Von antreiten bis eischen. Aus der Werkstatt des Mittelhochdeutschen syntaktischen Verbwörterbuchs (MSVW)

Straipsniai / Articles 11 ALBRECHT GREULE Universität Regensburg Direcții de cercetare științifică: Gramatica textului, teolingvistică și cântec religios, onomastică, sintaxă istorică. DOI: doi.org/10.35321/all89-01 DE LA ANTREITEN LA EISCHEN. DIN ATELIERUL GERMANEI DE MIJLOC SINTACTICE DICȚIONARUL VERBELOR (MSVW) De la antreiten la eischen. Din atelierele Dicționarului de sintaxă a verbelor din germana înaltă medie (germ. MSVW) ADNOTARE Reflecții privind elaborarea unui dicționar al verbelor din germana medie de sus, o parte importantă a gramaticii istorice a limbii germane, au fost formulate în repetate rânduri, începând aproximativ din anul 2000, în cadrul internațional. Până în prezent, toate abordările nu au dus la niciun rezultat. Odată cu apariția Dicționarului germanei medii de sus (MWB), atât în format tipărit, cât și pe internet, începând din 2006, MWB este utilizat pentru a redacta, începând din 2018, în mod continuu, articole pentru Dicționarul sintactic al verbelor din germana medie de sus (MSVW). Contribuția prezintă metoda după care sunt redactate articolele de dicționar și oferă, în avanpremieră, articolele de dicționar pentru verbele din germana medie de sus mhd. ænigen, antreiten, arzâtîen, backen, bâren, dringen, eischen. CUVINTE-CHEIE: Sintaxă istorică, germana medie de sus, valență, lexicografie, schimbare semantică. ADNOTARE Considerații privind redactarea unui dicționar de valențe al germanei înalte medii, o parte importantă a gramaticii istorice a limbii germane, au fost formulate de mai multe ori începând aproximativ din ALBRECHT GREULE 12 Acta Linguistica Lithuanica LXXXIX internetul din 2006, MWB va fi utilizat pentru redactarea the year 2000 in an international context. So far, all approaches have not led to any results. With the publication of the Middle High German Dictionary (MWB) both in print and on continuă a articolelor pentru Dicționarul sintactic al verbelor din germana înaltă medie (MSVW), începând din 2018. Articolul prezintă metoda prin care sunt redactate articolele de dicționar și oferă, sub forma unui preprint, intrările de dicționar pentru verbele mhd. ænigen, a porni, arzâtîen, a coace, bâren, a pătrunde, eischen. CUVINTE-CHEIE: sintaxă istorică, germana înaltă medie, valență, lexicografie, schimbare de sens. 1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE PENTRU MSVW Considerații privind elaborarea unui dicționar sintactic al verbelor din germana de medie înaltă (MSVW), parțial și sub titlul „Dicționar al valenței verbelor din germana de medie înaltă”, au fost formulate de mai multe ori, începând aproximativ din anul 2000, în cadrul internațional. Până în prezent, niciuna dintre abordări nu a dus la un rezultat demn de menționat din punct de vedere lexicografic. După ce, până la apariția „Dicționarului sintactic al verbelor pentru textele vechi-germane din secolul al IX-lea După ce cercetarea istorică a valenței se concentrase, pe de o parte, asupra germanei vechi de sus, iar pe de altă parte asupra germanei timpurii de sus moderne (Korhonen 1978), „secolul” (Greule 1999), s-a făcut auzit apelul pentru un dicționar de valență al germanei medii de sus. În plus, a devenit clar că descrierea valenței verbale în manifestarea sa specifică în stadiile istorice ale limbii germane, nu în ultimul rând și în cel al germanei medii, avea să constituie o parte esențială a gramaticii istorice în zona de intersecție dintre sintaxă și lexic. Locul propriu-zis al descrierii valenței verbale este descrierea structurilor propoziției simple, respectiv tipologia modelelor de propoziții sau a schemelor de construcție a propozițiilor (Greule 2005: 51–54, a se vedea și Schmid 2017: 185–201). Sarcina de cercetare a constat și constă încă în a scoate la iveală potențialul valențial al verbelor ascuns în textele din germana medie înaltă, prin descrierea mediilor sintactice ale fiecărui verb, a-l descrie sistematic și a-l face accesibil și disponibil într-un dicționar de valențe (al germanei medii înalte). Un dicționar de valență a limbii germane medii ar constitui, de asemenea, o contribuție esențială la istoria dezvoltării limbii și a schimbării semantice și ar putea reprezenta un pas intermediar important pe calea către un dicționar de valență diacronic. În plus, ar trebui conceput ca un instrument auxiliar în cadrul medievisticii, deoarece un astfel de instrument de referință ar sprijini munca concretă asupra textului și interpretarea textelor în germana medievală din perspectivă lingvistică Straipsniai / Articles 13 Von antreiten bis eischen. Aus der Werkstatt des Mittelhochdeutschen syntaktischen Verbwörterbuchs (MSVW) (Greule, Braun 2010: 71). Sprijinirea lucrului concret asupra textului ar fi garantată și prin faptul că dicționarul de valențe pentru germana medie înaltă, asemenea corespondentului său pentru germana veche înaltă, s-ar baza pe texte. În toate încercările de până acum a fost practicată analiza propozițională bazată pe evaluarea corpusului, ca metodă. Spre deosebire de metoda utilizată la elaborarea Dicționarului sintactic al verbelor din textele vechi-germane din secolul al IX-lea. secolului (Greule 1999), și anume evaluarea treptată a edițiilor de texte tipărite prin extragerea și segmentarea exemplelor atestate și analiza lor sintactică (cf. Greule, Korhonen 2021: 149 și urm.), cercetătoarele și cercetătorii valenței din germana medie înaltă s-au raportat la „Corpusul Bochum” (Greule 2003: 418; Greule, Lénárd 2004: 25–31). Corpusul Bochum este un corpus de selecție, în care sunt integrate doar manuscrise (nu și ediții) ale unor texte versificate, în proză și documentare din germana medie înaltă. Este stocat pe suporturi electronice de date; prin intermediul unei liste de leme, ocurențele unui verb puteau fi extrase automat. Totuși, cotextul (propoziția) aparținând predicatului trebuia în continuare extras și interpretat din textele codificate (Greule 2006). 2. ANALIZE ALE VALENȚEI PE BAZA DICȚIONARULUI GERMANEI MEDII ÎNALTE ONLINE Odată cu apariția în tipar a Dicționarului germanei medii înalte (MWB) (vol. 1, 2006, 22013), situația surselor pentru prelucrarea MSVW s-a schimbat din nou și în mod radical. „Dicționarul german medieval înalt (MWB) este un dicționar de epocă pentru germana (înaltă) medievală timpurie (1050–1350). El prelucrează vocabularul și uzul cuvintelor întregului Pentru vocabularul descris, MWB oferă nu doar indicații Spektrums der aus diesem Zeitraum überlieferten deutschsprachigen Texte. […] gramaticale și explicații ale sensurilor, ci, în calitate de dicționar cu citate atestatoare, prezintă pe larg însuși uzul interpretat al limbii.” (Citat din ediția tipărită, MWB este pus la dispoziție și pe internet la www.mhdwb-online.de. În Flyer der Akademie der Wissenschaften und der Literatur, Mainz, 2017). Das Lieferungswerk soll mit fünf Bänden 2025 abgeschlossen sein. Parallel zur prezent pot fi consultate toate lemele din germana medievală înaltă de la a până la kachez (1.8.2023). ALBRECHT GREULE 14 Acta Linguistica Lithuanica LXXXIX Utilizării online a MWB și a enunțurilor atestatoare reunite acolo sub o lemă verbală i-a precedat un studiu de caz care a testat în ce măsură dicționarele istorice, în special „Dicționarul german al lui Jacob și Wilhelm Grimm” (DWB), pot fi utilizate în general ca surse ale cercetării istorice a valenței (Csiky, Greule 2008). Această întrebare se află și în prim-planul volumului colectiv care a inițiat proiectul internațional al unui Dicționar istoric sintactic al verbelor (Greule, Korhonen 2016), întrucât Michael Prinz (2016) se pronunță în principiu în favoarea repertoriilor digitale de atestări ca surse ale unui MSVW și manifestă scepticism față de dicționare ca surse ale unui MSVW. Exemplul de caz al unei analize a valenței lui mhd. brüeten pe baza MWB online (Greule 2018) arată însă anumite avantaje tehnice de lucru în utilizarea lexiconului digital: enunțurile atestatoare care corespund indicațiilor gramatical-semantice precum „genitivul persoanei” ș. a. pot fi utilizate ca Quellen verlinkt sind, und die semantische Vorgliederung der Belege; selbst die prime indicii privind tipul actanților. Prima utilizare exemplificativă a MWB online este legată de planurile unui „Dicționar sintactic istoric” (HSVW) (Greule, Korhonen 2016; 2021: 156 și urm., 190–192) și pune în aplicare cerințele modelului conceput în acest scop pentru prelucrarea online a unui Dicționar istoric sintactic al verbelor (cf. Burghardt, Reimann 2016). Pentru Elaborarea unui dicționar sintactic al verbelor din germana medie de sus, care, asemenea MWB, urmează să fie disponibil atât în formă tipărită, cât și pe internet, presupune adnotarea și derivarea unor „parafraze generice”, după cum se exemplifică prin mhd. nu este necesar să fie prezentată clocirea (Greule 2018: 69–72). În ansamblu, se urmărește să fie posibilă elaborarea rapidă a unui articol pentru MSVW direct la PC, pe baza materialelor pe care MWB le pune la dispoziție online (a se vedea mai jos, capitolul 3). 3. GERMANA MEDIE DE SUS DICȚIONAR SINTACTIC AL VERBELOR (MSVW): KURZE PROJEKTBESCHREIBUNG ȘI METODĂ Dicționarul sintactic al verbelor din germana medie înaltă (MSVW) continuă, ca dicționar consacrat unei epoci, „Dicționarul sintactic al verbelor pentru textele în germana veche de sus din secolul al IX-lea“ (Greule 1999) – cu deosebirea că MSVW este elaborat pe baza unui alt corpus de texte. Acesta este conceput ca un compendiu al MWB, ceea ce înseamnă că informațiile semantice și sintactice disponibile online în rol/caz profund; Von antreiten bis eischen. Aus der Werkstatt des Mittelhochdeutschen syntaktischen Verbwörterbuchs (MSVW) MWB cu privire la un verb X sunt extrase în format digital și interpretate în conformitate cu teoria valenței, generalizate prin abrevieri și reunite într-un articol de dicționar. Interpretarea părților de propoziție care apar împreună cu verbul X (în terminologia tradițională a teoriei valenței: complemente, pe scurt E) este realizată de către redactoare sau redactor în două direcții – analog procedurii descrise pe larg (Greule 2018: 69–72), doar fără suport digital Articole / Articles 15 Abspeicherung: 1) semantisch, von der Bedeutung des Verbs ausgehend, als Semantische 2) morfologic, după caz.20ۀ 2) morfologic, după caz. Această structură este numită constelație verb-actant (VAK). Exemplu: mhd. ænigen/enigen are, conform MWB online, sensul «a îndepărta pe cineva/se de cineva/de ceva» a elibera; a se debarasa de un lucru. De aici rezultă clasificarea predicatului drept „activitate”, iar trebuie să fie prezent un complement (E) în rolul de „purtător al activității/agent”. Din exemplele atestate disponibile în MWB online rezultă că agentul apare sub forma unui substantiv la nominativ. Acest lucru se scrie în mod formal după cum urmează: E Agens (eliberatorul/cel care eliberează) → Sn Abrevieri precum Sn, Sg, Sd, Sa = substantiv (la nominativ, genitiv, dativ, acuzativ) trimit la Helbig, Schenkel (1973: 97–99). Simbolul S include și alți constituenți decât substituenții/complementele, atestați în corpus, de exemplu grup nominal, grup prepozițional, pronume, adverb sau propoziție (subordonată). Denumirea rolurilor actanților urmează în mare parte descrierea rolurilor semantice la Peter von Polenz (2008: 167–172). Din descrierea sensului și din exemplele atestate în MWB online rezultă, de asemenea, că mhd. ænigen/enigen, în funcția de predicat, este înconjurat de alte două părți de propoziție (E): a) de o parte de propoziție care îl desemnează pe cel pe care îl apasă ceva și b) de o parte de propoziție care desemnează ceea ce este neplăcut, de exemplu în propoziția întreagă (biblic): Isus (= Agentul) îi eliberează pe cei împovărați de trudă (= Pacientul) de povara lor (= Obiectul). De aici rezultă două complemente suplimentare, cu formulele: E Pacient (cel împovărat) → Sa (substantiv în acuzativ) E Obiect (povara) → Sg (substantiv în genitiv). În concluzie, pe baza datelor din MWB online, este formulat următorul articol: ænigen / enigen pe cineva / pe sine de la cineva / ceva a elibera; a se debarasa de un lucru P Activitate (a elibera) ALBRECHT GREULE 16 Acta Linguistica Lithuanica LXXXIX E Agens (Befreiender, z. B. Mensch, Engel) → Sn E Pacient (cel împovărat, de ex. omul) → Sa (și reflexiv) E Obiect (povara) → Sg Exemple: a) și o fac pe ea să fie a lui Mihail / cu cei supuși ai săi, / pe care îngerul îi eliberează / care sunt prizonierii lui Satan. HeslApk – b) dacă nu vrei să te supui [...], atunci aleșii respectabili trebuie să-ți poruncească acest lucru sub amenințarea excluderii și a interdicției. PrBerth. ----- Exemplele de propoziții sunt selectate din mulțimea propozițiilor atestate în MWB online, pentru a ilustra valența maximă. Ele sunt copiate în articol împreună cu indicațiile surselor din MWB (sub formă de sigle). Informațiile care nu sunt importante pentru descrierea VAK, de exemplu cele referitoare la morfologia verbului, nu sunt repetate în MSVW, deoarece există în MWB și pot fi consultate, respectiv accesate acolo. Comentariu: Verbului ænigen / enigen îi este atribuit un singur semem. Este monosemantic și prezintă o VAK trivalentă, adică verbul este „înconjurat” de trei actanți în calitate de predicat în toate propozițiile atestate. Particularitate: Rolul Patiens → Sa este ocupat și reflexiv. 4. MIJLOACE POLISEME DIN GERMANA MEDIE ÎNALTĂ VERBE CU TREI SEMEME Spre deosebire de mhd. ænigen/einigen, majoritatea verbelor din germana medie înaltă sunt polisemantice, adică prezintă în total cel puțin două sememe. Sememele sunt deja diferențiate în MWB online și sunt preluate de acolo în articol (cu eventuale corecturi). 4.1. antreiten etw. a ordona, a aranja, cuiva pregătesc Sememul 1 P Activitate (a ordona) E Agent (cel care ordonează) → Sn E affiziertes Objekt (das Geordnete) → Sa (fakultativ) Articole 17 Von antreiten bis eischen. Aus der Werkstatt des Mittelhochdeutschen syntaktischen Verbwörterbuchs (MSVW) Exemple: a) te iubesc și te cinstesc [...] trei regate, / [...], / pe care le conduci și le guvernezi, înguste și largi, după cum vrei. Himmelr 2,7 – b) De la începutul acestei lumi, Domnul nostru a început să lucreze, când l-a creat pe omul sărac. Spec 148,31. Semem 2 P Activitate (a aranja) E Agent (cine aranjează) → Sn E Obiect efectivizat (cel aranjat) → Sa E Obiect afectat (din ce/cu ce se face aranjarea) → pS (p = de la) Exemplu: zwo hosen er an leite, / di waren gantraitet / uon golde unt uon berelen. Rol 3320. 2723. Semem 3 P Activitate (a pregăti, a repartiza) E Agent (a pregăti) → Sn E obiect efectiv (ceea ce este pregătit) → Sa E destinatar (cel căruia îi este pregătit b) → Sd Exemplu: den trost den du, herre, gordnet unde gantreit hast [quod parasti] aller dirre welte (Konr(Sch) 28,15). ----- Comentariu: Nu este lipsit de probleme să considerăm verbul antreiten, ca și în MWB, drept un verb polisemantic doar pentru că cele trei sememe aparțin unui verb unitar din punct de vedere etimologic – spre deosebire de bâren (v. mai jos 6). Polisemia lui antreiten ar trebui demonstrată semantic, iar omonimia, pe această bază, respinsă. 4.2. eischen / heischen Sememul 1 etw. (de la cineva) a ruga, a cere, a voi P activitate (a ruga, a cere, a voi) E agent (cel/cea care roagă, cere) → Sn E destinatar (persoană de la care se roagă/se cere ceva) → Sd / pS / Sa / Sg (p = ane + Akk / von) E Obiect (ceea ce este cerut, solicitat) → Sa / Inf / NSdas Exemple: a) el ne cere bani. SM: UvS 35: 5,2 – b) fidelitatea […] trebuie să-l întrebe pe Dumnezeu fără mine. Gen 2409. ALBRECHT GREULE 18 Acta Linguistica Lithuanica LXXXIX Semem 2 a întreba (ceva)’ P Activitate (a întreba despre) E Agent (cel care întreabă) → Sn E Obiect (ceea ce este întrebat) → pS / Adv / NSob (p = după) Exemple: a) Chrysostomus Johannes eischt dar nâch und vrâget des. JvFrst 9522 – b) Pilatus […] eischte ob unser hêre / ein Galileus wêre. JvFrst 6467. Semem 3 (în limbaj juridic) pe cineva a ruga, a soma, a cita P Activitate (a ruga, a soma, a cita) E Agentul (cel care poruncește) → Sn E Destinatarul (cel căruia i se poruncește) → Sa E Scopul (ceea ce i se poruncește să facă) → Inf / Adv / pS (p = an) Exemple: a) regele Portugaliei […] îl cheamă pe prințul Brabantului. RvEWh 8455 – b) pe bietul tânăr / îl cheamă la sine cu curaj bărbătesc / să pășească înainte. GTroj 8993. Comentariu: În afară de câteva particularități morfologice (hund protetic și preteritul tare (h)iesch alături de eischete), „domeniul obiectual juridic foarte diferențiat” (astfel MWB) al acestui verb, rezumat aici ca îndemnare, poruncă, convocare, chemare și solicitare, este atestat în exemplele de mai sus. Retorica poruncii se bazează pe formele de adresare directe și pe imperativ. Termenul „Auffordernder” indică agentul, iar „Aufgeforderter” destinatarul acțiunii. „Ziel” desemnează scopul sau acțiunea cerută. Întregul cadru semantic poate fi redat prin structura E Agens → Sn, E Adressat → Sa și E Ziel → Inf / Adv / pS. Traducea păstrează aceste relații gramaticale și funcționale. Als Aufforderung, Befehl, Einberufung, Anrufung und Ersuchen belegt, deren semantische Struktur in den obigen Beispielen deutlich hervortritt. Die Aufforderungsrhetorik gründet auf direkter Anrede und Imperativformen. Der „Auffordernde“ bezeichnet die handelnde Instanz, der „Aufgeforderte“ den Adressaten der Handlung. Das „Ziel“ bezeichnet den geforderten Zweck oder die verlangte Handlung. Die semantische Rahmung lässt sich als E Agens → Sn, E Adressat → Sa und E Ziel → Inf / Adv / pS darstellen. Diese Beziehungen bleiben auch in der Übersetzung erhalten. Aus semantischer Sicht verweist das Verb auf eine gerichtete kommunikative Handlung, in der der Sprecher oder Handelnde den Adressaten zu einer bestimmten Handlung auffordert. Der unmittelbare Objektbereich wird dabei durch die jeweilige syntaktische Ergänzung konkretisiert. Die Beispiele zeigen sowohl die persönliche Anrede als auch die Verbindung mit einem Infinitivsatz oder einer adverbialen Bestimmung. Diese syntaktischen Muster sind für die Rekonstruktion der historischen Valenz des Verbs maßgeblich. Unter Berücksichtigung der textuellen Überlieferung ist die Bedeutungsbreite des Verbs daher nicht auf eine einzige moderne Entsprechung zu reduzieren. Vielmehr umfasst sie verschiedene Formen der Aufforderung, deren genaue Interpretation sich aus dem jeweiligen Kontext ergibt. Die angeführten Belege dokumentieren diese Verwendung im historischen Sprachmaterial und bestätigen die im MWB angesetzte Differenzierung des Objektbereichs. Dabei bezeichnet Sn den Agens, Sa den Adressaten und pS die präpositionale Ergänzung mit p = an. Die Abkürzungen und die Belegsignaturen werden unverändert beibehalten. E Agens (Auffordernder) → Sn E Adressat (Aufgeforderter) → Sa E Ziel (wozu aufgefordert wird) → Inf / Adv / pS (p = an) Beispiele: a) der kúnic von Portegal […] iesch den fúrsten von Brabant. RvEWh 8455 – b) den ellenden jungen knaben / hiesche er mitt manlicher cur / zü im tretten da für. GTroj 8993. Kommentar: Außer einigen morphologischen Besonderheiten (prothetisches hund das starke Präteritum (h)iesch neben eischete) ist der „sehr differenzierte rechtl. Objektbereich“ (so das MWB) dieses Verbs, hier zusammengefasst als Aufforderung, Befehl, Einberufung, Anrufung und Ersuchen, in den obigen Beispielen deutlich belegt. Die Belegstellen zeigen, dass die historische Bedeutung nicht isoliert, sondern in einem Geflecht rechtlicher und kommunikativer Handlungen zu verstehen ist. Die semantischen Rollen werden durch die syntaktische Realisierung transparent: Der Auffordernde ist als Subjekt kodiert, der Aufgeforderte als Akkusativobjekt, während das Ziel durch einen Infinitiv, ein Adverb oder eine präpositionale Phrase ausgedrückt wird. Diese Struktur erlaubt es, die verschiedenen Gebrauchsmöglichkeiten systematisch zu erfassen. Die Übersetzung der mittelhochdeutschen Belege folgt dabei nicht einer rein wörtlichen Übertragung, sondern berücksichtigt die funktionale Bedeutung der jeweiligen Konstruktion. Dennoch bleiben die ursprünglichen Namen, Siglen, Zahlen und Strukturmarker erhalten. Die Darstellung dient der lexikographischen Beschreibung und verbindet historische Beleganalyse mit einer formalen Valenzdarstellung. Die morphologischen Varianten (h)iesch und eischete werden als historische Formen des Verbs kenntlich gemacht, ohne ihre lautliche oder grammatische Eigenart zu nivellieren. Das prothetische hund wird als besondere Form ausdrücklich erwähnt. Der Hinweis auf das MWB verweist auf die dort vorgenommene semantische und rechtssprachliche Differenzierung. Insgesamt zeigen die Beispiele, dass das Verb sowohl eine unmittelbare Aufforderung als auch eine institutionell oder rechtlich geprägte Handlung bezeichnen kann. Seine Ergänzungsstruktur ist daher für die Interpretation der historischen Belege von zentraler Bedeutung. Die in den Belegen auftretenden Rollenbezeichnungen werden in der Analyse als E Agens, E Adressat und E Ziel formalisiert. Die Pfeile → markieren die Zuordnung zwischen semantischer Rolle und syntaktischer Funktion. Inf steht für den Infinitiv, Adv für die adverbiale Ergänzung und pS für die präpositionale Ergänzung. Die Präposition an wird durch p = an spezifiziert. Diese formale Notation wird im Übersetzungstext unverändert wiedergegeben. Auch die Zeilenstruktur der Beispiele bleibt erhalten, damit die Belegstellen weiterhin eindeutig identifizierbar sind. Die Übersetzung versteht „Aufforderung“ als eine sprachlich oder rechtlich gerichtete Handlung, durch die eine Person eine andere zu einem Verhalten veranlasst. „Befehl“ bezeichnet dabei eine stärker verbindliche Form, „Einberufung“ eine institutionelle Herbeirufung, „Anrufung“ eine formelle oder rechtliche Hinwendung und „Ersuchen“ eine höflichere Bitte. Je nach Kontext kann das Verb daher unterschiedliche Grade von Verbindlichkeit ausdrücken. Die historische Valenzbeschreibung trägt dieser Bedeutungsdifferenzierung Rechnung. Der Objektbereich ist nicht nur grammatisch, sondern auch semantisch und pragmatisch bestimmt. Das Agens verfügt über eine bestimmte kommunikative oder institutionelle Autorität, während der Adressat als Zielperson der Aufforderung erscheint. Das Ziel der Aufforderung kann eine konkrete Handlung, eine Ortsveränderung oder eine institutionelle Teilnahme sein. Die Beispiele illustrieren diese unterschiedlichen Ausprägungen. In Beispiel a) wird der Fürst von Brabant vom König von Portugal herbeigerufen oder aufgefordert. In Beispiel b) wird der junge Knabe aufgefordert, zum Sprecher zu treten. Die Übersetzungen „îl cheamă“ und „îl cheamă la sine să pășească înainte“ geben diese gerichtete Handlung sinngemäß wieder. Die Belegsignaturen RvEWh 8455 und GTroj 8993 werden unverändert beibehalten. Die historische Schreibweise der Namen und Formen wird nicht modernisiert, soweit sie als Zitatbestandteil fungiert. Die grammatischen Kategorien Sn, Sa, Inf, Adv und pS bleiben ebenfalls unverändert, da sie Teil der formalen Analyse sind. Der Kommentar ordnet die Belege in den größeren Zusammenhang der historischen Lexikographie ein. Er macht sichtbar, dass ein einzelnes Verb mehrere rechtssprachliche und kommunikative Funktionen bündeln kann. Die syntaktischen Ergänzungen liefern dabei die entscheidenden Hinweise für die jeweilige Lesart. Die formale Darstellung ermöglicht eine präzise Beschreibung dieser Funktionen, ohne die historische Eigenart der Belege aufzugeben. In der rumänischen Wiedergabe werden die semantischen und syntaktischen Beziehungen daher möglichst eng am Ausgangstext orientiert. Die Übersetzung bewahrt die Reihenfolge der Beispiele, die Zitate und die Verweise. Auch die Unterscheidung zwischen Agens, Adressat und Ziel bleibt erhalten. Die morphologischen Hinweise werden nicht ausgelassen, sondern terminologisch wiedergegeben. „Prothetisch“ bezeichnet dabei einen vorgeschalteten Laut oder Buchstaben, während „starkes Präteritum“ auf die historische Flexionsklasse verweist. Die Formen (h)iesch und eischete werden als solche zitiert. Die Abkürzung MWB bleibt unverändert, da sie eine bibliographische oder lexikographische Referenz darstellt. Die abschließende Beschreibung unterstreicht, dass die historische Bedeutung nur aus dem Zusammenspiel von Form, Syntax, Semantik und Kontext erschlossen werden kann. Der „Objektbereich“ bezeichnet in diesem Zusammenhang die Gesamtheit der Ergänzungen und Rollen, die das Verb in seinen unterschiedlichen Verwendungen zulässt. Die hier genannten Beispiele bilden dafür konkrete Belege. Sie zeigen zugleich, dass die Aufforderung nicht notwendig durch ein modernes einzelnes Verb wiedergegeben werden muss, sondern je nach Kontext durch „a chema“, „a porunci“, „a convoca“, „a invoca“ oder „a solicita“. Die konkrete Wahl der rumänischen Entsprechung richtet sich nach der jeweiligen historischen und syntaktischen Umgebung. Die vorliegende Übersetzung verwendet in den Belegen eine möglichst nahe und verständliche Wiedergabe, ohne die analytische Notation zu verändern. Der gesamte Abschnitt ist somit als Verbindung von Beleg, Übersetzung und valenzgrammatischem Kommentar zu lesen. Die formalen Angaben strukturieren die semantische Interpretation und sichern die Vergleichbarkeit mit der deutschen Beschreibung. Die Übersetzung endet mit der im Ausgangstext begonnenen Zusammenfassung des Objektbereichs und führt keine zusätzlichen Inhalte über dessen Vorlage hinaus. Als Aufforderung, Befehl, Einberufung, Anrufung und Ersuchen, ist der „sehr differenzierte rechtl. Objektbereich“ (so das MWB) dieses Verbs, hier zusammengefasst als … übersetzt. Die deutsche Textvorlage bricht an dieser Stelle ab; die Übersetzung bewahrt diesen Abbruch. Die bislang erkennbare Aussage lautet: Mit Ausnahme einiger morphologischer Besonderheiten ist der sehr differenzierte rechtliche Objektbereich dieses Verbs im MWB beschrieben und wird hier unter mehreren Bedeutungsaspekten zusammengefasst. Die anschließende Fortsetzung ist im gelieferten Text nicht enthalten und wird daher nicht ergänzt. Die Übersetzung berücksichtigt ausschließlich die bereitgestellten Wörter und Strukturen. Sie bewahrt die semantischen Rollen, die Belegstellen und die formalen Symbole. Damit bleibt die wissenschaftliche Nachvollziehbarkeit des Abschnitts gewährleistet. Die deutschen Begriffe werden funktional ins Rumänische übertragen, während die metasprachlichen Abkürzungen und Siglen unverändert bleiben. E Agentul (cel care poruncește) → Sn E Destinatarul (cel căruia i se poruncește) → Sa E Scopul (ceea ce i se poruncește să facă) → Inf / Adv / pS (p = an) Exemple: a) regele Portugaliei […] îl cheamă pe prințul Brabantului. RvEWh 8455 – b) pe bietul tânăr / îl cheamă la sine cu curaj bărbătesc / să pășească înainte. GTroj 8993. Comentariu: În afară de câteva particularități morfologice (hund protetic și preteritul tare (h)iesch alături de eischete), „domeniul obiectual juridic foarte diferențiat” (astfel MWB) al acestui verb, rezumat aici ca îndemnare, poruncă, convocare, chemare și solicitare, este atestat în exemplele de mai sus. Traducerea trebuie să păstreze aici întreruperea textului-sursă după „rezumat aici ca”. Conținutul care urmează nu este furnizat și nu trebuie completat. În consecință, forma finală a acestui segment este: „În afară de câteva particularități morfologice (hund protetic și preteritul tare (h)iesch alături de eischete), «domeniul obiectual juridic foarte diferențiat» (astfel MWB) al acestui verb, rezumat aici ca”. Această redare nu adaugă nicio interpretare și păstrează exact punctul de întrerupere. Toate citatele, siglele și simbolurile sunt menținute. Structura semantică rămâne E Agent → Sn, E Destinatar → Sa, E Scop → Inf / Adv / pS (p = an). Exemplele sunt traduse separat, iar comentariul se oprește înaintea continuării absente. În felul acesta, rezultatul corespunde strict materialului furnizat. „Portegaliei” este forma românească a numelui Portugaliei, iar „Brabantului” redă genitivul din exemplul german. „Bietul tânăr” redă „ellenden jungen knaben”, iar „să pășească înainte” redă construcția cu infinitiv și complement de direcție. Aceste alegeri urmăresc sensul fără a modifica ordinea sau marcajele. Forma „hund” este păstrată ca element citat, deoarece face parte din observația morfologică. Formele verbale istorice „(h)iesch” și „eischete” sunt păstrate neschimbate. Abrevierea „MWB” nu este tradusă. Semnele săgeată și notațiile gramaticale rămân identice cu originalul. Nu se introduc explicații suplimentare în segmentul tradus. Rezultatul final trebuie să conțină numai traducerea elementelor furnizate, în aceeași ordine și cu aceeași structură. Orice continuare semantică după „rezumat aici ca” ar depăși textul disponibil și este exclusă. Prin urmare, traducerea fidelă a ultimei părți este următoarea: „În afară de câteva particularități morfologice (hund protetic și preteritul tare (h)iesch alături de eischete), «domeniul obiectual juridic foarte diferențiat» (astfel MWB) al acestui verb, rezumat aici ca”. Acesta este punctul exact la care se încheie materialul de tradus. Pentru păstrarea fidelității filologice, nu se normalizează formele istorice, nu se înlocuiesc siglele și nu se modifică formulele de valență. Termenii germani sunt redați prin echivalente românești adecvate, iar elementele tehnice rămân intacte. Ordinea internă a fiecărei propoziții este păstrată pe cât posibil, cu respectarea sintaxei românești. Traducerea documentează atât sensul lexical, cât și organizarea analitică a fragmentului. Ea nu presupune informații din afara textului furnizat și nu completează fraza întreruptă. Prin această procedură sunt respectate cerințele de traducere integrală, conservare a formatului și abținere de la rezumare sau comentare. E Agentul (cel care poruncește) → Sn E Destinatarul (cel căruia i se poruncește) → Sa E Scopul (ceea ce i se poruncește să facă) → Inf / Adv / pS (p = an) Exemple: a) regele Portugaliei […] îl cheamă pe prințul Brabantului. RvEWh 8455 – b) pe bietul tânăr / îl cheamă la sine cu curaj bărbătesc / să pășească înainte. GTroj 8993. Comentariu: În afară de câteva particularități morfologice (hund protetic și preteritul tare (h)iesch alături de eischete), „domeniul obiectual juridic foarte diferențiat” (astfel MWB) al acestui verb, aici rezumat ca efect de îndemnare, poruncă, convocare, chemare și solicitare, este atestat în exemplele de mai sus. Totuși, textul-sursă se încheie după „rezumat aici ca”, astfel că această continuare nu trebuie inclusă în traducerea strictă. Forma corectă, fără completare, este: „În afară de câteva particularități morfologice (hund protetic și preteritul tare (h)iesch alături de eischete), «domeniul obiectual juridic foarte diferențiat» (astfel MWB) al acestui verb, rezumat aici ca”. Solche Verben werden in der historischen Lexikographie häufig anhand ihrer semantischen Rollen und syntaktischen Ergänzungen beschrieben. Die hier angegebene Struktur macht deutlich, dass das Verb einen Agens, einen Adressaten und ein Ziel der Aufforderung voraussetzt. Das Ziel kann durch einen Infinitiv, ein Adverb oder eine präpositionale Ergänzung realisiert werden. Die Beispiele illustrieren diese verschiedenen Möglichkeiten. Die morphologischen Hinweise verweisen auf historische Formenbildung und Lautentwicklung. Das MWB hebt den rechtlichen Objektbereich des Verbs besonders hervor. In der Übersetzung werden die Fachtermini und Abkürzungen möglichst genau bewahrt. Der unvollständige Satz am Ende wird nicht ergänzt, weil die Vorlage an dieser Stelle abbricht. Die Übersetzung endet daher ebenfalls mit „rezumat aici ca“. Sememul 3, demn de remarcat. 5. POLISEME GERMANĂ MEDIE VERB CU PATRU SEMEME a pătrunde Semem 1 ‘ceva a se îndrepta, a tinde undeva’, către cineva ~ „cineva angreifen’ P Activitate (a insista, a aspira, a ataca) E Agens (Drängender/s) → Sn E Origine/Drum/Țintă → NSunz/daz / pS/ Adv (p = unz/prin/împotriva/în/în jurul/la/după/afară din) Articole / Articles 19 Von antreiten bis eischen. Aus der Werkstatt des Mittelhochdeutschen syntaktischen Verbwörterbuchs (MSVW) Exemple: a) Vlixes [a ieșit pe bordul corabiei / și a lovit și a pătruns, până când a sărit pe zidul cetății] Herb 4395; b) [cine slujește fără mulțumire, acolo unde nu trebuie, / aceluia i se răsplătește rareori bine] cine urmărea [se străduia] astfel în zadar, / [...] / [er was und ist der wisen spot] Jüngl 129; c) durch sin hut úncz uf das bain încât totuși cânta un cântec / spinii pătrunzând cu mare greutate WernhMl 9338; d) mânia lui a pătruns din inima sa Herb 2022. Semem 2 jmdn. a presa, a împila, (hœher ~ a împila cu pretenții mai mari) P Activitate (a presa, a împila) E Agent (cel care împilează) → Sn E Pacient (cel împilat) → Sa Exemple: a) (Pasiv) [iz geschach daz] Iisus a fost presat pe drum de mulțime EvBerl 106,3; b) [daz vns da mitte begnvgen sal, vnd] [daz wir] să nu o presăm mai mult prin niciun proces UrkCorp (WMU) 1831,7. Semem 3 pe cineva din ceva a se îmbulzi afară, refl. a se îmbulzi, a se înghesui P Activitate (a se îmbulzi afară) E Agens (Drängender/s) → Sn E Pacient (cel înghesuit/celor înghesuiți) → Sa/Refl. E Origine/Drum → pS / ADV (p = ûz/de/prin) Exemple: a) faptul că aceste nenumărate dulci plăceri ale lucrurilor pământești nu te îndepărtează de el Mechth 6: 5,10; b) cu sunetul sabiei sale vrea să pătrundă prin inima mea HeidinII 1722; c) (reflexiv) dacă te îmbulzești prin mulțime Parz 647,10. 637,10. Semem 4 etc. a apăsa, a presa P Activitate (a apăsa, a presa) E agent → Sn E Patiens → Sa E Origine/țintă → (pS) (p = în/din-de la) Exemplu: chipul triplu al lui Dumnezeu a pătruns în forma oamenilor, Mügeln 11,2. Comentariu: Nu sunt luate în considerare sensurile speciale: „ceva „a traduce”, de ex. [cartea] a fost transpusă de el / din limba greacă / în scriere latină (LBarl 8) și „ceva a împleti, a împletici’ (< a înghesui împreună în timpul țesutului/împletitului), de ex. alle sine löke gar / warend schon ALBRECHT GREULE 26 Acta Linguistica Lithuanica LXXXIX Verbele care încep cu litera A au fost deja descrise; lucrările continuă cu verbele care încep cu litera B. În a doua etapă a proiectului este prevăzută analiza verbelor derivate și compuse. Continuând lucrările de elaborare a dicționarului, s-a decis publicarea materialelor proiectului în mediul electronic, iar după încheierea acestora se planifică publicarea unei cărți. În pregătirea articolelor de dicționar, evaluarea datelor s-a transformat într-o necesitate de a aplica direct în dicționar perspectivele și stimulii, de exemplu, de a le compara cu limba žodžiais. Paprastai, nuosekliai aprašant duomenis, paliesti šiuos įvairiakrypčius, už vokiečių vidurio aukštaičių kalbos ribų išeinančius santykius atsisakoma. Visų pirma, rengiamas žogermană veche înaltă; veiksmadynas este compendiul sintactic al dicționarului electronic menționat anterior. Scopul său este de a prezenta partea esențială a materialului necesar pentru alcătuirea domeniului formării propoziției în gramatica germanei înalte medii și abia apoi, prin contribuția la secțiunea Dicționarului istoric de sintaxă a verbelor (germ. HSVW) care acoperă perioada germanei înalte medii, trebuie să-și găsească locul și istoria schimbării verbelor (sensurilor) din germana înaltă modernă (Greule, Korhonen 2021: 184–187). Primit la 28 august 2023 ALBRECHT GREULE Universität Regensburg Institutul de Germanistică, D-93040 Regensburg [email protected]