LIETUVIŲ KALBOTYROS KLAUSIMAI, XXX (1993)

PERIFERINĖS LIETUVIŲ KALBOS TARMĖS

Elena GRINAVECKIENĖ

TEXTE DIN GRAIUL DIN ŠALTINIAI

Sunt prezentate texte dialectale fragmentare, legate de viața cotidiană actuală, din graiul local lituanian al satului Šaltiniai, din vecinătatea Dieveniškės, districtul Šalčininkai, transcrise fonetic¹ și consemnate de mine în perioada 2–14 iulie 1990, în timpul unei expediții etnografice, de la locuitorii născuți și crescuți aici: Jadvyga Staniulienė (n. 1921), Tamys Staniulis (n. 1920) și alții.

Acest grai lituanian dzūkian, vorbit de șapte familii ale vechilor locuitori lituanieni ai satului, este periferic și se află în contact foarte intens cu varietățile locale ale limbilor slave — belarusă, polonă și rusă. În prezent, în principal din cauza procesului spontan de belarusizare a acestei regiuni în trecut, precum și a politicii de deznaționalizare promovate de Rusia țaristă și de Uniunea Sovietică, limba lituaniană folosită aici și-a pierdut prestigiul social; se poate spune că a fost exclusă din viața publică și a devenit, cel mai adesea, doar limba familiei și a casei. Totuși, întregul ei sistem lingvistic, ca și spiritul lituanismului păstrat în mod conștient, este autonom, viu, flexibil și expresiv. Toate acestea se văd cel mai bine în textele prezentate aici. Aproximativ 74% din vocabularul redat aici este de origine pur lituaniană și conține multe elemente arhaice rare, care în numeroase cazuri nu se întâlnesc pe scară largă în alte graiuri ale noastre, iar adesea lipsesc cu totul din ele sau nu au fost înregistrate până acum. Numeroasele microtoponime lituaniene ale satului — baž'nic'aviet'e „Locul bisericii”, dz'irv'ėl'e's „Mici pârloage”, g'ėrvišk'is „Gerviškis”, krašč'in'is laukas „Câmpul de la margine”, kū'dra „Iaz”, lap'el'ų kalnas „Dealul frunzulițelor”, marg'elūkai „Margelukai”, pulk'ino kalnas „Dealul lui Pulkinas”, šė'dz'imo's „Locul șezutului”, sū.ntak'is „Confluența” și altele — nu au suferit nicio slavizare. Cu toate particularitățile fonetice și derivaționale specifice graiului, ele sunt adesea folosite încă în vorbirea curentă și de belarușii locali.

¹ Textele sunt prezentate, în linii mari, în aceeași transcriere fonetică precum cea din volumul «Lietuvių kalbos tarmės. Chrestomatija». V., 1970. P. 10–14; doar unul sau altul dintre aspecte este aici oarecum simplificat sau diferă. Cu excepția marcării printr-un punct în dreapta literei, jos (: p'į.lnas, dū.l'k'es, ap'er.uč), a primului element al diftongilor descendenți i, u + l, m, n, r și u, pronunțat după urechea noastră ca semilung (cf. înregistrările anterioare ale acestor graiuri tų. mūsu, p'rigam'n's'u — LKT Ch 356, 358), lungimea elementelor individuale ale celorlalți diftongi și triftongi (care în grai sunt întotdeauna lungi) nu este notată atunci când nu a putut fi stabilită cu exactitate (: l'ėpəm, ėinam, taukuoč'i). Nu se marchează moliciunea grupurilor de consoane dinaintea vocalelor anterioare, cu excepția lui l și p, clar palatalizate (: žv'irbl'is, pap'jov'ė, šāl'č'is). După r și z dure, vocala i și diftongul ie după r, š, ž nu se retrag în grai spre partea posterioară și nu devin i (: rink'č, kazis, kuriei, šenas, kazen'ė). Retragerea lui i după š și s este, de asemenea, redusă (: iššlav'ė). Retragerea consoanei n înainte de k și g este indicată prin bucla prelungită a literei (: d'ing'a «acoperă», lank'ic'is «a se legăna»).

134

Vechii locuitori lituanieni apreciază și prețuiesc limba părinților, cunosc cântece lituaniene vechi și le cântă, însă nu se mândresc câtuși de puțin cu lituanitatea lor în fața celor care vorbesc alte limbi și nu intră în conflict cu ei din această cauză. Legătura cu limba noastră standard se realizează în principal prin televizor, pe care îl are aproape fiecare aici, și prin copiii care îi vizitează și vin din alte părți ale Lituaniei să-și ajute părinții. Oamenii de aici au puțină carte; majoritatea au absolvit doar una sau două clase ale școlii primare poloneze și aproape că nu citesc ziare lituaniene (nici poloneze). În sat nu sunt copii de vârstă școlară și, prin urmare, nici școală. Din 1990, în gospodăriile celor decedați din sat se mută și lituanieni din localitățile învecinate, care, printre altele, își propun să deschidă aici o școală lituaniană.

Trăind amestecați cu localnicii belarusizați, toți lituanienii au învățat bine graiul local belarus și, de regulă, comunică în el cu toți cei care vorbesc limbi slave, inclusiv cu reprezentanții autorităților locale, vorbitori de rusă. Comunicarea în belarusă a dat naștere aici unui bilingvism spontan lituaniano-belarus: lituanienii locali vorbesc fluent belarusa, cântă cântecele lor și nu se deosebesc în niciun fel de ei (s-a observat doar că sunt mai puțin buni, mai ordonați și mai corecți). Adesea, fără să simtă vreun disconfort, ei introduc cu ușurință în propria limbă lituaniană forme de cuvinte pur belaruse, chiar și nelituanizate, de pildă n’echoj’ «fie», pasvōjemu «în felul său», prā’ma «drept, direct», zā’ra «imediat», dachōdz’ic’ «îi pasă» și altele, deși, în general, potrivit estimării noastre, cuvintele de origine slavă reprezintă aproximativ 18,5% din acest grai lituanian, iar calcurile din belarusă circa 7,5%. Vechii locuitori lituanieni știu și poloneza. Poloneza o folosesc mai ales când se roagă, rostesc rugăciunile și îndeplinesc alte ritualuri religioase catolice.

În pofida faptului că graiul lituanian din Šaltiniai se află din vechime înconjurat de belarusă și este supus unei presiuni intense din partea limbilor străine, textele noastre consemnate după auz arată limpede că rădăcinile lui sunt încă vii, iar temeliile solide; ele reflectă cu exactitate trăsăturile fundamentale actuale ale foneticii, accentologiei, morfologiei, sintaxei, lexicului, semanticii și frazeologiei sale, viața cotidiană a oamenilor acestei regiuni, din trecut și din prezent, și scot în evidență tendințele viitoare de evoluție ale graiului.

Pe baza redării inconsecvente a diftongilor limbii standard am, an, em, en prin um, un, im, in (de exemplu, b’indz’ina «benzină», d’īg’a «acoperă», duōksc’is «acoperiș», apzgūndo «s-a speriat», bruōktas «război de țesut», kam’iñ<kameñ> «unde», lū.ngas «fereastră», grī.ndz’im as «pardoseală, podeaua șurii», kuōmpas «colț», p’ēč’ad’iokst’ē «clapeta cuptorului», lanta «scândură», p’ink’el’i «cinci», praslūb’k’a «se îndoaie», undūsc’ «a băga înăuntru», unk’isc’ «a introduce», tunk’ē’sn’is «mai des», sūpū.nc’o’c’ «a înfășura», dar: anksc’i «devreme», bams’ē’c’ «a bâzâi», dangūs «ceruri», lañda «intră», rañko’s «mâini», tãmsu «întuneric», pusantaru «unul și jumătate», sužgamāždž’iji «șifonate», neišsikloję (despre in), vandoj «apă», skambūt’ai «clopoței» și altele), graiul este de tranziție între dzūkiana de est și cea de vest (cf. și J. Lipskienė ir A. Vidugiris. Dieveniškių tarmė // Structura gramaticală a limbii lituaniene. V., 1967. P. 187).

135

În textele prezentate, deosebit de valoros este fondul de lexic vechi lituanian folosit în mod curent în graiul local, auzit sau cunoscut până acum în alte părți. Astfel, pentru a-i desemna pe germani, aici au fost consemnați pentru prima dată în vorbirea vie lituaniană termenii vechi vó·k’is «neamț», vó·k’ė· «nemțoaică» (de exemplu, anó·s t’ė·vas vó·k’is / o·mo·mà ar vó·k’ė· / n’ežnà), a căror înrudită Wokia «nemți» era cunoscută până acum numai din scrierile vechi (ale lui J. Bretkūnas, M. Daukša și ale altora). Substantivul sùlstis, neauzit până acum nicăieri și de origine pur lituaniană, este folosit aici în vorbirea vie cu sensurile «suc» (: ko·pà·stu· dáug sú·l’sc’ies) și «saramură» (: bro·l’ien’ė· sú·l’sc’i· nó·g m’ė·šò·s p’il’a mà daržàn). Locul de origine al adjectivului pietùmiškis «de sud, sudic» (: p’ietùm’isk’is p’ienas šul’n’i) este, probabil, tot împrejurimea localității Šaltiniai. În graiul lituanian învecinat, din zona Armoniškės, adjectivul foarte rar pietùmis «sudic» (LKŽ IX 933) este fără îndoială pietùmiškis tėvas. În dicționarul limbii lituaniene este inclus acum pentru prima dată și cuvântul format în lituaniană, folosit aici, viralai «legume» (: ito·s žò·l’es daržusà pre· v’iralo· àuga; v’iralai šie m’ėtai prasč’i· l’i·tus n’el’jo· iš pavà·saro), precum și adverbele de timp la instrumental kokįadien «într-o anumită zi» (: ko·k’ùojdz’ien v’ištu· paso· dz’inai), tájdien «în ziua aceea» (: tuojdz’ien c’ìbul’as sodz’inam kàb g’ėl’č’us), tuojkaft «atunci» (: tuojkaft aš aps’irg’ì, buvà) și altele.

Merită atenție și alte cuvinte lituaniene (sau de origine lituaniană) consemnate aici pentru prima dată, care intră acum în tezaurul lexical al limbii noastre materne, de exemplu, bakan’ė·l’is «vas pentru grăsime», brazdz’ánka~brazdžiánka «plăcintă la tavă», k’epsn’ė· «care a mâncat sânge prăjit», krimsl’ùkas (~krimsliukas sau kremsliukas?) «vârful cartilaginos al cozii», lañk’i·c’is «a se îndoi, a se legăna», pasaujù «câte un pumn», priėse· «partea din față», rušuc’is «nucă», suzganždz’i·c’ «a nu se desface», sv’iršn’à «pârghie» și altele.

Aici au fost consemnate și numeroase cuvinte folosite în vorbirea vie, întâlnite rar în alte părți ale limbii noastre, de exemplu, g’ėluon’ė «ac», išru g’ės «zer», juos’ėlė-tas «cu dungi, vărgat», m’erg’ì·štė· «fetiță», pakàrtuvai «agățători; cârlige», pà·kuralas «surcele pentru aprins focul», (nu)šl’ù·c’ «a (se) abate», raižùkai «cicatrice pe coarnele vacii» (raižas era cunoscut cu acest sens numai din scrierile vechi — LKŽ IX 92), sm’il’g’in’ė· «tâmplă» (acesta din urmă era cunoscut până acum din scrierile vechi numai fără accent), susc’ìpc’ «a se închega (despre grăsime)», še·kai «rogozuri» (probabil), šr’nai ‘šen, t’ina, t’inu «acolo», v’i·zd’ė·c’ «a căuta» (deosebit de valoroasă este forma sa de prezent atematică v’ėima «caută», de exemplu, k’itas v’ėima m’ė·šò·s kuf pre·kaul’ùko). Numeroase sunt și verbele cu sens non-reiterativ, dar cu formă iterativă, din această categorie, cu sufixul -dinėti, de exemplu, ižb’ė·gdz’in’ė·c’ «a ieși în fugă, a zbura afară», pan’ėdz’in’ė·c’ «a duce», pašo·gdz’in’ė·c’ «a sări», pripradz’in’ė·c’ «a se obișnui», sugul’dz’in’ė·c’ «a se năpusti asupra», suringdz’in’ė·c’ «a uni, a lega», suslaik’indz’in’ė·c’ «a se abține», sùsto·dz’in’ė·c’ «a se opri», und’ė·dz’in’ė·c’ «a pune», v’ėdz’in’ė·c’is «a se înmulți» și altele.

În texte este reprezentată destul de bine terminologia veche vie a graiului local, de exemplu, klasc’ì·c’ «a îndesa», klasc’ì·tuv’ė· «unealtă de îndesat», m’enc’à «unealtă de bătut», sùmenc’ùoc’

136

«a bate ușor», šaudž’iklė «vârtelniță», šafkšnas «crustă de zăpadă care susține omul când merge pe ea», vė’c’iklė «vânturătoare», v’efps’tė «axul râșniței», v’ilkó·danc’is «dinte negru al purceilor», v’í.ŋkšna «miriște» și altele. Din texte reies și sensuri precise, specializate, ale unor cuvinte din graiul local, cunoscute până acum într-un cerc mai restrâns, de exemplu, gūdas «locuitor băștinaș de origine ne-nobilă, care a uitat limba lituaniană, lituanian asimilat», gu’šta «locul unde depune ouă pasărea», l’įzdas «locul unde cuibărește pasărea», jaun’īk’is «tânăr (despre lună)», jaun’ikl’is «cel tânăr», rietuv’ė «grămadă de lemne neciopârțite», sc’írta «stivă ordonată de lemne tăiate», pap’í.l’c’ pautūs «a pune ouăle sub cloșcă pentru clocit», vó’šč’is (taukam) «a se separa (despre grăsime)» și altele.

În texte se remarcă multe alte dialectisme semantice, rar auzite în celelalte graiuri ale noastre, de exemplu, kansomólika «găină din rasa Leghorn», p’iktas «pe dos» (: p’iktà audzìmo· šal’is), p’írštas «ramura firului; parte a plugului pe care se montează brăzdarul; dintele furcii», žãgaras «ramură; lăstar; dintele măturii» și altele. În verbele cu prefix din graiul local se întâlnesc deosebit de multe dialectisme semantice. Astfel, verbele cu prefixul un- au și sensuri caracteristice prefixelor į- (: undãšč’ «a bate în») și at- (: unšó·kc «a sări înapoi»), iar prefixul at- conferă verbelor și sensurile prefixelor iš- (: atn’es’ó·c’ «a purta afară») și nu- (: attráukc’ «a tăia»); prefixul ap- este uneori folosit și cu sensul prefixului per- (: apšv’íesc’ «a străbate cu lumina»); prefixul in- este adesea folosit aici și cu sensurile prefixelor at- (: inlaizdz’ín’ėc’ «a elibera»), ap- (: insùkc’ «a înfășura»), iar prefixul iš(si)-, de asemenea, cu sensurile prefixelor nu(si)- (: is’imì’šč’ «a se ușura»), pri- (: išlaksc’íc’ «a alerga până la»), pa- (: išdv’ėsc’ «a pieri»). Prefixul nu- conferă verbelor și sensul prefixului už- (: nud’erė·c’ «a rodi»), prefixul pa- — și unele sensuri ale prefixelor at- (: pašãldz’íc’ «a răci»), iš- (: pag’ísc’ «a auzi»), nu- (: passùkc’ «a se răsuci») și su- (: pan’ešó·c’ «a purta împreună»), prefixul pra- — și anumite sensuri ale prefixului iš- (: pravar’íc’ «a alunga»); prefixul pri- — și unele sensuri ale prefixelor pa- (: prisù’dz’íc’ «a săra puțin»), su- (: prišálc’ «a îngheța») și už- (: pri-g’í.mc’ «a se naște»), iar prefixul su- — și sensurile prefixelor nu- (: shstó·c’ «a se opri»), į- (: sup’í.l’c’ «a turna în»), pri- (: surĩšč’ «a lega de») și už- (: sušãldz’íc’ «a îngheța»), și așa mai departe.

În texte se întâlnesc dialectisme lexicale care au căpătat în graiul local un sens diferit de cel din limba literară. Astfel, derivatele cu sufixul -uma desemnează aici cel mai adesea nu noțiuni abstracte (cf. LGK I 311-312), ci obiecte concrete, de exemplu, č’ūrštuma «zaț», ilguma «lungime», drè’gnuma «umezeală». Derivatele cu sufixele -ickas, -à nu au aici sens diminutival, spre deosebire de limba literară (cf. LGK I 580), de exemplu, s’áarickas «îngust», žùl’ickas «cenușiu», pló·n’ickas «subțire». Derivatele cu sufixele -inis, -ė și -iškis, -ė, formate de la prenumele bunicilor și părinților, exprimă apartenența patronimică și țin locul numelor de familie, puțin răspândite aici, de exemplu, mac’iek’in’o· tam’išk’o· fėl’kà«Feliksas, fratele lui Tomas (Staniulis), fiul lui Motiejus», č’epùk’in’o· fėl’iks’išk’o· marc’o·s mo·tkà «mama nurorii lui Feliksas (Staniulis), fiul lui Steponas» și altele. Această particularitate a graiului local nu a fost menționată pe larg și nici semnalată până acum. Este un arhaism destul de important printre dialectismele lexicale.

137

Textele conțin și dialectisme apărute prin lexicalizarea elementelor fonematice ale graiului. Acestea sunt, în majoritate, diverse cuvinte străine, nu tocmai obișnuite în grai, intrate în acesta în vremurile actuale, sau unele fonetisme relicte ale sale, de exemplu, č’īno's (‹ šynos) «nuiele pentru bătut snopi», eksp’īrinas «aspirină», ā’sma «astm», katarā’ka «cataractă», skarvadā «cuptor», karlā’kas || karlō’kas «gândacul de Colorado», calafā’nas «pungă de celofan», č’īl’īvizo’rus «ecoscop», tū’lis «tul», precum și g’ēl’č’us (‹delčius) «lună nouă», g’ūra «bere», gražav’i.rba «graužavirba, un peștișor», purkšč’īmai «aerosol», č’urštumà «zaț», isiž’ō’v’ē’lis «gură-cască», skrandz’us «stomac» și altele.

Dintre cuvintele nou folosite în grai întâlnim dainūoto’ju «cântăreț», dūjin’īoku; m’išku; kāimu; č’īng’in’ī «colac», k’āušū «ou» și altele.

Vitalitatea graiului și expresivitatea sa sunt ilustrate de frazeologismele consemnate aici, de exemplu, a o lua pe ocolite «a se eschiva» (: vaikai suka vuod’egu’ | n’esā’ko’), a cădea din cer «a primi pe degeaba» (: iš dangāts n’iekam n’eprib’īrē), a freca nasul «a face de rușine» (: aš atnē’s’u kv’itu’ ir patrī.ns’u nō’s’i: tāu) și altele. Textele reflectă și unele particularități etnografice ale acestei regiuni. Dintre acestea merită menționate mai ales denumirile unor jocuri rare în alte părți: gūžta šōkti «a juca gūžinėti» (: pašōks’im gū’štu’: v’ienām ažrisa ak’is ir gāudo, k’ici b’ēga), lentōn šōkti «un astfel de joc» (: m’ergo’s susriñk’i. ēina luntōn šō’kc). În acest caz, gūžta ar putea însemna și «prinzătorul cu părul zburlit, cu picioarele depărtate» și probabil se leagă de gūžti din grai, «a se ghemui cu aripile lăsate (despre găină)».

Formele de plural actuale ale unor toponime din grai sau din împrejurimi sunt folosite în texte alternativ cu formele mai vechi (și mai lituaniene) de singular, de exemplu, šāl’č’n’i’kai, dar šal’č’n’ik’i, eišišk’ēs, dar eišišk’ēn, dz’iev’ēn’išk’ēs, dar dz’iev’ē’n’išk’ēn, precum și doar gal’s’ā, gal’s’ō’s, alături de polonezul Holszany.

Textele arată că în grai s-a păstrat bine acuzativul dual al substantivelor (: du spirguc’ū, pautū, ārk’lu, dzv’i k’aulū, žu’s’i, dal’g’i, t’ēl’i’č’ū), că aici se folosesc vechile forme ale locativului de apropiere (: kalnō’p, namō’p), că alături de formele obișnuite ale imperativului cu -k- există și formele sale fără -k- (: dū.i «dă», ei «du-te», duod’it «dați»), care, împreună cu particula te-, exprimă și modul optativ (: teei sv’eikas, t’ēbū.i), că verbele lýti, sulāšti, pašvėsti, svīlti, pe lângă sensurile lor principale, au și un sens cauzativ sau factitiv (: audž’imu’in l’ietās t’ēmp’a kat l’īt = «s-ar topi»; kō’l sulā’šo = «topește», sulāšina vais tus, skūš’lu, žō’le’s pašv’i’sto’s = «au fost sfințite»; k’aulū sv’ē’lam = «afumăm oasele cu paie», sv’ildam’i = «afumând, prăjim»; k’āulū nušv’ēlam = «pârjolim oasele», plāunam) și altele.

În grai se folosesc alături, fără nicio diferență de sens, atât prepozițiile až, ažu «după», cât și verbele cu aceste prefixe (: až ravō’ p’ievāle’s | ažū p’iev’āl’u lāukas; ašp’ī.lta vānd’en’u k’ē’l’as ir druskų ažūpī.lta lāsn’āi; v’ēžo· vuod’ega as’isuk’i. iīg’i ā’pac’ū ir pu’koc’āi ažsisuk’i.). Aceasta ar putea indica, probabil, că folosirea niciunuia dintre ele nu este încă stabilizată aici.

Dintre construcțiile sintactice mai interesante trebuie menționată exprimarea comparației în nu mai puțin de patru feluri, de exemplu, jō·nas v’īrasn’is až ō·nu; g’ērv’ē mažiesn’ē nō’g bac’ē no’.

138

vrabia ciripește ca o mierlă; cioara ciripește ca o coțofană.

Ultima construcție este un slavism evident.

Sistemul accentologic al graiului s-a păstrat, în general, bine, însă s-a observat că sporadic se pronunță uneori și gru'dus, kaulùs, sto'rùs, brò'kus, pl'ėžò'kus, sm'ėtò'na, ã'sma, katarã'ka, sk'ėròža și altele; astfel de cazuri sunt însă rare.

Textele cuprind nume de locuri din grai, nume de familie și porecle ale oamenilor, precum și nume de vaci.

La texte este prezentat, în ordine alfabetică, un mic glosar cu cuvinte din grai accentuate și transpuse în limba literară (autohtone și împrumutate; pentru cele din urmă este indicată și originea, între paranteze), care nu se găsesc în «Dabartinės lietuvių kalbos žodyne» (Vilnius, 1972) sau ale căror sensuri, uneori și forme, diferă de cele indicate în acest dicționar. În texte, în partea dreaptă, sus, se pune o asterisc după prima apariție a unui astfel de cuvânt. Dacă un cuvânt apare de mai multe ori în texte, la câteva propoziții distanță, de obicei într-un alt context, asteriscul se repetă. La gruparea în glosar a cuvintelor înrudite într-un articol, partea lor comună este separată printr-o bară verticală, conform uzanței în lucrările de acest tip.

Textele din graiul localității Šaltiniai constituie primul tezaur relativ bogat de acest fel al particularităților lingvistice (precum și istorice și etnografice) ale unui grai lituanian viu, aproape izolat, oferind o imagine destul de cuprinzătoare a structurii limbii sale și a vieții cotidiene a oamenilor.

Texte

subudã* și g'irdz'ù | kù'l'ėtùs š'n'ip'a* || eu kláus'u paz g'íd'ito'ju' || sáugo'k'is nuzgùs'c' și susn'ervùo'c* || susc'aud'ė'jau* și negalù suslaik'íc' || oare vine l'ėtùs || l'ėtai c'ėj mán' n'esv'eika || oare l'ėtàus | oare va ninge || kap plouă* sv'iet'i* | c'a sàša || rí'c'ikšč'is* sau p'ietumišk'is* p'ėnas || eu n'enór'u t'eb dàuk prirìngdz'íc* || pastã't'ė nãuju' kri'žu' || ã'nas* búvo' nušl'ùv'i.* || paplòc'ino* k'ėlu || šl'ã'na* p'ėskas* | tvo'rà || rà'g'is ir n'ėskub'i | ir v'isc'iek mú's'am* ãmžuì n'ė's'ėka* dz'ír.pc' | v'isa* dà'rom n'ė t'ėp | kap reik'a || ankšč'i v'eršã'vo's'i kárv'ė: | is'iláid'i. || šul'n'īn* inlaid'au | palaikom ir adúodam* || ankšč'i v'eršã'v'e's'i karvùk'ė: | n'elabai dz'id'ėle' | p'ėno' mãža || tais kartais dà'v'ė: nusp'irkc' kamb'ikórmo* || kas ė'mė: | m'ė's n'ė || kump'í stóv'i an'əna || nuvažavãd pac' paz dùkrù* || pam'iršò' kalbu' | pú.nc'o'jas'i* žõ'dz'ai || l'ė'tuv'iškai kalbam și v'isc'iek supù.nc'o'jam* l'ė'tuv'išku* kalbu || žù.ntas l'ė'tuv'i:s* || supù.nc'o'jam kárv'i: și árkl'i: || eu | rag' | galvó'ju áp'ic tù și áp'ie tù || tvárt'i n'ėkas n'ėvo'g'a* || gail'i gã'n'avo's | šėnãuna* | p'jáuna | kur pakrašc'ai | și šėnãuna čik tám kartuи || in* nakc'ės padùod'z'i | o' c'a p'erdz'ėn || at'ej k'ãulù: aškalbėc' || nog lžgu'sc'u* mó'ku aškalbėc' g'ėrėi || și n'ėgal'i suslaik'íc' || dz'ír.bom

139

b’ev’éik dó·vanai* ‖ karn’istu·* prip’il’a* | part’īs’a* namō· și p’ėrlaidž’in’ė· ja* ‖ atvažųodz’in’ė·ja* mā·šnu și atv’ėždž’in’ė·ja* kap tū.msu b’indz’inos* ‖ kap* turės b’indz’inos | tai și mā·šnu· pastais’īs ‖ eu tur’u atn’ešo’c* barzdu· dzy’i savāit’es | tadū skutūos ‖ mān’ n’ešp’ė’cija* barzdā ‖ reik’a ažru’k’ic’* | priv’ėčka* ‖ ān’is* paprastai* kalbėjo· | kap* att’ek’ė·jau* ‖ reik’a bū’c’ kap sv’ėc’usā ‖ pažžā’n’ijo* vaikāi ‖ mac’uc’uosa s’ė’d’ė· l’ietuv’īs* și mok’no· pal’ė’tuv’īškai* ‖ iñg’i* bažn’ī’č’u· mergem ‖ mūma* atrō·do· tas pač ‖ daŕ* nuv’ė·jo* k’itāp | spāudz’a ‖ šaim’in’ik’ė·* n’ėko· | kap* n’ebūdavo· žo·les | prisp’jāuna | pārenka* pārenka | anā* kārv’i šāra ‖ r’ė tuv’ės* paprid’ė·to·s* mālkos ‖ anā p’iksta | kat mo’k’it’to’ja n’ėdūoda mālkos ‖ suv’īsāi* s’enā | kām g’i jai reik’a ‖ paz dūkru* n’ėpabū·do·* | n’ėskuba važūoc’ ‖ kū· galė·tai | pad’ė·tai ‖ in* vā·karo· dusul’īs jīma ‖ būvo· mān’ b’jaurū dz’ė·nu ‖ būvo· v’ėbn’i’č’a* ‖ kū· tam’iškai* v’īre· vā’l’g’ic’ ‖ bro’l’īs* d’ėjūoja ‖ kap* sus’ifkc’ | tai greit | o· kap pastais’i’c’ | n’ėra t’eb* greit ‖ kap pažįstat* | jūsu· val’a ‖ kap* v’īnas būvo· pas’īk’i. | ir laid’ė ‖ pašk’el’a* ir lāido· | dz’idž’aus’a b’ė·da ‖ ir nuv’ėda gā’n’avo·n | aš jau pagul’u ‖ d’ėb’ės’ai mā·to·s | to’j pūsc’| stō’v’i ir stō’v’i ir n’ėl’ija* ‖ n’ėdūok dz’īv’e n’ėkam s’īk’ | kat v’īs’i bū·t sv’eik’ā ‖ nā’kc’i c’īl’ai grabul’avāt* vaistū | kat n’ėpamaiš’īt* n’ėkam m’ėgo’c’ ‖ pā’gal’ m’ėgu· anā* n’esskū.ndz’a ‖ iñg’i* m’ėžus n’enorė·jau laisi* ‖ su trim p’īštai* drō’pcai* ‖ jau prazd’ė·dz’inė·ja* žū·d’ė·c’ bū·l’bos* ‖ pask’els* ir žo·les ‖ šie m’ė’tai mažai so·dz’inom bū·l’bu ‖ tru·šū | n’ėko· daug’au n’ėp’il’am* ‖ p’irma kat sušu·c’im’i bū·l’bas | tai rasp’il’in’ė·ja* | gārdz’os | o· dar* c’īla ir c’īla | susm’ė·g’i.* ‖ l’to’* ažusvėdz’in’ė·ja* artėnž’ju·* ‖ anū’k’ė· prilāužė* v’īsa skurta* panulīndo· ‖ marū’nas* bā’tas ‖ dūkres* mō’sa p’irko· | mān’ atv’ė· žū· būvo ‖ b’īsk’i* tur’u priskūt’i. p’īko· ‖ gal’ ir b’īsk’i nutrauk’ė* ‖ ir m’ė·dž’u* priskusta ‖ b’it’u* smala* ‖ prā’bavo’jau* g’ėrc’ ‖ v’īsto·s gurkl’īs p’ī.lnas ‖ mān’ kap suslaik’indz’in’ė·ja* v’idur’āi | mān’ g’īn’ė* rieb’ai kat n’ėvāl’g’it’au | reik’a g’ī.nc’is* nō’g’ l’īgu· | nō’g kvara·bu* | reik’a k’in-tė’c’ ‖ kap* pavarkstam ir krīntam ir pagul’im ‖ mān’ in* kr’u’cin’ė·s* sugrō·ja* | suprakaitūoju ‖ pre· klūno· š’ėno· pāv’er’au ‖ kap susuk’ė v’ė·jas | išajau in* šāulė·s | ir suslaik’ė* vė’jas ‖ kat* iš namū· | tai paslaikai* kiek | o· kat in lāk’o· ir nepaslaikai ‖ tebū·i* sv’eikas ‖ mū’s’is* šūva | c’ik to’k’is p’iktas ‖ ānaz* g’i lanc’u’gū* prikab’ī.ntas* až* kā·klo· iš apac’ū* ‖ k’itā šūn’is po· k’iemūs | po· ačlaimūs* lāksto· ‖ mū’s’is in* sā* ačlaimo· ‖ aš n’ėžnā | ku· dz’ī.rpc’ ‖ gal’ ir ku’stū· ‖ žū’ro· | to’k’is labai gudrūs ‖ calafā-nan* shk’īsh. atv’ėža kaulus ‖ ānas jau ir šn’īp’a* ‖ per ū·l’ī’c’u* | dacă sv’ėcimu· pag’īrdo·* | v’isc’iek jau ānas urrp* ‖ dasl’it’ės* | trāška ir lanc’ū· gas ‖ kat pagrieb’i.* | kažnū kė· dar’īt ‖ aš jau žū·rau | kat n’eatrū·kt* ‖ pakv’iec’* | āc’kranda* | ac’isė·da* și sė·dz’i* | ir lāuk’a | kō’l’ pririšu ‖ garū’ja | garais* išėido· ‖ tam’ėn’ė· turė·j p’īktu· an’ī’tu· ‖ jau kaziškai* pavāl’g’i. ‖ kazi’en’ė· p’ė’n’i pašal’ūs ‖ fəl’iks’ėn’ė· spragelais* ir dar* kūl’a ‖ fəl’iks’īšk’ai* su vānd’en’u smuždž’in’ė·ja* grī.ndz’im’u ‖ bo’l’īšk’ai* krāuna

140

ä’v’ižas || bo’l’én’é k’épa || kalv’isk’ai* v’irai n’eas’imdo* || kalv’isk’é’s mó’t’eres nujimdž’in’éja* su p’jautuvais jä’vu* || ėdvarc’ien’é prăjea kóše’s | o· m’e’s jau laižom bl’ūdu· | jau kóše’s n’ėra || ėdvarc’isk’ai* par’äj din bažn’i’čo’s || jo’n’ien’é gõ’ko·sa* gū’l’i m’irus | o· jo’n’isk’ai* būvo· ac’igūlb. || p’etrien’é iš p’ä’č’o· tráuk’a grik’in’i· būzu* || p’etrisk’ai* vor m’e’šó’s || būvo· maístra* ir maistrien’é* | o· v’is’i — deci maistrisk’ai* || stal’ierus* și stal’ierien’é* cu copiii — stal’ierisk’ai* || kalvarä’c’in’i·kas* care karvalatūs* dz’írba || karvalac’ien’é* și copiii karvaló’c’isk’ai* || kal’v’is* l’iep’a c’e’tai* n’ėšč kóše’s || puodūku· n’edz’id’el’i unstāt’āų kóše’s p’äčun | unm’ėt’au* lašinūku· ku’sn’ä’ėl’i· || eu sakāu | eu n’en’ėšu | ba* bro’l’ien’é* pasak’is | kad nóru suv’ės’c’* | kat širdz’itu’s’i || suv’ėdzd’in’é’c’* eu n’enóru || su tūj puod’el’ū grižo· | in* l’ėžaṅko’s* pastā’t’ė | s’āko· | jau n’ereik’a || marc’i būvo· išāji. || su c’etu* gan’i’davo· kár’v’i· | v’ėnu· n’ed’ė’l’u* v’ienā | k’itu· | k’itā || kap* namūoša | tai dá· b’isk’i* | o· kap pagā’no· | tai su prič’inom* | tai daržas n’enurav’ėta || aš išókstu* ir kárv’es pr’ijimu* | n’epād’eda || lüngvai prag’i’v’ėno· | dv’ėjs m’ėtus prabūvo· || dūkre·* g’i· v’ėno· su mūm’im* || no’rė’jo’s’i jai gri’šč || trecinā* ž’ė’m’ės | trac’ā dal’ā valā’ko· | lüngvā ž’ė’m’ė || t’i· stov’ė’jom* | o· c’a pastā’t’ėm k’itap || ir vargo· | ir dárbo· || mó·ša n’ėsk’ išė· labai | mō’mu* ram’ino·* || turė’k’ae’tr’as* dukrės* || v’ėna mirė· m’ergū | k’itā | kap* ištek’ėji || p.nkstai būvo· blo’g’i || ė’jo· | nuzgūndo· || prabac’isk’ėn primc’uosna* at’ėji || ir klū’0nas mā* t’ė’vo· || kaz’ul’ónka — p’iev’ėle· || t’ōj pusis* lāuko· — kraščin’is lāukas | o· c’a dz’ifvo’s || kur sė’dz’im* — sė’dz’imo·s | o· t’i· ku’sn’ė’lis lāuko· ir s’užnl’kė’le* — šlā’p’a ir balā* p’er v’īduri || o· c’a būvo· p’iev’ėle’s ir krin’i’č’ā* | dar* sōžalku· padāre· | žuvā· priláid’ė ir žuv’is gaudo· || lāukas ažu* p’iev’ėlu· ir ravai | p’ėva || varis’imes* ravūosna || o· t’i· až ravū· | jau lāukas marg’ai m’isku ažl’āista* || dz’iry’ėle’s marg’elūkai — lāukas || bažn’i’c’av’ėrė — lāukas || pul’k’ino· kālnas | lap’ė’lu· kālnas — lapės vėžės || t’i· lazdz’in’as ā’uga | t’i· sū.ntak’is | t’i· v’įt’ė’lu· ir riešutū· būvo· || dar jau mažā || krin’i’č’ėle* ažu* mė’dz’o* — kūdra || ivā’n’iskos — bėga iš apačios vandūoį | to’k’is labai šaltas || dz’iv’ė’n’isk’u· bā’lo·s | upė· gauja ir v’isa* || važiuoju dz’iv’ė’n’isk’ėn || paukštės* lūpa* | jė’da vā’nagas || v’iso·k’u j’ira — ir mažū· | ir dz’id’el’ė || vā’nagas žūlas* | dz’ūbas* prāstas* | praslūgk’a* ku’sn’i | drask’i’c’ kap* g’er’āu paukšt’i· | kap* pazgāuna || jieškó’ja* k’irm’ė’lu· g’en’is | kāuk’ė* ažuk’imiša* kām’inus | mažiesn’ė až vā’ru· || vārna žūla* || vairuc’isk’is (variuc’isk’is) — locul de lângă baltă* || tadū g’ėrv’isk’is || t’i· jau daug’āu bā’lo·s || lângă m’ėst’ė’l’o· păduricea se numește fōrma || būvo· lāukas aso’dz’ino* m’edz’ū· || pōra žūnksn’ū* ir fântână* || g’ėrv’u· am văzut cu ciocuri lungi | cu gâturi lungi || g’ėrv’ės picioarele lungi | ciocul* lung | pe picioarele mai înalte puțin || kap* unde se văd puține pene albe | o· și negre || g’ėrv’uc’is* ca o pisicuță* || g’ėrv’ės kāčaras* || g’en’is nu prea mare | șede· cuibărit lângă m’ėdz’agos* și dz’ub’ėna* || deja dz’ūba* džerkō’cus* |

141

geamănă* în* locuri || atât de înalt, precum călăreții* au tăiat* picioarele de sus* ale plopului* și i-au tăiat* vârful | și l-au făcut | ca să se răsucească* lemnul de tei* || și deja fugise* | după aceea l-au făcut || au fugit* | au cosit* au cosit și nimic || coțofenele* făceau* cuiburi* || am auzit de mult* | că în anii buni | le aruncă pâine* | iar când e mai greu | atunci puii* || puii de coțofană* sunt și ei pui || precum puii mici și puii de corb || sturzii clocesc* și toate* || puii de graur* mici | geamurile se umplu* și zboară* | micuți* || la mine deseori puii de graur* || graurul, pasărea lui Žulickas* | albăstrui* || ele* totdeauna ciugulesc* | pe la răsadniță unde || și nimic nu fac || corbii doar mănâncă ouă* | coji* || stăncuțele* locuiesc în Lėtai, lângă pământ | și oamenii din Žemaitija au fugit* || iarna | lor* le e frică de frig și zboară | acolo unde nu este umezeală* || dacă ai sta fără lucru | ai fi sănătos || ceaiurile din plante ajută și nu te însănătoșesc || cât se împrăștie* | se împrăștie || primăvara* vara era rece || graurii — roți, îi văd eu || le facem cuiburi din fâșii de scoarță* || ele* sunt negre | cele mici se numesc vamo* || câinele e mai mic decât pisica || Jonas este mai bătrân decât Ona || cocorul e mai mic decât bacena* || dacă bulbii se strică* | sunt și mari | dar așa — micuți* || mănâncă la cină carne || faci curățenie | cureți și faci ordine || când* s-a făcut puțin* mai frig | au pregătit frigărui* || Staniuliai — multe nume de familie* | Maciekinis* Staniulis | Čepukinis* | Tamškis* — toți Staniuliai || iar cel mai mic* — fratele* meu — Felkas al lui Tamška || toți sunt după părinți | îi numesc după bunici || au murit deja mulți* | Gaidys, Steponas cântă cu lăutarul în limba lituaniană, cântece de petrecere || pătule, șoproane dintr-o parte | din cealaltă parte || încărcăm ovăz într-un loc | fân în altul | gunoi de grajd în al treilea || stâlpi* fie trei | fie doi, țin șopronul || prin mijloc, podea || pe podea intrau cu arcul | sau umblau așa || lutul se înmoaie* cu apă | și se amestecă* coceni* cu paie tocate* || când* secerau cu secerile | făceau legături din aceleași snopi || pun legăturile pe pământ și pun în legătură și le îngrămădesc || le îngrămădesc, apucând de legătură || căci* leagă mănunchiurile* de tulpini* cu paie și cu nuiele || treieră cu nuiele | unul stă într-un capăt și celălalt în celălalt || îndeasă* | ca să iasă dinăuntru vreun bob și îl mănâncă || grămezi de paie aduni în rânduri | frumos | în grămezi | ca să poată fi încărcate mai multe || chiar și sub oboroc* || vântul a îngrămădit* grămezile de paie || grămezile* care țin grămezile || cât de lung e șopronul | tot atâția stâlpi || le lovim cu ciomegele* || pietrele se rostogolesc || sub grămezile de paie || au trecut* | frigul a trecut | acum e mai cald* || la capătul podelei împingem boabele || și omul se așază și vântură* pleava din fața lui, în direcția vântului || separat* secerișul* cade | iar boabele se împrăștie* mai departe | bobul zboară departe | boabele grele nu se împrăștie toate la fel || prima sortare* — boabele zboară departe | a doua sortare, pleava* | pleava* || trebuie să se aleagă pleava de gunoiul de grajd || se mătură* | se curăță și se spală și se mătură* în rând, iată* || și atunci la loc || pâine cu orz | pune cartofi* | presară făină* | și așa* este pâinea de orz || dădeau și găinilor pâine de orz | doar că luau mai multă făină || femeile umpleau pâinea de orz cu făină || femei

142

leagă* pe podea* cu o scândură || și grăunțele sunt mai mari — ovăz || o îmbracă pe scânduri ca pe un cufăr și o sprijină || nu duceau sacii | merg și șoarecii în saci | și împrăștie grânele prin sat || pe acolo se strecoară și șobolanii || un șoarece s-a culcat și a suflat.* || șoarecii au mâncat* acolo, dar cu pufăitul* nu s-a trezit* | nu s-a luminat bine* || când făceau capcane | două scânduri le puneau | făceau un capac || când le adună | și le împing înainte || faci capcane* din plasă || agață sfori de nuiele* | acei șoricei le trag* || zvâcnește și nu scapă — țipă mult* șoarecele* || faci o magazie în pod* pentru ovăz || când s-a așezat* șobolanul | acel șobolan* | acel șoarece* || șoarecii, vai, repede — se întind capcanele, lungi | care îi prind || șobolanii se înmulțesc* la șoareci | doar că botul e mai mare | gros* | petele* sunt mai deschise, de altă culoare || baia — căsuța* — se face pe scânduri* din pin, din asemenea trunchiuri groase* | ca să poată sta în picioare || apoi din piatră se face soba* | o înconjoară cu lut* și o încălzesc mult | până când pietrele nu mai sunt aprinse* | până nu se mai încinge || pietrele sunt foarte mari — le împing* | dacă sunt încinse || pun lemne de in* în toată baia | și fiecare veghea să nu se aprindă* || se usucă în ajun* | dimineața femeile merg la baie și se spală* || bărbații nu se scaldă* || o femeie apucă un braț de in și-l împarte pe toți | dă fiecăreia câte unul* || inul se bate cu măciuca, pietrele sunt mari || numără* | socotește | ții trei măciuci în timpul zilei || când e îmbrăcăminte | tot așa și hainele* || când e liber* | mergi în grădină | scoate buruienile de pe lângă copaci || trebuie să ai timp să le cureți* || frățiorii* mei, aceștia sunt în pod, ceapa mea || primăvara devreme acea poartă se dărâmă și acolo e ceapa || în fiecare* an, la mine, nu era ceapă | dar e bine* | când îmi strici* ceapa || și era lambū* || așa de bune || totuși e păcat | trebuia să te pregătești || găina era legată, o cărau || n-am spus nimic || puteai s-o alegi dintre găini || nu creșteau mult* || grădinile frățiorilor* || găinile negre* și grase || două dintre ele, niște prăpădite* | bărbatul a urcat* || Kansomolka* — găina albă || ele* sunt foarte vioaie* | sar* albe || era la fete* || te-ai întors. Bietule — cu asemenea umeri* nu ridici nici măcar cartofi* || buruieni creșteau | cartofii nu se mișcau || mama era pe cale să nască și a spus: umple găleata cu zer* de la carne, până la ele* || am spus în sat | ne-am înțeles* cu Lena acolo || și apoi, după două zile, n-am mai spus | doar am văzut || viața nu cârmește spre un loc nou* ||

îi numește* | apoi i-a prins cu glasul* || am văzut niște pene — se zbăteau.* stăteau culcate || și iar se liniștește* || cel care a prins și l-a înăbușit* || urocninkas* s-a fript lângă gard | unde iarba e verde || s-a fript || frunzele mici se răspândeau deasupra tufei || eu de la val* mă strecuram* | atunci repede nu mai pot || nu se așază între Jonas și Mikalas || cartofii* îi fierb până se înmoaie || am pus carnea* pe gaz* || am sărat* și am mâncat | cartofi || este în șopron* || apoi, dar în cameră am pus || bunica* ține mult la mine | iar acum are nouăzeci și doi de ani* (|| s-a așezat*) || mi-am legat* oasele || am auzit de la oameni | că dacă vitele pasc lângă drum, jos, la poalele dealului

143

krimsl’ùkas* | atunci a lăsat-o lungă | n’ėdg’i iõg’i* t’ė’l’u* || sc’īm̄buras* vuod’egō’s im* p’ėc’ū* auksc’āu || dacă este gălbui· pufos* la urechi | în mijlocul urechii· | atunci este mătăsos* | iar dacă este curat | atunci spun că nu este mătăsos* || raižūkai* în coarne· | atunci socotește | primul raižukas are trei ani | iar apoi câți raižukai· | atâția ani || pestriți | pral’ieskā* | k’ersā — acestea* sunt nume de vaci· || și dz’iedūkas* | și bunicii le spuneau așa || am văzut pluguri· din zilele copilăriei· || eu însumi am fost cel mai mare* | și am plantat cartofi* | și am arat* || râșnițe și pietricele* || când am pornit plugul· | drumul acela de pământ* se ridica deasupra și se rostogolea* plugul· || iar eu îl apăsam | nu puteam să-l apăs bine || în câmp cuptoare* de piatră· || erau multe cuptoare* și foarte mari || erau vopsite* și puse în poduri mici* | acestea erau așa | atunci prāma* și-au ars coșurile* și coșurile de fum* nu mai erau lăcuite* de nimeni || ladz’inė·* ddz’ina* plo·nū’t’ė· | strălucește* ca tabla || storūle·* ddz’ina ca* pestriț | ca penele | ca păsările* || atunci le spuneam pestrițe || fânul — îl coseam pentru cai | buinā· iarbă* | lasă cosașii groși* | bā’loj* cresc kupsc’ūkai*s || coseam cu coasa || kūpstaī* | n’ė’l’igu to’sā bā’lo·sa* || ddz’ina lañda | stă culcată | îmi plac șușucii.* || căutam astfel de lañda* și găseam puțin* și o presam | o îndesam* | o luam și o duceam acasă· || și acolo trebuie să o strângi.* || spun | foarte bine* n’ag să cadă la pământ* || n’ėžnāū | cum se spune azi* || gât gros* | dă-i sticluța să bea || despre băutură eu nu știu nimic || sticluța poate s-o lingă.* | cornul | ce grosuț* || ea a pufnit* | vai de mine | ce grasă era || a slăbit* | mult timp a fost cu sticluța || dar* nu o mai suportă || a crescut mare.* || suntem săraci* | n-avem unde să umblăm* || doi copii și ea* în casa veche | ai văzut-o | casa gălbuie era goală || ea avea patru copii || veneau câinii | îi păzeau || unul a murit* | la patru ani || pe al doilea l-a născut || așa* mi s-a întâmplat* să spun || a venit timpul să nască | naște copii || scroafa fată purcei | iar vaca fată viței | oaia fată miei | iapa fată mânji || scroafa grohăie | vaca fată* viței | iapa — mânji || cocoșul o calcă pe găină (|| m’ī.ndo*) || cuibul | unde depune ouăle* (|| k’āusus*) | iar când face cuib | spune | trebuie să faci un cuib | să pui ouăle la clocit || și puișorii* ies din ou || cineva* | bac’k’ėl’en* | sau* kō’sikan* scro’v’i. cuib || când iese purcelușa de undeva dintr-o parte* | cocoșii || eu pun ouăle la clocit | nu se uită.* | și e mai bine când adună || noi am eclozat* m’ėit’ėTuku· | clocesc mânjii* || când* pal’ījkma* cu ouă* așa || și vaca are nevoie de un taur* || la noi vorbim altfel || la noi* ciupercile — surav’ėško·s* roșii | galbene | albe || hribii simpli | cu pălăria ca o ciupercuță* || hribi | k’īšk’abarav’ī’k’ai* încolăciți | ciupercile k’īšk’abarav’ī’k’is albăstrui || hribul adevărat pe dedesubt alb sau* verzui* || burete de mesteacăn* sau l’ėpš’is || ce fel de mică-ciupercă crește || rasplūk’i.* ca l’ėpš’is || sâmbătă* mergem la târg || mān s’ė’k’ė’s’i.

144

foarte buni sunt cocoșii || cei ale căror ouă* sunt proaspete | nu se strică* || le fierbi | le zdrobești cu furculița* || găina mănâncă până la capăt | până ce puișorii se sparg din ou* || ea cotcodăcește* tuk tuk tuk | așteaptă | când se crapă || găina n-a mâncat bine* | ouăle sunt reci* | puișorii se răcesc* și ies singuri din ou* || iar când trebuie să eclozeze | deschide și cuibul* || puțin* îl decojești* | dacă nu sunt mulți* | și nimic || ține puii la rece | dacă sunt puțini* | v’išt’ėln’i’kė:* le spune puișorilor || mă voi uita | dacă ard bine || grâul* îl vreau pe al meu* || eu nu mă tem să vorbesc || kaprisai* oamenii | trăiesc lângă lituanieni* || ei bine, desigur — om de la țară || de ce ea* e de la țară și știe toate limbile* || cu mama* spuneam în graiul de azi* || de la copii am început să ne certăm* în lituaniană || și nora este lituaniană || pe ea au lăsat-o micuță* || au botezat-o* și pe ea || dar* vorbește numai lituaniana când începe | n’esšslaiķāgū || ea* e lituaniană | dar* încă vorbește lituaniana fluent || mus’ó-m’erai* roșii și albe || pentru broaște* || makav’i’kas* mici și iuți* | frumoase* | nu cresc mari | când le fierbi | alunecoase || rudūško*s* — acestea sunt mai ales mereu | cēlu* kō’šhaku* pe primele le culegem || gălbiorii sunt alunecoși | trebuie curățați || bál’c’ickas* se fac | dar când îi fierbi | sunt alunecoșiori || trebuie să plouă || a început să plouă || v’iš’ūk’ė*s în kō’tūko· se uită* | unele sunt mai gălbui | altele mai albe || z’el’an’ānko*s — acestea sunt gustoase | trebuie curățate || poudz’el’an’ānko*s sunt verzi* | kō’tūkai mai gălbui || rudūško’s sunt luminoase* || roșii, roșii | chiar roșii | și ciupercile sunt gustoase || ciupercile acestea nu sunt comestibile* și sunt verzi* ca merka || pu-kō·c’ai* luminoși, verzui* | răsuciți* | chiar ca lâna* | le numim ciuperci dacă nu le recunoaștem || merg | mi-am tăiat piciorul* și merg || nu vreau să mă opresc deloc* || n-o voi da | oricum nu ajută || o amintește* pe aceasta | o amintește pe aceea || oamenii* se duc singuri | cinci sau șase kilometri* || din cap le cad* pufurile* || un singur puf || capul plin de puf || tamp’īk’is | pleacă || ei* nu vor să se ridice | trebuie să se miște* || se îngrijorează și se îngrijorează — omul grijuliu* nici el nu știe | de ce să se teamă | ce să îndrăznească | praskal’ė·l’is kuf || din cer nu s-a prăvălit nimic || poate voi primi* câțiva ruble și voi trăi || patru ani a fost bolnav la cap | au recunoscut | ku-sklėroža* | pleacă | lasă ierburile să crească | se întoarce acasă || s-a chinuit* cu ea || plămânul era slab, slab || și-a tratat plămânii || mie mi-a recunoscut cataracta* || eu pe acesta* l-am văzut și nu l-am văzut || dar* unul l-am văzut || nu-l voi da la tratat* || acesta l-am văzut și am înfipt acul || s-a închis:* unul || vremea se schimbă | plouă || a stat, a stat castravețelul | apoi a crescut* || acum vaca înțelege | ce i-am lăsat* || castraveții cu miere sunt foarte gustoși || și are doi dinți* și fiecare are locul lui | nu se clatină* || dar încă sunt puțini dinți de cânepă* || unpí.l’k* de grâu | când se coace || întreb pe cineva | spune că nu sunt ai noștri* || găina e pală* | pisica roșcată* || tăticul punea semințe de in* | le măcinau în râșniță | frumos galbene, galbene || din paiele acelea făceau așternut și se umfla* || turnau* lapte || pe partea cealaltă a oilor | și pături || o față de masă | țesută și albită și pusă sub pături || eu

145

când veneam | părea că | cineva coase și țese aici să mergem acasă || ca și cum ele ar visa | că eu sunt sănătoasă || desfășoară capetele țesăturii și scoate firele || trebuie să scoți firele || când țese | albește | devine galbenă || pe timp de ploaie | când plouă || atunci le retează || firele le scoate cu un ac, ca pe niște așchii || am purtat toate | nu le am || le-a îmbrobodit | le-a înfășurat | și firele || cine nu știe să scoată firele | le subțiază cu cuțitul | ca să le taie || să le spele, le înnoadă și le spală pe copii | îi îmbrobodește pe copii | dacă vrea un fir || de ce te-ai repezit || că se apropie de tine || iar dacă se apropie de tine || iar dacă vrei să apuci capătul || am mai tăiat puțin iarba | nu m-am grăbit | am venit || inima îmi bate repede, dar tot una bate | când eram tânără | alergam repede || pe întuneric || trompa — colorată în dungi | trage apa || atunci va ploua || albastră | verde | galbenă — trei feluri de ciuperci | trei ciuperci || terciul de secară era prima băutură || mâncam terci | beam câte două || în frunze de brusture puneam lipii || curățam cartofi și-i decojeam | rădeam brânza || rădeam puțin cartof | făceam făină prăjită cu lapte ori cu hrișcă || în jgheaburi | în copăi și în vase de lemn coceam pâine | și o coceam în frunze de arțar || rădeam smoală în făină de lut | cu un topor | cu ascuțișul toporului || turnam apă | o încălzeam | turnam apă caldă peste semințele de mac și apoi făceam | ca să fie gustoasă || câte două jumări sau câte una | pentru mâncarea noastră și totul || iar grăsimea nu mai curgea || dar mai demult | când grăsimea era veche || șoarecele nostru era murdar | era roșcat | se răcise || nu-i vei înțelege numele || și câinelui îi spuneau omenește || el nu se obosea | când toți alergau | iar el nu putea || câinele se adună în patru colțuri | și eu l-am legat de gât || găina face ouă || ce-ai făcut la prânz | ai mâncat | ce fel de borș || de hrișcă | de orz, fierbeam cu lapte || puneam în lapte bucățele de slănină || smântână dulce și acră || dacă cineva avea mai puțin lapte | mânca și untură | făcea brânză || cea mai proaspătă | smântână proaspătă | stă | se acrește | tot smântână || unt și brânză || când bați | untul se unește | se strânge smântâna | se adună și o scoți cu lingura | clătești de câteva ori cu apă || zornăie || le coceam în oale sau în tăvi | gustoase || coceam plăcinte cu făină de grâu || frământam aluatul || îl întindeam în strat subțire cu sucitorul || nu dădeam să mănânce seara | ca mațele să fie goale | ca să fie ușor || aducea | îl ținea în poală | la inimă și repede || nu doar unul | trebuia să-l ajute | să-l țină de picioare || îl lega | ușor îl aduceai | curgeau sânge și zeamă || intestinul subțire | mațele || prăjeam sângele în tigaie | puțină făină de grâu | grăsime | și era gustos cu pâine | cu clătite || îl uscam | când se cocea | ca pâinea, așa se făcea || acestea erau cârnații de sânge || se făcea și tobă || din inimă | plămâni | ficatul lor se întărea || fierbeam | adăugam apă | ca să fiarbă cu usturoi | asta | piper măcinat și fierbeam | și o treceam prin mașină | și o îndesam în mațe || turnam apă într-o oală și o fierbeam | ca să nu fie verde || așezam

146

în fundul curat și apăsam fundul || tăiam și mâncam | și îi spuneam tobă || sângele trebuie amestecat cu lingura | ca să nu se închege || opăream oasele || le pârlim, le afumăm și punem pietre ori lemne încinse | ca mațele să nu se usuce | ca aburul să iasă dinăuntru | ca să nu ardă || imediat le pârlim cu foc || puneam vreascuri | luam câte un braț de vreascuri și le duceam | și le pârlim din snop | iar dacă nu e snop | și cu paie le pârlim bine || din paie făceam focul || legam picioarele din spate || le pârlim | apoi le spălăm în copaie | dar să nu atingă pământul | ca apa să se scurgă || spălam și picioarele | și totul || ca să nu se murdărească | puneam o scândură dreptunghiulară | întindeam picioarele și le culcam cu cele din spate în sus || și tăiau picioarele și le încărcau | ca să nu alunece | să nu se rostogolească || atunci tăiau măruntaiele || trebuie scos intestinul || scoteam burta | mai întâi o desprindeau | o puneau pe masă || scoteam grăsimea și o răzuia | când se lipea puțin || atunci se taie mațele, de la un capăt, cu un bețișor de lemn ori cu o bucățică de lemn, cu un cărbune | se toarnă apă rece | ca să se întărească grăsimea || deja grăsimea se întărește | se încheagă || adunăm în bucăți || stătea: | sufla: | șuiera: | se oprea: | se închega: | se dezlipea || grăsimea se desprinde de mațe, se scurge | se topește || dacă porcul era hrănit cu terci | trebuie și foalele | iar dacă e gras | se desprind chiar și cu mâna || trebuie să ai grijă | să nu-ți scapi inima | altfel vei începe să te vaiți || îi legau gâtul || mai întâi îi scoteam bășica | o trăgeam întâi și scotea urina || copiii n-o umflă | tatăl o umflă | pune un băț înăuntru | ca să zornăie || trebuie să cureți bine mațele || acestea se despart || le curățau | le desprindeau ușor de pe membrană || se desprindeau ușor || coapsele au | două capete din față | două din spate | cele din spate | cele din spate || cele din spate au mai multă carne | iar cele din față | acele bucăți — puțină carne | mai multe oase || șira spinării || coapsele | cu cât sunt mai groase | se taie fără slănină | tăiem slănina | tăiem în bucăți de câte un sfert | le punem la rece || când scoate măruntaiele | atunci tăiem capul || acolo va fi mult sânge || îl puneam în zăpadă | ca să se scurgă sângele || umpleau mațele subțiri cu cârnați subțiri | tăiam de la capăt și fierbeam intestinele | turnam apă într-o oală | le trăgeam | și le răzuim | le spălăm și iarăși le spălăm, până ce apa e curată || răzuim membrana cu cuțitul || trebuie să iei unul întreg | să nu-l rupi || mațele groase sunt mari || trebuie să legi grăsimea | o întorci și o speli || despicăm burta și o răzuim cu cuțitul || eu trag așa, în timp ce vorbesc || dacă partea din față e groasă | începutul iernii va fi rece | iar dacă partea din spate e groasă | cealaltă jumătate va fi rece | primăvara va fi rece || oamenii sunt de tot felul || când umblam prin lume | ascultam de toate || bărbatul meu a făcut cam multe. morminte || fiica mea din pivniță || mama lui Marci a plecat ori tatăl său a plecat | nu știu care || din pivniță au ieșit niște domnișori de oraș, prieteni || au încercat, nu vor să bea || ce face tata în grajd || ne săram carnea, nimic altceva || am sărat | trebuie să sărăm carnea || de cele mai multe ori fierbeam și mâncam chiar și la tăierea porcului || puneam sare peste carne și o opăream || în apă

147

nu ține minte· || m’esą su’ravo’ta* | al’e* gardz’i || m’esu· kadū tai k’irv’ū pakapō’jo-* | n’epažū.ndavo* tu· mašl.nku* || k’irv’ū pakapō’ja dramnai* | o· kab būinai sīk apō’ji | g’elsta | n’ebū’na to’k’os gardz’os || v’is reik’a čėso* | sv’eikā’to’s || kundz’uku* padā’rem ku’sn’ā’l ais || sus’ūnam* | dāug uñlanda* pu’slen || bakan’ėli-* dā’ro iš tauku· || kap s’enō’v’iskas bakan’ėlis dūono’s || iš krak’enū· pauč’ien’i-* dā’rom* || pauč’ien’ė· sausavō’ta* | uñdaužam* pāltu* | gardz’i | s’cipri* | o· paskū* jau nieko | m’įkšt’ėja m’įkšt’ėja ir sv’visai* n’ek’epa || dā’ n’enudz’ū’vo· krā’k’eno’s no’g lū’pu· | ir jau nō’ri ž’žė’n’i’č’is* | ot smurg’l’is* | jāu k’ėc’as’i* | kāt jāu ā’nas kaval’ierus | o· is’īž’ō’v’ė’lis* | v’ė’pla | v’ė’plavō’tas* | n’edak’ė’p’ė’lis* | n’edak’ė’p’i.· kok’is || mot’er’ū· reik’ės paprašy’c’ | ba* ā’nas k’ėre’pla | k’ėre’plu vadz’ina || apzguñd’i. buvāū | ejāu sā* kāiman || apzguñdāt | kāimas lō’bi | o· kal’n’ūkas | laukai | o· č’a egl’i’nas* to’k’is āukštas | tū.ŋkus | ė’gle·s—n’epraeītai* || ir aš einū ir mán’ baisū || šun’ūkas išlek’ė iš egl’i’no· ir g’irdz’ū | ā’n’is* šāuk’a šun’ūko· || aš sv’visai* einū stac’ōm* kō’jom || kō’jo’s padūbo* | pazdā’re· kap m’edz’ag’in’ės* || einū | šun’ūkas sūgrī’žo· || išajāu n’et n’epašo’k’in’ė’dami* iš egl’i’no· | ac’īsė’dau ir sė’dz’u || pabūv’i.* pazdā’re· blō’ga | radāū dū šaptu’nū* || aškalbe’jo* | lūngv’āū pazdā’te· || sūsuk’ė· mán’ v’isūs plāukus kaltū’nas || pas kō’žnu· v’ienu· t’eb bū’na || ir ā’nas* nukalbė’j* no’g* kaltū’no· || mán’ ju· nuk’irpo· | so’p’ė’jo· gálvu· || g’ėrei pazdā’ro· k’iek čėso* || aps’ilpsnū* | apslō’pstū | ir aš n’egal’ū jāu n’ieko || nuvažūoju in* jā· ir aš v’ė· dz’i.rbu kab arkl’is || ir v’ė· t’eb dāro’s’i || at’ėid’ė* ir k’itā ažkalbėto’ja* || ir anā pac’i jāu p’ėrpazūno* mā* kvarā’bu* || praeic’in’ūs* m’ėtūs abū pam’ire·* ir mán’ pri’puol’ai* pazdā’re· || l’īgō’n’in’ėsa nūv’ėže· | ir in c’il’ivizo’ro* stā’tė· | ā’smu* pripažīno· || ir kaz zo* l’īgā ā’sma || mōža* | kat aš paklāus’i. | bū’t pasā’k’i. || iš n’ėkur* n’ieko· ir s’ifk’c’ reik’a || mā* amž’ūnā’s’is* t’ė·vas sūs mušė· ir krīto· || aš paskrebūkas* | l’ėŋk’iskai p’įk’ās klas’ės išajāu || l’ėŋk’iskai rašāū | rūšiškai raši’c’ n’emō’ku || kantr’ib’ės (|| c’ierp’l’ivasc’ies*) reik’a || vāl’gi’c’ m’ė’taū || vaikām v’isa* adūodam* | t’edā’rai ku· || g’irtuok’lis ā’naz* būvo· | laidō’kas* || ru’kl’is iš puv’ė’s’o·* v’erbōs* m’ė’dz’ago’s* || mā’t’us kažkur ir k’itō’k’u· || po· krikšč’ino’m’i žmo’na ją pravārė·* || ratai gāun’i | ilgai reik’a lāukc’ || n’elabai aš ing’i* sv’ėstu· akvatn’ī* || rā’gut’ės* ragut’ė’les iš egl’in’ės m’ė’dz’ago·s ar iż b’ė’ržo· || pā’važė:s* grāit susn’ėšo’ja | kad* iż b’ė’ržo· | pā’kulo’jas’i* || šūno’s* g’elazūn’ės || o’škā* | ku· iš paskō’s t’is’as* || važūoja su rā’gut’em ir su o’šku | jau krāūs j’įlgas m’ė’dz’aga*s || su o’šku važūoja | o’škā paskui t’is’as pre· m’ė’dz’ago’s pririšta || v’į.oksno’s* ku· sriždz’in’ė’ja* || rā’gut’em gō’kto’s* instac’ī’ta p’irmagal’in || jau ju· grō’v’ė c’ėi vag’āi | o· aš n’emat’āū || kas t’i· zo* m’ė’las pusantaru· m’ė’tū in* stac’ī’bo·s || sukrāuna m’ė’dz’aga*s ir g’ėr’a || iżdav’in’ė’j’ pā’šarus || dzv’ī d’ienās suslaik’īt ir pac || o· jei n’esō’pa | tai ir g’ėr’a ir mán’ n’edūoda || kad aš tav’ī n’egailė’tau | p’irktaū ir antr’ėštau || šūkauna | kur pad’ėta | kur nū’d’ėta* | kat* ėp* kū· | kok’is šatō’nas rō’dza* | kur arielkā* pad’ėta | ir

148

a strâns | și găsește || îmi spune că-s niște haine jegoase | iar nasul e albastru* || deja s-a sculat || ai fiert cartofii* || trebuie să zdrobești || cum am ascultat* și copiii au pierit* | a început să scoată copiii* | scoate || a început să se arate hoțul || m-am plimbat* prin spitale || unde ai zăcut || eu nu l-am văzut || unde sub coș | mă sufoc* || am stat | am venit la masă și am mâncat bine || cum* macină piatra* | atunci e mult praf || iarna pleacă la opt | se întoarce la opt || aveam două vaci | două vițele | două oi | două gâște | două pisici* | două coase | două surori | doi porci | o găinușă | un cal | un berbec || câți porci sunt și încă trei porci | eu pășteam una și lucram la câmp || el a ajutat puțin* și apoi am mers la colhoz || colhozul nu mă mai împușca || cum au fugit de acolo atât de repede || iarna singur* cosesc secară cu coasa pentru trei || nu-i niciodată ușor și nici nu se potrivește || mă gândesc | noi n-aveam viață | poate că || am încă niște lemne | din tinerețe aveam puțini bani || vine încet și treieră până dimineața | pe mine, de-acum, ca pe un bărbat mai în vârstă, mă ridică și trebuie să-i dau blana* || l-au dus pe sus* cu două furci* || mă aplec* peste frânghie* | mă tot aplec | până reușesc să ridic || iar când ridic | îmi e mai ușor | să ridic e mai ușor decât să desprind || verile sunt mai scurte | iar când e spicul de secară | se trage lung || atunci deja, la* seceriș (|| la seceriș*) mama merge | aprinde focul | cât mai devreme îl treieră* | treieră mai mult || vremea e așa || am încărcat* în desagă* || la prânz e mai rău să cosesc | ne ciupește musca* ||

mi-am amintit* că stătea un butoi* cu făină || când* se face pâinea mai mare | atunci pune mai mult || clopoțelul* pentru vacă | ca să se audă | unde paște ea* || nu-mi ține capul, mă gândesc la degerături* || se schimba în tot felul de feluri* || zurgălăii* la gâtul calului, ca niște clopoței | așa niște zurgălăi || zurgălăi rotunzi* și clopoței || dinți de lup* la gâtul purcelului | ascuțiți, lungi || când* i-a jupuit | atunci bine || moțăie* și suflă | ce se târăște pe-acolo* || la noi* purceii s-au îmbolnăvit* | au avut râie în cocină | apoi i-au luat pe cei tineri || mușca lemnul* | mi-au zdrobit carnea pe obraz* | iar ușa am închis-o* || oamenii au venit* și spun | dați-ne și nouă* ușa aceea || și au luat-o | și n-au mai avut frică de boală || am îndesat în el mai mulți saci || am stat | a trebuit să țină toamna întreagă || ce fel de spiriduș* și-a imaginat || la porci i-am pieptănat* și i-am vândut evreului | pe schimb de mile* || niște uțele așa ca niște pluguri | groase* | niște uțele groase și lungi | dar groase | albe || el nu aude bine* | îi spune așa || arin* | mlaștină | cresc arini | baltă* || brumă* pe zăpadă | se poate merge pe zăpadă | bruma ține || s-au înțepenit* | ca să nu se târască* roțile | să meargă fără oprire | sârmă* așa de groasă || roțile | când sunt goale | iar greutatea | când sunt încărcate || o pătură* din cânepă | sfoară* din cânepă | ambele | un lucru încurcat | capetele sunt tăiate* | ca să stea bine* || coada coasei* | mânerul și coasa | pana* și cârligul* apasă || ține coasa || trebuie să o ții încordată cu ciocanul

149

|| cine nu muncește | nu are putere | și nu cosește* cu coasa || degetele* | nu sunt bune* de prins | după coasă | și singur* spune: || coada | o coadă* era* din lemn* || cât lemn | atât de înfășurat* cu păr | unde fac cozi | ca să cosească || mesteacănul* și mestecenica* | acolo | unde se leagănă || micuț* bărbat* | oi, harnic | oi, lucrează — ca* ziua | tot* noaptea || a răsturnat* fânul | l-a curățat | l-a scuturat* | toată* ziua, cu trudă* || hamuri** pentru cal || mi-am pus hamurile pe cal || duce furaje | așa un coșuleț au făcut | din nuiele | de lemn și din funii | l-au împletit în cuști || și pune furajul || cine ara pe coaste | duce coșulețul cu fân* || mesteacănul* e împodobit* cu muguri | muguri, muguri cresc || lemnul* tot așa ca tufa || el nu crește* înalt | el lasă ramuri* de felul acesta, la pământ || coșul îl împletește pentru sine | când e mai lată ramura* și o ia întreagă | iar când e mai groasă se despică || împletește coșul || o nuielușă* și pe unde va trage || pune două coșulețe și sârmă* | trebuie să se așeze bine* || trebuie să întinzi coșulețele și să le împletești | ca să fie începutul unor perechi de nuiele* îndoite || apoi împletește mai departe și cât vrei să pui* | și fiecare nuia puțin mai scurtă || în coșul mic el e de alun | iar nuielele sunt din ramuri de molid || la bază se împletește din rădăcini de pin* || rădăcinile se strâng* || din mesteacănul acela, mai vânjos* | rădăcinile se rup || împletește și cârlige* cu sârmă* || pe rând* | mergând prin oraș* || mamei mele nu-i plăcea* || semințele | când a venit vremea* | atunci am semănat || trebuie prășit || smulgi pirul și buruienile* | îl ridici* puțin | îl întorci* || ovăzul se împletește* | apele se învârteau* și inul || pălămida se arăta* | vântul îl răsucește* și îl răsucește | zvântă* grâul* || vântul chiar îl tot împrăștie || când semințele sunt curate* | nu le ai || inul îl pui în palmă || îl smulgi | îl duci acasă || făceau șatre și atârnau inul pe șatre || scutură* acele mâini | în șatră | în șatră și îl usucă || cu maiurile* îl batem* | îl așezam pe arie sau pe hambar | până când se separă de pe față | deja se rupe | se strânge și se adună în mână | iar dacă încă nu | se ține de miriște.* Mai trebuie așteptat || femeile melițează inul || îl melițezi | trebuie să-l zdrobești* || asemenea melițoare* au fost făcute din lemn || pune o scândurică* în palmă și lovește | până când pleava nu se desprinde* || îl ia vântul | va fi ploaie || au făcut grătare* | au pus dinții* de lemn, fiecare lucru || îl pieptănăm | fuioarele și fibrele se desfac || apoi pieptănăm prin cele mai dese || câlții* sunt umezi | fuioarele se pieptănă || așa erau pieptenii de la șefie* || răsucim fuioarele în mâini | iar pe celelalte le pieptănăm și culegem câlții || din fuioarele mai rele, mai aspre | fac saci groși | iar celelalte | sunt deja pentru așternuturi || cardau* | torc fire || după ce piaptănă, țese cămăși pentru mama sa || țese din inul pieptănat | coase cămăși, pânzeturi pentru casă | țese* prosoape, le băga pe sub cingători || creșteau cânepe mari, stufoase* || se ofilește și se înnegrește || făceau frânghii de in | funii | funii groase* | pânze || vrăbiile* fură cânepa || toate păsările* se înghesuie* | numai vrăbiile se aleg || arinii ca mestecenii* || scoarța lor* e mai deschisă |

150

împodobit* tot cu frunze de mesteacăn | || frunzele de mesteacăn sunt mici și galbene || el* nu e gros | se răsfiră* de la pământ || frunzele de mesteacăn lucesc* și au scoarță || mugurașii* înfloresc și se desfac* tot așa ca florile || nu cresc foarte mari și sunt mici pe alocuri | dar se răsfiră || când* se întinde* tufa | atunci se răsfiră și într-o parte, și în cealaltă | așa se răsfiră de jos. || desprind* straturi de tei pentru legături || linguri grele* din sârmă* || ține post* || așa este el pentru sine || pâinile* sunt galbene, galbene | asemenea celor galbene || rostopască* | am strâns rostopască || vârfurile de pin se usucă* || el* e și leac | vindecă gâsca* || eu nu sunt bolnav || și nici cele galbene || înainte le puneau la uscat.* || când au început să aducă din lână, atunci a început să se desfacă* || iarba aceea din lână s-a desprins* || urzică | urzică subțire || trebuie să culegi urzici || frunzele acelei ierburi sunt vesele* | verzui* | și au țepi. || alunele sunt rotunde, cu coajă || alunii* cresc mulți, mulți || plopii* scot mugurași înalți primăvara || cu mâna, pentru leac, din coada-șoricelului | roșii*. || ies* frumos firele de păr | a rămas puțin || pentru câtă avere* ai | așa puțin ai acasă || cum să le scoți | cum să le păstrezi || le ascunde* cu oamenii || bujorii — pe copac* erau frumoși || pentru copii aduce lucruri întregi, coșulețe și mentă* || scoruşul înflorește alb || întâi sunt galbene florile | iar mai apoi roșii || iarna | când îngheață* | sunt foarte gustoase || dispăruseră* cele lunare || le-ai scos și bine | unde sunt ele* acolo || nu da viața | oamenii s-au adunat* și au fost duși || acolo a fost salpetru || s-a așezat | și apoi a trecut || lor le-a venit rândul să ajungă* || el* zace* o vreme || trebuie să mergi să zaci în grâu || poate orzul e prin ziare || ciupercile de pădure* asemenea ciorbei de ștevie | sunt mai gustoase decât ciorba | chiar și după săptămâna lui Dumnezeu mergeau să le culeagă și cele de secară | și sunt gustoase, acrișoare || ciupercile de pădure le fierbem* | le mărunțim* | le spălăm | să fie curate || bețivele | se îmbuibă și adună || dacă mănâncă prea mult | atunci li se învârte capul | iar dacă puțin | atunci nimic || nu atât de multe sunt fructele | cât de mult se învârt capetele de la ciupercile acestea || bate puțin* vântul și se înseninează* || le amestecă* | când se culcă în* paturi || mătrăguna* crește în lanul de secară, iarba | pentru leac, cu mâinile | cum vaca nu putea să fată* pe deal* || atunci le fierbe și le dă să bea || pâine neagră și amară* | amărăciune || iarba de cal* crește prin pajiști || fierbem iarba* | pentru mâinile noastre | e gustoasă și bună* || iarba de cal nici nu se sfărâmă || salcia lasă ramuri* || ciupercile de câine || cu pălăria roșie* sunt gustoase | buretele crește alb de la început | se face ca o farfurioară* | scoate fum || când* sufli* în vacă: || se umflă* pe lângă gât și pe dinăuntru, buretele || picioarele sunt moi || lădițele sunt făcute în grădină și puse cu garduri || găina mănâncă orz* | unele sunt culcate* || a sărit calul | și iar sunt culcate || au hrănit găinile | unele, sărmanele* | se desfac* | făina se cerne* || a supt | în iarbă e greu || în mai, pe unde oare a lăsat* vântul || veverița apare devreme primăvara || el* era ieșit din cap* || șașca, ca o pisică | sugrumă* găinile | tocmai în pământ, cu piciorușele || gândacul negru | cru cru || insectele | viermii chinuie vacile || ele*

151

se învârte* | fuge | nu știe* | unde e mătușa* || se rostogolesc* prin fânul uscat* vacile* pe o parte || le jupuim | se adună* altele || s-a adunat* | s-a strâns* || au ieșit din fân* pe câmp || trec prin baltă* ca printr-un loc* | se leagănă* | la margine se înghesuie* || merg* singuri ridicându-se* || eu merg legănându-mă* || vorbesc mergând* || mănânc pieptănându-mă* | spunând* | spunând || copilul merge ducând fân* || eu cu ea vorbesc culcat* || cântă* dezgropând* || a împins-o* acolo* ducând* | ducând || ca să treacă mai ușor prin coș* | se pare | i s-a umflat capul || acolo trebuie mers | când e pustiu | nu-i nimic | doar în cutia aceea de pe raft, așternută* || am luat pături* împăturite* || vai, că vaca nu fată* || unul pe altul* împinge* la margine || acolo s-a născut* Rep || fiul, cu opt copii, a plecat. || mai avea* două fete* || a rămas cu degetele* tăiate* || Oanas* e șchiop | șchiopătează || a primit un picior strâmb. || șemberta* sunt bune || florile-soarelui* cresc frumos | vom decoji | ca să ajungă || s-au uscat* toate | s-au rărit* | mugurii* au rămas mici* || s-a dus* tulpina cepei* || când luna* luminează și în grădină | cepele merg* în tulpină | în unele locuri* se întâmplă des || nu crește nimic | e buruiană* pe câmpul acela || m-am pieptănat* | e o buruiană bună pe deal* || pietrișul e neted | drumul e pietruit* || amândoi* trebuie deja să ne odihnim* || ghemele se rostogolesc* în jos. Din lemne* mărunte* || răsucit* subțire* || crengile pentru foc* || crengi adunate* pe margine | deja pentru foc || jarul nu se stinge.* || am înmuiat* în pânză* | am turnat apă fierbinte | am pus inul la fiert* | îl udăm cu apă* | amestecăm* și așteptăm | până se umflă* inul || apoi devine moale și-l înmuiem în pânză și-l răsucim | îl zdrobim în piuă || cei care nu semănau | nu semănăm | aici se fierbe || mi s-a frecat* pielea | voi strânge* și fără tine || în șopron usucă fânul || nu mă pot opri* | merg râzând | vorbesc* | plâng || cine plânge doar cu vorbe* | puține lacrimi i-au ieșit cuiva* || tot așa nu poate să verse lacrimi* || el vorbește în somn* || mă dor spațiile dintre degete || în jur* era pădure* || pârâurile au inundat* toată grădina* | doar s-a udat puțin* repede || el s-a întors* || ar fi* motka* | a preparat aluatul* || culeg plante medicinale și le arunc || aveam paisprezece ani* || unde aș fi și vrut să fiu* || socotim | câte linguri de apă || e încă secetă | în jurul secarei nu este nimic pentru a face miere* || viermii în pământ. S-au împrăștiat pe jos.* || n-ar fi fost* | nu era nici miere* || evreii, țambalul* roșu || eu însumi am ales și l-am colorat* | a adăugat* | el amestecă baloți de cânepă în saci* || mama ar fi fost tânără, neagră || se arată vântul || când se întinde* | împletesc cânepă* | dă foc || se pune cenușă* | e tot felul* || împart cânepa în jumătăți* || când e cânepă | dau fier sau tablă* || cu lopata unde vei ajunge* || apa stătută* || în jurul apei curge* | aceea e baltă* || nu poți curăța* tulpinile de varză* || a adus securea și a curățat* roțile || și aș vrea | să nu fie | dar nu prea se poate* || se întâmplă | că porcii se chinuie* | iar aceștia sunt slabi* || amestecasem mult. | nu s-a copt* || ia patru degete de picături sau* mai mult || la noi s-a vărsat*

152

Borcanele cu murături stau în cutie și în cămară, închise* || și stau ca proaspete* | tai din murături de deasupra* | și sunt proaspete || în fiecare an așa stau la mine borcanele, puse la păstrare* || pietrele de sus și de jos la râșniță || piatra de jos e de fier* | piatra de măcinat || parp’l’i’č’* | care ține piatra || lângă piatră e o urechiușă || v’ėpšt’ė* | ca să ridici* și să lași* piatra || lada* o umplem bine cu* fân || vreascurile sunt deja aici || tai crengi* | lemne* || ca să fie focul în sobă || focul acela* | cel de acolo | vatră* || cum acela iese cu barba de tot || nasul deodată ca un cioc* | albastru* || îi dau un ștergar* | și apoi transpiră* || se înviorează* acela | se pune de acord | așa face || stă înțepenit* și privește || blănurile cojocarului le curăță de scame* || auzi | ce-ți spun || skl’ùtas — o unealtă mare și ascuțită | taie pari || curăță scoarța de pe bușteni || surcelele | ca* să fie mai mărunte | scândurile* sunt groase | taie* cu skl’ùtas-ul de pe par || scândura a ieșit într-un fel || se poate* | că așa le face || bruokt’ė-l’ai* — lemne mici* | le ascuți puțin* și le agăți în mijloc | și se leagă || au venit cu coșuri* să se așeze || țes ceva* în coșulețe || meșteșugarii* meșteșluiesc din aceste* perii groase sau* din fuioare groase || borcănelele* acestea și nu le mai văd | văd numai unde e mai întuneric* și unde e mai lumină, cu ochiul || scurtă* din vată | căptușeală și partea de sus | înăuntru vată || bufno’sas* din lână, cu urechi | cojoace | cu glugă || mananārka* fără vată | de vară || frac — cu guler* la gât || nu se poate* scoate || dacă vezi puțin | închide* ochii | te apucă tremuratul* | atunci e deja frisoane || frisoane și găinăț | când* picioarele sunt acoperite ca* de pene || ah* | tu, năpârlitule* || șoldurile sus | pumnul la brâu* | iar aici sunt coapsele || gâtul | ceafa | creștetul | fruntea || pe frunte e o urmă de zgârietură* || iar când sunt două — zgârieturi || a plecat* uitându-se împrejur, privind în jur || acelea sunt prea mici || ține* toată ziua || se bate cu pumnii* | bate* în pumn* || pământul s-a înmuiat | bu.fbalko’s* se ridică | va fi ploaie || șoptește* încetișor || dar dragul meu acela* nici măcar nu s-a ridicat || pâinea se coace ca pâinea* || nici noi n-am slujit și nu suntem || amestecă* apă în aluat* || supă de arpacaș* | fierbe* apă și amestecă* făina || și mâncam terci de hrișcă* | gustos || merge* încet | ca o furnicuță || gražav’írba* — peștișoară mică || fierbea* raci | roșii | coada ca un acordeon* | s-a răsucit* spre partea de jos | înainte de ochi || patul lângă coadă | iar la urmă* în față || și carnea e roșie lângă piele* ca* | ei bine, o mâncam || mărunțișul* nu face nimic || mă uit* | cum strălucește, strălucește || și nu strălucește deloc* || iarna e sângerică || noaptea e întunecoasă* || luceafărul de seară a apus deja* | zaran’ica* | zorii* || cositorii de fân* | văd că sunt aici, ieri* || încă e plină luna | probabil că e înainte de lună plină* || înainte de lună plină vine după luna nouă* || g’ėlč’us* | amestecăm bine* g’ėl’č’us || g’ėlč’us, ca o seceră, se ascute* || cu acel șampon* părul se unge* cu grăsime || două* persoane mâncau carne de vițel* | nu din asta* | carnea de curcan* e cea mai aspră* | trebuie multă grăsime* | dar oamenii o cumpără || carnea de vită e bună || cei de la compania de gaz veneau* || aici* plantează flori* || câteva cuvinte* | mai sus, da, și

153

ciorchinii de struguri copți. || s-au dus la muncă | apoi au plecat la altă treabă || cei patru s-au dus* | o fetiță atât de micuță || una ca o lupoaică, ea* || băiețelul* și-a scrântit piciorul. era || îmbrăcată-n haine tinerești* | mititică* așa || pe rând* duceam vacile || cine știe ce mai e și nu spune nimic || se apucă brutarul* de ras* | cel muribund nu mai poate || am făcut purcei || rădăcini de lumânare nu mai sunt bune || le jupuim* și le aruncăm după gard || vecinului îi sunt bune || fasolea* nu mai are niciun rost || el* nu arată nimic, nu spune nimic || coarnele plugului || în acei sabaliuni puțini vorbesc lituaniana || spălat* | lungosul* | jupuit* | iar lucrătorul* | cuie | asta a făcut || ceilalți care n-au nimic | el* a făcut || eu am fost prost* și m-am așezat* || în bălți* este || fiica, știi, a venit, noi* frații* || de la ea, gospodina* — știm deja cum e ea || găluștele cu cozi* | iar vafele fără cozi* || unde sunt acele cozi mari* | nu știu || scroafa grasă:* broască râioasă* | se târăște* și tot || scuipatul* este în iarbă || vafele, iar broasca* cârâie | a început să cârâie || pielea* s-a umflat | s-a zbârcit* || n-a reușit să sară de la broască* || vafele pier | nu e baltă* | nu e nimic || cu cât mai departe | cu atât mai urât devine || puține sunt ele și mamele lor, de asemenea* || într-o zi, dacă auzi broaștele cârâind | trebuie să plantezi ceapa* în aceeași zi | e foarte bine || vacile stau legate în loc* la iesle || a le tăia* | să fie acei frați* || buzele cailor* sunt mari || aș fi dintr-un șir de copii și o leagănă || aripa ei era lungă:* aș fi || aș fi din nuiele:* || plasă* cu cârlige || dungile* sunt colorate | cârpele* sunt roșii || pieptarul* simplu* | e cu dungi* albe și negre || cozile sunt îndreptate* spre pământ || s-au oprit:* pe malul râului și nu s-au prăvălit:* | fulgeră || s-au înțepenit* cele mai mici || prin pietre spun | capetele pietrelor* se desprind | asta e mâncarea || atunci o ia pe cealaltă piatră și lovește || nu erau fierbinți* | nu l-a lăsat pe tată să iasă:* || m-am dus la Ešiškės să cumpăr o vacă || era cald || am intrat în cârciumă* | am băut bere || când vaca* mi s-a aprins atunci* | m-am așezat* m-am așezat și n-am mai putut pleca || cum un om beat conduce plugul || ce să fac eu | să mă întind, să aștept | acasă, cu capul || am cumpărat plugul: | m-am urcat și am venit acasă || nu se poate mulțumi* | peste tot e o ușă || am mers la doctor || m-a dus la spital | au început să mă înțepe* cu injecții* | m-am simțit mai ușor || atunci noi încă trăiam cu frații || el* a venit la mine și a zis | ce să fac cu plugul || du-te în casă și vinde-l || l-a dus la târg și l-a vândut și a luat șaptesprezece ruble || am stat două săptămâni și m-am întors sănătos || dar să mă întorc || scuipam* sânge | nimeni nu știa || nu puteam* dormi* || albine:* flori:* luate* || nimeni nu-mi face nimic | când mă mușcă | îndepărtează albinele din coș și tot || mâinile sunt putrezite* || cel mai bine e să fierbi ierburi putrezite* || când mă mușcă | imediat mă arde* | ochiul se înroșește | nu pot vedea || când a murit tata | acasă au rămas mama* și sora tatălui* || și se certau cum fac așa niște găini || a început și dă | dă dă || am devenit rău | eram cel mai supărat pe mama* || ea era cinstită* | puțin și puțin

154

era˙ || și era˙ un sat la capăt || iar până la capăt sunt treizeci de kilometri:* mergând pe jos || iar la sat trebuia să duci gunoiul* || acolo* se murdărește* | nu poți spune || noi cumpăram lucruri | ea aștepta || aveam un singur cal: || odihna* și albinele* sunt înflorite:* || când* se lipește* vreo albină | nu se poate desprinde | iar alta zboară și pleacă* || plugul — un singur lemn* | două mânere* prinse | dedesubt* prins cu două degete* de material || în acel material se face o gaură* de fier în formă de arc la un deget* și la celălalt deget* || și se întoarce acolo unde răstoarnă pământul || vârfurile sunt ascuțite | ca să intre în pământ || dinții greblei* sunt din stejar || o lună mică | cum se fac dinții || începe să înțepe degetul | nu se poate observa* || doare mult și nu te ajută cu nimic || se răsucește* înăuntru și sparge puroiul || când* te ridici brusc* | atunci doare || cum e inflamația* aceea || doare de să țipi || orice ai pune* | nimic nu ajută || când s-a copt | îl iei, îl deschizi și-l storci* cumva || iepurașul, mititel, apăruse:* pe spate || poate stă iepuroaica* acolo || iepurii își fac culcușul* || am zis | mă duc, îl iau pe iepuraș || nu-l găsim | îl iei pe iepuraș: || carnea de iepure e neagră | dar e gustoasă || îl face să se simtă mai bine decât inflamația* || el* e foarte harnic | ea nu chiar așa* | i-a amețit* pe oameni mult || acum îi e mai bine || cât de mult și-a tăiat picioarele | când păștea vara | spune | cocoșii* se rușinează | nici nu știi ce să mai spui || se întâmpla să urineze noaptea în pat | roade, roade și se liniștește* || unde a urinat vaca:* | acolo stă | și e rece | picioarele îngheață || iar asta e tot al lor | dar era de tot felul* || niciunul n-avea păduchi* || acasă se dezbrăcau || când erau hainele curate* | le ungeai și nu era niciun păduche || căutai în cap* || pieptănai, pieptănai și cu pieptenele des | ungeai | și nu se mai dezbrăcau acolo || se ridică părul:* | încă mai e ceva rece | se răsucește la rece | transpiri || de la mână | pe mână | cu o cârpă întunecată* || era așa | grădinile cresc, cresc ca buruienile* | și frunzele* | înfloresc alb || și ne frecam cu ele || pe tufa aceea cresc cerealele || și trecea:* || dacă cineva spală* | se întâmplă să aibă mână | dacă știe | ce păr de câine sau apă să pună pentru câine și se spală imediat cu apa aceea || și din nou se îmbracă noaptea || când se înțeapă | scuipă imediat și nu mai simte nimic* sau scuipă imediat | și iar nimic || au venit roțile:* || gazetele* — cu cât citești mai puțin, știi mai puțin | și capul e mai liniștit | dar așa te apucă supărarea | iar când nu auzi | totul pare bine || orzul crește în ochi și îl legăm cu două degete | îl scuturăm* cu suc de usturoi | și dispare || uneori crește des || degetul mic | lângă degetul mic | cel din mijloc* | lângă cel mic | degetul mic || când urechea e lipită:* | nu e cum trebuie, ca la porc | atunci era mic cu o basma* || încă se mai alăptează* || mama* alăptează | copilul e alăptat || mestecă pâinea și cu zahăr o freacă* și o dă să sugă || trebuie, când se leagănă* și legănați leagănul || încă era acoperit | iar atunci tavanele nu erau acoperite | era doar o scândură || nimeni nu se rușina* || când eram fete | ne rușinam || asemenea capete invidioase* || bărbații se duc noaptea la pază cu caii, să pască noaptea | e rușinos noaptea || femeile ies la secerat — rușinos |

155

p’jó’v’i. ac’is’é’da pajil’s’é’c g’íeda | namō· eina iš lāuko· g’íeda | n’ed’é’lon* sùsranka g’íeda ir g’íeda | oi oi oi | daf n’éizg’irs’¹ || n’ekoj* l’īgkma* c’iej m’íl.tai || gaspadōrus* st’éna | n’éša m’í.ltus kamarōn || reik’a maišī’c paršamu || nū* in ž’em’es ins’ise’d’éjau* | n’enō’r’u eic n’ekur || majav’i* žu’kai grambuol’ai || jū· būvo· v’isuf p’īlnos m’ėrdz’ago*s || k’iek daf* karlō-ku* | itai* karlack’i* žu’kai | nōr koc* v’ežmū v’ėšk || ākm’en’i* razv’ezdz’in’éjam* | dāuk n’élajam* | c’ik p’ōv’iršu* | karlāckas* ir tručjas’i* || č’esnā’ku žiėm’in’u tūrim || ap’in’ai | ap’in’ū šūškūt’ės* || niekas n’éžino | kap* k’itāp vadz’in.c || ā:nas* pafsn’ėše· iż bā:lu· | pre-up’ės || n’ekur n’ebūvo· | rā:do· ir paso’dz’ino· || alūs labai sc’iprūs būna || lungai ju· ažhkārc’i* ir ažhkārc’i | mōžna* sns’ifkc’ir sv’eikām | skū.ndz’as’i | p’īksta || kāb* darītau | t’ėp* padarītau || v’ėna* v’ėno·s n’em’il’i || anā* prispu·ti.* ir in* tō· | ir in tō· || dv’ėjetu· vaikū· tūri || v’írasn’é·* būvo· paprastā | īg’i t’ė’vu· | s’enō’v’iška || kab* būs sk’ī.rta | t’ėp* ir būs || c’ik jau zāra* atō’las būs || atō’lai* kok’i būs | kat* t’ėp* v’elai || pō· ak’im’i t’erbo·s* kābo· | kap pas man’i || ā:nas jād atlaīd’é:* b’indz’ino*s* || à’pšv’iet’é:* man’i v’isaipō* | papūolų,* ažd’egimas* || po· itai* bonkūt’ei* c’a man’ d’av’ė· | ir c’ik pūsh* tabl’etuk’ės || aš n’egal’u apn’é:šč* kvapā· || galū tvorū· g’ul’i šakn’īs || kat n’esyvuOstau | al’e* šyvuOdz’u || tasai šāko· | l’igā tōj kaprisnā* || ši·met* dā· n’ec’eku* šyvuOdz’u || aš n’elaizdz’in’éju* | kat prisp’ė*t* s’ékla || iš* vā’l’o:s vaikšc’oju || mōža* lašn’ō· | al’e* lašn’āi labai sū’ru:s || n’eg’irdz’u ir aš || pas mūs atvažuOdz’in’éja* jau viršasn’is* || kap* ažhknark’a* | kō’l’ n’enusram’ina* | aš n’egal’u ažm’ikc* || stō:ras | p’ilvō·tas | man’ g’erāu kab žū.ntas || k’itas krā:psto· krā:pšto· | kap* paduodz’i vāl’g’ic’ | k’itas iš v’irsāš vālgo· | k’itas pre· kaul’ūko· v’éima* || aš va v’éimu kō· ir n’erandu || pav’izd’é:k* | kur pad’éjai šaukštu || pasv’iz-d’é:k* pac kuf pazd’éjai || t’egul’i t’egul’i t’egul’i | taukuOc’i n’esplāuna || nō g lašn’ū· dā n’é: v’ėnas n’enūm’ire | n’iekas n’eg’elto’nūoja || mū·su· kāinm’i v’is’ī s’en’ī | tai kaprisnu*s* | pav’īdu·s || padar’ik ir tadū g’ėrk | n’ėgā’l’i suslaik’ic’ | v’irdam’i g’ė’rā || ā:nas* kap* paslaikō* | tai ir pavālgo· g’erāu | o· t’ėp tai ir nevālgo || sarōku* āudz’a iš l’inū ir pā-kulu | asnavā* juOdā | juOdai pakvarbavōta* | o· paauzd’in’éja* žulū* | to· k’ais palā’lais* išėido* || tai šarōkas || s’ūdavo k’él’nes v’īramu | s’ūdavo· sakuc’ūs* v’īramu | is sto’rūl’u* paklo’t’ės āuzdavom || c’a k’étur’o:s n’ic’is || sto’vūs* adav’au* dūktė’mu* | po’pus’āu* rasp’jōv’au* || c’ik dzv’in’ic’is | c’ik p’érringdz’ic’* reik’a | tai add’iráṅko*s || pajem’ei to’k’i· pagal’ūku· ir žūrai* | kad būt v’irsūj | s’u’luku· pak’el’i | tadū ažd’é’dz’in’éji* šn’ūru*s* || kap* pripranc’i | n’ėreik’a ir l’ipc tais’ic’ stō’vu || pac’i n’emok’éjau | o· itu* juos’ėlė·tu* tai ir āud’au || asnavā* juOdā | o· audm’enai* g’elto’n’i || n’en’éšōju | t’ėpagul’i dā || p’ikta* šal’is* c’a | o· c’a g’ėra šal’is || ā:nas* g’i blō’g’ickas* sns’n’éšōjo | o· ito’j* prabā’lc’inta* || c’a itai* tūl’ai* in* lungū· | o· c’a medā’lis* kolū’k’i aždž’ī.rptas* || c’ėmu | kuriej v’eterā’nai vainō*s* | tai v’is’iemu dúoda || ručn’īkai* n’ébā’lc’inc’i | ausc’i mā:to’s || itas*

156

șĭl’k’in’ais* s’ū’lais āustas || sv’eikata nuv’ēj* || s’ē’dz’ies āusc’ ir sūs’n’ervuj* | ir susriškdo* kru’vōn || v’elē’dam’i pabrizg’i. || iš pa’kulu’ ū’zvalko*s || c’a b’e jo’k’ū jau margūmu | l’īg’us || da’ tur’ū dro’b’e’s pasl’ik’i. || dūkre* pafv’ēže* mano’ āustu’ ir m’ē’t’e* | jau n’ereikal’i.oga || kāp mūma* s’en’iemu ir g’erei || șmagū* āusc’ || barzdā tai mān’ pac’iška || kab* dzv’i n’ed’ē’l’as* a’n’ešōju* | skutū || vai, ce băiețel frumos a fugit | cal frumos | bărbat | învățătoare frumoasă* || p’er macnai* kv’ē’p’a || și-a ras barba | și-a uns-o cu ceva alb | t’ep’l’ōjas’i* || obrajii erau roșii* || kap kadū ir pac sav’i n’em’il’ē’jau || mă doare un obraz || obrajii | ambii obraji || kap* mān’ patrāuk’a* pasak’ic’ | t’ep* ir pasakāū | kab greic’āū pas’ēina* in* m’inc’is || p’ēl’nas d’edū | kap* mūlas* n’ē’štu* | ir dar n’epae’d’ē* || kap* tri’de’le* || g’erei* p’ēl’no’s ir nō’g ito* | kap vāl’g’ic’ n’esnō’ris | kap* k’ifm’ē’les vaikāmu || kap kās pripazū’sta* ir dažnai g’ē’r’a || v’isa* n’epag’ērs’i* || sā’k’ē ir t’eb darāū ir dā’ n’epae’d’ē || fiica* n’ējima | sā’ko’ | n’ereik’a mūma* m’il’in’u* lo’p’in’ū* | tai c’a und’ēji.* tur’ū || copiii răsucesc* urechile | nu spune | unde să le ducă pe acelea* || la noi, la nunți | se duc cadouri* și se aduce și mâncare || aici este deja o basma de mătase* dăruită de fiică || mō’ša do’vanōj | kap krikšči’jo’ anū’k’i || b’ijāū prāma* | kat n’e aždūsc’au* || nam’ie kap ji’ra | t’ep | pradusai* ir v’ē’ || p’īŋk’el’ū* m’ē’tu’ m’ire’ | b’īšk’i* pasmū’č’ino* | t’ēp n’ēko || aps’isuka* ir v’ē’ gūla | mā’t’ē’si | kāt jāū anā* sp’ē’ja* kap* vuog’ē’le || jā’ daugāū pažīno* | man’i jau pažīna ir v’ē’ nepažī’sta || t’ēp tai n’egule’jo’ | vaikšcō’ jo’ iġġ’i* paskuić’in’o* ||

stō’vuosa* stoc’ī’vo’s* dzv’i || dzv’i jūosto’s* iš apac’ū* ir dzv’i per v’iduri | kad laik’ītu’s’i stoc’ī’vo’s | stov’ēt l’īg’ai || to’sa jūosto’sa k’li’nūkai* ažšvā’ro* || v’ē’lanas in* kur’ō’ asnavā* | s’ū’lai | v’ientara* || v’elan’ē’l’is kuf āudeklas sūkas’i* | o’ muštu vai | kur sk’ietas d’ē’das’i || tadū n’īc’is | rat’ē’l’ai | kur n’īc’is kab’inas’i | pakō’jo’s | kur spāudz’a* n’īc’is | šaudž’i’kle* | kur șaudo’ cu suveicile* | șeivo’s | unde se țese la război cu fire de mătase || apm’ē’sc’ in* snū.iku* | g’i k’eturi kumpai || apm’ē’sc’ in* snū.iku’ p’irmu’ s’ū’lu | nō’g čī’nu* pagal’ūkai* dū invarī’ta* p’er s’ēnu || in tō’ k’ecy’irto’ kūmpo’ rišū pl’ē’tn’i* s’ū’lu || itai* s’ēna v’ēna | žūnai | k’iek s’ēnu’ apriec’ci || paaud’ei kab’ī.ndam’i litu* šakal’ūku* || jimam ir mā’stom | ir n’et galan damā’stom* | sūrišam ir asnavā* || d’ē’dam dzv’i ri’kšt’ēlas | kur is’isk’ī’ri. asnavā pā’gal litu’ pagal’ūku iš v’ē’lano || jimam lazduk’i | inlāista šō’nan ir izd’edam* litu’ asnā’vu ir razlāidz’am* p’er v’īsu’ v’ē’lanu || tās ri’kšt’ēlas vā’rom* iġġ’i šū ir v’ē’lanu’ sūka || pastā’to’ n’iekoc’ū ir n’iekō’ c’on sūd’eda asnā’vu* ar pasod’z’ina vaiku’ | kat sc’ipr’ād* matō’tu’s’i* | ir v’ē’r’a n’īc’isna | sk’iectāñ || padā’ro iš šakal’ūko’ to’k’ī krukuc’ī* | iš šūdo-tož žā’garo* || m’ē’dz’āg’n’i* sk’ē’ću d’ē’da muštuvoūosna | la’zdū pre’ tō’s jūosto’s* pakab’ina in* v’irvuk’ēs ir tū’ v’irvuk’i’ apmatō’ja* in v’elan’ē’l’o’ || nu ir tadū pal’ī’jkma* tu’ la’zdū ir riša asnā’vu* pre’ tō’s lazdo’s | sk’īr’a po’smūkais || ji’ra v’irvuk’ēs pre’ n’īc’u | riša pre’ pakō’ju ir spāudz’a* | ir n’ī-

157

c’is k’ilójas’i || šaudziklḧ* trage · | kru·ku* îl aruncă peste un corn pe unul || pag’iso·* ma* p’äž’č’us și eu am plecat cu căciulița* | am plecat să mă uit || pusāntaro·* rubl’o· | pustrė·c’o· | pus’ecv’ifto· | pus’ifkto· | pušā·što· | pus’epc’inito· | pusāštūnto· | puzd’ev’īnto· | puzd’ešmīto· | pusv’ienūlikto· | puzdzv’īlikto· | pustr’īlikto· | pusk’eturo’likto· | pus’ink’o’likto· | pušāš’likto· | pus’epc’in’ó’likto· | pusāstūn’ó’likto· | puzd’ev’in’ó’likto· || cu ș’rei parșūs || n’ebā’gas* | deja ānas* nu mai poate face nimic · | ak’ēc’ū rōmai* m’edz’ag’in’ai* | dinți* galbeni | v’ic’is || jō·s dazdairė* s’esuvā* | iar prīzdairė· || n’edakū·lta jāvas || împrăștiată peste unghii | s-a prăbușit || toți v’irč’in’i au murit · copiii pafn’ėsė || kūč* ce poate fi v’irč’in’ė || bėvuod’ėg’is sūva | vacă labōta* || pušlė pask’ėle·* | am adunat av’irinaū· ūkrapu* || dz’īkos* k’āles būl’bo·sa* | āno·s būl’bo·sna landa și râcâie | purceii ronțăie || mergi de-a lungul c’ies’ai* șāl’ai* || c’ies’ōj mâna dreaptă | mâna stângă || mergi pō· la stânga || gūdas* | care este prasc’ōkas || ānas gūdas | nu știe lituaniana | deși a trăit în Lituania || pumpuc’usa* bujori || doar un singur pumpuc’is | nu sunt mulți | i-au cules pe toți pumpuc’ūs | până și rădăcinile || treci peste gard || a încălecat* rovaru* || în ziua aceea a încălecat pe toate. laiko· | nu dă nimic | nu lasă nimic* || copiii se luptă* | au început să se lupte și s-au luptat || sunt atât de mulți k’irm’inū· | încât mișună || pauc’ieni* kap* coace | taie* slăninuța cu jumări sau cu sp’irǵais | bate ouăle* și coace || praskvōrija* și kō·šū || au început să se lumineze | zorii* au venit· | deja se crapă de ziuă || c’il’ōja* cu pāutais* de Paște | prăjește ouă || lalāutojai* cântă un cântec vesel* în ziua de sărbătoare || dansează polka· vesel* pašōgdz’in’ėja* | tropăind în ritmul valsului || karōbačkos* merg într-o direcție | se întorc | merg în cealaltă || obėfku* se învârte repede* || roțile se rotesc și dansează | dansează cadrilul în cerc | toți stau în picioare | unul dansează | panā stō· | iar cavalerul ține de mână* || cum dansează karōbačku· | se învârte ținându-se de mâini || gal’ōpas* — dansează și mai vesel și mai larg cu picioarele || mergem la v’ėcer’inko·s* | mai dansăm gūštu* | unul se uită chiorâș* și urlă | iar ceilalți fug || am plecat gū’šč’audam’i* | oare va fi mai bine || n’esetvark’is’u n’ė· v’ienōs || m-a crescut învățătoarea mo·c’in’ėle· | m-a purtat în brațele albe || cum* mergeam prin poienița verde | mi-am rupt o ramurică și am lovit cu ea calul peste cap || și a căzut ramurica || ce vei face umblând așa || c’ėku* voi ați făcut asta. || dacă* nu era încă, urât ca l’īgū· | eu încă mai țineam minte | că știa || și voi aduce altul și îți voi freca nasul || ea va lua acei bani și îi va pune deoparte || eu nu voi lăsa vacile la câmp || žāra* āzdaris* și vė’lai adaris* || sm’n’er vā·vo·* | atunci a dat buzna în casă* să se uite* la chitanță || și oamenii ne-au urât || omul trebuie să fie om, fiecare || pentru nenorocire* ai plecat la kaz’ul’ūos || ānas* e mai vesel | doar la mijlocul verii | atunci nu-i nimic | dar când sunt mici* sau când sunt bătrâni | atunci se aude* || poate caută cântăreți* || dūko* e nevoie | ca să cânți || am dat calul să mănânce || am cumpărat un porc pentru fiu* || i-am dat fiului carne || am jupuit copilul

158

č upr̄nu* || am tăiat* piciorul iepurelui || și am cântat | și s-a ținut* cântecul || când v’í’ras mā·nas vine în satul dz’iev’e’n’išk’ēn | rămâne câteva zile || n’ie* n’ie* draga mea || o cunosc pe fata aceea prin părinții ei || jucați-vă, jucați-vă || câte ore || eu mai clipeam* || a încrucișat* firele în patru colțuri || invari’ta* doi pari* || c’iku* mă uităm || nujīmdoм* || sibl̄ukta asnavā* | rieč’am ingi* st’ovūs* || în cingători* am băgat penele, ca să fie bine întinse, ca firele să stea netede, una lângă alta || kru’kū* am băgat în plămâni* || k’ipsta* | până când nu mai tușește | s-a lipit || a crescut* ca un bărbat întunecat* || laūkas merge în sus pe deal || daidā* spre acel loc întunecat* || câinele acela latră la molizi || nimeni nu se trezește || am plecat la ai mei || să stai o jumătate de oră | și să ai afine || cât vrei || aș’eks* și iau acele afine || cine se mai ocupă de asta | să se plimbe | să privească || se plimbă || casa era prem’ė·dz’ō·* || părinții au murit | a rămas singur || fata mai era bloznā* || ce dzv’iesa vine aici || am plecat mai departe la acel lituanian || noaptea plouă, nu e întuneric || acoperită cu scânduri | nu avea pereți || ține grajdul || t’ešmōji || de la două c’iku* lā·ja* | p’īla* | cât luăm de la o vacă || dacă este scuipat | este lemn de foc | dar dacă este încărcată întreagă | atunci e o stivă* || fânul se clădește în șopron* || când se întinde mult șatra, trebuie tăiat || męndl’is* zece p’ė·da· | ā·v’ižo·s după cinci || dau porci || bū.mba || cusută ca pentru o pernă | aerul e înăbușitor* || dain’i’č’ā* și dajonkā* || a înghițit deja || a rămas una || nó·s’in* ū·ta-rija || snād’ės* cresc în poiană || căpiță de fân și vo’la’l’is* de fân || trebuie adunat fânul pe vo’lān* || moara macină și fânul || boabele sunt puse la măcinat sub secară | sub ovăz | și se fermentau* grânele | paiele | drėna* taie || boabele sunt duse în hambare | kuč’ kū· ajută la pr’ęsv’īn’o· || nō·g l’it’ātās prinde* || sv’īrn’i pakārtuvai* sacilor || dar ce poți agăța | au făcut un pod* || în hambare depozitau grânele || īns’ved’ė* p’ė’les | bā·cai* || rāžmūse* hambare || în mijlocul sv’īrn’i | kō’l’gi | când podul se termină și e curat* || pâinea se pune în cuptor cu lopata | am scos-o repede || trebuie făcut foc în groapă* || lemnele zac lângă cuptor | iar paprip’ėckas* unde se afumă || iarna se doarme în cuptor || e bine să și dormi în cuptor || p’ėč’ad’ījkštė* pune lemne în cuptor || vaca se uită la žū.iku* || murdară | ca p’ėč’ad’ījkšt’ė || gru·žū.ndavo·* când cineva ducea žū.iku | șv’ėda cu mult și prost || ūn’īl’i* sunt crude și acrișoare | amețesc măruntaiele și începe să răscolească burta | deja e bine || m-am uitat în dz’iego·ro* || l’īm’p’os* vouă vă stă bine | atunci trebuie să vă spun | să vorbesc cu voi || vom începe să mâncăm pânza ||

159

Glosar

A

ābadas (3b) br. obadă din lemn

abiema amândoi

akiš br. aštiš

akmenyčia (1) hibr. sol pietros

akmuō (3b) sulfat de cupru

akvatn|ūs, -į (4) br. care dorește ori le. sau

āle sl. 1. și; 2. dar

āliēras (1) obligeană

amžināšis amânase pentru totdeauna

ān|as, -ā (2) 1. el; 2. acela

andāž|ti, -ia, -ė a bate

andėdinė|ti, -ja, -jo a pune

an|dėti, -deda, -dėjo a pune înăuntru

an|grūti, -grūna, -grūvo a cădea înăuntru

an|kimšti, -kimša, -kimšo a îndesa

a băga, -ă, -ă a introduce

a cădea înăuntru, -cade, -căzu a cădea înăuntru

a încăpea, -încape, -încăpu a încăpea

a pune, -pune, -puse a pune, a arunca înăuntru

a aduce înăuntru, -aduce, -aduse a aduce înăuntru

a turna înăuntru, -toarnă, -turnă a turna înăuntru; a presăra înăuntru

a împleti înăuntru, -împletește, -împleti a împleti înăuntru

a instala, -instalează, -instală a instala

a împinge înăuntru, -împinge, -împinse a împinge înăuntru

a sări în jos, -sare, -sări a sări în jos, a ricoșa

partea de jos (3b) partea de jos

a se acoperi de vegetație, -se acoperă, -se acoperi a se acoperi de vegetație; a fi nebărbierit

a opera, -operează, -operă a opera

ac de păr (1) ac de păr

butonieră (2) br. gaură pentru nasture

a încărca pe margini, -încarcă, -încărcă a împodobi de jur împrejur

aipleidinė|ti, -ja, -jo a injecta

ap|lieti, -leja, -lėjo a presăra,

a turna peste

aplinkōs împrejur

aplipd|yti, -o, -ė a lipi laolaltă

aplūp|ti, -a, -ė a decoji

apmatō|ti, -ja, -jo hibr. a înfășura

apmušdinė|ti, -ja, -jo a înveli

apmuš|ti, -a, -ė a căptuși

apnėš|ti, -a, -ė a suporta, a transporta

app|lti, -pilia, -pylė a turna peste, a stropi; a tapeta

appratavō|ti, -ja, -jo hibr. a îngriji, a plivi

aprie|sti, -čia, -tė a acoperi

ap|riṅkti, -renka, -riṅko a îndepărta, a curăța

apruūmb|lyti, -ija, -ijo a desface cusătura

apsilp|ti, -sna, -o a slăbi

a se plimba puțin

a greși hibr.

a deveni alunecos, a se strica

a înceta

a reteza cu coasa când se cosește fânul

a lumina prin ceva

a îmbrăca

a pârlì

a opări

a încăleca 1. a cuprinde cu brațele, a apăsa; 2. a încăleca

arielka (2) br. vodcă

măcrișul-calului (1) măcriș-de-cal

armonică (1) armonică

prost, -ă (4) prost, rău

artenzia lat. (1) hortensie

vatră (2) podeaua cuptorului

āsma (1) astmă

asnavā (2) br. resturi de in, pleavă

atāšija (1) scutire

atāžalas (1) vlăstar

atbėgdinė|ti, -ja, -jo a zbura în mod repetat spre aici

160

atbėg|ti, -a, -o a zbura aici atbiránkos (1) hibr. adunături atchádai (2) br. deșeuri atdar|yti, -o, -ė a deschide at|duoti, -duóda, -davė a da înapoi ateid|yti, -o, -ė a veni at|kelti, -kelia, -kėlė a ridica de la pământ at|kirsti, -kerta, -kirto a tăia atlėi|sti, -džia, -ė 1. a vinde; 2. a destina atmúš|ti, -a, -ė a ciopli, a tăia atnešiõ|ti, -ja, -jo a purta afară at|pjáuti, -pjáuna, -pjóvė a tăia atsisė|sti, -da, -do a se ghemui atsi|skirti, -skiria, -skýrė a sări deoparte separat separat atskirdinė|ti, -ja, -jo a separa în mod repetat at|skristi, -skrenda, -skrido a zbura aici atšlaimas (2) curte attek|ėti, -a, -ėjo a curge aici attráuk|ti, -ia, -ė a tăia attrú k|ti, -sta, -o a se rupe atvažiuodiné|ti, -ja, -jo a veni cu regularitate atveždinė|ti, -ja, -jo a aduce în mod repetat audimas (2) țesătură audmenai (3a) bătătură áuklin|ti, -a, -o a crește, a hrăni áukšt|as, -a (3) lung aukštynaika cu susul în sus aušara (1) zori avirinti, -a, -o a se opări azodžiai (2) br. dosuri až în spatele aža|čia (3b) 1. spate; 2. capăt; -tinis, -ė (2) din spate ažáug|ti, -a, -o a crește aždar|yti, -o, -ė a închide aždegimas (2) inflamație aždedinė|ti, -ja, -jo a lega aždirbti, -a, -o a câștiga aždusinti, -a, -o hibr. a ucide

až|dusti, -dūsta, -dūso a se sufoca, a se îneca ažeid|yti, -o, -ė a intra ažėl|sti, -da, -dė a mânca pe săturate až|gérti, -geria, -gėrė a bea ažimd|yti, -o, -ė a ocupa ažīm|ti, -ima, -ėmė a ocupa ažkalb|ėti, -a, -ėjo a vorbi peste ažkapó|ti, -ja, -jo a tăia ażkló|ti, -ja, -jo a așterne ažlėi|sti, -džia, -dė a lăsa să intre až|mėgzti, -mezga, -mezgė a începe să tricoteze ažmerk|ti, -ia, -ė 1. a închide; 2. a stropi cu gudron až|migti, -miegma, -migo a adormi až|pjáuti, -pjáuna, -pjóvė a tăia až|pilti, -pilia, -pýlė a turna peste ažrišdinė|ti, -ja, -jo a lega ažrišti, ažuriša, ažurišė 1. a lega; 2. a lega ažrūk|yti, -o, -ė a afuma ažruṃb|lyti, -ija, -ijo a coase înapoi ažseg|ti, -a, -ė a încheia ažsidėg|ti, -a, -ė a se aprinde ažsiimd|yti, -o, -ė a se ocupa de ažsiklaus|yti, -o, -ė a asculta cu atenție ažsisūk|ti, -a, -ė a se învârti ažsivė|sti, -da, -dė hibr. a se înmulți ažsodın|ti, -a, -o a planta ažšūm|yti, -ija, -ijo hibr. a inunda až|tekti, -tenka, -teko a fi suficient ažu în spatele ažududén|ti, -a, -o a începe să vorbească ažukasdínė|ti, -ja, -jo a îngropa ažukás|ti, -a, -ė a îngropa ažu|kárti, -karia, -kórė a acoperi ažu|kimšti, -kemša, -kimšo a astupa ažuknark|ti, -ia, -ė a sforăi ažu|pilti, -pilia, -pýlė a presăra ažusisūk|ti, -a, -ė a se răsuci

161

ažusivar | yti, -o, -ė a se înfige ažusivedinė | ti, -ja, -jo hibr. a se înmulți ažustat | yti, -o, -ė a întinde capcana ažusùk | ti, -a, -ė a aranja ažuveik | ti, -ia, -ė a mucegăi ažvarinė | ti, -ja, -jo a bate în cuie ažvar | yti, -o, -ė a bate în cuie ažvatin | lis, -ė (2) din spate ažvèlsti, -da, -dė a organiza až|virti, -vérda, -virė a aduce la fierbere

B

bà rus. căci babùlka bel. (1) bunică bàcas (2) bel. șobolan bacėnas (2) pol. barză bačk|a (2) rus. butoi, -ėlė hibr. butoiaș badýlis (2) bel. talpă bad|yti(s), -o(si), -ė(si) a înțepa bahūnas (2) bel. cocoș bakanėlis (2) hibr. slănină balà (2) mlaștină baladō|tis, -jasi, -josi a zăngăni báltick|as, -à (3a) alb bams|ėti, -i, -ėjo a bate bámt bilkšt, bakst, bumt bárškin|ti, -a, -o a zdrăngăni bártis, -asi, -ėsi a se mânia benzinà (2) benzină berniùkas (2) fiu beržagýbys (2) lepșe bèt numai să; bèt kameñ orice lucru bigsder|ti, -na, -ėjo a pocni bir|ti, -a, -o a se împrăștia bister|ti, -na, -ėjo 1. a lovi ușor; 2. a-și băga nasul biški yok, puțin bitė (4) albină blekōnas (2) bel. bidon de tablă pentru coborât în puț

blėka (1) rus. tavă de tablă pentru copt bliūd|as (2) rus. castron; -ėlis (2) hibr. castro­naș bližg|ėti, -a, -ėjo a străluci blògick|as, -a (3b) slab blōzn|as, -a (4) bel. necopt boikà (2) bel. muscă de unt bolišk|is, -ė (2) membru al familiei lui Boliaus bonkūtė (2) hibr. sticluță brazd|ėti, -a, -ėjo a zdrăngăni branktėlis (2) nasture vechi din lemn brazdžiánka (1) hibr. prăjitură la tavă brazgūnai (2) clopoței de ham britvà (2) rus. brici brōk|as (2) sfeclă; -ėlis (2) sfeclă mică brolienė (1) cumnată brolýs (3) frate budinkėlis (2) hibr. clădire mică buin|as, -à (4) bel. bogat; -ai în bucăți mari būlba (1) bel. cartof buoželė capul îmblăciului bufbalka (1) bel. bulă būrka (1) bel. haină lungă matlasată burnosas (1) bel. haină din postav buzà bel. (4) supă groasă

C

calafānas (2) pungă din polietilenă cetà (4) bel. mătușă cibulìa (2) bel. ceapă cièl|as, -a (4) rus. sănătos; întreg, integral; -ai fără să fie tăiat; cielum cìelickas complet sănătos cielió|ti, -ja, -jo rus. a ținti, a lovi cu pumnii cvìklis (2) bel. petic triunghiular de material la o haină

162

Č

čambōras (2) bel. cimbru; čepūkin|is, -ė (1) arbore genealogică a copiilor lui Stepas; čertapalakā (2) bel. buruiană înțepătoare; čėsas (2) rus. timp; čynos (1) bel. nuia pentru pedepsirea oamenilor; čyst|as, -ā (4) rus. curat; čyst|ytis, -ijasi, -ijosi rus. a se curăța; čiūdas (2) bel. fantomă; čiūpryna (1) bel. moț; čiurštumā (3b) zaț gros

D

dachōdzic bel. îi pasă; daeid|yti, -o, -ė hibr. a se apropia; dagir|sti, -sta, -do hibr. a adăpa; dainyčia (2) bel. vas pentru muls; dainūotoj|as, -a (1) cântăreț; dajonkā (2) bel. vas pentru muls; da|kūlti, -kulia, -kūlė hibr. a termina treieratul; dalgākotis (1) coadă de coasă; damast|yti, -o, -ė hibr. a termina de gândit; dañgtis (2) acoperiș; dañtas (4) dinte; dantis (4) neregularitate a tăișului coasei; dañ acum; darbinỹk|as, -ė (2) muncitor; dasidair|yti, -o, -ė hibr. a supraveghea; dasiek|ti, -ia, -ė hibr. a ajunge; dasilytē|ti, -ja, -jo hibr. a atinge; daspēlti|ti, -ja, -jo rus. a se coace; degā este cald; dēti, dēda, dējo 1. a ridica, a instala; 2. a răsuci, a înfășura; dētis, dēdasi, dējosi a dispărea; dick|las, -ā (4) mare; didel|lis, -ė (3b) lung; didžiul|as, -ā (1) hibr. cel gras; didžiul|lis, -ė (2) mare; died|las (4) bel. stră-străbunicul; -ūkas (2) hibr. bunic; dyka kiaulē mistreț; dilgyne (3b) urzică; dirb|tis, -asi, -osi a se face; dōvanai gratuit; dōvlyti, -ija, -ijo bel. a strica; a apăsa; drābn|as, -ā (4) bel. mărunt; -ai mărunt; -ūkas (2) hibr. mititel; dramṇai bel. mărunt; drāt|las (2) bel. sârmă; -ūkas (2) hibr. sârmuliță; drēgnumā (3a) umezeală; drēna bel. e greu, e rău; drēpliō|tis, -jasi, -josi a se bălăci; drōbčiai (2) bel. sapă de grădină; dūi dă; dūkas (2) bel. miros, aer; dūkrē (2) fiică; dūoti, dūoda, dāve a nu înceta; dūsin|ti, -a, -o hibr. a sufoca; dūšna rus. înăbușitor; dūšnavōt|as, -a (1) rus. înăbușitor; dviju în doi; dzeravōkas (2) bel. stejar; dzernā (4) bel. gazon; dziēgorius (1) pol. ceas; dziūbas (4) bel. cioc; dziubēn|ti, -a, -o a bate cu dalta; dziub|ēu, -a, -ējo a striga, a țipa; džerkōčius (2) bel. cristel; džerk|ti, -ia, -ė hibr. a striga

163

E

edvartišk|is, -ė (2) membru al familiei lui Edvardas

eglẏnas (3) eglẏnas

eilė (4): eilė (eilėsda) ganyti a păstori turma comună când vine rândul

eiti, eina, ėjo: a ajunge la stambuošna a se transforma în evrei

ekspirnas (2) aspirină

ėsti, ėda, ėdė a roade (despre molii)

F

feliksisk|is, -ė (1) membru al familiei lui Feliksas

frenčius (2) br. sacou cu guler înalt

G

cocoș (4): cocoșii cântă piele blândă crăpată

diavol (4) cel rău, diavolul

a se lupta, - se luptă, - s-a luptat a merge la trântă

dans galiòpas (2) br. un astfel de dans

aburi (4) aer, gaze, miros

gaz (2) br. kerosen

gospodină (2) br. stăpână de casă

gospodar (2) br. fermier

a prinde, prinde, a prins a apuca, a înșfăca

gaz (2) br. aragaz

gazetă (2) sl. ziar

gelčius ultimul pătrar

geltonka (2) hibr. specie de galben

galben, -ă (4) hibr. galben

înțepătură (3b) înțepătură

gėmd|yti, -o, -ė a naște

gervūtis (2) pui de cocor

giedl|ėti, -a, -ėjo a cânta

giesmė (3) cântec

gyliù|ti, -ja, -jo a împunge

ginti, gina, gýne a apăra

gird|ėti, -i, -ėjo a simți, a vedea

girsa (1) dârse

girsin|is, -ė (2) cu dâre

girtis, giriasi, gỹrėsi a se lăuda

gisti, gysta, gĩso a se strica

giūra (4) bere

glūs|yti, -ija, -ijo br. a înăbuși

gõktos (2) br. gaktos

gõnkas (2) le. tindă; verandă

grãbas (4) sl. sicriu

a scotoci a cotrobăi

a scotoci a răscoli

grabūzdas (2) br. pălămida galbenă

grabūzdienė (2) hibr. supă din pălămide

gražavírba (1) mihalț

frumos mult, tare

gražick|as, -a (3b) frumos

a rumega, a mesteca a rumega

gražin|ti, -a, -o: g. žūiką atstatyti gromulį

grebeniai (3b) br. piepteni pentru in

a grebla a grebla

gùdas (2) locuitor local de origine sub-bielorusă, fără rang nobiliar

a se rostogoli, a cădea a cădea

gùlta (1) se cuibărește în coceni

gunglỹs (4) bulgăre de bălegar uscat

a se ghemui a se chirci

cuib (2) adâncitură făcută de găini: a sări în cuib a merge la cuibărit

I

a căuta, -ă, -at e. a căuta cu capul, a scotoci

1k până la: 1. până în zori

164

lungime (3a) lungime

a-i merge bine, îi merge, i-a mers a reuși

în, pe

curcan (2) sl. curcan

în 1. în; 2. până la; în pământ în jos

a da drumul, -ă, -at a elibera

a introduce, -ce, -dus a băga

a arunca înăuntru, -că, -cat a arunca

a apăsa înăuntru, -ă, -at a presa

a se împiedica, se împiedică, s-a împiedicat a cădea în capcană

a se statornici, -ește, -it a se obișnui

a-și înfige, -ge, -pt a-și pune

insi|vė́sti, -veda, -vedė a se înmulți

insùkti, -a, -ė a înfășura în jurul fusului

invar|gyti, -o, -ė a bate înăuntru

išbėgdinė́ti, -ja, -jo 1. a-și lua zborul; 2. a zbura

išbir|ti, -a, -o a se risipi

iš|dėti, -deda, -dėjo a înfășura în scule

išdvė́sti, -ta, -o a se împuți

išeid|ýti, -o, -ė 1. a ieși; 2. a se risipi; 3. a putea

išgaščiai (1) îmbolnăvire din cauza unei sperieturi

išglūm|yti, -ija, -ijo a călca în picioare

išgražin|ti, -a, -o a scoate măruntaiele

iš|grūti, -grūna, -grūvo a se risipi

iškart de la început

išken|tėti, -čia, -tėjo a se obișnui

išlakst|yti, -o, -ė a hoinări pe îndelete

išlė́i|sti, -džia, -ė a lăsa să plece

a vindec, -ă, -at hibr. a tămădui

a se scurge, -ge, -s-a a aluneca în jos

din copilărie de mic

a tăia, -ie, -a a secționa

a scoate, -ge, -s a pescui cu plasa

zer (1) zer

a se vărsa, -ă, -ă a se revărsa

a se mulge, -g, -s a se mulge singur

a se îndoi, -ie, -se a se răsuci

a-și strâmba buzele, -ă, -ă a se răsuci

a urina, -ă, -ă a-și face nevoile

a se chinui, -ie, -it hibr. a se istovi

a sări afară, -ă, -it a fugi afară; a întâmpina

gură-cască, -ă (1) gură-cască

a se strecura, -ă, -at a pătrunde

a trage, -ge, -s a smulge

cu voință 1. încet; 2. cu ultimele puteri

išver|sti, -čia, -tė a scoate

išveždinė́ti, -ja, -jo a plimba

it|las, -a (2) acesta; itai asta

J

jaščika (1) sl. cutie

jauñkis (2) lună nouă

jaũ|stis, -čiasi, -tėsi a se auzi

jãvas (4) cereale

jiemu lor

jonišk|is, -ė (2) slujitorul lui Jonas

jūdrica (1) hibr. judrė

bară transversală (1) traversa războiului de țesut

juostelėt|as, -a (1) cu dungi

jūs|is, -ė (1) al vostru

K

kãčaras (1) br. gâscan

kačk|a (2) br. rață; -ūtis (2) hibr. rățușcă

kãd dacă

kaladkà (2) br. 1. ciocan de lemn; 2. butuc de roată

kalvarãtnykas (1) br. meșter de roți

kalvỹs (3) fierar

kalvišk|is, -ė (2) membru al gospodăriei fierarului

kãmas (4) bucată: suveiti kaman a se bate cu unt

kambikõrmas (2) sl. furaje combinate

kameñ unde

165

kansomólka (1) găină din rasa leghorn

kantãv|as, -à (4) pătrat, obez

kàp 1. când; 2. că; 3. ca, de parcă; 4. dacă; 5. cu cât; kàp kaĩtas tocmai; kàp dienà, tẽp naktìs și ziua, și noaptea

kaprìs|as (2) capricios; -n|as, -à (4) || -n|ùs, -ì (4) capricios

kapst|ytis, -osi, -ėsi a-și pierde vremea cu nimicuri

karliãckas (2) gândac de Colorado

karlòkas (2) gândac de Colorado

karmìstas (2) rezervor metalic sau din plastic, cu gât îngust

karõbačka (1) sl. un astfel de dans

karvalãtas (2) br. roată de tors

karvalatẽnė hibr. (1) soția unui lucrător la roata de tors

karvalõtišk|is, -ė hibr. (1) membru al familiei unui meșter la roata de tors

karzinka (1) sl. a duce un coșuleț la piață, la magazin

kãs fiecare

kasà (4) ramură din care cresc frunzele

kasdienà zilnic

kasnỹkas (2) coș

kašìkas (3b) coș împletit

katarãka (1) cataractă

kaukė (1) sl. gaiță

kavõlis (2) sl. fierar

kazišk|is, -ė (2) membru al familiei lui Kazys

kepsnė (4):kraujų kepsnė mâncare preparată din sânge proaspăt prăjit

kẽstis, kẽčiasi, kẽtėsia se umfla

ket|ù, -ios (4) patru

ketveria: įngi ketveria în patru părți

kiaulin|is, -ė (1): kiaulinė mėsa carne de porc

kiáušas (3) ou

kìb|ti, -sta, -o a se agăța, a se prinde

kiekvien|as, -a (3): kiekvieni mẽtai în fiecare an

kilòmetras (1) kilometru

kiškabaravỹkis (1) hrib amar

iepuroaică (1) iepure

kỹvol|ti, -ja, -jo dialectal: a se legăna ridicând cu toată puterea

klast|yti, -o, -ė a îndesa

klastytuvė (1) unealtă de îndesat

klėtkutė (2) hibr. celulă

klỹnukas (2) hibr. pană mică

knataĩ (4) dialectal fire groase cu un singur fir

kočìlkùč dialectal deși

kokįájdien (<i> kokiąja dieną) în ce zi

kok|ìs, -ià (3) bun, sănătos

kol de ce

košìkas (1) coș

kõžn|as, -à (4) dialectal: kõžnas vienas fiecare

krãk|ti, -ja, -ė a croncăni

krankõčius (2) cioară, corb

kreĩka (2) coamă

krekla (2) creastă

kremsliùkas (2) vârful cozii până la începutul părului

krìmstis, kremtãsi, krim̃ tosi a mușca

krinỹč|ia (2) sursă; -ėlė (2) hibr. izvoraș

kriūtnė (2) piept

kryžõkas (2) sl. agitatorul pentru unt

krósn|is (1) 1. grămadă de pietre; 2. soba din baia de aburi; -ùkė (2) grămăjoară de pietre

krūglick|as, -à (3b) hibr. rotund

krūkas (2) cârlig pentru a slăbi țesătura

krukùtis (2) suveică pentru introducerea firului în spată

kruopùkėm în puncte

166

kub|ždėlis (1) bășică-de-lup

kučnierius (2) sl. cojocar

kudavót|as, -a br. mincinos

kūdra (1) pajiște înconjurată de apă

kuksa (2) fără degete

kulókas (2) sl. pumn

kultuvė (3a) băț de lemn pentru treieratul capsulelor de in

kundžiukas (2) br. cârnat afumat

kuõm cu ce

kūps|tas (2) coc; -čiūkas (2) purcel

kūšlas, -à (4) cu picioare păroase

kušlėtyna (1) cu picioare păroase

kvaj|n|is, -ė (2) hibr. de pin

kvaja (2) sl. pin

kvarabà (2) br. boală

kvarbavóti, -ja, -jo sl. a vopsi

kvietka (2) br. floare

kvorbà (4) sl. culoare

L

labót|as, -a (1) br. fără coarne

laidókas (2) le. pierde-vară

láisv|as, -à (3) care nu lucrează într-o slujbă la stat

lakmónas (2) le. haină veche purtată prin casă

laláutojas (1) persoană care merge cu uratul de Paște

lámbas scrisoare

lándžio|ti, -ja, -jo 1. a hoinări; 2. a se târî

lándži|auti, -iauna, -iavo a hoinări, a umbla

laškėna cuțitoaie

lañk|ytis, -osi, -ėsi a se legăna

latuška (2) br. castron de lut sau de lemn

láuž|ytis, -osi, -ėsi: laužytis kalbą a vorbi altfel decât în mod obișnuit

ledin|is, -ė (2) strălucitor, de fier

leisdiñė|ti, -ja, -jo a lăsa

lenčiūgas (2) lanț

lepš|ys, -ė (4) nătâng

ležánka (1) sl. zidărie mică a sobei

liekarsta (1) sl. medicamente

liésvos (2) br. scară

liẽti, lieja, liejo 1. a uda, a turna; 2. a da la lăptărie

liẽtn|as, -à (4) br. lapoviță de vară

lietuv|ys, -ė (3a) lituanian

liežùvis (2) limbă

likd|ytis, -osi, -ėsi a rămâne, a deveni, a se micșora

likti, linkma, liko a rămâne

limp|ūs, -i (4) amabil

liñksm|as, -à (4) luminos

lýti, lija, lijo 1. a ploua; 2. a se topi

liùrba (1) 1. așchie mare și groasă; 2. neglijent, nătărău

lopetà (3a) șuncă din partea din față, umăr

bucată de pânză (3a) basma

petic mic (1) hibr. labă

pod (4): în pod la mansardă

a crăpa, a se coji, -ă, -it a despica

cu buze groase, -oasă (1) buzat

a rupe, -ește, -it a sfâșia

M

mea a mea

putere (2) le. forță

puternic, -ă (4) le. puternic; -i puternic

medalion (2) medalie

maistră (1) br. tâmplar

soția tâmplarului (1) hibr. soția tâmplarului

membru al familiei tâmplarului, -ă (2) hibr. membru al familiei tâmplarului

maiță, -ă (4) sl.: maiță žūkas cărăbuș

hrib de mesteacăn (2) br. hrib

167

mananārka (1) br. sacou

mānas (4) bărbatul, el însuși

marūnas (2) mariūnas (înflorește alb)

masliõnkos (2) sl. răsucituri

mast|yti, -o, -ė a împleti cu modele

maž sl. poate

mašin|ka (1) sl. mașină de tocat carne

matiẽkin|is, -ė (1) din familia lui Motiejus, din familia copiilor săi

matól|tis, -jasi, -josi sl. a înfășura

māžick|as, -a (3b) mic

mažiùlk|as, -a (1) hibr. 1. micuț, cel mic; 2. cel subțire

mēdis (2) bețișor, așchie

medžiaga (1) 1. copac; 2. scândura plugului

medžiag|in|is, -ė (2) din lemn

medžiagėlė (2) mlădiță

medžias (2) pădure

pleavă (2) br. pleavă

albastr|u, -ă (1) albastru

lună (1) 1. lună; 2. lună

cute (4) gresie, ascuțitoare din lemn

cocoloș (2) sl. cocoașă

fetiță (2) fetiță

a nu purta, -ă, -tă a nu purta

ciuperci (2) br. ciuperci

a dorm|i, -ește (-i; -ită), -it a dormi

a plăc|ea, -ește, -ut a plăcea

de lână, -ă (2) de lână

a călca|, -ă, -at 1. a rodi; 2. a călca

femeie care meliță inul (3) femeie care meliță inul

minută (2) minută

a mur|i, -ă, -it a muri

învățătoare (1) învățătoare

lut (3) lut

mamă (4) mamă

motka (4) sl.: matca albinelor apicultor

moža sl. poate

možna sl. posibilă

mūlas br. (2) molii

mūma nouă

mūmim nouă; nouă

musia (2) muscă

musiõmeris (1) buretele muștelor

mūs|lis, -ă (2) al nostru

N

nebāgas (1) sl. sărac, nevoiaș

nechój|nekój|nekùj br. să fie

nedakẹpėl|is, -ė (1) hibr. ratat

nedakẹp|ti, -a, -ė hibr. a fi un ratat

nedaugį puțin: kāp nedaugį atât de puțin

nedėlia (1) sl. 1. săptămână; 2. duminică

nedidsk|as, -ā (4) mic

nemōžna sl. nu se poate

netēp nu așa

netēku nu așa

nibāšnik|as, -ė (1) br. răposat

niẽ nu

niẽko nu-i rău

niẽkur: iš niekur nieko fără motiv

nigdy le. niciodată

deget înțepenit (1) hibr. landuonis

nōg 1. din; 2. de la; 3. după

nōsis (1): nōsin ū taryti a vorbi pe nas

nū: pō nū dienai până în ziua de azi

nuder|ėti, -ia, -ėjo a rodi din belșug

nu|dėti, -deda, -dėjo a ascunde

nud(u)odinē|ti, -ja, -jo a denunța autorităților

nu|leiti, -eina, -ėjo 1. a dispărea, a pieri; 2. a se împlini (despre timp); 3. a zbura; 4. a deveni; nueiti stamb(u)osna a se transforma în ciuperci mari

nugarōkaulis (1) coloană vertebrală

nūimdine|ti, -ja, -jo 1. a jupui, a îndepărta; 2. a tăia

168

a lua jos|, -o, -ė

a vindeca prin descântec|, -a, -ėjo

a tăia|, -ja, -jo a reteza

a tăia|, -kerta, -kirto a reteza

a se scurge|, -plūna, -plovė a se prelinge

a se liniști|, -a, -o a nu auzi

a culege|, -o, -ė a aduna

a se pârli|, -svela, -svilo a pârli

a se abate|, -šliūna, -šliūvo a devia, a se răsturna

a călca în picioare|, -ija, -ijo hibr. a strivi în picioare

a trage|, -ia, -ė 1. a smulge; 2. a scoate căldura; 3. a înșela

O

oberkas (1) le. un astfel de dans

òdžina (1) br. șarpe

ožka (4) tălpițe la sanie

P

paausdinė|ti, -ja, -jo a țese din nou

paāu|sti, -džia, -dė a țese din nou

pabėg|ti, -a, -o a zbura

pabūd|yti, -o, -ė a sta puțin

pa|būti, -būna, -būvo a aștepta

pacūkas (2) br. șobolan

padabarykščia hibr. ca acum

padābn|as, -ą (4) sl. asemănător

padavolnia (2) sl. furcă cu coadă lungă

padeid|yti, -o, -ė hibr. a se apropia

padėdinė|ti, -ja, -jo a pune jos

pa|dėti, -deda, dė́jo a culca

padýg|ti, -sta, -o a răsări

pardoseală (2) scânduri de podea

fundație (2) temelie

a înțepeni, -sta, -o hibrid a înțepeni, a deveni ca lemnul, ne-

flexibil

a toca mărunt, -da, -dė a toca în bucăți

după din cauza

scândură (3b) scândură; -iùkas (2) 1. șipcă; 2. stâlp

a prinde -o, -ė a captura pe toți

a|prinde, -gauna, -góve 1. a captura; 2. a apuca

a naște, -o, -ė a da naștere

a|bea, -geria, -gėré 1. a bea puțin; 2. a bea

a auzi, -sta, -do a auzi

a se stinge, -gysta, -giso a se stinge

a apuca, -ia, -ė a apuca

a căuta, -ja, -jo a căuta

a smulge, -o, -ė a smulge

paiš|rinkti, -renka, -rinko a alege, a culege

paišvėž|ti, -a, -ė a transporta cu căruța în toate direcțiile

pajaud|sti, -čia, -tė a simți

pakapō|ti, -ja, -jo a toca mărunt

pakārtuvai (1) spânzurători

pakeldinė|ti, -ja, -jo a ridica

pa|kélti, -kelia, -kėlė a ridica în sus

paklō|ti, -ja, -jo a întinde

pākulo|tis, -jasi, -josi a se zbate

pākurálas (34b) sobă

pakvarbavō|ti, -ja, -jo hibr. a vopsi

pakvie|sti, -čia, -tė a chema

palelis (2) dungă

palengvica (2) partea lombară

paliaukė (3b) angină

paliaukės (1) o astfel de boală a purceilor

în lituaniană hibr. în lituaniană

a lăsa, -o, -ă a lăsa

a rămâne, -linkma, -liko ar rămâne

palōtos (2) sl. 1. podele; 2. scânduri așezate între grinzile hambarului pentru cereale

pāls|as, -ą (3) gălbui-cenușiu

a încurca, -o, -ă a împiedica

a muri, -šta, -ė a muri

169

a lăsa, -ta, -tė a lăsa, a pune

a uita, -ja, -jo a uita

a se amesteca, -jasi, -josi a se amesteca

a duce, -ja, -jo a duce departe

a transporta, -ja, -jo a duce în mai multe rânduri

a se strecura, -lenda, -lindo a se strecura afară

a muri cu toții, -šta, -ė a pieri cu toții

a sparge, -o, -ă a sfărâma

papečė (3b) hibr. spațiul de sub cuptor

pa|a împrăștia, -împrăștie, -a împrăștiat 1. a presăra; 2. a oua, a cloci

papjaušt|yti, -o, -ė a tăia în bucăți

paplótin|ti, -a, -o a lărgi

de obicei în belarusă

paprast|as, -a (3b) drept, întreg

papri|dėti, -deda, -dėjo a încărca

papri|gyti, -gyja, -gijo a prinde rădăcini

papripeckas (1) hibr. paprieždys

papririš|ti, -a, -ė a lega bine

pa|pulti, -puola, -puolė a deveni

parasoniukas (2) hibr. umbrelă

par|griauti, -griauna, -griovė 1. a dărâma; 2. a răsturna

pa|rinkti, -renka, -rinko a grebla; a aduna

pariš|ti, -a, -ė a lega

parplyčia (2) br. mugur

parš|iuotis, -uojasi, -avosi a făta

partėž|ti, -ia, -ė a trage cu greu după sine

parūk|yti, -ia, -ė a fuma puțin

parvaž|iuoti, -iuoja, -iavo a se întoarce călare

pasaujį cu câte un pumn

pasėd|ėti, -i, -ėjo a sta puțin

pasidair|yti, -o, -ė a se uita în jur

pasidraibst|yti, -o, -ė a se ridica din culcuș

pasieid|yti, -o, -ė a se apropia; a se ridica

pasi|eiti, -eina, -ėjo 1. a ieși; 2. a veni; 3. a face câțiva pași

pasiejė|ti, -ja, -jo a face câțiva pași

pasikeldinė|ti, -ja, -jo: paskel-dinėti — a da naștere mânjilor (vițeilor), a intra în călduri (despre iapă, vacă)

pasi|kelti, -kelia, -kėlė 1. a se ridica; 2. a se răscula; 3. a sări în sus

pasiklapā|tyti, -ija, -ijo hibr. a se certa

pasikočio|ti, -ja, -jo hibr. a se rostogoli

pasilai|kyti, -o, -ė a se păzi

pasi|linkti, -linkma, -liko a rămâne

pasimuč|yti, -ija, -ijo hibr. a se chinui

pasi|pūsti, -pučia, -pūtė a crește

pasiskilinė|ti, -ja, -jo a se crăpa

pasisku|sti, -ta, -tė a se rade

pasitūgėl|ti, -ja, -jo a crește

pasi|vyzdėti, -vėima, -vyzdėjo a căuta

pasižen|yti, -ija, -ijo hibr. a conduce

paskrebukas (2) hibr. răzuială

paskų apoi, mai târziu

paskutin|is, -ė (1) 1. ultimul/ultima; 2. cel mai tânăr / cea mai tânără

paspjāud|yti, -o, -ė a scuipa

pastyrius (2) br. păstor

pastrónkai (2) br. frânghii care leagă șleaurile de inelul de tracțiune

pasvōjemu br. în felul său

pašakaliūoti, -iuoja, -iāvo a despica

pašāld|yti, -o, -ė a se răci

a ciopli|așchii, -uiește, -uia a toca așchii

a pune să dansez|e, -ează, -a a dansa

a sări|puțin, -ează, -a a face mici sărituri

a legăna|, -ă, -at a purta puțin

a pălmui|, -ește, -ea a plesni ușor

a vorbi|pe un ton atrăgător, -ează, -a a vorbi pe un ton seducător

a izbut|i, -ește, -i a reuși

a freca|, freacă, a frecat: a frecat, a se îmbăta

pankštė (2) pankštis

pavažė (3b) pavaža

170

câte câte una

a căuta, -ă, -ă a căuta

a cunoaște, -ște (-ște), -știa 1. a recunoaște; 2. a ști; 3. a dori

capac de sobă (2) ușă de cuptor

umeri (4) șale

lucrător la șură (1) șură

cinci - (3b) cinci

a se rostogoli, -ește, -ea a se rostogoli

a revinde, -de, -dut a revinde

a recunoaște, -ște, -știa a înțelege

a alege, -ge, -s a culege ciuperci selectiv

a încăleca, -că, -cat hibr. a călări

de-al lui Petru, -ă (2) membru al familiei lui Petru

despre 1. peste; 2. despre

păpădie (1) păpădie

nisip (2) rus. nisip

sudic| -ă (1) sudic

pyh pyh a striga „gyvi gyvi” (despre nagâț)

răsturnat| -ă (4) pe dos

a turna, toarnă, turnă 1. a împrăștia; 2. a turna în vasul pentru lapte; 3. a presăra

a se turna, se toarnă, se turnă a se vărsa

pântece (4) stomac

mai întâi mai întâi

deget (2) 1. recoltă; 2. fir de ață

a bate| -ă, -u a lua în seamă, a lovi

cojițe (1) mătreață

lățime (2) biel. suprafață

pistrui (2) hibr. pată, punctuleț

a smulge| -ge, -se a trage

a se smulge| -ge, -se a se repezi, a pătrunde

împletitură (2) biel. împletitură

clătită groasă (2) sl. clătită din cartofi fierți, sfeclă și făină

a bate, -ja, -ė a treiera

a se sparge, -ta, -o a se zdrobi

cojiță (2) mătreață

subțir|e, -a (3a) subțire

firav, -ė (2) zvelt

plat, -a (4) br. plat

a aduna snopi, -ja, -jo le. a strânge în grămezi

pană (1) 1. pană; 2. solz; -ėlė (2) penișor

pe după

podzelianiánka (1) br. semifiert

pe jumătate pe jumătate

pe doi în două, câte doi

dungă (2) le. dungă

pe suprafață la suprafață, de sus

a înălbi, -a, -o a albi

a încerca, -ja, -jo le. a încerca

a gâfâi, -dūsta, -dūso a-și trage răsuflarea, a-și recăpăta suflul

a trece, -o, -ė a trece

trecut -ė (2) trecut

a da drumul, -džia, -dė a lăsa să plece

pralieska (2) br. sură, de culoarea viorelelor (despre o vacă)

a decoji, -a, -o a curăța de coajă

prāma br. drept, direct

a începe, -ja, -jo a începe

a începe -ja, -jo a începe

a se îndoi, -ja, -ė a se curba

a hoinări, -o, -ė a umbla fără rost

a se lungi, -o, -ė a trece prin boală

a prăji, -ija, -ijo br. a prăji bine

drept-a (4) br. drept

răceală (2) răceală

a răci, -šāla, -šālo a răci

a alunga, -o, -ė a izgoni

a se revărsa, -bira, -byrėjo: a primi gratis din cer

a se umfla, -sta, -o a se umfla

priečina (2) fr. la cârlig

prie: la degetul mare, arătătorul; lângă degetul mic, inelarul (despre degete)

171

prieg lângă; înainte priepuolys (3a) atac prieš: înainte de zori priešdien în zori, dis-de-dimineață priešė (1) partea din față priešpilis (1) lună plină prigimti -sta, -ė a se naște priimčius (2) ginere priimti -o, -ė a primi prilįsti -ima, -ėmė 1. a întâmpina; 2. a fi clocit prikabinti -a, -o a lega prikibti -sta, -o a se agăța priklišti -kliūna, -kliuvo a se lipi prikrešti -krečia, -krėtė a sili prilaužti -ia, -ė a culege primatoti -ja, -jo hibr. a înfășura primyžti -a, -ė a uda cu urină priminė (4) tindă primušdinėti -ja, -jo a bate în cuie pripilti, -pilia, -pylė a turna priprasdinėti -ja, -jo a îmblânzi, a se obișnui pririnkdyti, -o, -ė a aduna, a culege pririšti -a, -ė a lega prirūgti -sta, -o a se acri prisidairyti, -o, -ė a avea grijă de sine pris ieidyti, -o, -ė a se întâmpla prisiglausti, -džia, -dė 1. a se ascunde; 2. a se lipi prisikrauti, -krauna, -krovė a-și pune pe el prisileisti, -džia, -dė a avea încredere prisimuč ioti, -ija, -ijo hibr. a se chinui prisipūsti, -pučia, -pūtė a se umfla prisodinti, -a, -o a adăuga prispėti, -ja, -o fr. a se coace, a se maturiza pristoti, -ja, -jo a aminti prisūdyti, -o, -ė a săra pr i šalti, -šąla, -šalo a îngheța

pr išilti, -šyla, -šilo a se încălzi priterlioti -ti, -ja, -jo a împrăștia pritr au klyti, -o, -ė a rupe pr ivyčka (1) sl. obișnuință prižiūrinėti -ja, -jo a supraveghea prot iv n las, -a (4) fr. lipicios pstrōngas (4) le. a ridica ochii pūčkūtė (2) hibr. coaja goală de ou pūkčius (2) puf, fulg puliūkas (2) păsărică pumpliūkas (2) muguraș; pisoi (de salcie) pumputys (4) mugur— pundyla (2) bondoacă, grăsună pundōkas (2) mormoloc pupojys (3b) trifoi de baltă purkštimai (2) otravă pulverizată purvas (4) ceară de urechi pusāntarlo, -ōs unu și jumătate puslis (4) jumătate pūšlyti, -ija, -ijo fr. a sufla, a bâzâi puvėšys (3b) afumătoare pentru albine R rāgutlės (1) sănii; săniuțe ragūtis (2) 1. dinte de la capătul axului războiului de țesut; 2. recoltă raikštis (2) legătură raiziūkas (2) cicatrice raminti -a, -o a alina; a îndupleca rasdinėtis, -jasi, -josi a apărea raudonagalvis (2) hrib cu pălărie roșie razaugdinėti, -ja, -jo hibr. a încolți razcerūšlyti, -ija, -ijo fr. a goli razlėkšti, -kėčia, -kėtė hibr. a povesti razklodinėti, -ja, -jo hibr. a răspândi razkraudinėti, -ja, -jo hibr. a stivui

172

razlė | sti, -džia, -dė hibr. a repartiza

razmaiš | yti, -o, -ė hibr. a amesteca

razmirk | ti, -sta, -o hibr. a se înmuia

razmuš | ti, -a, -ė hibr. a demonta

razpylinė | ti, -ja, -jo hibr. a se prăbuși

raz | pjauti, -pjāuna, -pjōvē hibr. a tăia în două

razplūk | ti, -a, -o hibr. a se înmuia

razrinkd | yti, -o, -ė hibr. a povesti

razsak | yti, -o, -ė hibr. a povesti

razsiklodinė | ti, -ja, -jo hibr. a se răspândi

razsilė | sti, -džia, -dė hibr. a coborî

razsiskirdinė | ti, -ja, -jo hibr. a se separa, a se despărți

raz | skirti, -skiria, -skyrė hibr. a răspândi

razvesdinė | ti, -ja, -jo hibr. a dilua, a stinge

raz | virti, -vérda, -virė hibr. a fierbe

razžiodin | ti, -a, -o hibr. a întredeschide

rėkvuokė (2) hibr. cerc de fier

rietuvė (3a) grămadă de lemne necrăpate

riñkti, reñka, riñko 1. a culege de pe câmp; 2. a selecta; a se deosebi

rišalas (3b) legătura piciorului

rýtykst | is, -ė (1) matinal

rītin | ti, -a, -o a înfășura

rȳžsk | as, -a (4) br. brun-deschis

rō | dỵti, -džia, -dė sl. a sfătui

rōm | as (2) br. ramă; -ėlis (2) hibr. ramă mică de fereastră

ronà (4) sl. rană

ròvaras (1) le. bicicletă

ručka (2) sl. mâner

rūčnykas (2) br. prosop

rudenīs (3b) toamnă

ruduška (2) hibr. burete

rūkl | yti, -ia, -ė a fumega

rūpesting | as, -a (1) îngrijorat

rupūžė (2) broască râioasă

rušys (4) specie

rūškūniai (2) măcriș

rušutys (3b) nucă

rutuliō | tis, -jasi, -josi a se rostogoli

S

sà savo

sakūtis (2) hibr. jachețel bărbătesc scurt

sáulagrėžtė (1) floarea-soarelui

sausavōt | as, -a (1) hibr. aproape uscat

sėd | ėti, -i, -ėjo 1. a sta pe vine; 2. a cloci; 3. a rămâne proeminent, a nu crește; 4. a locui într-un loc unde se află o gospodărie

sėk | tis, -asi, -ėsi a putea, a fi în stare

señbertas (3b) coacăz

sesuvà (3b) soră

sė | ti, -ja, -jo a împrăștia

siadričk | as, -a (3b) îngust

siedka (2) sl. secureai

sietka (2) sl. plasă

siužinkėlė (2) hibr. iaz mic

skāros (4) rufe

skarvada (3b) sl. tigaie

skerstūvės (2) locul înțepat de sub gâtul porcului

sklėpas (4) br. pivniță

sklerōza (1) br. scleroză

skregždūtė (2) rândunică

skrynėlė (2) 1. cutia râșniței; 2. căsuță pentru păsări

skryp | ti, -ia, -ė a scârțâi

skubavōtai hibr. cam în grabă

skūpu sl. puțin, în cantitate mică

skūra (4) br. scoarță, piele

slidick | as, -a (3b) alunecos

slūžas (2) br. mucus

slōb | as, -a (4) br. slab, slab

173

straturi (1) fibre de tei

smoală (4) sl.; smoală de albine rășină

smalėkas (2) br. făraș

smetóninga (1) hibr. vacă cu lapte gras

smetona (2) sl. smântână, frișcă

smilginė (3b) tâmplă

smurglys (3) imatur

snaude (2) snoă, o astfel de iarbă de pajiște

sniegai (4) troiene de zăpadă

snuika (1) br. mătură

sodin|ti, -a, -o a cloci, a cloci ouăle

sopulys (3a) 1. durere; 2. jale

sōželka (1) sl. iaz

sparnà (4) aripă

spáu|sti, -džia, -dė a călca, a ridica

spė|ti, -ja, -jo sl. a se coace (înainte de moarte)

spicas (2) br. bețișor

spjaudinė|ti, -ja, -jo a scuipa

spjaudulas (3a) scuipat

sprāgelas (3b) trosnitură

stači|as, -ia (4) care nu se îndoaie

stajōkas (2) sl. 1. stâlp de poartă; 2. stâlp

stalavà (3b) br. bucătărie

stalierienė (1) hibr. soția tâmplarului

stalierius (2) sl. tâmplar

stalierišk|is, -ė (2) hibr. membru al familiei tâmplarului

stat|yti, -o, -ė a pune

stimbūras (3b) trunchi

stipriai 1. tare, încordat; 2. puternic, ferm

stiprick|as, -a (3b) tare

stiprlūs, -i (4) tare

st|pti, stimpà, stipo a se răci; a se răcori

acoperiș (4) sl. coș de fân, grămadă conică

gros, -o (3) 1. mare; 2. lat; -ai, în mod masiv

grosuț, -uță (2) gros; cel gros

grosuț, -uță (1) hibr. gros

a deveni

stotyva (2) br. peretele războiului de țesut

stōvai (2) război de țesut

a sta, stă, a stat a locui

curcubeu (4) curcubeu

a lovi ușor, -ește, -i a izbi

a se trezi, se trezește, s-a trezit a se trezi

sūdas (2) sl. tribunal

a săra, -răște, -rat a săra

a fluiera, -ă, -at a fluiera, a piui

a se culca, -că, -cat a se așterne peste

a răsuci, -cește, -cit a răsuci

sukeliō|tis, -jasi, -josi a se agita

su|krėsti, -krečia, -krėtė a scutura, a bate

sukryžavō|ti, -ja, -jo hibr. a încrucișa, a schimba între ele

sùk|tis, -asi, -ėsi a se ghemui

sùk|ti, -a, -ė 1. a amesteca; 2. a măcina; 3. a înfășura; a răsuci, a-și ascunde coada

sulāš|ti, -o, -ė a face fleoșcăit

sùlstis (1) suc: sùlstis nog mėsōs zeamă de carne

sumenč|iuōti, -iuoja, -iāvo a ascuți cu o gresie

sumušdinė|ti, -ja, -jo a bate, a lovi

sunery|uoti, -uoja, -āvo a enerva

sunkayōt|as, -a (1) hibr. greoi

sunk|ūs, -i (4) rău, prost

supānpčio|ti, -ja, -jo 1. a strânge; 2. a amesteca

supykla (2) loc mlăștinos

su|pilti, -pilia, -pylė a turna, a vărsa înăuntru

suplý|sti, -ta, -o a crăpa

sùp|tis, -asi, -ėsi a se legăna

sūrā|vas, -a (4) br. din in, nealbit

suravieška (2) br. pajiște umedă

sūravōt|as, -a (1) hibr. ușor sărat

surinkdinė|ti, -ja, -jo a aduna, a cumpăra

surinkd|yti, -o, -ė 1. a aduna; 2. a așeza

surišdinė|ti, -ja, -jo 1. a uni; 2. a lega, a înfășura

174

surìšti | ti, -a, -ė a lega

susičiaudėti, -a, -ėjo a strănuta

susigamzdyti, -ija, -ijo a se șifona, a nu fi desfăcut

susikam | luoti, -úoja, -āvo a se agăța

susilaikindinė | ti, -ja, -jo a se abține

susilaik | yti, -o, -ė 1. a înceta; 2. a se opri; 3. a se stăpâni

susinervū | lti, -ja, -jo a se enerva

susinerv | luoti, -úoja, -āvo a se enerva

susi | plnti, -pina, -pynė a se împleti

susirinkd | yti, -o, -ė 1. a se aduna; 2. a se prinde

susisūk | ti, -a, -ė 1. a se umfla până la supurație; 2. a se încolăci

susitikdinė | ti, -ja, -jo a se întâlni

su | siūti, -siūna, -siuvė a coase

su | smėgti, -smēnga, -smēgo a fi năucit

su | stipti, -stīmpa, -stīpo a se înțepeni, a îngheța

sustodinė | ti, -ja, -jo a se opri

sustó | lti, -ja, -jo a se așeza

sušald | yti, -o, -ė a îngheța

sušáud | yti, -o, -ė a coace pâine

sutas | yti, -o, -ė a aduce împreună

sutešdinė | ti, -ja, -jo a strânge

sutraukdinė | ti, -ja, -jo a răsuci

su | trinti, -trina, -trynė a zdrobi

sutrūpin | ti, -a, -o 1. a mărunți; 2. a hrăni cu boabe

suváik | yti, -o, -ė a reține

suver | lsti, -čia, -tė a face

suvesdinė | ti, -ja, -jo hibr. a înfuria

suvėl | sti, -da, -dė br. a face greață

suvisái în întregime, complet

sužerdinė | ti, -ja, -jo a înghesui

su | žerti, -žeria, -žėrė 1. a înghesui; 2. a stivui pentru clocit

svietas (1) sl. lume, oameni

sviež | lias, -ià (4) sl. proaspăt

a pâlpâi, a se încinge, pâlpâire, a pârli

sviriepkà (2) br. a cântărit

svirsnià (2) pârghie

svirsnis (4) pârghie

svòtas (2) br. tatăl nurorii sau al ginerelui

§

šakaliūkas (2) verge pentru întinderea țesăturii

šalý alături (nu sub cloșcă)

țară (4) 1. parte laterală; 2. parte

podbal (1) podbal

șampon (1) șampon

șarókas (2) br. țesătură cu dungi negre, țesută din in și câlți

šatravót | as, -a (1) br. fără coji

suveică (3a) cu suveica

ščūpl | as, -a (4) le. suplu, slab

ščūpókas (2) le. știucă

stăpână (2) gospodină

șėkai (4) o astfel de iarbă de mlaștină (probabil rogoz)

šenmai aici

šeptūnas (2) br. descântător

șerksnas (2) crustă de zăpadă

șerštis (2) sl. peri

șienapjūviai (34b) o constelație formată din trei stele

șien | láuti, -āuna, -āvo 1. a cosi; 2. a lua

mătăs | os, -o (1) mătăsos

anul acesta anul acesta

obadă (2) sl. sanie, jantă

ăș | ti, -e: acest an anul acesta

con (2) sl. con de brad, spic; -ūtė (2) hibr. gogoașă

tremur | os, -o (1) zbârlit

ud | i, -ă, -it a se uda, a se umezi

a se înclina, se înclină, s-a înclinat a se apleca

175

vesel, -ă (4) rapid, vesel, sănătos; -iai în mod vesel, rapid; -ù e plăcut

a șuiera, -ia, -ė 1. a fremăta; 2. a mârâi

șnur (2) br. un fir gros de acest fel

a se legăna, -ja, -jo a se balansa

a dansa, -sta, -o a dansa

a păgubi, -ija, -ijo le. a dăuna

cicatrice (2) br. cicatrice

a striga întrebări, -auna, -avo a întreba strigând

fântână (3) fântână

șust hop

iute, -à (4) br. rapid

jachetă scurtă (2) br. jachetă pe jumătate

T

tais|yti, -o, -ė a face ordine

táidien (< tája dienà) în ziua aceea

tamišk|is, -ė (2) membru al familiei lui Tomas

tankumà (3a) desiș

tãp|lyti, -ija, -ijo a călca în picioare, a trata

t|às, -à:tais kaftais mai devreme

taš|yti, -o, -ė a purta, a căra

tebùl să fie

teei să piară, să se prăbușească

televizorius (1) aparat de ecografie

tėlias (2) vițel: ingį tėlią până la fătare

tel|iuotis, -iuojasi, -iavosi a făta

teñp|ti, -ia, -ė 1. a purta; 2. a atârna, a ajunge până la; -tis a fi întins, elastic

tennà acolo

ténnuo acolo

tèp 1. așa; 2. asta; tèp kàp ca

a se unge, -jasi, -josi a se unge

sac (4) geantă

a se ascunde, -jasi, -josi hibr. a se ascunde

umflare (2) pulsație

a trage, -ia, -ė a trage, a purta, a fura

a se trage, -iasi, -ėsi a se îmbrăca, a merge

întreg (1): întregul lucru

atât atât

dreapta (4) dreapta

în liniște în liniște

răbdare (1) br. răbdare

a se potrivi, se potrivește s-a întâmplat

plop (1) plop

înecător (1) br. care se scufundă

plop (2) plop

îngrășăminte (4) bălegar, rahat

a trage, -ge, -să smulge

treime (2) o treime de valakas

diaree (2) diaree

a se otrăvi, -sește, -s-a le. a se otrăvi

tul (2) perdea (de plasă), tul

chiar atunci (< în același timp atunci

U

bucătăreasă (1) sl. femeie de serviciu

seringă (2) sl. ac pentru injectarea medicamentelor

apă clocotită (1) br. apă clocotită

sat liniar (1) sl. sat de tip stradal

leneș (2) sl. leneș

descântec pentru iarbă (1) br. pentru descântarea ierbii

a mârâi a mârâi

a vorbi, -ește, -it br. a vorbi

vorbire (1) br. limbă, grai

acoperământ (1) 1. guler (de ciupercă); 2. husă

176

V

a umblai, tânără, mergând a merge

război (4) sl. război

valaknas (3b) sl. pânză

vantrobai (2) br. intestine cu bălegar

vantrobiañka (1) br. ficat

var|yti, -o, -ė stumti

var|ytis, -osi, -ėsi gintis

vaſmas (4) tăun

varnāgrūdis (1) cornul-secarei

vartelió|ti, -ja, -jo vartyti

вечерінка (1) rus. petrecere

vēlinas (3b) diavol

vēplavót|as, -a (1) hibr. prostu

salcie (4) presc. salcie

biserică (1) presc. Duminica Floriilor

verk|ti, -ia, -ė: a plânge cu vorbe lângă mort

verpstė (2) fus de tors al bătrânilor

veršis (2) taur

vesdinė|tis, -jasi, -josia apărea

vesòlinà (1) le. cântec pascal

vē|stis, -dasi, -dėsia se împerechea

vētyklė (3a) vânturătoare

veversys (3b) ciocârlie

vidurn|is, -ė (2) degetul mare

viekas (2) sl. vârstă

vien|as, -à (3) al doilea, altul; unul pe altul, unul pe celălalt; vienais čėsais în același timp

vientara tot una, același lucru

vilkas (4): ca vilkas, complet singur

vilkódantis (1) dintele negru al purceilor

vilnóne (2) o astfel de ciupercă, cu marginea pălăriei pufoasă și răsfrântă

vinkšna (1) trestie

mai în vârstă, -ă (1) mai în vârstă

cel mai în vârstă, -ă (1) cel mai în vârstă

superior, -oară (1) mai în vârstă (în serviciu)

în sus

sfoară mică (2) fir

tot totul

în toate felurile în toate felurile

de tot felul, -oară (3) de tot felul

ciupercă (2) o astfel de ciupercă, ciupercă în formă de pălărie

cloșcă (1) găină care clocește

a urmări, a urmărit, urmărise a urmări

a căuta, căuta, căutase a căuta

a fura, fură, a furat a fura

nemțoaică (1) germană

neamț (1) german

șopron (4) stog de fân; -ășor (2) șopron mic

a se tăvăli|ti, -jasi, -josi br. 1. a se zbengui; 2. a sta întins, a se rostogoli

vonià (4) cădiță joasă din tablă

a se retrage|tis, -iasi, -ėsi a se despărți

Z

zacirka (1) sl. supă din făină prăjită

zapalenia (2) le. pneumonie

zāra br. imediat, repede

zarancica (1) br. luceafăr de dimineață

zāros (4) zorii zilei

zelianiañka (1) br. verzitură

zō sl. prin

a mormăi|yti, -ija, -ijo 1. a fredona; 2. a împovăra

zvanelis (2) hibr. zornăitoare

Ž

žāgar|as (3b) 1. ramură; 2. lăstar; 3. nuielușă; 4. nuia; -ūkas (2) rămurică

žaliai: žaliai kap merkti a mura cumva verdețurile

177

žaliavót|as, -a (1) hibr. verzui

žālick|as, -à (3b) verde

žafdas (4) miriște pe câmp

žebras (1) br. 1. coastă; 2. arc al laturii coșului

žem|as, -à (4) scund

žemickai jos

žen|ytis, -ijasi, -ijosi sl. a conduce

žydáuka (1) br. evreică

žilainė (2) sol cenușiu, pământ albăstrui

žil|as, -à (4) gri

žilavótas, -a (1) hibr. cenușiu

žilgas (4) salcie

žilgutẏs (3b) salcie

žilick|as, -à (3b) gri

žin|dyti, -džia, -dė a alăpta

žingsnỹs (4) pas

žįsti, žindžia, žindo a suge

žiūr|ėti, -o, -ėjo 1. a privi; 2. a verifica

ž vakāštas (2) br. iarbă de os

živat|uoti, -úoja, -āvo hibr. a avea diaree

žõndas (2) le. putere, stat

žvirblỹs (3) vrabie

žūika (1) br. bulgăre

žyvavót|as, -a (1) hibr. acoperit cu pietriș

žvó|ti, -ja, -jo br. a zdrobi

DIALEKTALE TEXTE IN DER MUNDART VON ŠALČINIAI

Rezumat

Sunt prezentate texte cotidiene transcrise fonetic în dialectul lituanian dzūkian periferic din satul Šalčiniai (districtul Dieveniškės din regiunea Šalčininkai), strâns legat atât de dialectul local belarus, cât și de variantele locale ale limbilor polonă și rusă. În aceste texte se reflectă obiceiurile, modul de viață, cultura și nivelul economic al lituanienilor stabiliți din vechime în această zonă. Se constată că 74% din vocabularul textelor este de origine lituaniană. De aici rezultă că acest dialect este profund înrădăcinat în limba lituaniană, că și-a păstrat caracterul lituanian și reflectă trăsăturile actuale ale foneticii, accentologiei, morfologiei, sintaxei și frazeologiei lituaniene, conturându-se totodată destul de clar tendințele dezvoltării viitoare a dialectului. Textele cuprind destul de multe arhaisme lexicale deja rare în lituaniana standard de astăzi, care fie nu au fost încă atestate în alte dialecte, fie apar rar, cf.: vókis, vóké „neamțul, nemțoaica”, viralài „legume”, priešė „partea din față, partea anterioară”, rušùlys „nucă”, šekai „Riedgtas”, juostelėtas „cu dungi”, vėima „el caută, ei caută”, smilginė „tâmplă” etc.; sunt frecvente și termenii arhaici, cf.: klastytuvė „leagăn”, menčia „piatră de ascuțit”, šerkšnas „strat tare de zăpadă înghețată”, vilkódantis „dintele negru al unui purcel” etc. Există, de asemenea, cuvinte cu un sens specializat în acest dialect, cf.: gùdas „lituanian local asimilat, de condiție nenobilă”, jaunikis „lună nouă”, jauniklis „mire”, vóžtis „grăsimea de pe intestine se desprinde ușor”, papìltì pautùs „a pune ouăle la clocit” etc., precum și dialectisme semantice, rare în alte dialecte lituaniene și în lituaniana standard, cf.: pìktas „întors pe dos”, piñštas „ramificația unui fir”, „partea plugului pe care se află brăzdarul”, „dintele unei furci de gunoi”, žágaras „ramură”, „vlăstar”, „nuia de mătură”; există și dialectisme derivaționale cu sensuri diferite de cele din lituaniana standard și din multe alte dialecte, cf.: attráukti „a tăia”, apšviėsti „a lumina prin transparență”, insùkti „a înfășura”, nuderėti „a prospera”, prišálti „a îngheța” etc. Spre deosebire de limba standard, în dialectul cercetat derivatele cu sufixul -ickas, -a nu sunt diminutive, ca și în alte dialecte, cf.: siaùrickas „îngust”, plónickas „subțire”. Cu sufixul -inis, -ė se formează în acest dialect, de la numele capului familiei (tatălui), o denumire pentru un membru al familiei, folosită în locul numelui de familie, puțin răspândit în această zonă

179

cf.: Tamiškiai „familia lui Tomas Staniulis”, Kaziškiai „familia lui Kazys Staniulis”. Cu sufixele -inis, -ė și -iškis, -ė se formează, de asemenea, patronimice de la numele bunicilor și taților, care la rândul lor înlocuiesc numele de familie, cf.: Maciekinio Tamiškio Fel’kà „Feliksas Staniulis, fratele lui Tomas Staniulis, fiul lui Motiejus Staniulis”, Čepūkinio Feliksiškio marti „nora lui Feliksas Staniulis, fiul lui Steponas Staniulis” etc. Această particularitate a dialectului cercetat trebuie considerată un arhaism dialectal neatestat până acum. În textele cercetate se întâlnesc și adverbe temporale compuse care nu au fost până acum consemnate în dialectele noastre, construite pe baza instrumentalului și având ca primă componentă un pronume, cf.: kok’úojdzień ~ kokiájdien „în ce zi, când”, túojdzień ~ tájdien „în ziua aceea, atunci”, ceea ce trebuie considerat, de asemenea, un arhaism rar în limba lituaniană. Aceste texte conțin și cuvinte de dată mai recentă, mai apropiate de vocabularul limbii standard și care atestă influența acesteia asupra dialectului, cf.: miškas „pădure”, alături de mēdžias „pădure”, forma uzuală, dainúotojas „cântăreț”, alături de giedórius „cântăreț”, forma uzuală.

Textele reflectă, de asemenea, particularitățile flexionare dialectale. Se constată că aici se folosește încă frecvent dualul substantival, cf.: du spirgučiu „două bucăți de slănină prăjită”, dvi telyči „două juninci”, precum și imperativul fără sufixul -k-, cf.: dù „dă”, eĩ „mergi”. Uneori, asemenea forme, precum cele din urmă, sunt folosite cu prefixul te- cu valoare cohortativă, cf.: tebù „fie, să fie”, teeĩ „să meargă, să meargă ei”. Textele conțin și numeroase toponime referitoare la împrejurimile satului Šaltiniai, aproape toate de origine lituaniană, cf.: Kraštinis laakas, Lapėlių kalnas, Sūntakis ~ Sáńtakis etc.

Textelor le este anexat un repertoriu alfabetic de cuvinte dialectale rare, accentuate și transcrise în limba standard; sunt indicate sensul și, în cazul împrumuturilor, și originea.

Textele în dialectul din Šaltiniai oferă o multitudine de particularități lingvistice (inclusiv istorice și etnografice) ale unui dialect viu, aproape izolat, redau într-o măsură mai mare sau mai mică structura acestuia și pun în lumină modul de viață al oamenilor care folosesc acest dialect.

180