derivării atipice etc. În observația prezentatoarei, încercarea de a face acest lucru a scos la iveală fenomene de formare a neologismelor care au fost puțin cercetate sau chiar deloc.

Enumerând obiectivele creării unei alte baze de date – Baza de date geoinformaționale a toponimelor din Lituania¹¹, dr. Laimutis Bilkis, cercetător științific superior la Centrul de cercetare a limbilor baltice și a numelor din cadrul Institutului Limbii Lituaniene, a menționat atât obiective practice, și anume însușirea uzului corect, cât și cercetarea limbii (inclusiv conservarea și diseminarea acesteia). Faptul că baza se adresează atât utilizatorilor limbii, cât și cercetătorilor este demonstrat de opțiunile de căutare și de prezentare a informațiilor: informațiile despre toponime pot fi căutate după nume, gen, număr, accentuare, mod de formare, origine în funcție de limba căreia îi aparține cuvântul de bază și origine în funcție de grupul lexical din care face parte cuvântul de bază; iar în secțiunea de analiză a toponimelor sunt prezentate accentuarea tuturor cazurilor, precum și explicații privind originea și formarea acestora. În bază au fost încărcate aproximativ 25 000 de toponime. Au fost stabilite și câteva legături: prin integrarea bazei în Sistemul informațional al resurselor limbii lituaniene, au fost create trimiteri la un alt toponim din care provine cel căutat, la un nume de persoană din Baza de date a numelor de familie lituaniene din care provine toponimul și la atestările istorice ale acestuia în Baza de date a toponimelor istorice. Se prevăd și legături cu lexicul standard sau terminologic, în special semantice, derivative și locale, însă au fost menționate câteva probleme: nu doar abundența toponimelor, ci și fragmentarea finanțării.

Lucrările realizate de reprezentanții lingvisticii corpusurilor arată, de asemenea, o schimbare evidentă de la acumularea datelor lingvistice la explorarea modurilor de utilizare a acestora. În cea de-a treia sesiune a conferinței LINGVISTICA CORPUSURILOR, cercetătorii de la Centrul de lingvistică computațională al Universității Vytautas Magnus, care desfășoară majoritatea acestor activități în Lituania, împreună cu reprezentanți ai Institutului pentru tehnologii avansate din Baltica au prezentat două proiecte colective, evidențiind intenția de a adnota corpusurile și de a le utiliza astfel pentru cercetarea limbii și crearea altor resurse lingvistice. În prezentarea pregătită de primul grup de reprezentanți ai lingvisticii corpusurilor – Erika Rimkutė, Agnė Bielinskienė, Loïc Boizou și Andrius Utka – ¹²au fost prezentate corpusul adnotat morfologic MATAS și corpusul adnotat sintactic ALKSNIS. Corpusul MATAS a fost realizat pe baza unui corpus de 1 milion de cuvinte,

¹¹ Această bază este disponibilă și la adresa http://lkiis.lki.lt/lietuvos-vietovardziu-geoinformacine-duomenu-baze.

¹² Pentru articolul redactat pe baza prezentării, a se vedea Limbă standard, secțiunea „Tehnologii lingvistice” din acest volum.

BENDRINĖ KALBA 90 (2017)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RAMUNĖ VASKELAITĖ. Skaitmeninių technologijų keliami iššūkiai ir siūlomi būdai juos įveikti | 9

după aplicarea modelelor statistice, pentru adnotarea acestuia a fost utilizat un adnotator morfologic elaborat de Centrul de Lingvistică Computațională. ALKSNIO adnotarea se bazează pe principiile adnotării morfologice și sintactice automate și utilizează un model al dependențelor sintactice. Proiectul desfășurat de cel de-al doilea grup de cercetători – Erika Rimkutė, Agnė Bielinskienė, Loïc Boizou, Ieva Bumbulienė, Jolanta Kovalevskaitė, Tomas Krilavičius, Justina Mandravickaitė și Laura Vilkaitė – a arătat că, după adnotarea corpusului Delfi.lt, se trece la elaborarea unei metodologii de cercetare a îmbinărilor stabile de cuvinte din limba lituaniană scrisă contemporană și la alcătuirea unui dicționar al colocărilor limbii lituaniene. Baza de date a îmbinărilor stabile de cuvinte, alcătuită pe baza corpusului, va include informații gramaticale și lexicale despre îmbinări, frecvența utilizării, rubrica textului, exemple de concordanță etc. În prezent, baza conține aproximativ 2 700 de leme și peste 35 000 de forme flexionare.

Posibilitățile practice de utilizare a corpusurilor au fost evidențiate și de prezentarea pregătită de cadrele didactice de la Catedra de Limba Lituaniană a Universității din Vilnius, Gintarė Judžentytė și dr. Vilma Zubaitienė, Cercetări ale frazelor academice bazate pe corpusuri: structură formală și semantică. După trecerea în revistă a încercărilor anterioare de a cerceta limbajul științific pe baza corpusurilor, a fost prezentat și proiectul desfășurat de autoare, care urmărește să studieze structura și semantica frazelor din limbajul academic, folosind Corpusul lucrărilor scrise ale studenților, elaborat în acest scop la Universitatea din Vilnius. Pe baza materialului din corpus și a rezultatelor cercetării efectuate va fi alcătuit un repertoriu de fraze ale limbajului academic, util studenților de la diferite cicluri de studii și din diverse specializări.

Cea de-a patra sesiune a conferinței ANALIZA AUTOMATIZATĂ A STRUCTURII LIMBII ȘI A TEXTELOR a dezvăluit posibilități și mai complexe de utilizare a noilor tehnologii pentru analiza limbii. Inginerul Virginijus Dadurkevičius de la Institutul de Științe Aplicate al Universității din Vilnius, în prezentarea Gramatica limbii lituaniene în lumea digitală open-source¹³, după ce a trecut în revistă activitatea lui Vytautas Zinkevičius, programator la Institutul Limbii Lituaniene, în domeniul analizei morfologice — activitate care timp de aproape două decenii a fost un instrument indispensabil și singurul disponibil pentru cercetarea modernă a limbii lituaniene și pentru aplicațiile informatice —, a prezentat și o anumită evoluție în domeniul morfologiei computaționale, posibilă datorită utilizării platformei Hunspell. Morfologia limbii este descrisă pe platformă în două fișiere text, ambele întemeiate pe Gramatica limbii lituaniene contemporane și pe corpusurile Universității din Vilnius, Universității Vytautas Magnus și Parlamentului Republicii Lituania. Potrivit prezentatorului, au fost consemnate în total aproximativ 5 000 de grupuri de reguli adresabile și selectate peste 170 000 de leme. La selectarea lemelor, s-a limitat analiza la limba lituaniană contemporană corectă. Potrivit prezentatorului, acest analizator morfologic identifică corect

¹³ Pentru articolul elaborat pe baza prezentării, vezi secțiunea „Tehnologii lingvistice” din acest volum al revistei Bendrinės kalbos.

BENDRINĖ KALBA 90 (2017)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RAMUNĖ VASKELAITĖ. Skaitmeninių technologijų keliami iššūkiai ir siūlomi būdai juos įveikti | 10

interpretează în medie 99 din 100 de cuvinte. Noua metodă de analiză morfologică a fost aplicată cu succes în Sistemul informatic de analiză sintactică și semantică a limbii lituaniene¹⁴, creat de Universitatea Vytautas Magnus, în Registrul actelor juridice¹⁵, iar cu un succes deosebit — în sistemul de indexare și căutare a documentelor Solr/Lucene (potrivit prezentatorului, a fost posibilă nu doar indexarea și găsirea precisă a tuturor formelor de cuvinte dorite, ci și accelerarea de sute de ori a procesului de indexare). Următorul pas concret este pregătirea a două versiuni ale dicționarului: una normativă, potrivită pentru verificarea ortografiei, și una care include atât forme normative, cât și nenormative, potrivită pentru rezolvarea unor sarcini mai aplicate de analiză a limbii vorbite.

Posibilitățile deschise de era digitală pentru cercetarea textelor vechi au fost prezentate de dr. Mindaugas Šinkūnas, angajat al Centrului de Cercetare a Patrimoniului Scris al Institutului Limbii Lituaniene, în comunicarea Cine a copiat de la cine? Automatizarea și vizualizarea cercetării istoriei traducerilor Bibliei. Acesta a prezentat o metodologie deja testată, care facilitează evaluarea asemănării citatelor din traducerile Bibliei, una dintre cele mai dificile sarcini pentru cercetătorii textelor vechi. Potrivit prezentatorului, perspectivele acestei metodologii sunt demonstrate de faptul că rezultatele comparării versetelor biblice din Postilă lui Bretkūnas (1591), realizate prin analiză computerizată, corespund concluziilor la care cercetătorii anteriori au ajuns prin alte metode. Prezentatorul a considerat drept cel mai important rezultat al muncii instrumentul care indică raportul aproximativ de asemănare dintre surse sau părți ale acestora. Acesta deschide calea unor cercetări ulterioare, mai aprofundate.

Desigur, conferința nu a trecut cu vederea nici un domeniu al tehnologiilor lingvistice care a cunoscut numeroase eșecuri — traducerea automată —, cu atât mai mult cu cât termenul tehnologii lingvistice este asociat în primul rând cu acesta. În prezentarea Traducerea automată pentru limba lituaniană¹⁶, după ce a trecut etapă cu etapă în revistă toate realizările și eșecurile traducerii automate (traducerea literală apărută în timpul Războiului Rece, traducerea bazată pe reguli și metodele statistice de traducere), inginerul Danielius Algirdas Ralys de la Institutul de Științe Aplicate al Universității din Vilnius a concluzionat că progresele din acest domeniu au ajuns și în Lituania. Odată cu apariția rețelelor neuronale care construiesc reguli de transformare, speranțele privind o nouă descoperire în domeniul traducerii automate sunt legate de acestea. Menționând că cele mai recente sisteme de traducere automată neuronală traduc mai bine decât un traducător de nivel mediu, au fost prezentate planurile Universității din Vilnius de a demara în 2018 un proiect pentru o nouă generație de traducere neuronală din și în limbile engleză, lituaniană, polonă, franceză, rusă și germană. Totuși, s-a observat că trebuie să încercăm nu doar să copiem ceea ce a fost inventat, ci și să creăm ceva propriu și nou.

Proiectul desfășurat la Institutul Limbii Lituaniene a arătat că astfel de eforturi există cu adevărat. Cât de important este pentru Lituania să creeze variante alternative de traducere automată a demonstrat Institutul Limbii Lituaniene

¹⁴ adresa Sistemului informatic de analiză sintactică și semantică a limbii lituanienehttps://semantika.lt. este –

¹⁵ adresa Registrului actelor juridice este – https://www.e-tar.lt/portal/index.html.

¹⁶ Pentru articolul elaborat pe baza prezentării, vezi secțiunea „Tehnologii lingvistice” din acest volum al revistei Bendrinės kalbos.

BENDRINĖ KALBA 90 (2017)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RAMUNĖ VASKELAITĖ. Skaitmeninių technologijų keliami iššūkiai ir siūlomi būdai juos įveikti | 11

Cercetătoarea dr. Daiva Šveikauskienė de la Centrul de Cercetare a Limbii Standard și programatorul Vytautas Šveikauskas au decis, pe baza datelor din 2017 ale Tildės, care arată că traducerile în limba lituaniană (și din aceasta) oferite de sistemele de traducere Google, care utilizează metode statistice, sunt de o calitate mai slabă decât cele pentru limbile letonă sau estonă. Perspectiva unor variante alternative de traducere este asociată de autori cu gramatica digitală a limbii lituaniene pe care o dezvoltă. Potrivit prezentatorilor, în prezent este pregătit doar un exemplu experimental de gramatică, care cuprinde numai câteva cuvinte, dar și acesta arată că traducerea este mult mai bună. Gramatica digitală, alcătuită din două niveluri — unul abstract (forme comune tuturor limbilor) și unul concret (care reflectă trăsăturile specifice unei anumite limbi) — permite depășirea probabil a celei mai importante probleme a traducerii automate: redarea sensului. În timpul traducerii, aceasta permite transformarea propoziției într-o formă semantică abstractă, din care este generată o propoziție în altă limbă, pe baza exclusivă a proprietăților limbii-țintă, fără a ține deloc seama de morfologia limbii-sursă, ceea ce face posibilă obținerea unor rezultate mult mai precise în redarea sensului. De altfel, traducerea actuală în limba lituaniană oferită de compania Google a fost menționată de aproape fiecare al doilea participant la conferință — atât ca eșec al utilizării tehnologiei lingvistice, cât și ca amenințare la adresa limbii, precum și ca exemplu care arată limpede că trebuie să ne ocupăm noi înșine de tehnologiile lingvistice.

La încheierea conferinței din acest an, dedicate lui Jonas Jablonskis, se conturează în mod firesc câteva concluzii strâns legate între ele. În primul rând, era noilor tehnologii deschide posibilități extraordinare pentru cercetarea limbii — corpusurile și alte colecții de date informatizate, care au revoluționat lingvistica, precum și posibilitățile tot mai avansate de căutare, sintetizare și prezentare a statisticilor, oferite de tehnologii și dezvoltate în continuare odată cu evoluția inteligenței artificiale. Noile tehnologii ridică însă provocări deosebit de mari pentru vitalitatea limbii, iar amenințarea vizează nu doar limba standard, ci întreaga limbă lituaniană. Totuși, tocmai ele oferă mijloace de a depăși provocările, iar noua inițiativă europeană creează condiții deosebit de favorabile supraviețuirii limbii unei țări mici. Însă atât aceasta, cât și dezvoltarea tehnologiilor digitale evidențiază, mai mult ca oricând, nevoia de a uni eforturile și de a le integra. Proiectele prezentate chiar la această conferință au arătat că, în asemenea condiții, atât asigurarea continuității limbii, cât și cercetarea ei devin sarcini imposibil de realizat doar cu cunoștințele și capacitățile specialiștilor în lingvistică — proiectele au fost derulate de filologi împreună cu specialiști în informatică, matematică și programare. Dezvoltarea inteligenței artificiale, după cum a indicat în repetate rânduri A. Saudargas, impune nu doar unirea eforturilor specialiștilor din domenii diferite, ci și crearea unei științe interdisciplinare, care se formează la intersecția dintre lingvistică, informatică și științele cognitive¹⁷. Iar UE

¹⁷ De exemplu, în articolul Limba lituaniană trebuie să devină competentă și în era digitală, publicat în cotidianul online Bernardinai.lt (http://www.bernardinai.lt/straipsnis/2013-01-25-algirdas-saudargas-lietuviu-kalba-privalo-tapti-rastinga-ir-skaitmenineje-epochoje/94233).

BENDRINĖ KALBA 90 (2017)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RAMUNĖ VASKELAITĖ. Skaitmeninių technologijų keliami iššūkiai ir siūlomi būdai juos įveikti | 12

proiectul limbii materne dezvăluie și necesitatea mobilizării eforturilor întregului stat — ale sectorului public și privat, ale politicienilor, oamenilor de știință și specialiștilor în tehnologie.

Doar la prima vedere tema conferinței din acest an putea părea să aibă prea puțin de-a face cu numele creatorului limbii standard. Anticipând impresia unei posibile lipse de legătură, unul dintre organizatorii conferinței, dr. Rita Miliūnaitė, a numit o astfel de legătură chiar în cuvântul de deschidere al evenimentului: astăzi, când limba este transferată în spațiul digital, la fel ca pe vremea lui J. Jablonskis, se urmărește crearea unei variante lingvistice universale, comode și care să răspundă nevoilor societății. Unii dintre ceilalți participanți la conferință au formulat și alte legături: P. Kasparaitis, exprimându-și speranța că proiectul LIEPA va deveni sinonim cu grija față de limba lituaniană, a adăugat că J. Jablonskis ar fi fost de acord, iar D. A. Ralys și-a amintit de creatorul limbii standard ca de un precursor al elaborării regulilor gramaticale, de la care s-a trecut la analiza morfologică automatizată. Însă conferința însăși a scos la iveală mult mai multe puncte comune și scopuri împărtășite, în primul rând preocuparea pentru supraviețuirea limbii lituaniene, folosirea unei limbi corecte, într-o lume și într-un context care influențează limba și se schimbă într-un ritm uluitor.

Primit la 22.10.2017

RAMUNĖ VASKELAITĖ

[email protected]

BENDRINĖ KALBA 90 (2017) www.bendrinekalba.lt ISSN 2351-7204