Terminologija / Terminology

2025, Nr. 32, p. 1–6

Turinio nuoroda / Contents link

ISSN 2669–2198 (elektroninis / online)

www.mruni.eu

Olga USINSKIENE

TEZĂ DE DOCTORAT

UN CADRU AL CONCEPTELOR DIN DOMENIUL MIGRAȚIEI ȘI EXPRIMAREA LOR ÎN LIMBILE ENGLEZĂ ȘI LITUANIANĂ

ȘTIINȚE UMANISTE, FILOLOGIE (H 004) VILNIUS, 2024

Olga Usinskiene.

UN CADRU AL CONCEPTELOR DIN DOMENIUL MIGRAȚIEI ȘI EXPRIMAREA LOR ÎN LIMBILE ENGLEZĂ ȘI LITUANIANĂ (SISTEMUL CONCEPTELOR DIN DOMENIUL MIGRAȚIEI ȘI EXPRIMAREA LOR ÎN LIMBILE ENGLEZĂ ȘI LITUANIANĂ): teză de doctorat, Vilnius: Universitatea Mykolas Romeris, 2024, 320 p.

SIGITA RACKEVIČIENĖ

Mykolo Romerio universitetas

E-mail: [email protected]

ID ORCID: https://orcid.org/0000-0001-5794-0296

https://doi.org/10.35321/term32-12

La 6 septembrie 2024, Olga Ušinskienė și-a susținut teza de doctorat la Universitatea Mykolas Romeris (denumită în continuare MRU), intitulată A Framework of Concepts in the Migration Domain and their Expression in English and Lithuanian (Sistemul conceptelor din domeniul migrației și exprimarea lor în limbile engleză și lituaniană) (conducătoare științifică: prof. dr. Sigita Rackevičienė).

Copyright © 2025 Sigita Rackevičienė. Publicat de Institutul Limbii Lituaniene. Acest articol este cu acces liber, distribuit în condițiile licenței Creative Commons Attribution, care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții în orice mediu, cu condiția menționării autorului original și a sursei. // Publicat de Institutul Limbii Lituaniene. Acest articol este cu acces liber, distribuit în condițiile licenței Creative Commons Attribution, care permit utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții a conținutului în orice mediu, cu menționarea autorului și a sursei.

Primit: / Received: 2025-03-27. Acceptat: / Accepted: 2025-04-03.

1

În disertație, O. Ušinskienė a modelat sistemul de concepte din domeniul migrației, pe baza datelor din corpusurile bilingve engleză-lituaniană create pentru acest studiu, și a comparat mijloacele lingvistice de exprimare utilizate pentru formarea denumirilor acestora. Astfel, disertația este consacrată analizei a două dimensiuni ale domeniului migrației: analiza dimensiunii conceptuale, care a urmărit crearea unor modele conceptuale bazate pe relațiile dintre concepte și evidențierea principalelor procese din acest domeniu, și analiza dimensiunii lingvistice, care a urmărit identificarea mijloacelor lingvistice de exprimare utilizate pentru denumirea conceptelor din acest domeniu.

În scopurile cercetării au fost create două corpusuri bilingve, alcătuite din documente internaționale și naționale dedicate problemelor migrației: un corpus paralel (aproximativ 1,5 milioane de cuvinte) și un corpus comparabil (aproximativ 2,2 milioane de cuvinte). Din corpusuri au fost extrase 388 de denumiri de concepte în engleză și 376 în lituaniană. În disertație, denumirile conceptelor includ sintagme nominale care funcționează ca termeni, combinații de termeni și nume proprii relevante pentru domeniul migrației. În plus, pentru a înțelege cât mai bine conținutul conceptelor, au fost extrase date suplimentare: pentru fiecare concept au fost selectate din corpusuri contexte informative, iar din dicționare specializate și baze de date terminologice, definiții. Corpusurile create și metadatele acestora sunt păstrate pe site-ul MRU „SharePoint” (linkul către site este furnizat în prima anexă a disertației), iar toate datele terminologice colectate și sistematizate sunt prezentate în a doua anexă a disertației, care are 136 de pagini.

În introducerea disertației sunt definiți cei mai importanți parametri ai cercetării, precum și noutatea științifică, valoarea și aplicabilitatea practică a rezultatelor disertației. Autoarea subliniază că disertația este semnificativă din mai multe puncte de vedere: 1) cercetarea terminologică realizată contribuie la domeniul cercetării terminologice engleze și lituaniene bazate pe corpusuri, îmbogățindu-l cu încă un domeniu specializat — migrația; 2) modelarea unui sistem de concepte bazat pe relațiile dintre concepte, realizată pentru prima dată pe baza datelor bilingve engleze și lituaniene din domeniul migrației, este relevantă pentru cercetarea dimensiunii conceptuale a domeniilor specializate; 3) analiza de lucru a denumirilor conceptelor, fundamentată pe principiile lingvisticii cognitive, este importantă pentru cercetările comparative ale dimensiunii lingvistice a terminologiei; 4) metodologia generală a cercetării, bazată pe îmbinarea abordărilor întemeiate pe analiza cunoașterii și pe analiza lexicului, contribuie la dezvoltarea lucrărilor de terminologie în limba lituaniană prin noi perspective și observații metodologice.

În prima parte a disertației sunt prezentate aspectele teoretice generale ale cercetării. Sunt prezentate premisele fundamentale ale științei terminologiei, discutate în lucrările fundamentale de terminologie și în standardele ISO dedicate problemelor terminologice. Sunt descrise în detaliu cele două abordări principale ale cercetării din disertație: abordarea bazată pe analiza cunoașterii (onomasiologică) și abordarea bazată pe analiza lexicului (semasiologică). Sunt discutate principiile acestor abordări și principalele școli de terminologie care le dezvoltă în lucrările lor. La sfârșitul primei părți se explică modul în care aceste două abordări sunt aplicate în cercetarea din disertație și care dintre aspectele lor sunt esențiale pentru analizarea dimensiunilor conceptuală și lingvistică ale terminologiei din domeniul migrației.

2

În a doua parte a disertației sunt prezentate corpusurile paralel și comparabil din domeniul migrației, precum și procesele de creare a acestora și de extragere a datelor terminologice. Mai întâi sunt discutate avantajele și dezavantajele corpusurilor paralele și comparabile și se justifică necesitatea ambelor tipuri de corpusuri pentru realizarea unei cercetări terminologice cuprinzătoare. Sunt prezentate în detaliu etapele creării corpusurilor și componența acestora. Corpusurile sunt alcătuite din documente ale unor organizații internaționale și naționale. Mai întâi a fost realizată o analiză detaliată a organizațiilor internaționale și a documentelor acestora, iar documentele necesare cercetării au fost selectate. Acestea cuprind documente cu forță juridică și documente fără forță juridică ale organizațiilor interguvernamentale (Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei și Uniunea Europeană, precum și organizațiile aflate în subordinea acestora): convenții, acte legislative primare și secundare, documente cu caracter de recomandare, rapoarte etc. Apoi au fost analizate actele normative naționale ale Republicii Lituania și Regatului Unit. Corpusul paralel este alcătuit din documente disponibile atât în limba originală, cât și în limba traducerii (în principal documente ale organizațiilor internaționale), iar corpusul comparabil, din documente disponibile numai în limba originală (în principal documente naționale). Disertația prezintă categoriile de metadate ale documentelor colectate, precum și activitățile de prelucrare a textelor și de încărcare a acestora în Sketch Engine. Sunt descrise apoi principiile extragerii datelor terminologice și identificării echivalenților. Sunt prezentate instrumentele software-ului Sketch Engine utilizate pentru colectarea datelor în limba engleză necesare cercetării: denumiri de concepte și contexte informative, necesare identificării conținutului și relațiilor dintre concepte. Sunt discutate procedurile de identificare a echivalenților lituanieni în corpusurile paralel și comparabil, precum și instrumentele Sketch Engine utilizate în acest scop.

A treia parte a disertației este consacrată dimensiunii conceptuale a domeniului migrației: principiilor teoretice și metodologice ale analizei, modelării sistemului de concepte din domeniul migrației și prezentării detaliate a fiecărui model care alcătuiește sistemul.

În primul capitol al celei de-a treia părți sunt prezentate principiile analizei conceptuale. Este discutată importanța definițiilor pentru cercetarea relațiilor dintre concepte și sunt descrise diferite clasificări ale relațiilor dintre concepte, acordându-se o atenție deosebită tipologiilor relațiilor dintre concepte prezentate în standardele ISO și de cercetătoarea Anita Nuopponen. Sunt discutate, de asemenea, categoriile de concepte definite în lucrările cercetătorului Juan C. Sager și ale grupului de cercetare „LexiCon” de la Universitatea din Granada. Sunt prezentate categoriile de concepte în care sunt clasificate conceptele identificate în cadrul cercetării pentru disertație: activități și stări (ACT), entități animate (ANE) și entități inanimate și caracteristicile acestora (INANE).

În al doilea capitol al celei de-a treia părți este descris sistemul de concepte din domeniul migrației modelat — structura sa de ansamblu și fiecare model în parte. Sistemul de migrație modelat este alcătuit din trei modele:

1) Lanțul cauzal al migrației, care leagă procesele care provoacă migrația de procesele provocate de migrație;

2) Modelul taxonomiei migrației, alcătuit din trei subcategorii, dedicate celor trei tipuri de migrație: migrația pentru muncă, migrația familială și migrația umanitară;

3

3) Modelul procedurilor de migrație, alcătuit de asemenea din trei părți dedicate procedurii fiecărui tip de migrație: procedura migrației de muncă, procedura migrației familiale și procedura migrației umanitare.

Fiecare model este prezentat în detaliu: se explică ce relații dintre concepte au făcut posibilă crearea modelului și cum se îmbină tipuri diferite de relații într-un întreg unitar; se descriu categoriile de concepte și conceptele concrete atribuite fiecărui model, fenomenele din lumea reală pe care le reflectă, precum și cuvintele și expresiile din engleză și lituaniană folosite pentru a denumi aceste concepte. Fiecare model și componentele sale sunt prezentate și în figuri structurate, evidențiind astfel tipurile de relații dintre concepte și asemănările și deosebirile sistemice dintre modele.

A patra parte a disertației este dedicată dimensiunii lingvistice a domeniului migrației: principiilor teoretice și metodologice ale analizei, precum și analizei mijloacelor de exprimare lingvistică folosite pentru a forma denumirile conceptelor din domeniul migrației în engleză și lituaniană.

Primul capitol al celei de-a patra părți prezintă principiile analizei cognitive a formării cuvintelor, precum și principiile analizei mijloacelor lexicale și sintactice folosite pentru a forma denumirile conceptelor. Fundamentul metodologic al fiecărui nivel de analiză este vizualizat printr-o schemă care reprezintă relația dintre concept și denumirile conceptului în engleză și lituaniană, subliniind astfel că analiza urmărește să stabilească ce mijloace lingvistice sunt folosite în engleză și lituaniană pentru a exprima același conținut conceptual.

Al doilea capitol al celei de-a patra părți prezintă rezultatele analizei empirice. Datele analizei sunt organizate pe mai multe niveluri pentru a stabili: 1) dacă există diferențe observabile de exprimare lingvistică între conceptele care aparțin unor modele conceptuale diferite și între conceptele care aparțin unor categorii diferite de concepte (ACT, ANE, INANE); 2) care sunt diferențele de exprimare lingvistică dintre denumirile conceptelor în engleză și în lituaniană. Această structurare multistratificată a analizei determină și structura subcapitolelor: în acestea, datele pentru fiecare model și, după caz, pentru fiecare categorie sunt analizate separat, iar la final rezultatele sunt sintetizate. La prezentarea exemplelor ilustrative de date, echivalentele din engleză și lituaniană care desemnează același concept sunt întotdeauna puse în pereche. Sunt analizate următoarele aspecte:

1) cazurile de sinonimie: perechile bilingve de denumiri ale conceptelor sunt clasificate în funcție de numărul de sinonime din fiecare limbă (2:1; 1:2; 2:2 etc.) și de tipul sinonimelor (lexicale, derivaționale, sintactice și morfologice);

2) numărul componentelor semnificative: denumirile conceptelor sunt clasificate în monolexicale și polilexicale;

3) sensurile lexicale ale componentelor semnificative: în fiecare categorie de concepte se stabilesc sensurile lexicale ale componentei principale și ale modificatorilor din denumirile conceptelor, iar acestea sunt grupate în funcție de câmpurile semantice;

4) tipurile de modificare a denumirilor polilexicale ale conceptelor: în fiecare categorie de concepte, denumirile conceptelor sunt clasificate în funcție de poziția modificatorilor față de componenta principală

4

în raport cu componenta, adică în funcție de faptul dacă modificarea este prepozitivă, postpozitivă sau bilaterală (pre- și postpozitivă);

5) structura sintactică a denumirilor conceptelor polilexicale: denumirile conceptelor pentru fiecare tip de modificare sunt clasificate în funcție de structura lor sintactică, reprezentată prin secvențe de etichete ale părților de vorbire pentru modificatori.

Fiecare aspect a fost, de asemenea, analizat cantitativ – a fost efectuată o analiză cantitativă detaliată a datelor, care relevă tendințele de formare a denumirilor conceptelor atât în cadrul modelelor conceptuale individuale, cât și între acestea.

Concluziile prezintă principalele rezultate ale fiecărei părți a disertației și discută ce cunoștințe noi oferă acestea despre obiectul cercetat.

Autoarea remarcă faptul că îmbinarea metodelor bazate pe analiza cunoașterii și analiza lexicului a permis evaluarea denumirilor conceptelor nu doar ca unități structurale ale sistemului conceptual, ci și ca unități ale limbii naturale în mediul lor firesc de utilizare.

Activitățile de compilare a corpusurilor și de extragere a datelor arată că cercetarea datelor terminologice din domeniul migrației necesită două tipuri de corpusuri: paralele și comparabile. Acestea permit colectarea unui eșantion mult mai cuprinzător de date terminologice din domeniul migrației, a unui volum mai mare de contexte informative și identificarea unui număr mai mare de echivalente în limbile engleză și lituaniană.

Analiza dimensiunii conceptuale a domeniului migrației a relevat că conceptele din acest domeniu pot fi împărțite în trei modele conceptuale principale, bazate pe următoarele relații dintre concepte: ontologice (cauză–efect, parte–întreg, proces–rezultat, subiect–activitate–obiect) și logice (concepte generice și specifice). Cele trei modele formează sistemul conceptual general al domeniului migrației, care reflectă conceptualizarea fenomenelor din acest domeniu în documentele internaționale și naționale.

Analiza dimensiunii lingvistice a domeniului migrației a relevat ce mijloace de exprimare lingvistică sunt utilizate pentru a reda, în limbile engleză și lituaniană, denumirile conceptelor aparținând diferitelor modele conceptuale și categorii. Analiza a arătat că sinonimia este cel mai răspândită în modelele al doilea și al treilea, iar cel mai răspândit tip de sinonime în ambele limbi îl constituie sinonimele lexicale (de exemplu: permanent migration – pastovioji migracija / nuolatinė migracija, illegal entry / irregular entry – neteisėtas atvykimas). Cercetarea a confirmat și tendința polilexicalității termenilor identificată de cercetători în alte domenii. În materialul de cercetare al disertației, unitățile polilexicale reprezintă 92% din totalul denumirilor conceptelor din domeniul migrației, atât în limba engleză, cât și în lituaniană. Analiza structurii lexicale a relevat că majoritatea denumirilor conceptelor sunt compoziționale – sensul lor poate fi înțeles pe baza sensurilor componentelor individuale. În fiecare model, denumirile sunt construite din componente care aparțin unor câmpuri semantice diferite. Componenta principală denumește cel mai adesea o anumită activitate sau stare, un obiect însuflețit sau neînsuflețit, iar modificatorii precizează, din diverse perspective, caracteristicile conceptului denumit de componenta principală; de exemplu, denumirile conceptelor asylum for an applicant – prieglobsčio prašytojui sunt formate după următorul principiu: COMPONENTĂ PRINCIPALĂ „formă de protecție” + MODIFICATOR „participant la migrație”.

5

Analiza structurilor sintactice a relevat că în modelele 1 și 3 se utilizează atât modificarea prepozițională, cât și cea postpozițională, însă modificarea postpozițională nu este deloc caracteristică modelului 2, care cuprinde taxonomia tipurilor de migrație, de exemplu, labour migration – migrație de muncă. În majoritatea cazurilor, tipurile de modificare din limbile engleză și lituaniană coincid, însă într-o proporție considerabilă de cazuri denumirile englezești cu modificare postpozițională corespund denumirilor lituaniene cu modificare prepozițională, de exemplu, children of refugees – copiii refugiaților.

Rezumând concluziile, autoarea afirmă că acestea „pot oferi informații valoroase cercetătorilor care se ocupă de modelarea sistemelor conceptuale, de analiza terminologică contrastivă și de studiile de traducere” (p. 314). Autoarea mai observă că corpusurile paralel și comparabil alcătuite în cadrul cercetării „pot fi reutilizate în cercetări lingvistice din domeniul migrației” (ibidem).

Teza Olgăi Ušinskienė A Framework of Concepts in the Migration Domain and their Expression in English and Lithuanian (Migracijos srities sąvokų sistema ir raiška anglų ir lietuvių kalbose) aduce o contribuție substanțială la lucrările de terminologie din Lituania, completându-le cu o cercetare terminologică aprofundată într-un alt domeniu specializat — migrația — remarcabilă prin datele colectate, analiza acestora și observațiile metodologice. După cum remarcă autoarea tezei, rezultatele cercetării au și valoare practică. Sistemul conceptual al domeniului migrației le poate fi de folos specialiștilor din acest domeniu în organizarea și transmiterea cunoștințelor despre procesele migraționale, precum și membrilor publicului care doresc să dobândească aceste cunoștințe. Rezultatele analizei lingvistice pot oferi informații valoroase creatorilor de termeni și traducătorilor. Cercetările ambelor dimensiuni pot fi utile specialiștilor în managementul terminologic și dezvoltatorilor de tehnologii care activează în domeniile ingineriei cunoașterii și extragerii automate de date. Datele bilingve acumulate în cadrul cercetării pot fi, de asemenea, utilizate la alcătuirea unei baze de date terminologice în domeniul migrației, utilă migranților, angajaților instituțiilor din domeniul migrației, celor care redactează acte juridice și traducătorilor, precum și studenților care studiază dreptul și politicile în domeniul migrației.

6