Page 1KAZYS ULVYDAS
SĂ VORBIM ȘI SĂ SCRIEM CORECT
Manuscrisele rubricilor radiofonice1
1963.XII.13
1. Tov. Pranas Morkiškis din Vilnius întreabă dacă este corectă formularea crainicilor radio 19 ore și 30 de minute, folosită la anunțarea programului pentru ziua următoare.
Dacă se indică ora la care se va întâmpla ceva, se spune: 19 ore și 30 de minute, 8 ore și 21 de minute, 23 de ore și 2 minute, 0 ore și 8 minute, 1 oră și 34 de minute etc. Minutele sunt exprimate aici, când este posibil, la nominativ. Când se indică ora curentă, se spune: Acum este ora șapte și un minut, 22 de ore și 38 de minute, 16 ore și 20 de minute etc. Dar nici aici nu ar trebui să ne temem de numeralele ordinale — s-ar putea spune foarte bine astfel: Acum este ora întâi și opt minute, ora paisprezece și 20 de minute.
În limbă există și alte construcții pentru exprimarea orelor și minutelor, și anume: Vino la zece și jumătate, acum este opt și jumătate, vom pleca la două minute după două, sau — două minute după ora două, sună-mă fără douăzeci la trei, acum este fără douăzeci trei, sau — fără douăzeci la ora trei, adunați-vă la patru și douăzeci și cinci, sau — douăzeci și cinci după ora patru etc. Așadar, uneori omit chiar formele cuvintelor oră, minut, spunând doar formele numeralelor (singure sau cu prepoziții), iar toate acestea sunt de înțeles pentru ascultători.
1Publicăm manuscrisele a două rubrici radiofonice, păstrate de Eglė Bugenienė, fiica lui Kazys Ulvydas. Limba nu a fost corectată; semnele de accent sunt cele din manuscris, iar cuvintele subliniate sunt tipărite cu caractere cursive.
BENDRINĖ KALBA 93 (2020)
http://journals.lki.lt/bendrinekalba
ISSN 2351–7204
Page 2Kazys Ulvydas. Taisyklingai kalbėkime ir rašykime | 2
În plus, în locul expresiei cincisprezece minute se folosește uneori substantivul sfert (la fel cum, în locul expresiei treizeci de minute, se folosește substantivul jumătate), de exemplu: acum este un sfert până la trei, fără un sfert șase, fără un sfert douăsprezece, vom începe prânzul la un sfert după unu și așa mai departe.
Totuși, trebuie spus că, dintre numeroasele construcții existente în limbă pentru exprimarea orei și a minutelor, cele pe care le-am menționat mai întâi devin cele mai convenabile, și anume: voi veni la ora zece și cinci minute și acum sunt douăzeci și trei de ore și patru minute (sau: ora douăzeci și trei și patru minute). Aceste construcții sunt foarte potrivite pentru exprimarea timpului împărțit în ore, minute sau secunde.
2. Tov. Buzienė din Ukmergė întreabă dacă numele de femei Vaivà, Daivà, Gaivà2 sunt vechi sau noi, dacă sunt lituaniene și de unde provin.
Vaivõs este cunoscut din opera lui Krėvė „Perkūnas, Vaiva ir Straublys”. Celelalte două au fost, după toate probabilitățile, create de curând. Daivà aspiră la înrudire cu zeiță, iar Gaivà nu se poate deosebi de cuvinte precum gaivùs, gaivinti și așa mai departe. Acum aceste nume se aud deja destul de des, sunt bine formate și nu există niciun motiv să fie evitate. Dar, în general, ar trebui să fim mai precauți când le dăm nume copiilor. În primul rând, trebuie să ne asigurăm că sunt frumoase și formate corect. Numele inventate la întâmplare, mai ales cele cu o formare îndoielnică, ar trebui evitate cu totul. Limba lituaniană are oricum destule nume frumoase.
3. Tov. Valančienė din raionul Šiauliai scrie: „Ați explicat că numele lunii birželis provine din cuvântul berželis, iar eu, acum câteva zeci de ani, am auzit la școală o explicație asemănătoare a numelor lunilor
2 Acum, aceste nume se accentuează după prima paradigmă accentuală: Dáiva, Gáiva, Váiva (R. V.).
BENDRINĖ KALBA 93 (2020)
http://journals.lki.lt/bendrinekalba
ISSN 2351-7204
Page 3Kazys Ulvydas. Taisyklingai kalbėkime ir rašykime | 3
numele” (în continuare, autoarea scrisorii explică numele lunilor și spune despre birželį: „plugarii semănau cerealele și le marcau cu semne – când semănau, marcau locul care fusese deja însămânțat”).
Trebuie spus că atât birželis, cât și biržyti, precum și beržas sau berželis sunt cuvinte înrudite.
Pentru marcarea cu semne se foloseau ramuri de mesteacăn. Așadar, birželis și biržyti sunt inseparabile de cuvântul beržas.
4. Un ascultător din Vilnius scrie că, în limba literară, pe lângă denumirea arborelui kaštãnas, cuvântul regional kaštõnas ar fi folosit fără rost.
Desigur, nu este tocmai bine ca același arbore să fie numit aici prin două cuvinte regionale, dar deocamdată nu se poate proceda altfel, fiindcă este greu de spus care dintre aceste cuvinte ar trebui păstrat. Unii dintre noi suntem mai obișnuiți să folosim kaštãnas, alții – kaštõnas. De aceea nu este deloc întâmplător că unele dicționare le consemnează pe amândouă. Uneori, chiar simțul limbii ne spune care dintre cuvintele regionale trebuie păstrat în limba literară și la care trebuie renunțat. În cazul lui Kaštãno – kaštõno, este mai greu să rezolvăm această problemă. Așadar, să lăsăm timpul și uzul practic să o hotărască.
1978.IV.1
Dragi tovarăși ascultători,
După o întrerupere de două săptămâni, reluăm emisiunile noastre lingvistice, care au loc în aceeași zi, adică sâmbăta, și la aceeași oră, adică la 14 și cinci minute. Ne cerem scuze ascultătorilor cărora nu le-am putut răspunde la scrisori la timpul promis; ne vom strădui să răspundem astăzi măcar la o parte dintre ele.
1. Ascultătorul emisiunilor noastre, tov. Zigmas Mickevičius din Kaunas, întreabă dacă este folosit în limba literară cuvântul veliumas, care este originea, sensul și valoarea lui, precum și care este
BENDRINĖ KALBA 93 (2020)
http://journals.lki.lt/bendrinekalba
ISSN 2351-7204
Page 4Kazys Ulvydas. Taisyklingai kalbėkime ir rašykime | 4
raportul cuvântului cu cuvântul lituanian nuometas, dacă nuometas poate înlocui în limba literară cuvântul vėliumas.
Mai întâi vom face câteva observații cu privire la cuvântul vėliumas. Acest cuvânt provine din cuvântul latin velum, care înseamnă „velă”. În franceză, din cuvântul latin velum a derivat cuvântul voile, care desemnează o țesătură foarte subțire, aproape transparentă, folosită de femei pentru a-și acoperi fața sau în alte scopuri. În polonă, din cuvântul latin velum a derivat cuvântul welon, care înseamnă, printre altele, și vălul de mireasă. Cuvântul vėliumas sună foarte latinește în lituaniană. Se poate spune că este un cuvânt latin căruia i s-a adăugat o terminație lituaniană. Numai în lituaniană vėliumas nu înseamnă velă, ci un anumit tip de văl, acoperământul de cap al miresei. Aici, autorul scrisorii de răspuns, întâlnind acest cuvânt în literatura beletristică nouă (într-un volum de povestiri), a vrut să-i afle sensul, dar n-a putut, deoarece nu l-a găsit nici în „Dicționarul cuvintelor internaționale”, nici în „Dicționarul limbii actuale”. Acest cuvânt are în lituaniană sensul special de acoperământ de cap al miresei și este necesar limbii. A lipsit din dicționarele menționate din întâmplare. Cuvântul lituanian nuometas nu poate înlocui cuvântul internațional vėliumas, deoarece nuometas desemnează mai ales acoperământul de cap al unei femei căsătorite. Așadar, în lituaniană poate exista foarte bine și cuvântul internațional vėliumas și, desigur, acesta ar trebui să fie inclus și explicat atât în dicționarul cuvintelor internaționale, cât și în dicționarul limbii literare lituaniene.
2. Un angajat al biroului colhozului Okainiai din raionul Kėdainiai întreabă cărui gen îi aparține cuvântul vinis — masculin sau feminin. Așadar, cum trebuie spus: tos vinys sau tie vinys, šiferinės vinys sau šiferiniai vinys?
BENDRINĖ KALBA 93 (2020)
http://journals.lki.lt/bendrinekalba
ISSN 2351-7204
Page 5Kazys Ulvydas. Taisyklingai kalbėkime ir rašykime | 5
În limba literară, cuvântul vìnis este de genul feminin. Îl declinăm vìnis, -ies, -iai, vinį, vinimi, vinìje; dgs.: vinys, vinių, vinìms... Așadar, trebuie spus: ta vinis, tos vinys, šiferinė vinis, šiferinės vinys.
Apropo, cu aceeași ocazie am dori să le reamintim tuturor ascultătorilor rubricilor de limbă că multe chestiuni practice de limbă, multe probleme de sens al cuvintelor, de accentuare și de folosire și normare a cuvintelor pot fi lămurite chiar de ei, consultând „Dicționarul limbii lituaniene actuale”, apărut în 1972 și care, din fericire, se mai găsește în multe librării. Dacă nu îl găsiți pe loc, ar trebui să cereți librăriei locale să vă ajute să comandați această carte valoroasă și de referință de la Vilnius, unde încă se mai poate găsi cu siguranță. O recomandăm cu încredere tuturor iubitorilor limbii materne, deoarece le poate fi de mare ajutor tuturor celor care scriu, în domeniul culturii limbii. Va mai trece puțin timp și această carte, care costă acum doar trei ruble și câteva copeici, va deveni o raritate bibliografică deosebită, deoarece astfel de cărți apar doar o dată la zece sau câteva zeci de ani. Așadar, cât încă se mai poate, aveți grijă, stimați prieteni ascultători, să vă procurați „Dicționarul limbii lituaniene actuale”.
3. În continuare vom răspunde scrisorii tovarășului Juozas Didžbanis, trimisă din colhozul „Bolșevicul” din raionul Šakiai. Autorului scrisorii nu-i place cuvântul laikotarpis, auzit adesea când se anunță prognoza meteo la radio. Cuvântul laikotarpis este bun și nu există niciun motiv să-l evităm. Când crainicul spune: Laikotarpio pabaigoje laukiama atšilimo, se precizează mai devreme ce laikotarpis se are în vedere: o lună, două săptămâni, o săptămână, cinci sau trei zile și așa mai departe. Desigur, dacă nu se precizează ce interval de timp se are în vedere, cuvântul laikotarpis este lipsit de sens. Din câte am observat, în buletinele meteorologice se precizează întotdeauna limpede și dinainte ce interval de timp se are în vedere. Atunci și cuvântul laikotarpis este clar și poate fi folosit.
BENDRINĖ KALBA 93 (2020)
http://journals.lki.lt/bendrinekalba
ISSN 2351-7204
Page 6Kazys Ulvydas. Taisyklingai kalbėkime ir rašykime | 6
Amintindu-ne de buletinele meteorologice citite la radio sau la televizor, reproșurile ar trebui adresate biroului meteorologic și, totodată, redactorilor de radio și televiziune (dar, desigur, nu crainicilor, deoarece ei primesc textul deja pregătit de redactori), pentru folosirea greșită a locativului gūsiuose. Deși cuvântul gūsis este de origine nelituaniană (cf. germană guss), el este totuși acceptabil în limba literară, dacă este folosit corect. Gūsis înseamnă o întrerupere, o rafală, o izbucnire, de exemplu: Vėjas pučia gūsiais. În rusă, gūsį corespunde lui порыв. Samogiții spun: Vėjas pučia atsiūbais (adică în asemenea rafale, în asemenea izbucniri). Rușii spun: Ветер в порывах сильный. Construcția rusească в порывах nu poate fi nicidecum tradusă mecanic prin locativul gūsiuose. Aici s-ar potrivi numai instrumentalul gūsiais. Dar, deoarece cuvântul gūsis este de origine nelituaniană și, în plus, nu este cunoscut de toți lituanienii, în acest caz s-ar potrivi cel mai bine instrumentalul cuvântului pur lituanian tarpais. Așadar, acolo unde în prognozele meteo se spune greșit: Vėjas gūsiuose stiprus, în lituaniană ar trebui spus: Vėjas tarpais stiprus.
BENDRINĖ KALBA 93 (2020)
http://journals.lki.lt/bendrinekalba
ISSN 2351-7204
