PROBLEME DE TERMINOLOGIE

Kazimieras GAIVENIS

TERMINIZARE ȘI DETERMINIZARE

Terminizarea este transformarea cuvintelor în termeni, iar determinizarea este transformarea termenilor în cuvinte obișnuite. Aceste două procese diferă mai întâi de toate prin faptul că primul dintre ele poate fi reglementat, în timp ce al doilea este spontan, nereglementat. Terminizarea schimbă adesea caracterul gramatical și lexical al cuvintelor: se modifică combinabilitatea termenilor, unele trăsături gramaticale, relațiile de sinonimie, antonimie etc. De exemplu, cuvântul din limbajul comun druska nu are plural, iar denumirile sale specifice cele mai frecvente sunt două: sare furajeră și sare de masă. În terminologia chimiei, însă, cuvântul druskos denumește o clasă de compuși chimici, adică substanțe cristaline cu structură ionică. În chimie, sărurile pot fi normale, acide, bazice, duble etc. Pot exista, de asemenea, termeni specifici la singular cu cuvântul druska, de exemplu: sarea lui Berthollet, sarea Glauber, sarea amară etc. Sau, un alt exemplu. Antonimul cuvântului obișnuit šiluma este cuvântul šaltis, în timp ce termenul šiluma nu are antonim, deoarece cuvântul šaltis este neterminizat în terminologia fizicii. În terminologia fizicii, noțiunea de „frig” nu există deloc.

S. Šalkauskis numea terminizarea „precizarea cuvântului”. El scria: „Cuvântul suferă cele mai puține modificări atunci când intră în terminologia științifică, dacă pentru aceasta nu este nevoie decât să se stabilească cu precizie extensiunea și comprehensiunea noțiunii care stă la baza lui. Acest proces terminologic poate fi numit precizarea sau clarificarea cuvântului folosit de oameni. El este întotdeauna inevitabil atunci când terminologia științifică trebuie să împrumute cuvinte din limbajul obișnuit al oamenilor, deoarece acesta din urmă nu se remarcă niciodată prin precizia pe care o pot cere obiectivele științei. Lipsa de precizie a cuvântului arată, de fapt, că noțiunea care stă la baza lui nu a fost stabilită conștient în privința extensiunii și comprehensiunii. Dacă, de pildă, oamenii folosesc cuvântul „animal”, de obicei nu își dau seama ce trăsături alcătuiesc comprehensiunea noțiunii de animal și, în consecință, ce indivizi sau chiar specii pot fi desemnați prin acest cuvânt. Tăiat⟦

4

ri, ce trăsături alcătuiesc comprehensiunea noțiunii de animal și, în consecință, ce indivizi sau chiar specii pot fi desemnați prin acest cuvânt. Este adevărat că oricine cercetează cuvântul „animal” își dă seama, mai mult sau mai puțin limpede, că noțiunea de animal include într-un fel sau altul trăsătura vieții, dar, pe de altă parte, o persoană fără educație rareori va putea stabili ce alte trăsături cuprinde noțiunea de animal pe lângă trăsătura vieții. Dacă nu recunoaștem existența unor asemenea trăsături, va trebui atunci să folosim cuvântul „animal” chiar și pentru plante, întrucât plantele se caracterizează într-un anumit sens prin viață, și anume prin cea vegetativă. Dacă, dimpotrivă, alături de trăsătura vieții indicăm cel puțin încă o trăsătură, va trebui să restrângem în mod corespunzător semnificația cuvântului „animal”, adică să îl aplicăm unei categorii mai restrânse de lucruri. Se pare că această trăsătură este sensibilitatea (sensibilitas), care nu permite aplicarea cuvântului „animal” la plante, deoarece el trebuie limitat la domeniul vieții sensibile. Astfel ajungem la concluzia că termenul „animal” se aplică numai acolo unde se reunesc viața și sensibilitatea”¹. Prin urmare, terminizarea este legată în primul rând de precizarea extensiunii și intensionii cuvântului.

În unele domenii științifice, crearea termenilor prin terminizare este un fenomen foarte frecvent, iar în altele este rar. De exemplu, în terminologia botanicii, zoologiei, agriculturii, creșterii animalelor, meteorologiei și a altor domenii există nenumărate cuvinte terminizate din limbajul comun și din dialecte, în timp ce în terminologia chimiei, informaticii și astronomiei acestea sunt foarte puține.

Terminizarea este un proces dual: într-un caz sunt terminizate cuvinte din limbajul comun și din dialecte, iar în celălalt, termeni din domenii învecinate. Acest din urmă fenomen se numește transterminizare. Din păcate, adesea este greu de spus dacă un anumit termen a fost transterminizat în limba noastră. Majoritatea acestor termeni sunt calcuri internaționale. De exemplu, termenul informatic kreipinys, ale cărui echivalente englezești sunt call(ing), call-in și fetch(ing), este cel mai probabil tradus din termenul rusesc обращение, deoarece echivalentele englezești ale termenului gramatical „vocativ” sunt allocution și address. Termenul matematic papildinys (diferența dintre o mulțime și o submulțime a acesteia) a apărut, probabil, fără influența termenului gramatical papildinys, fiind tradus din termenii corespunzători din alte limbi (cf. engleză complement, rusă дополнение etc.)

¹ Šalkauskis S. Raštai. V., 1991. T. 2. P. 24–25.

5

În dialecte, precum și uneori în limba comună, același cuvânt denumește adesea lucruri complet diferite. De exemplu, în Lituania, prin cuvântul gurgždis au fost denumite cel puțin câteva plante: angelică sălbatică (Angelica silvestris), angelică medicinală (Archangelica officinalis), leuștean medicinal (Levisticum officinale), piciorul-caprei (Aegopodium podagraria), cucută otrăvitoare (Cicuta virosa), cucută pătată (Conium maculatum) și altele. Botanica, după ce a terminologizat acest cuvânt în terminologia sistematicii plantelor, îl folosește pentru a denumi o singură plantă – Chaerophyllum. Aceasta aparține familiei plantelor umbelifere (Umbelliferae).

Sinonimele absolute cu extensiuni identice se pot transforma în hiponime și hiperonime în terminologie. De exemplu, în dialectele noastre și în limba comună, prin cuvântul šikšnys era denumit orice liliac, însă în terminologia sistematicii zoologice acest cuvânt este folosit numai pentru a denumi anumite specii, precum: liliacul târziu (Eptesicus serotinus), cf. engleză Serotine bat, rusă поздний кожан², liliacul nordic (Epitesicus nilssoni), cf. engleză Northern bat, rusă северный кожан³. Același lucru s-a întâmplat și cu cuvântul plikšnys. În dicționarul lui J. Baronas, acest cuvânt denumește liliacul în general, în timp ce în terminologia sistematicii zoologice găsim numai termenul specific liliacul bicolor (Vespertilio murinus), cf. engleză Particolored bat, rusă двухцветный кожан⁴. În acest caz, cuvântul liliac a fost terminologizat numai pentru a denumi ordinul.

În activitatea de standardizare a termenilor întâlnim destul de des și cazuri mai puțin reușite de terminologizare a cuvintelor. De exemplu, în terminologia hidrotehnică s-a încercat terminologizarea cuvântului nucleu (nucleul jetului) pentru a denumi partea interioară a unui jet. Aici s-ar potrivi mult mai bine cuvântul miez (miezul jetului). În terminologia anatomiei animalelor, cuvântul față (fața vacii) nu este potrivit. În terminologia agricolă, cu greu se poate vorbi despre paie de porumb, fân de trifoi⁵ etc.

Determinizarea – transformarea termenilor în cuvinte obișnuite – se manifestă-

² Lietuvos fauna. Žinduoliai. V., 1988. T. 1. P. 84.

³ Ten pat. P. 87

⁴ Ten pat. P. 89.

⁵ A n s k a i t i s V., K i l a s M. Rusų-lietuvių kalbų žemės ūkio terminų žodynas. V., 1971. P. 259, 275.

6

și prin faptul că termenul determinologizat nu dispare, ci doar dă naștere unui vlăstar nou (unui cuvânt obișnuit) într-un alt domeniu de utilizare. De pildă, termenul din fizică și geologie epicentras desemnează proiecția pe suprafața Pământului a centrului unui fenomen care are loc deasupra suprafeței Pământului sau sub aceasta, iar cuvântul determinologizat epicentras numește vârtejul oricăror evenimente sociale (de exemplu, epicentrul tulburărilor). În limbajul colocvial sunt folosiți foarte frecvent termeni determinologizați din fizică și tehnică, de exemplu: calibru, spectru, aparat, bloc, impuls, mecanism, frecare etc. Totuși, pentru ca determinologizarea să aibă loc, sunt necesare anumite condiții, și anume: 1) termenul trebuie să fie larg răspândit și cunoscut nu doar specialiștilor; 2) unele seme ale termenului și ale cuvântului determinologizat trebuie să coincidă.

7