Acta Linguistica Lithuanica 2025, vol. 92, pp. 1–8 Contents link / Turinio nuoroda ISSN 2669-218X (online / elektroninis)

WOKEISM LINGVISTIC: REVIZIONISMUL MOLIEI GYPSY ȘI AL CRAPULUI ASIATIC ȘI SOARTA SALATEI RUSEȘTI

Wokeism lingvistic: revizionismul moliei țigănești și al crapului asiatic, precum și soarta salatei rusești

JAIME A. TEIXEIRA DA SILVA Cercetător independent E-mail: [email protected] ORCID ID: https://orcid.org/0000-0003-3299-2772 Domenii de cercetare: cercetare biomedicală, etica și politicile științei.

https://doi.org/10.35321/all92-12

REZUMAT

Conceptul de wokeism în mediul academic ar putea reprezenta doi poli ideologici radicali: din perspectiva neoliberală, este un simbol al eliberării socioculturale, însă din perspectiva conservatoare, este un simbol al revizionismului inutil, care pune la încercare limitele culturii tradiționale. Mediul academic se află în miezul acestei lupte socioculturale. În această discuție, termenul „wokeism lingvistic” descrie o încercare de a corecta inegalitățile sociale percepute prin intermediul limbajului. Sunt evidențiate două cazuri: molia gypsy, redenumită molia-sponjă (Lymantria dispar), și crapul asiatic, redenumit crap invaziv. Se susține că „wokeismul lingvistic” este propagat și instituit în mod eficient atunci când ideologiile neoliberale converg în mediul academic, în grupurile de acțiune sociopolitică și în mass-media neoliberală, inclusiv în rețelele sociale. În cele din urmă, în actualul război ruso-ucrainean, interdicțiile timpurii privind literele „V” și „Z” în unele țări, ca formă lingvistică de rusofobie, sugerează posibilitatea ca animozitățile geopolitice să fie exprimate și lingvistic în moduri neoliberale, fiind evocată, cu ironie, și o posibilă primejdie pentru salata rusească. Riscul mai mare, în contextul publicării academice, dacă politicile neoliberale revizioniste sunt transformate în politici „etice”, este ca cei care nu sunt de acord cu aceste politici sau nu li se aliniază să fie etichetați drept lipsiți de etică.

CUVINTE-CHEIE: mass-media și rețele sociale, neoliberal, prejudecată, revizionism, ideologii sociopolitice.

REZUMAT

Conceptul de wokeism în mediul academic poate reprezenta doi poli ideologici: din perspectiva neoliberală, acesta este un simbol al eliberării socioculturale, iar din perspectiva conservatoare, un simbol al revizionismului inutil, prin care sunt testate limitele culturii tradiționale. Mediul academic se află în miezul acestei lupte socioculturale

Drepturi de autor © 2025 Jaime A. Teixeira da Silva. Publicat de Institutul Limbii Lituaniene. Acesta este un articol cu acces deschis, distribuit în condițiile Licenței de atribuire Creative Commons, care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea nerestricționate în orice mediu, cu condiția menționării autorului și a sursei. // Publicat de Institutul Limbii Lituaniene. Acest articol este cu acces deschis, distribuit în condițiile Licenței de atribuire „Creative Commons”, care permit utilizarea, distribuirea și reproducerea nerestricționate a conținutului în orice mediu, cu menționarea autorului și a sursei.

Received: / Gauta: 2025–03–26. Accepted: / Priimta: 2025–05–10.

1

centru. În această discuție, termenul „wokeism lingvistic” descrie o încercare de a corecta inegalitățile sociale percepute prin intermediul limbajului. Sunt evidențiate două cazuri: molia țigănească, al cărei nume a fost schimbat în molia-burete (Lymantria dispar), și crapul asiatic, al cărui nume a fost schimbat în crap invaziv. Se susține că „wokeismul lingvistic” este propagat și consacrat în mod eficient atunci când ideologiile neoliberale sunt aliniate între mediul academic, grupurile de acțiune socio-politică și mass-media neoliberală, inclusiv rețelele sociale. În cele din urmă, în timpul războiului ruso-ucrainean aflat în desfășurare, interdicțiile timpurii impuse literelor „V” și „Z” în unele țări, ca formă lingvistică de rusofobie, sugerează că ostilitățile geopolitice pot fi, de asemenea, exprimate lingvistic în moduri neoliberale, riscând, în mod glumeț, să afecteze salata rusească. Riscul mai mare în contextul publicării academice, dacă politicile revizioniste neoliberale sunt transformate în politici „etice”, este ca cei care nu sunt de acord cu astfel de politici sau nu se aliniază acestora să poată fi etichetați drept lipsiți de etică. CUVINTE-CHEIE: mass-media și rețele sociale, neoliberal, prejudecată, revizionism, ideologii socio-politice.

O NOTĂ DESPRE CULTURA WOKE NEOLIBERALĂ ȘI WOKEISMUL ÎN MEDIUL ACADEMIC

În funcție de poziționarea unei persoane la extrema stângă (neoliberală) sau la extrema dreaptă (ultraconservatoare ori tradiționalistă) a bătăliei ideologice și sociale care se răspândește în întreaga lume, chestiunea „woke” poate fi percepută diferit. Folosind cuvintele lui Cowen, pentru cei de la extrema stângă, wokeismul poate reprezenta starea de a fi „foarte conștient de rasism și nedreptatea socială și mobilizat pentru a sensibiliza publicul”, dar pentru cei de la extrema dreaptă ar putea însemna „moralizator, alienant, excesiv de preocupat de simboluri și convins de propria dreptate”^¹. Un dicționar online definește termenul „woke” printr-o prismă de stânga, ca fiind „conștient de fapte și probleme importante (în special de probleme privind justiția rasială și socială) și atent la acestea”^². Mișcarea academică neoliberală a generat provocări legate de ideologiile culturale, economie, societate și „integritatea emoțională” (Gair et al. 2021).

Un rezultat concret al ascensiunii wokeismului ca fenomen sociocultural dominant și ca termen la modă în rețelele sociale este transformarea activismului social într-un instrument de branding pentru companii, ceea ce poate deturna mesajul de la intențiile sale sociale inițiale și poate pune astfel în discuție autenticitatea acestuia (Mirzaei et al. 2022). În dorința lor de a crea o nouă țesătură socială reformată, „academicienii neoliberali adoptă un nou set de presupoziții și norme care contrastează puternic cu multe dintre valorile susținute anterior” (Macfarlane 2021). În cazuri extreme, în contextul publicării academice, dacă ideologiile neoliberale nu sunt adoptate, persoanele pot fi făcute de rușine în plan social pentru că nu le acceptă sau pentru că susțin valori tradiționale ori conservatoare; de asemenea, ele pot exprima opinii nepopulare. Oricare dintre aceste situații, sau toate laolaltă, pot duce la o încercare de a le „anula” pe aceste persoane, vocile și influența lor, adică la cultura anulării (Teixeira da Silva, 2021).

^¹ Acces la internet: https://www.bloomberg.com/opinion/articles/2022-02-18/wokeism-has-peaked-in-america-but-is-still-globally-influential.

^² Acces la internet: https://www.merriam-webster.com/dictionary/woke.

2

INTRODUCEREA „WOKEISMULUI LINGVISTIC”

În această lucrare este introdus conceptul de „wokeism lingvistic”, ca subcategorie a culturii anulării, și este definit ca o încercare neoliberală de a corecta inegalitățile sociale percepute prin limbaj. Mai exact, cuvintele care altfel ar putea fi doar cuvinte, inclusiv substantivele comune sau proprii, primesc sensuri noi și nuanțate atunci când sunt plasate într-un context social sensibil, precum rasa, genul sau cultura. În această lucrare mă concentrez asupra a două substantive comune și a unui substantiv propriu asociate culturii. Se susține că, atunci când nu există, în realitate, o asociere sau o percepție culturală restrânsă ori larg contestată, acești termeni nu ar trebui interpretați ca „rasiști”, discriminatorii sau ofensatori în alt fel. Exemple comune cu asocieri culturale, precum cartofii prăjiți franțuzești, caravela portugheză (Physalia physalis), valul mexican sau ruleta rusească, sunt expresii consacrate în limba engleză care nu au fost încă supuse protestelor și reformelor neoliberale ori unor percepții socio-politice negative. În schimb, o altă parte a argumentului susține că, atunci când intervin sentimente de discriminare, acestea sunt de regulă resimțite de grupuri socioculturale sau rasiale care se simt cumva înjosite ori excesiv de sensibile față de astfel de substantive, sau de grupuri care sunt poate alese selectiv de ideologiile neoliberale (sau de grupuri de acțiune care urmăresc câștiguri politice ori de altă natură) pentru a corespunde unei mentalități „minoritare”. În aceste cazuri, un ansamblu de circumstanțe sociale este folosit pentru a amplifica un conflict social inexistent, provocând apariția unui conflict real, în care astfel de cuvinte sau expresii — care avuseseră anterior un sens inofensiv, dar au fost manipulate în mod deliberat pentru a căpăta o conotație negativă — pot ajunge să fie supuse cenzurii și unei verificări radicalizate. Prin urmare, se susține în plus că „wokeismul lingvistic” nu apare într-un vid contextual, ci necesită și decurge dintr-un impuls socio-cultural, lingvistic, rasial și/sau asociat genului puternic pentru a se dezvolta, fiind adesea amplificat de mass-media sau de rețelele sociale.

MAI ESTE MOLIA ȚIGĂNEASCĂ NUMITĂ ACUM MOLIA-BURETE, IAR CRAPUL ASIATIC, CRAP INVAZIV?

Indivizii pot fi definiți prin apartenența la grupurile lor culturale, iar această identitate poate fi uneori contestată și asociată de alte grupuri sau culturi cu percepții negative ori prejudecăți față de un anumit grup sau o anumită populație. În unele cazuri, pot fi create percepții false pentru a provoca în mod deliberat un conflict social. Astfel de prejudecăți se pot înrădăcina, iar stigmatizarea negativă se poate intensifica dacă grupul este clasificat drept minoritate etnică, precum romii sau „țiganii” (Moreira et al. 2022). În lumina acestei sensibilități etnice neoliberale, politicile lingvistice revizioniste au asociat acum termenul „țigan” cu o formă de prejudecată sau rasism. În consecință, termenii care conțin cuvântul „țigan” pot fi contestați din punct de vedere sociologic și lingvistic, în vederea reformării lor, de academicieni sau mișcări neoliberale.

Ca exemplu concret, entomologii din întreaga lume au cunoscut Lymantria dispar sub denumirea engleză comună de molia țigănească. În pofida acestui fapt, Societatea Entomologică a Americii (ESA) a decis, în mod impunător, trecând cu vederea sau ne

3

luând în considerare opiniile societăților de entomologie din întreaga lume – pentru a revizui denumirea comună în „molia buretoasă” în Lista denumirilor comune ale insectelor și organismelor înrudite și urmărind să implementeze această schimbare la nivel global până în 2023 (ESA 2022). Campania a fost sprijinită, printre alții, de instituții media neoliberale de stânga din SUA, precum CNN și, după cum a dezvăluit CNN, un grup de acțiune sociopolitică pro-romi cu sediul în SUA a fost asociat cu această decizie^³. De ce ar trebui entomologii din întreaga lume – în special cei care ar putea publica în reviste academice în limba engleză – să se conformeze deciziei și argumentației ESA și este aceasta o nouă formă de cercetare neocolonială, deghizată în „excelență în cercetare” (Neylon 2020), prin care sistemele de valori ale unei națiuni dezvoltate (sau ale unei organizații din cadrul acesteia) își impun valorile altor națiuni în curs de dezvoltare, mai puțin puternice și influente?

O clasificare similară, excesiv de sensibilă din punct de vedere cultural, a unui pește invaziv din SUA, crapul asiatic, asociată cu politizarea – sau poate rasializarea – problemei, i-a determinat pe legiuitorii din Minnesota^⁴ să introducă un proiect de lege potrivit căruia crapul asiatic ar trebui numit crap invaziv, iar instituții media de stânga precum CNN^⁵ au promovat acest program de reformă socială prin argumente neoliberale consacrate despre „rasism”. În acest caz, bietul pește a fost, într-un fel, făcut răspunzător pentru percepțiile divergente ale oamenilor.

ESTE SALATA RUSEASCĂ CONDAMNATĂ?

În contextul războiului ruso-ucrainean în curs, în special în rândul națiunilor „occidentale” care au oferit Ucrainei sprijin militar și de altă natură, precum și au impus sancțiuni economice Rusiei, s-a consolidat o asociere negativă nu doar cu țara, ci și cu cuvântul „Rusia”. Vor căuta academicienii neoliberali, în acest climat, să revizuiască termenii care includ „Rusia”? De exemplu, vor încerca revizioniștii sociopolitici neoliberali să dea salatei rusești o altă denumire, care să nu includă termenul „rusească”? Totuși, ceea ce s-a întâmplat cu molia buretoasă și crapul asiatic ar putea indica ce soartă ar putea avea termeni precum „salată rusească”, chiar dacă termenul desemnează un preparat alimentar inofensiv.

O tactică de diminuare a statutului Rusiei constă în a o denigra în mod deliberat, scriind „rusia”^⁶, adică eliminând majuscula inițială care caracterizează substantivele proprii, precum numele țărilor. O altă tactică este interzicerea literelor „V” și „Z”, folosite simbolic de Rusia în acest război cu Ucraina, concomitent cu aplicarea de amenzi și urmărirea penală^⁷. Totuși, această din urmă abordare ar putea deveni de nesusținut, mai ales dacă cineva

³ Acces la internet: https://edition.cnn.com/2022/03/04/world/gypsy-moth-spongy-moth-name-change-scn/index.html.

⁴ Acces la internet: https://www.revisor.mn.gov/bills/text.php?number=SF2806&version=latest&session=ls88&session_year=2014&session_number=0.

⁵ Acces la internet: https://edition.cnn.com/2021/07/18/us/asian-invasive-carp-rename-scn-trnd/index.html.

⁶ Acces la internet: https://forbetterscience.com/2022/07/13/germanys-hitler-cult-thoughts-on-russias-war-on-ukraine/.

⁷ De exemplu: Letonia (Acces la internet: https://www.euronews.com/2022/03/31/latvian-parliament-approves-ban-on-russian-military-symbols-v-and-z), Estonia (Acces la internet: https://twitter.com/Euromaidan-Press/status/1512996386547060741), Moldova (Acces la internet: https://interfax.com/newsroom/top-

4

consideră că o altă literă, „O”^⁸, este folosită și de un grup de luptă rus, în timp ce simbolul V, afișat în timpul ședințelor foto, mai ales de aliați ucraineni proeminenți, capătă o ironie stânjenitoare^⁹, iar folosirea sa de către IDF israeliană pe propriile tancuri în războiul israelo-palestinian în curs^¹⁰ face ca interzicerea acestei litere de către aliații occidentali ai Israelului, sau de către acele națiuni care s-au mobilizat împotriva interdicției din cauza folosirii ei de către Rusia, să creeze o situație contradictorie. Pare, de asemenea, ironic faptul că, în pofida interzicerii acestor simboluri în Ucraina de către Rada Supremă a Ucrainei (Parlamentul Ucrainei)^¹¹, canalele ucrainene de știri din rețelele sociale au folosit aceste simboluri pentru a indica mișcările trupelor ruse^¹². Așadar, sunt interzise și conturile media și de pe rețelele sociale care folosesc aceste litere interzise^¹³, prin asociere? Ce s-ar întâmpla dacă toate cele 26 de litere ale alfabetului englez ar fi cooptate în campanii militare? Cum ar trebui atunci interpretate limba engleză și alfabetul ei? Ar fi interzise limba și comunicarea liberă?

Chiar dacă unele dintre aceste aspecte lingvistice par triviale, ele devin, în ansamblu, forme de rusofobie (Diesen, 2022), cu ramificații geopolitice, inclusiv încercări de „decolonizare” a Rusiei^¹⁴.

Cei care nu sunt deloc de acord cu această propunere ar trebui să se gândească la cum s-ar simți dacă propria lor națiune ar fi desemnată, într-un act de denigrare lingvistică deliberată, prin „ukraine”, „usa”, „uk”, „japan” sau „germany”, pentru a înlocui și a minimaliza Ucraina, SUA, Regatul Unit, Japonia sau Germania, respectiv.

RISCURILE MAI AMPLE ALE POLITICILOR REVIZIONISTE NEOLIBERALE

În această lucrare s-a susținut că wokeismul nu este doar un instrument social menit să corecteze, uneori într-un mod aparent arbitrar, o nedreptate socială sau o prejudecată reală ori percepută. De fapt, a devenit un instrument sociopolitic puternic și o formă de putere discretă pentru reforma socială, cu condiția ca mesajele și obiectivele reformatoare ale mediului academic neoliberal, ale grupurilor sociopolitice și ale mass-mediei să fie aliniate. În acest din urmă caz, mass-media liberală, precum și rețelele sociale (inclusiv hashtagurile de pe X), pot servi drept platforme de comunicare pentru amplificarea mesajului. Nu pot fi negate luptele sociopolitice ale grupurilor minoritare sau ale populațiilor care au fost „în mod tradițional” profilate ori asociate în alt fel cu o stigmatizare negativă. În astfel de cazuri, se poate susține

stories/78365/) și Germania (Acces la Internet: https://www.jurist.org/news/2022/03/germany-to-criminally-prosecute-individuals-who-display-pro-russia-war-symbol-z/).

⁸ Acces la Internet: https://t.me/RVvoenkor/15752. ⁹ Acces la Internet: https://t.me/truexanewsua/42447. ¹⁰ Acces la Internet: https://socialbites.ca/latest-news/391065.html. ¹¹ Acces la Internet: https://t.me/truexanewsua/41185; https://t.me/truexanewsua/47887; https://t.me/RVvoenkor/13170. ¹² Acces la Internet: https://t.me/truexanewsua/48880; https://t.me/truexanewsua/48925; https://t.me/truexanewsua/49159. ¹³ Ca un exemplu: Acces la Internet https://t.me/s/milinfolive. ¹⁴ Acces la Internet: https://www.csce.gov/international-impact/press-and-media/press-releases/decolonization-russia-be-discussed-upcoming.

5

că măsurile corective sunt justificate. Totuși, se poate susține și că îndreptarea istoriei, precum și a atitudinilor și politicilor culturale, poate deveni excesivă dacă implică și politici revizioniste radicale privind cuvinte precum substantivele comune sau proprii. Aceasta deoarece folosirea unor asemenea „obiecte” în scopul obiectificării (sau dezobiectificării) politice poate constitui ea însăși o problemă deontologică, adică transformarea unei insecte sau a unui pește într-un „instrument” sau o „armă” pentru a promova ideologii sociopolitice mai ample și mai ambițioase și, astfel, pentru a obține eventuale finanțări pentru anumite grupuri de acțiune cu o agendă sociopolitică. Așadar, „wokeismul lingvistic”, ca fenomen neoliberal de transformare a limbajului în armă, necesită mai multă atenție, examinare critică și dezbatere.

Mulți universitari s-ar putea să nu acorde o atenție deosebită acestui subiect sau să îl considere fără legătură cu activitatea lor ori irelevant. Ar putea chiar să îl considere prea încărcat politic și, prin urmare, prea riscant de dezbătut, de teama represaliilor colegilor. Totuși, ar trebui să ia aminte acum, înainte să fie prea târziu, adică înainte să fie adoptate legi și să apară cheltuieli juridice, deoarece există implicații foarte concrete dacă politicile neoliberale radicale nu sunt evaluate cu atenție și oprite. De exemplu, dacă politicile neoliberale devin excesive sau sunt stabilite de o minoritate în numele majorității — cum este politica ESA privind molia țigănească, implementată pentru entomologii din întreaga lume, fără ca universitarii sau specialiștii în entomologie din alte națiuni să poată alege printr-un proces democratic —, atunci se ajunge la o problemă morală mai amplă, legată de drepturile autorilor sau, mai exact, de încălcarea dreptului lor de a alege (Al-Khatib, Teixeira da Silva, 2017). În acest caz, un sistem de valori creat artificial este impus cu forța asupra dreptului entomologilor de a numi o molie țigănească drept atare, inclusiv într-o lucrare academică. Dacă folosirea unor asemenea termeni „indezirabili” devine interzisă în mediul academic, acest lucru va fi echivalat cu o problemă de etică, iar autorii lucrărilor academice s-ar putea vedea obligați să își corecteze lucrările, sau, dacă se opun acestor politici editoriale, să le retragă.

Astfel de cazuri, care ar putea părea ideologii sociopolitice inofensive, s-ar putea transforma în politici pseudoetice foarte puternice, puse în practică de reviste sau edituri cu o ideologie sociopolitică reformatoare. În acest caz, ele ar conferi, în ultimă instanță, putere unora dintre universitari, dar ar delegitima drepturile altora. În esență, politicile neoliberale radicale joacă ruleta rusească cu sistemele de valori din publicarea academică, încercând să amestece problemele sensibile din punct de vedere social cu etica și drepturile. Acest subiect este rareori, dacă nu chiar niciodată, dezbătut în revistele academice.

POLITICI REVIZIONISTE NEOLIBERALE ÎN PRACTICĂ: ESTE JUSTIFICATĂ CORECTAREA LITERATURII ACADEMICE?

Ca exemplu și de dragul argumentului, așa cum s-a menționat mai sus, ESA a implementat unilateral o schimbare de denumire pentru molia țigănească. Totuși, până în prezent, mii de lucrări au folosit termenul „molie țigănească” pentru a descrie L. dispar, după cum arată unele baze de date sau motoare de căutare importante, precum Web of Science, Scopus, PubMed sau Google Scholar. Deocamdată, potrivit declarațiilor de pe site-ul său, ESA a încercat să îi determine pe entomologii din întreaga lume să adopte — folosind un limbaj foarte emfatic și promovarea prin mass-media —

6

adoptarea denumirii „molie-burete” în locul celei de „molie țigănească”, ceea ce ar putea fi considerat etapa de „îndoctrinare”. În această etapă, inclusiv prin utilizarea mass-mediei liberale și/sau a rețelelor sociale, societatea și entomologii din întreaga lume sunt „condiționați” să accepte această schimbare neoliberală drept noua „normalitate” acceptată. Astfel, prin asociere, ei acceptă, de asemenea — poate fără să-și dea seama — mesajul său sociopolitic, și anume că termenul „țigănesc” este prejudiciabil și că, prin asociere, și molia nevinovată este la fel. Totuși, această etapă aparent inofensivă ar putea fi urmată de o fază mai impunătoare (sau mai agresivă) de creare și implementare a politicilor.

În acest caz, integrarea unei politici neoliberale devine mai coercitivă, de exemplu prin obligarea cadrelor universitare care doresc să continue să se refere la L. dispar drept molia țigănească să adopte, „cu forța”, termenul „molie-burete”, sau să numească crapul asiatic crap invaziv. Cum ar putea fi aplicată această obligație? O modalitate ar fi introducerea unor politici „etice” în revistele de entomologie, care să stipuleze că oamenii de știință trebuie să se conformeze acestui termen; cu alte cuvinte, o clauză obligatorie ar putea fi inserată în politicile etice ale unei reviste sau în instrucțiunile pentru autori. Aceasta ar putea primi aprobarea grupurilor globaliste neoliberale de politică etică, care ar putea susține ideologii lingvistice revizioniste. După cum s-a menționat mai sus, etapa de condiționare poate fi însoțită simultan și de un proces de ostracizare socială, cei care nu adoptă termenii nou impuși și presupus „neutri” fiind numiți rasiști, intoleranți sau lipsiți de etică, în încercarea de a-i anula — precum și opiniile și alegerile lor — prin acest proces. În cazuri extreme, dacă ESA ar impune în viitor folosirea termenului „molie-burete” ca cerință etică a unei reviste, ar putea exista implicații mai grave. De exemplu, ESA (sau susținătorii săi) le-ar putea solicita autorilor să „corecteze” retroactiv articolele în care termenul „molie țigănească” a fost folosit pentru a desemna L. dispar. Dacă, la acel moment, astfel de politici ar fi puse în aplicare, cel puțin ipotetic, măsurile corective actuale aplicate literaturii academice (Teixeira da Silva, 2022) ar putea deveni „înarmate” și folosite ca instrumente sociopolitice ale reformei neoliberale, prin intermediul limbajului.

Din acest motiv, cadrele universitare de ambele părți ale dezbaterii revizioniste, precum și cei care vor fi cu siguranță afectați de astfel de politici, trebuie să devină mai proactivi și mai vocali. De asemenea, trebuie să-și exercite drepturile și să protesteze împotriva deciziilor cu care ar putea să nu fie de acord, fie ele conservatoare sau neoliberale. În cele din urmă, cadrele universitare trebuie să depună eforturi pentru a crea un mediu de publicare în care să se simtă confortabil, care să servească majoritatea, respectând și/sau recunoscând minoritatea, și care să nu devină o altă platformă de amplificare sau consolidare a obiectivelor politicilor sociopolitice ori a obiectivelor de imagine „responsabilă social” ale grupurilor de acțiune sau ale corporațiilor, inclusiv ale unor edituri.

LIMITĂRI

Acest eseu potențial polemic nu este o dezbatere privind etica războiului, astfel că nu sunt luate în considerare aspectele legate de contextul istoric, politic sau sociocultural al războiului ruso-ucrainean în curs, deși unii ar putea susține că acesta ar putea contribui la explicarea existenței unor forme de rusofobie.

7

REFERENCES

Al-Khatib Aceil, Teixeira da Silva Jaime A. 2017: What rights do authors have? – Science and Engineering Ethics 23(3), 947–949. DOI: https://doi.org/10.1007/s11948-016-9808-8.

Diesen Glenn 2022: Russophobia. Propaganda in International Politics, Singapore: Springer Nature Singapore Pte Ltd. DOI: https://doi.org/10.1007/978-981-19-1468-3.

ESA 2022: Spongy Moth Transition Toolkit. Internet Access: https://entsoc.org/publications/common-names/spongy-moth [accessed 26.3.2025].

Gair Susan, Hager Tamar, Herzog Omri 2021: Compliance and Resistance Within Neoliberal Academia, Switzerland: Springer Nature. DOI: https://doi.org/10.1007/978-3-030-66318-6.

Macfarlane Bruce 2021: The neoliberal academic: Illustrating shifting academic norms in an age of hyper-performativity. – Educational Philosophy and Theory 53(5), 459–468. DOI: https://doi.org/10.1080/00131857.2019.1684262.

Mirzaei Abas, Wilkie Dean C., Siuki Helen 2022: Woke brand activism authenticity or the lack of it. – Journal of Business Research 139, 1–12. DOI: https://doi.org/10.1016/j.jbusres.2021.09.044.

Moreira Tânia, Rosário Pedro, Azevedo Raquel, Núñez José C., Fuentes Sonia 2022: Living on a double-edged sword: Intergenerational perspectives of women from Gypsy groups about the influence of education on cultural identity. – International Journal of Educational Research 111, 101915. DOI: https://doi.org/10.1016/j.ijer.2021.101915.

Neylon Cameron 2020: Research excellence is a neo-colonial agenda (and what might be done about it). – Transforming Research Excellence: New Ideas from the Global South, eds. E. Kraemer-Mbula, R. Tijssen, M. L. Wallace, R. McLean, Cape Town: African Minds, 92–115.

Teixeira da Silva Jaime A. 2021: How to shape academic freedom in the digital age? Are the retractions of opinionated papers a prelude to “cancel culture” in academia? – Current Research in Behavioral Sciences 2, 100035. DOI: https://doi.org/10.1016/j.crbeha.2021.100035.

Teixeira da Silva Jaime A. 2022: A synthesis of the formats for correcting erroneous and fraudulent academic literature, and associated challenges. – Journal for General Philosophy of Science 53(4), 583–599. DOI: https://doi.org/10.1007/s10838-022-09607-4.

8