ALBRECHT GREULE Universitatea din Regensburg Direcții de cercetare științifică: gramatica textului, teolingvistica și cântarea religioasă, onomastica, sintaxa istorică. DOI: doi.org/10.35321/all89-01

DE LA ANTREITEN LA EISCHEN. DIN ATELIERUL DICȚIONARULUI SINTACTIC AL VERBELOR GERMANE DE MIJLOC (MSVW)

De la antréiten la eischen. Din atelierul Dicționarului sintactic al verbelor germane de mijloc (germ. MSVW)

ADNOTARE

Reflecțiile privind elaborarea unui dicționar al verbelor germane de mijloc, parte importantă a gramaticii istorice a limbii germane, au fost formulate de mai multe ori în context internațional începând aproximativ din anul 2000. Până în prezent, toate demersurile nu au dus la niciun rezultat. Odată cu apariția Dicționarului german de mijloc (MWB), atât în format tipărit, cât și pe internet, începând din 2006, MWB este utilizat pentru redactarea continuă, începând din 2018, a unor articole pentru Dicționarul sintactic al verbelor germane de mijloc (MSVW). Contribuția prezintă metoda după care sunt redactate articolele de dicționar și oferă, în avanpremieră, articolele de dicționar pentru verbele mhd. ænigen, antreiten, arzātieren, backen, bären, dringen, eischen.

CUVINTE-CHEIE: sintaxă istorică, germana de mijloc, valență, lexicografie, schimbare de sens.

ADNOTARE

Considerațiile privind elaborarea unui dicționar al valenței în germana de mijloc, parte importantă a gramaticii istorice germane, au fost formulate de mai multe ori începând aproximativ din

Straipsniai / Articles

11

ALBRECHT GREULE

anul 2000, într-un context internațional. Până acum, toate demersurile nu au dus la niciun rezultat. Odată cu publicarea Dicționarului german de mijloc (MWB), atât în format tipărit, cât și pe internet, începând din 2006, MWB va fi utilizat pentru redactarea continuă, începând din 2018, a unor articole pentru Dicționarul sintactic al verbelor germane de mijloc (MSVW). Articolul prezintă metoda prin care sunt redactate articolele de dicționar și oferă, în avanpremieră, articolele de dicționar pentru verbele mhd. ænigen, antreiten, arzâten, backen, bâren, dringen, eischen.

CUVINTE-CHEIE: sintaxă istorică, germana de mijloc, valență, lexicografie, schimbare de sens.

1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE PENTRU MSVW

Reflecțiile privind elaborarea unui dicționar sintactic al verbelor germane de mijloc (MSVW), uneori și sub titlul „Dicționar al valenței verbelor germane de mijloc”, au fost formulate de mai multe ori în context internațional începând aproximativ din anul 2000. Până în prezent, toate demersurile nu au dus la niciun rezultat lexicografic demn de menționat. Întrucât, până la apariția „Dicționarului sintactic al verbelor din textele germane vechi din secolul al IX-lea” (Greule 1999), cercetarea istorică a valenței se concentrase, pe de o parte, asupra germanei vechi, iar pe de altă parte asupra germanei timpurii moderne (Korhonen 1978), s-a făcut auzit apelul pentru un dicționar al valenței în germana de mijloc. În plus, a devenit clar că descrierea valenței verbale în manifestarea sa specifică la nivelurile istorice ale limbii germane, nu în ultimul rând și la nivelul germanei de mijloc, ar constitui o parte esențială a gramaticii istorice, la intersecția dintre sintaxă și lexic. Locul propriu-zis al descrierii valenței verbale este descrierea structurilor propoziției simple, respectiv tipologia modelelor de propoziție sau a schemelor de construcție a propoziției (Greule 2005: 51–54, a se vedea și Schmid 2017: 185–201).

Sarcina de cercetare a constat și constă încă în valorificarea potențialului de valență al verbelor ascuns în textele germane de mijloc prin descrierea contextelor sintactice ale fiecărui verb, în descrierea sa sistematică și în punerea lui la dispoziție într-un dicționar al valenței (germane de mijloc). Un dicționar al valenței în germana de mijloc ar constitui, de asemenea, o contribuție esențială la istoria dezvoltării limbii și a schimbării de sens și ar putea fi o etapă importantă pe drumul către un dicționar diacronic al valenței. În plus, ar trebui conceput ca instrument auxiliar în cadrul studiilor medievale, deoarece un asemenea instrument de referință ar sprijini munca concretă asupra textelor și interpretarea

12

Acta Linguistica Lithuanica LXXXIX

Von antreiten bis eischen. Aus der Werkstatt des Mittelhochdeutschen syntaktischen Verbwörterbuchs (MSVW)

a textelor germane de mijloc din perspectivă lingvistică (Greule, Braunn 2010: 71).

Sprijinirea muncii concrete asupra textelor ar fi asigurată și prin faptul că dicționarul valenței în germana de mijloc ar fi bazat pe texte, asemenea celui german vechi. Ca metodă, în toate încercările de până acum s-a practicat analiza propozițiilor prin valorificarea corpusului. Spre deosebire de metoda aplicată la elaborarea Dicționarului sintactic al verbelor din textele germane vechi din secolul al IX-lea (Greule 1999), și anume valorificarea treptată a edițiilor tipărite ale textelor prin extragerea și segmentarea propozițiilor atestate și analiza lor sintactică (a se vedea Greule, Korhonen 2021: 149 și urm.), cercetătoarele și cercetătorii valenței în germana de mijloc s-au bazat pe „Corpusul Bochum” (Greule 2003: 418; Greule, Lénard 2004: 25–31). Corpusul Bochum este un corpus de selecție, în care sunt integrate numai manuscrise (nu și ediții) ale textelor versificate, în proză și documentare în germana de mijloc. Este stocat pe suporturi electronice; prin intermediul unei liste de leme, locurile atestate ale unui verb puteau fi extrase automat. Totuși, cotextul aparținând predicatului (propoziția) trebuia în continuare preluat din textele codificate și interpretat (Greule 2006).

2. ANALIZELE VALENȚEI PE BAZA DICȚIONARULUI GERMAN DE MIJLOC ONLINE

Odată cu apariția Dicționarului german de mijloc (MWB) în format tipărit (volumul 1 în 2006, ²2013), situația surselor pentru elaborarea MSVW s-a schimbat din nou și în mod radical. „Dicționarul german de mijloc (MWB) este un dicționar de epocă al germanei (înalte) medievale timpurii (1050–1350). El prelucrează vocabularul și uzul cuvintelor din întregul spectru al textelor în limba germană transmise din această perioadă. [...] Pentru vocabularul descris, MWB oferă nu numai indicații gramaticale și explicații ale sensurilor, ci prezintă amplu, ca dicționar de citate atestate, chiar uzul interpretat al limbii.” (Citat din pliantul Academiei de Științe și Literatură, Mainz, 2017). Lucrarea în fascicule urmează să fie încheiată în cinci volume în 2025. În paralel cu ediția tipărită, MWB este pus la dispoziție și pe internet, la www.mhdwb-online.de. În prezent, pot fi consultate toate lemele din germana de mijloc de la a până la kachez (1.8.2023).

Straipsniai / Articles

13

ALBRECHT GREULE

Utilizarea MWB online și a propozițiilor atestate reunite acolo sub o lemă verbală a fost precedată de un studiu de caz care a testat în ce măsură dicționarele istorice, în special „Dicționarul german al lui Jacob și Wilhelm Grimm” (DWB), pot fi folosite în general ca surse ale cercetării istorice a valenței (Csiky, Greule 2008). Această întrebare se află și în centrul volumului colectiv care a inițiat proiectul internațional al unui Dicționar sintactic istoric (Greule, Korhonen 2016), în cadrul căruia Michael Prinz (2016) se pronunță în principiu în favoarea depozitelor digitale de atestări ca surse ale unui MSVW și exprimă o poziție sceptică față de dicționare ca surse ale unui MSVW. Totuși, exemplul unei analize a valenței mhd. brüeten pe baza MWB online (Greule 2018) arată anumite avantaje tehnice de lucru ale utilizării lexiconului digital: propozițiile atestate, legate prin hyperlinkuri de surse, și prestructurarea semantică a atestărilor; chiar și indicațiile gramatical-semantice precum „genitivul persoanei” și altele pot fi utilizate ca prime indicii privind tipul actanților.

Prima utilizare exemplificatoare a MWB online este legată de planurile unui „Dicționar sintactic istoric” (HSVW) (Greule, Korhonen 2016; 2021: 156 și urm., 190–192) și aplică prescripțiile modelului conceput pentru prelucrarea unui Dicționar sintactic istoric al verbelor online (a se vedea Burghardt, Reimann 2016). Pentru elaborarea unui dicționar sintactic al verbelor germane de mijloc, care, asemenea MWB, urmează să existe atât în format tipărit, cât și pe internet, adnotarea și derivarea „parafrazelor generice”, așa cum este prezentată prin exemplul mhd. brüeten (Greule 2018: 69–72), nu sunt necesare. În ansamblu, se urmărește posibilitatea elaborării rapide a unui articol pentru MSVW direct la calculator, pe baza materialelor puse la dispoziție de MWB online (a se vedea mai jos, capitolul 3).

3. DICȚIONARUL SINTACTIC AL VERBELOR GERMANE DE MIJLOC (MSVW): SCURTĂ DESCRIERE A PROIECTULUI ȘI METODA

Dicționarul sintactic al verbelor germane de mijloc (MSVW) continuă, ca dicționar de epocă, „Dicționarul sintactic al verbelor din textele germane vechi din secolul al IX-lea” (Greule 1999) – cu deosebirea că MSVW este elaborat pe baza unui alt corpus de texte. El este conceput ca un compendiu al MWB, ceea ce înseamnă că informațiile semantice și sintactice existente online în MWB

14

Acta Linguistica Lithuanica LXXXIX

Von antreiten bis eischen. Aus der Werkstatt des Mittelhochdeutschen syntaktischen Verbwörterbuchs (MSVW)

pentru un verb X sunt extrase digital și interpretate în conformitate cu teoria valenței, generalizate cu abrevieri și sintetizate într-un articol de dicționar.

Interpretarea părților de propoziție care apar împreună cu verbul X (în mod tradițional, în teoria valenței: complemente, pe scurt E) este realizată de redactoare sau redactori în două direcții – analog procedurii descrise în detaliu (Greule 2018: 69–72), numai că fără stocare digitală:

1) semantic, pornind de la sensul verbului, ca rol semantic/caz profund; 2) morfologic, după caz.

Această structură se numește configurație verb–actanți (VAK).

Exemplu: mhd. ænigen/enigen are, potrivit MWB online, sensul a elibera pe cineva/a se elibera de cineva/ceva; a se debarasa de un lucru. De aici rezultă clasificarea predicatului drept „activitate” și trebuie să existe un complement (E) cu rolul de „purtător al activității/Agens”. Din propozițiile atestate disponibile în MWB online rezultă că Agensul apare sub forma unui substantiv la nominativ. Acest lucru se notează schematic astfel:

E Agens (cel care eliberează/cel care a eliberat) → Sn

Abrevieri precum Sn, Sg, Sd, Sa = substantiv (la nominativ, genitiv, dativ, acuzativ) trimit la Helbig, Schenkel (1973: 97–99). Simbolul S include și alți substituenți, de alt tip decât complementele/actanții, atestați în corpus, de exemplu grup nominal, grup prepozițional, pronume, adverb sau propoziție (subordonată). Denumirea rolurilor actanților urmează în mare măsură descrierea rolurilor semantice la Peter von Polenz (2008: 167–172).

Din descrierea sensului și din propozițiile atestate în MWB online rezultă, de asemenea, că mhd. ænigen/enigen este în funcția de predicat înconjurat de alte două părți de propoziție (E): a) de o parte de propoziție care îl desemnează pe cel împovărat de ceva și b) de o parte de propoziție care desemnează ceea ce este supărător, de exemplu în propoziția întreagă (biblică): Isus (= Agens) îi eliberează pe cei osteniți și împovărați (= Patiens) de povara lor (= Obiect). De aici rezultă încă două complemente, cu formulele:

E Patiens (cel împovărat) → Sa (substantiv la acuzativ) E Obiect (povara) → Sg (substantiv la genitiv).

În concluzie, pe baza datelor din MWB online se formulează următorul articol:

ænigen / enigen

a elibera pe cineva/a se elibera de cineva/ceva; a se debarasa de un lucru

P Activitate (a elibera)

Straipsniai / Articles

15

ALBRECHT GREULE

E Agens (cel care eliberează, de exemplu om, înger) → Sn E Patiens (cel împovărat, de exemplu om) → Sa (și reflexiv) E Obiect (povara) → Sg

Exemple: a) și o face pe ea Mychaelen wern / cu oamenii săi supuși, / pe care îngerul îi eliberează, / aceștia sunt solii lui Satana. HeslApk – b) și nu vrei să te eliberezi de el [...], atunci nobilii îți vor porunci aceasta sub pedeapsa excomunicării și a interdicției. PrBerth.

Propozițiile exemplificatoare sunt selectate din totalitatea propozițiilor atestate în MWB online pentru a ilustra valența maximală. Ele sunt copiate în articol împreună cu indicațiile surselor din MWB (sub formă de sigle). Informațiile care nu sunt importante pentru descrierea VAK, de exemplu cele privind morfologia verbului, nu sunt repetate în MSVW, deoarece există în MWB și pot fi consultate sau accesate acolo.

Comentariu: Verbului ænigen / enigen îi este atribuit un singur semem. Este monosemic și prezintă o VAK cu trei valențe, adică verbul este „înconjurat” ca predicat de trei actanți în toate propozițiile atestate. Particularitate: rolul Patiens → Sa este ocupat și reflexiv.

4. VERBE GERMANE DE MIJLOC POLISEMICE CU TREI SEMEME

Spre deosebire de mhd. ænigen/einigen, majoritatea verbelor germane de mijloc sunt polisemice, adică prezintă în total cel puțin două sememe. Sememele sunt deja diferențiate în MWB online și sunt preluate de acolo în articol (cu eventuale corecturi).

4.1. antre iten

a ordona ceva, a aranja, a pregăti cuiva

Sememul 1

P Activitate (a ordona) E Agens (cel care ordonă) → Sn E Obiect afectat (ceea ce este ordonat) → Sa (facultativ)

16

Acta Linguistica Lithuanica LXXXIX

Von antreiten bis eischen. Aus der Werkstatt des Mittelhochdeutschen syntaktischen Verbwörterbuchs (MSVW)

Exemple: a) te iubesc și te onorez [...] trei țări bogate, / [...], / pe care le rânduiești și le pregătești, înguste și late, după cum voiești. Himmerl 2,7 – b) de la începutul acestei lumi Domnul nostru pregătea, când l-a creat pe omul sărman. Spec 148,31.

Sememul 2

P Activitate (a aranja)

E Agens (cel care aranjează) → Sn

E Obiect efectuat (ceea ce este aranjat) → Sa

E Obiect afectat (din ce/cu ce se face aranjarea) → pS (p = de la)

Exemplu: două perechi de pantaloni a pus pe oameni, / care erau împodobite / cu aur și cu berile. Rol 3320. 2723.

Sememul 3

P Activitate (a pregăti, a atribui)

E Agens (cel care pregătește) → Sn

E Obiect efectuat (ceea ce este pregătit) → Sa

E Destinatar (cel căruia îi este pregătit b) → Sd

Exemplu: mângâierea pe care tu, Doamne, ai rânduit-o și ai pregătit-o pentru întreaga lume (quod parasti) (Konr(Sch) 28,15).

Comentariu: Nu este lipsit de probleme să considerăm verbul antreiten drept verb polisemantic, ca în MWB, numai pentru că cele trei sememe aparțin unui verb unitar din punct de vedere etimologic – spre deosebire de bâren (a se vedea mai jos, 6). Polisemia lui antreiten ar trebui demonstrată semantic, iar omonimia respinsă pe această bază.

4.2. eischen / heischen

Sememul 1

a cere (ceva de la cineva), a solicita, a voi

P Activitate (a cere, a solicita, a voi)

E Agens (cel care cere, cel care solicită) → Sn

E Destinatar (omul de la care se cere/se solicită ceva) → Sd / pS / Sa / Sg (p = ane + Acuz / de la)

E Obiect (ceea ce este cerut, solicitat) → Sa / Inf / NS_das

Exemple: a) ne cere bani. SM: UvS 35: 5,2 – b) credința [...] trebuie să-l ceară pe Dumnezeu de la mine. Gen 2409.

Straipsniai / Articles

17

ALBRECHT GREULE

Sememul 2 „a întreba despre ceva” P Activitate (a întreba despre) E Agens (cel care întreabă) → Sn E Obiect (ceea despre care se întreabă) → pS / Adv / NS_ob (p = despre)

Exemple: a) Chrysostomus Johannes întreabă despre aceasta și întreabă despre el. JvFrst 9522 – b) Pilat [...] a întrebat dacă Domnul nostru / era galileean. JvFrst 6467.

Sememul 3 (în limbaj juridic) a ruga pe cineva, a soma, a cita P Activitate (a ruga, a soma, a cita) E Agens (cel care somează) → Sn E Destinatar (cel somat) → Sa E Scop (la ce este somat) → Inf / Adv / pS (p = la)

Exemple: a) regele Portugaliei [...] îl citează pe prințul Brabantului. RvEWJh 8455 – b) pe bietul tânăr / îl soma să vină la el / cu o poruncă bărbătească. GTroj 8993.

Comentariu: În afara câtorva particularități morfologice (h- protetic și preteritul puternic (h)iesch alături de eischete), merită remarcat „domeniul obiectual juridic foarte diferențiat” (astfel MWB) al acestui verb, rezumat aici ca Sememul 3.

5. VERB GERMAN DE MIJLOC POLISEMIC CU PATRU SEMEME

dringen

Sememul 1 „a împinge, a tinde spre un loc”, ûf jmdn. ~ „a ataca pe cineva” P Activitate (a împinge, a tinde, a ataca) E Agens (cel care împinge) → Sn E Origine/Drum/Țintă → NSunz / daz / pS / Adv (p = unz / prin / ingēn / în / umb / zuo / după / ûz)

18

Acta Linguistica Lithuanica LXXXIX

Von antreiten bis eischen. Aus der Werkstatt des Mittelhochdeutschen syntaktischen Verbwörterbuchs (MSVW)

Exemple: a) Vlixes [a pășit pe marginea corăbiei / și a lovit și] a năvălit, până a sărit asupra cetății Herb 4395; b) [cel care slujește fără mulțumire, când nu trebuie, / rareori este răsplătit bine] cine ar năvăli astfel în zadar [tinde], / încât ar cânta măcar un cântec / […] / [el era și este batjocura celor înțelepți] jüngl 129; c) spinii au pătruns prin pielea lui până la os WernhM 9338; d) mânia lui a ieșit din inima sa Herb 2022.

Sememul 2

a îndemna, a asalta pe cineva, (haeher ~ a asalta cu cereri mai mari)

P Activitate (a îndemna, a asalta) E Agens (cel care asaltează) → Sn E Patiens (cel asaltat) → Sa

Exemple: a) (pasiv) [s-a întâmplat astfel] Isus a fost asaltat pe drum de mulțime EvBerl 106,3; b) [aceasta trebuie să ne fie de ajuns, și] [să nu] îi asaltăm cu nicio judecată UrkCorp (WMU) 1831.7.

Sememul 3

a împinge pe cineva afară din ceva, refl. a se înghesui, a se îmbulzi P Activitate (a împinge afară) E Agens (cel care împinge) → Sn E Patiens (cel împins) → Sa/Refl. E Origine/Drum → pS / ADV (p = üz/de la/prin)

Exemple: a) dulceața variată a lucrurilor pământești nu te îndepărtează de el Mechth 6: 5,10; b) sunetul sabiei sale vrea să pătrundă prin inima mea HeidinII_1722; c) (reflexiv) dacă te înghesui prin mulțime Parz 647,10. 637,10.

Sememul 4

a apăsa, a presa P Activitate (a apăsa, a presa) E Agens → Sn E Patiens → Sa E Origine/Țintă → (pS) (p = în/de-la)

Exemplu: Dumnezeu și-a imprimat chipul în ceara oamenilor Mügeln 11,2.

Comentariu: Nu sunt luate în considerare sensurile speciale: „a traduce ceva”, de exemplu [Cartea] a fost împinsă / din limba greacă / în scriere latină (LBarl 8) și „a țese, a împleti ceva” (< a înghesui prin țesere/împletire), de exemplu toate pletele lui / erau deja

Straipsniai / Articles

19

ALBRECHT GREULE

înghesuite GTroj 8833, precum și expresia frazeologică hoher dringen „a asalta cu cereri mai mari”, de exemplu aceasta trebuie să ne fie de ajuns, și [să] nu îi asaltăm cu nicio judecată UrkCorp (WMU) 1831,7.

6. VERBE GERMANE DE MIJLOC OMONIME

6.1. bâren

^¹bâren / bæren

a așeza pe cineva pe o targă, a depune pe catafalc

P Activitate (a așeza)

E Agens (cel care depune pe catafalc) → Sn

E Patiens (ceea ce este depus pe catafalc, de exemplu cadavre) → Sa

E Loc/poziție (unde este așezat cel depus pe catafalc) → pS (p = pe, în)

(facultativ)

Exemplu: într-un sarcofag un om ^bærin a văzut / ambele trupuri. RvEWh 1968; RoI 7620; En 6797; Wh 462,29.

Comentariu: În toate cele trei atestări, bâren este integrat într-o construcție infinitivală: împăratul a poruncit să fie purtați; a poruncit să fie depuși pe catafalc; i-a văzut depuși pe catafalc.

^²bâren

a se comporta, a se purta

P Stare (a se comporta)

E Purtător al stării (omul care se comportă astfel) → Sn

E Mod (cum se comportă cineva, de exemplu cuviincios, virtuos) → Adv

Exemplu: a dobândit o fiică frumoasă, un copil la doisprezece ani; ea știa și să se poarte bine / și cu totul virtuos. Hawich 4503.

Comentariu: În pofida omonimiei confirmate și etimologic, se adoptă o singură lemă și subleme numerotate pentru fiecare semem. Este problematică încadrarea lui ²bâren drept „verb de stare”.

20

Acta Linguistica Lithuanica LXXXIX

De la antre iten la eischen. Din atelierul Dicționarului sintactic al verbelor germane de mijloc (MSVW)

6.2. arzātīen / arzedīen

^¹arzātīen, arzedīen

a trata medical pe cineva, a vindeca

P Activitate (a trata medical) E Agens (cel care tratează medical, medicul) → Sn E Patiens (cel care este tratat medical) → Sa

Exemplu: îl rugaseră și îl vindecaseră, deoarece vedeau bine că era grav rănit la trup. ^Lanc 192,37. – Sinonim: arzen, arzenen.

^²arzātīen, arzedīen

(în context religios) a vesti cuiva mântuirea, izbăvirea

P Activitate (a vesti mântuirea) E Agens (cel care vestește mântuirea) → Sn E Destinatar (celui căruia îi este vestită mântuirea) → Sa/Sd

Exemple: a) noi am vestit Babilonului mântuirea, iar el nu s-a vindecat. ^Cranc Jer 51,9 – b) această hrană poate vindeca sufletele. ^MarlbRh 5,1. – Sinonim: arzen, arzenen.

Comentariu: Deși cele două leme arzātīen / arzedīen sunt identice etimologic, din cauza distanței semantice evidente și a diferitelor contexte de utilizare se stabilesc două articole.

7. CAZ-PROBLEMĂ BACKEN / BACHEN

Problema care apare atunci când trebuie formulat în MSVW articolul pentru mhd. backen / bachen se întâlnește în general la tratarea dativului commodi (dativul benefactiv). Dativul benefactiv (pe scurt bD) este considerat în gramatica valenței un „caz liber” și este încadrat nu la complemente, ci la „complementele circumstanțiale (libere)”. În căutarea unui maximum de atestări pentru mhd. backen / bachen, Prinz (2016: 35–44) demonstrează că bD este subreprezentat cantitativ în MWB și în resursele lexicografice uzuale. O imagine net diferită – în favoarea apariției bD – se obține dacă, asemenea lui Prinz, se stabilește maximum de atestări cu ajutorul

Straipsniai / Articles

21

ALBRECHT GREULE

în mod evident în depozitele digitale de atestări. Se pune întrebarea dacă această constatare trebuie să fie inclusă în MSVW și dacă dativul benefactiv trebuie considerat în principiu E. Având în vedere importanța pe care o are pentru gramatica construcțiilor tiparul de propoziție: Agens – Receptor (Dativ) – Patiens, reprezentat și de mhd. backen / bachen, atunci când bD este inclus în tiparul de propoziție (cf. Greule, Korhonen 2021: 131 și urm.), în anexa articolului este prezentat un semem corespunzător.

backen / bachen

Sememul 1

„(ceva) a coace, a coace complet” – „a deshidrata ceva” – „a prăji, a rumeni ceva”

P Activitate (a coace, a deshidrata, a prăji, a rumeni)

E Agens (cel care coace) → Sn

E „obiect efectuat” (aliment comestibil) → (Sa) (facultativ)

E Loc → (pS), (p = in) (facultativ)

Exemple: a) [pune [o plăcintă] în untură clocotită și] bakez tare BvgSp 27; b) „a deshidrata ceva”: ouch machstu in der svnnen backin allirleyge frucht Pelzb 134,13; c) „a prăji, a rumeni ceva”: backe în [știucă] pe un grătar de lemn [și frige-o bine] BvgSp 17.

Sememul 2

a deveni tare (prin încălzire)

P Proces (a deveni tare)

E Purtătorul procesului (aluat) → Sn

E Loc (cuptor) → (pS), (p = in) (facultativ)

Exemplu: [ia un dovleac și fierbe-l într-un aluat și aruncă-l într-un cuptor până când] aluatul se coace; [apoi ia sucul care curge din dovleac și dă-i să bea] Barth 152,22.

Anexă: Sememul 3 (cu dativ benefactiv)

a coace ceva pentru cineva

P Activitate (a coace)

E Agens (cel care coace) → Sn

E Destinatar (pentru care se coace) → Sd

E Obiect efectuat (pâine) → Sa (facultativ)

Exemplu: Trebuie neapărat să ne coacă pâinea Berthold v. Regensburg (din Prinz 2016: 43).

22

Acta Linguistica Lithuanica LXXXIX

De la antreiten la eischen. Din atelierul Dicționarului sintactic al verbelor din germana medie înaltă (MSVW)

Comentariu: Cele trei sememe enumerate în MWB sub lema backen / bachen ((ceva) a coace, a coace complet, a deshidrata ceva și a prăji, a rumeni ceva) sunt reunite în MSVW într-un singur semem, având în vedere că în toate cele trei cazuri este vorba despre prepararea unor alimente prin încălzire.

8. REZUMAT ȘI PERSPECTIVE

Exemplele de articole citate mai sus „din atelier”, redactate pentru MSVB, sunt rezultate ale primei etape a proiectului MSVW. Aceasta cuprinde – în concordanță cu progresul MWB online – structura sememelor și VAK ale verbelor simple (neprovenite sau necompuse) din germana medie înaltă, atestate de mai multe ori în arhiva textuală a MWB. Prelucrarea verbelor care încep cu a s-a încheiat, iar prelucrarea verbelor care încep cu b este în curs. Pentru a doua etapă a proiectului este prevăzută prelucrarea verbelor derivate sau compuse. Publicația poate fi publicată cel mai simplu ca „work in progress” pe o platformă și, după încheierea primei etape a proiectului, și sub forma unei cărți tipărite.

Deja în timpul redactării articolelor MSVW apar mereu indicii pentru evaluarea datelor, care îndeamnă la preluarea directă în dicționar a unor sugestii de interpretare, de exemplu comparații cu verbe atestate în germana veche înaltă. În interesul unei prelucrări rapide, se renunță la astfel de trimiteri încrucișate, care depășesc germana medie înaltă. MSVW este în primul rând un compendiu sintactic pentru MWB; el trebuie să ofere baza materială pentru o compilare a tiparelor de construcție a propoziției în gramatica germanei medii înalte și, nu în ultimul rând, să sprijine etapa germanei medii înalte din HSVW, pe baza căruia poate fi scrisă o istorie a (schimbării de sens) a verbelor din germana nouă înaltă (Greule, Korhonen 2021: 184–187).

LITERATURĂ

Burghardt Manuel, Reimann Sandra 2016: Posibilități de prelucrare electronică și utilizare a unui dicționar istorico-sintactic al verbelor din germană. – Dicționar istorico-sintactic al verbelor, ed. de A. Greule, J. Korhonen, Finnische Beiträge zur Germanistik, 34, Frankfurt am Main ș.a.: Peter Lang Edition, 301–322.

Straipsniai / Articles

23

ALBRECHT GREULE

Csiky Nandor, Greule Albrecht 2008: Dicționarele ca surse ale cercetării istorice a valenței, pe exemplul verbului verzeihen. – Sintaxă și semantică istorice de la germana veche înaltă la germana nouă înaltă. Volum omagial pentru Yvon Desportes la împlinirea vârstei de 60 de ani, ed. de M. Lefèvre, F. Simmler, Berlin: Weidler Buchverlag, 371–377.

Greule Albrecht 1999: Dicționar sintactic al verbelor pentru textele în germana veche înaltă din secolul al IX-lea, Regensburger Beiträge zur deutschen Sprachund Literaturwissenschaft, seria B: Untersuchungen, 73, Frankfurt am Main: Peter Lang GmbH.

Greule Albrecht 2003: Considerații preliminare pentru un dicționar al verbelor din germana medie înaltă. – Magister et amicus. Volum omagial pentru Kurt Gärtner la împlinirea vârstei de 65 de ani, ed. de V. Bok, F. Shaw, Viena: Praesens Verlag, 415–423.

Greule Albrecht 2005: Dicționarul sintactic al verbelor din germana medie înaltă. – Propoziție – Text – Contrast cultural. Volum omagial pentru Marja-Leena Piitulainen la împlinirea vârstei de 60 de ani, ed. de E. Reuter, T. Sorvali, Finnische Beiträge zur Germanistik, 13, Frankfurt am Main: Peter Lang GmbH, 51–61.

Greule Albrecht 2006: Despre sintaxa verbului din germana medie înaltă zwiveln. – „Despre mituri și basme”. Istoria culturală a Evului Mediu în oglinda unei biografii de cercetător. Volum omagial pentru Otf rid Ehrismann la împlinirea vârstei de 65 de ani, ed. de G. Marci-Boehncke, J. Riecke, Hildesheim, Zürich, New York: Georg Olms Verlag, 441–450.

Greule Albrecht, Braun Christian 2010: Stadiul și sarcinile cercetării istorice a valenței. – Perspective ale cercetării istorice a limbii germanice, ed. de H. U. Schmid, Jahrbuch für germanistische Sprachgeschichte, 1, Berlin, New York: De Gruyter, 64–75.

Greule Albrecht, Korhonen Jarmo, ed., 2016: Dicționar istorico-sintactic al verbelor. Contribuții de valență și de gramatică a construcțiilor, Finnische Beiträge zur Germanistik, 34, Frankfurt am Main, Berlin, Bern Bruxelles, New York, Oxford, Viena: Peter Lang Edition.

Greule Albrecht, Korhonen Jarmo 2021: Valența istorică. Introducere în cercetarea istoriei limbii germane pe baze teoretice ale valenței, Tübingen: Narr Francke Attempto Verlag GmbH + Co. KG.

Greule Albrecht, Lénárd Tibor 2004: Un dicționar al valenței verbelor din germana medie înaltă pe baza „Corpusului Bochum”. – Studia Germanica Universitatis Vesprimiensis 8, 23–45.

Helbig Gerhard, Schenkel Wolfgang 1973: Dicționar privind valența și distribuția verbelor germane, Leipzig: VEB Bibliographisches Institut.

24

Acta Linguistica Lithuanica LXXXIX

De la antrêiten la eischen. Din atelierul Dicționarului sintactic al verbelor din germana medie înaltă (MSVW)

Korhonen Jarmo 1978: Studii despre dependență, valență și modelul propoziției 2: Cercetare pe baza unui text al lui Luther, Europäische Hochschulschriften, 271, Berna, Frankfurt am Main, Las Vegas: Peter Lang.

MWB – Dicționarul germanei medii înalte. La însărcinarea Academiei de Științe și Literatură din Mainz și a Academiei de Științe din Göttingen, ed. de K. Gärtner, K. Grubmüller, K. Stackmann. 5 vol., vol. 1 (a – ēvrouwe). Stuttgart: S. Hirzel Verlag, 2013.

Polenz Peter von 2008: Semantica propoziției germane, ediția a 3-a, Berlin, New York: De Gruyter.

Prinz Michael 2016: Dicționarele și depozitele digitale de atestări ca surse pentru un dicționar istorico-sintactic al verbelor. Pe exemplul dativului benefactiv la mhd. bachen. – Dicționar istorico-sintactic al verbelor, ed. de A. Greule, J. Korhonen, Finnische Beiträge zur Germanistik, 34, Frankfurt am Main ș.a.: Peter Lang Edition, 17–53.

Schmid Hans U. 2017: Introducere în istoria limbii germane 3, ediție actualizată și revizuită, Stuttgart: J. B. Metzler Verlag.

DICȚIONARE ONLINE

MWB – Dicționarul germanei medii înalte. Acces: http://www.mhdwb-online.de/.

De la antreiten la eischen. Din atelierul Dicționarului sintactic al verbelor din germana medie înaltă (în germ. MSVW)

REZUMAT

Articolul citează exemple preluate din Dicționarul sintactic al verbelor din germana medie înaltă (în germ. MSVW), aflat încă în curs de elaborare. În conformitate cu procedura de redactare a versiunii electronice a Dicționarului germanei medii înalte (în germ. MWB), sunt prezentate aici structura sememelor și dispunerea actanților verbelor simple (neprovenite și necompuse) atestate de mai multe ori în arhiva dicționarului menționat.

Straipsniai / Articles

25

ALBRECHT GREULE

Verbele care încep cu litera A au fost deja descrise; lucrul la verbele care încep cu litera B este în curs. În a doua etapă a proiectului este prevăzută analiza verbelor derivate și compuse. Pe măsura continuării elaborării dicționarului, s-a decis publicarea materialelor proiectului în format electronic, iar după încheierea acesteia se preconizează publicarea unei cărți.

În timpul redactării articolelor de dicționar, evaluarea datelor s-a transformat în necesitatea de a aplica direct în dicționar observațiile și sugestiile, de exemplu prin compararea cu verbele din germana veche înaltă. În general, pentru a descrie datele în mod consecvent, se renunță la abordarea acestor relații multidirecționale care depășesc limitele germanei medii înalte. În primul rând, dicționarul elaborat este un compendiu sintactic al dicționarului electronic menționat deja. Scopul său este de a prezenta partea esențială a materialului necesar pentru alcătuirea domeniului tiparelor de construcție a propoziției în gramatica germanei medii înalte și numai apoi, contribuind la capitolul din Dicționarul istorico-sintactic al verbelor (în germ. HSWV) consacrat perioadei germanei medii înalte, să creeze spațiu și pentru istoria schimbării (de sens) a verbelor din germana nouă înaltă (Greule, Korhonen 2021: 184–187).

Primit la 28 august 2023.

ALBRECHT GREULE Universitatea din Regensburg, Institutul de Germanistică, D-93040 Regensburg [email protected]

26

Acta Linguistica LXXXIX