ACTA LINGUISTICA LITHUANICA

LII (2005), 41 – 58

Nominativul în adverbialele temporale în lituaniană

Markus Roduner

Lietuvių kalbos institutas

Acest articol tratează nominativul în adverbialele temporale (în principal durative) în lituaniană. Pe baza analizei unui corpus de texte s-a stabilit că anumite lexeme manifestă o tendință puternică de a apărea la nominativ în funcție adverbială. Alte construcții care conțin adverbiale temporale la nominativ tind să devină expresii fixe. Susținem că așa-numitul obiect la nominativ ar fi putut juca, sau încă joacă, un rol în sprijinirea generală a utilizării adverbialelor temporale și spațiale la cazul nominativ. Descriind ocurența nominativului în funcție adverbială la nivel sincronic, se poate spune că (a) acesta apare mai ales cu modificatori cuantificatori înaintea substantivului și (b) descrie un interval temporal de la un moment fix (uneori nedeterminat) din trecut până la momentul de referință sau, în cazul prezentului, până la momentul vorbirii (ca în engleză he has been singing for three hours).

0. INTRODUCERE

În prezentul articol, adverbialele temporale la nominativ, care apar sporadic, dar regulat în cazuri foarte bine definite în lituaniană, vor fi analizate mai îndeaproape. A fost examinată, acolo unde a fost posibil, limba literară lituaniană actuală (bendrinė kalba), utilizând corpusul de texte al limbii lituaniene contemporane (KT). Pentru anumite fenomene care nu apar în acest fel în limba literară, s-a recurs la texte dialectale publicate (LKT, LTCH) și la fonoteca proprie¹. Expresiile complet lexicalizate și adverbele propriu-zise care exprimă timpul nu fac obiectul acestui articol.

Utilizarea nominativului în determinările adverbiale de timp este, înainte de toate, cel puțin pentru vorbitorii limbilor vest-europene, mai degrabă neobișnuită². În acei-

¹ Înregistrările au fost realizate în cadrul a două proiecte de cercetare, împreună cu colaboratori ai Institutului de Limbă Lituaniană, și sunt accesibile parțial în fonoteca Institutului de Limbă Lituaniană din Vilnius. Edmundas Trumpa și Asta Leskauskaitė ne-au ajutat la interpretarea pasajelor relevante pentru noi, cărora le adresăm aici mulțumirile noastre.

² Jablonskis (1957: 560) bemerkt dazu: „Vardininkas kitoms (antrinėms) sakinio dalims, ypač aplinkybėms, reikšti yra ne visai paprastas mūsų gramatikoms dalykas“ („Der Nominativ zur Bezeichnung anderer (sekundärer) Satzteile, besonders von Adverbialen, ist ein nicht allzu gewöhnliches Faktum unserer Grammatiken.“); Valiulytė (1998: 259): „Kaip žinia, vardininkui aplinkybės funkcija nebūdinga. Tačiau turime atvejų, kada šis linksnis vartojamas veiksmo trukmei reikšti“ („Wie allgemein bekannt ist, ist die Verwendung des Nominativs in Adverbialfunktion für diesen nicht typisch. Trotzdem gibt es Fälle, in denen dieser Fall zum Ausdruck der Handlungsdauer Verwendung findet“).

42 |

MARKUS RODUNER

În limbile indo-europene vest-europene³, care dispun de un sistem cazual într-o măsură oarecare dezvoltat, pentru exprimarea relațiilor temporale adverbiale (moment, durată, repetare) sunt folosite aproape exclusiv cazurile oblice (acuzativul, instrumentalul, dativul, genitivul etc.). În germană, ne gândim, de exemplu, la determinările temporale arhaice la genitiv, de regulă deja pietrificate în adverbe, precum morgens, nachts (de asemenea des nachts) sau la numeroasele forme la acuzativ, precum letzten Monat, nächsten Samstag. Pe lângă aceste substantive determinate exclusiv cazual, substantivele cu prepoziții funcționează, de asemenea, în mod proeminent ca adverbiale temporale; a se compara, de exemplu, cu germană am Abend, im Sommer. Și în lituaniană, construcțiile prepoziționale reprezintă o parte importantă, dar comparativ mai redusă, a adverbialelor temporale⁴. Dintre diversele cazuri, nominativul tratat în acest articol este folosit, de departe, cel mai rar pentru determinările temporale. Totuși, în cele ce urmează se va putea constata că acest caz este utilizat mai frecvent, mai ales în anumite expresii și în anumite zone dialectale, pentru a desemna în special durata și acțiunile repetate în mod constant. El concurează însă întotdeauna cu acuzativul „gramatical”.

1. NOMINATIVUL PENTRU EXPRIMAREA DURATEI

1.1. (jau) + indicație temporală „(deja) de X ani, luni etc.”

Der Nominativ kann eine Zeitdauer nach Šukys (1998: 83) im Prinzip nur in Verbindung mit Ordinalzahlen und bestimmten Pronomen ausdrücken. Valiulytė (1998: 260) führt in diesem Zusammenhang zusätzlich aus, dass der Nominativ die Handlungsdauer meist in Verbindung mit dem Präsens, seltener auch mit dem einfachen Präteritum (būta-sis kartinis laikas) bezeichnet, oft unter Setzung von jau. Ein Beispiel für ein Zeitadverbiale mit beidem ist folgender Satz:

(1)

Mes

kelinti

metai

bendradarbiaujame

su AIDS

centru

noi:NOM⁵

deja

al câtelea: NOM.^PL6

an: NOM

a colabora: PREZ.1.PL

cu SIDA

centru: INS.SG

Paulauskienė (1989: 74) schreibt dazu: „Vardininko, kaip aplinkybės, funkcija yra šalutinė. […] Dažniausiai aplinkybių funkciją jis atlieka ne vienas, o sutapęs su kitais žodžiais – skaitvardžiais ir įvardžiais, su jais drauge ir prieveiksmeja“ („Die Adverbialfunktion des Nominativs ist sekundär. […] Meist funktioniert er nicht allein als Adverbiale, sondern zusammen mit anderen Wörtern, Numeralia und Pronomina und erstarrt zusammen mit ihnen allmählich zum Adverb“).

³ În limba bască, care, fiind o limbă ergativă, nu dispune de acuzativ, nominativul este folosit mai ales pentru exprimarea duratei, dar nu și pentru perioada de timp de când durează ceva, care este exprimată prin inessiv (cf. Lafitte 1978: 429). Pentru finlandeza baltică, vezi secțiunea 4.

⁴ Acestea nu constituie însă tema acestui articol și, prin urmare, nu vor fi discutate aici.

⁵ În glosările gramaticale se folosesc următoarele abrevieri: ADV: adverb; AKK: acuzativ; DAT: dativ; F: feminin; FUT: viitor; GEN: genitiv; HPRT: semiparticipiu; IMP: impersonal; INE: inessiv; INS: instrumental; LOK: locativ; M: masculin; N: neutru; NEG: negație; NOM: nominativ; PAR: partitiv; PL: plural; PPP: participiu perfect pasiv; PPA: participiu prezent activ; PPrP: participiu prezent pasiv; PRAES: prezent; PRAET: preterit; REFL: reflexiv; SG: singular.

⁶ Metai „an” este în lituaniană un plurale tantum, de aceea, aici, kelintas, care se acordă cu acesta, primește terminația corespunzătoare.

DER NOMINATIV IN ZEITADVERBIALEN

43

„Colaborăm deja de mulți ani cu Centrul SIDA.” (KT)

Folosirea construcției jau + numeral sau pronume (kuris „care”, keleri „câțiva”, keletas „o anumită cantitate, câțiva”, printre altele), în combinație cu nominativul pentru exprimarea duratei de timp de când se desfășoară o acțiune, este frecventă și în limba apropiată de norma standard. Tabelul 1 oferă o imagine, desigur limitată, asupra frecvenței nominativului și a acuzativului concurent în structura discutată aici:⁷

TABELUL 1: JAU + DURATĂ DE TIMP

Indicație temporală | Nom: numeral cardinal | numeral ordinal kelintas | Akk: numeral cardinal | numeral ordinal kelintas šimtmetis / šimtmečiai „secol / secole” | Sg 4 / Pl 11 | 6 | Sg 33 / Pl 36 | 11 metai „an(i)” | 83 | 80 | 76 | 46 jau keleri / kelinti metai „deja de câțiva ani” | 61 | 15 | 28 | 1 mėnuo / mėnesiai „lună / luni” | Sg 24 / Pl 74 | 68 | Sg 14 / Pl 113 | 17 jau keli mėnesiai / kelintas mėnuo „deja de câteva luni” | 57 | 15 | 66 | 1 valanda / valandos „oră / ore” | Sg 4 / Pl 4 | — | Sg 25 / Pl 15 | —

Deși datele statistice (puține) nu permit o interpretare concludentă, mai ales în cazul denumirilor temporale întâlnite mai rar, putem totuși constata că, spre deosebire de afirmația făcută de Ambrazas (1996: 548), nominativul predomină net la anumite lexeme. Pentru lexemele metai și mėnuo, rezultatele indică o utilizare aproximativ echilibrată a nominativului și acuzativului cu numeralele cardinale; în schimb, nominativul predomină cu numeralele ordinale, iar căutarea unor combinații fixe pentru jau kelinti metai / kelintus metus a dat un rezultat-

⁷ Au fost analizate substantivele menționate în tabelul 1. Pentru šimtmetis „secol” și valanda „oră” nu s-a efectuat o clasificare suplimentară, din cauza numărului redus de atestări. Au fost consultate și minutė și sekundė, însă acestea nu sunt incluse aici din cauza apariției extrem de rare (așa cum era de așteptat). Pentru metai și mėnuo / mėnesiai au fost consultate două secțiuni: presa națională și cea regională. În plus, pentru metai, fiabilitatea rezultatelor a fost verificată prin căutarea unor combinații (de un an, doi ani, câțiva ani etc.).

44 |

M A R K U S R O D U N E R

raportul de 254: 33 în favoarea nominativului, ceea ce indică o locuțiune adverbială deja puternic lexicalizată. Pentru denumirile temporale mai puțin uzuale, acuzativul pare să fie norma. Acest lucru este confirmat (probabil trebuie evaluat cu prudență din cauza puținelor atestări) și de adverbialul temporal jau n-ta vasara „deja a n-a vară”, unde acuzativul prevalează, de asemenea, cu 24: 6.

Construcția seit soundsolange poate fi transpusă și în trecut, fără ca structura construcției în sine să se schimbe. Și aici este descrisă o acțiune/o stare care durează în trecut de la un anumit moment până la timpul de referință din trecut și îl include, verbul apărând de obicei la preteritul simplu (anterioritate-simultaneitate):

(2)

Jau treji metai ji nevaikščiojo nors puikiausiai galėjo eiti.

Deja trei: an:NOM ea a merge:NEG.PRAET.3

NOM.PL

„Deja de trei ani nu mai mergea pe jos, deși ar fi putut să meargă foarte bine.” (KT)

În cele două exemple menționate mai sus, expresia temporală la nominativ apare, pe de o parte, în sensul nominativului în legătură cu anumiți modificatori, iar, pe de altă parte, este însoțită în plus de enigmaticul jau. Nominativul poate apărea însă și în enunțuri marcate simplu, după cum arată următoarele exemple: primul ilustrează marcarea simplă prin jau, celălalt, printr-un numeral.

(3)

… kad jo vairuojamos automašinos jau

că el: GEN a conduce: PPR.P.Gen.Sg.F automobil: GEN.Sg deja

mėnuo ieško Kauno kriminalistai.

lună:NOM.SG a căuta:PRAES.3 Kaunas: GEN criminalist: NOM.PL

„… că polițiștii criminaliști din Kaunas îi caută mașina de o lună.” (KT)

(4)

Trys mėnesiai nesu jam žodžio tarus.

trei:NOM lună: a lui:NEG.PRAES.1.SG el:DAT cuvânt: a ros-

NOM.PL GEN.SG ti

PPP. NOM. SG.F

„De trei luni n-am mai schimbat niciun cuvânt cu el.” (KT)

În cazul exemplului (4), la formularea lui Valiulytė, potrivit căreia Nominativul apare atât cu atribut, cât și fără atribut⁸, s-ar putea adăuga că, deși formal valanda nu are atribut-

⁸ Valiulytė (1998: 260): „Vardininkas esti be pažyminio ir su pažyminiu arba su valdomu kilmininku“.

Der Nominativ in Zeitadverbialen

45

but, un astfel de atribut este totuși implicat, și anume numeralul vienas „unu” (sau, aici, desigur, forma feminină viena). Acest lucru reiese de la sine din proprietățile gramaticale ale determinărilor temporale nominale în lituaniană, întrucât acestea pot include, pentru indicarea duratei, numai anumite substantive care denumesc unități de timp (de ex. diena „zi”, valanda „oră”, mėnuo „lună” etc.), iar în lituaniană (ca, de exemplu, și în rusă) nu există articole, nici hotărâte, nici nehotărâte, astfel că numeralul cuantificator eins „unu” se folosește numai atunci când se dorește accentuarea lui.

1.1.1. jau + numeral ordinal

Un subgrup al determinărilor temporale nominative discutate aici îl constituie determinările temporale cu numerale ordinale de tipul jau treti metai „deja de trei ani (literal: deja al treilea an’⁹). În limbajul oficial (documentele instituțiilor de stat) se folosește aproape exclusiv Acuzativul¹⁰. În exemplele corespunzătoare din KT s-au găsit determinări temporale atât la Nominativ, cât și la Acuzativ, cu numerale ordinale.

(5)

Aikštėje šalia fontano jau trečia valanda

Piață:Loc.Sg lângă fântână:Gen.Sg deja al treilea:Nom.Sg.F oră:Nom.Sg

be perstogės dainavo nacionalinės estrados veteranai

fără întrerupere a cânta:PRAET.3 național muzică ușoară veteran:NOM.Pl

„În piață, lângă fântână, veteranii naționali ai muzicii ușoare cântau deja de trei ore fără întrerupere.” (KT)

Propoziția citată aici arată, de asemenea, că și construcția jau + numeral ordinal/kelintas poate fi folosită cu trecutul. Putem constata că semantica ei corespunde celei din exemplul (2).

În locul unui numeral ordinal, substantivul aflat la Nominativ din adverbialul de timp poate fi asociat și cu pronumele kelintas „al câtelea”. Propozițiile de tipul nuo Verbūnų girininko jau (deja) kelintas (al câtelea:Nom.Sg.M) mėnuo (lună:Nom.Sg) nedvelkia degtine „pădurarul din Verbūnai nu mai răspândește de luni întregi miros de rachiu” (KT) sunt, de asemenea, pe deplin obișnuite și în limba scrisă. Aici putem presupune, ca și mai sus în enunțurile cu numeral ordinal, că folosirea Nominativului este determinată de

⁹ Diferența semantică dintre jau treji metai „deja de trei ani” și jau treti metai „deja al treilea an” constă în faptul că, în cel de-al doilea caz, cei trei ani nu s-au încheiat încă de tot.

¹⁰ So auch Šukys (1998: 83): „Oficialiuose kalbos stiliuose paprastai vartojami vien trukmės galininkai“. Auch die Analyse der Beispiele aus KT legt dies nahe, für die untersuchten Zeitbezeichnungen wurde kein Beispiel aus staatlichen Dokumenten (LR Valstybiniai dokumentai), die immerhin 8% des Korpus ausmachen, für die beiden in 1.1 und 1.1.1. diskutierten Strukturen gefunden, dagegen etliche aus den Stenogrammen des Seimas, die die mündliche Sprache der Parlamentsmitglieder reflektieren.

46 |

MARKUS RODUNER

care este determinată de conjuncția kelintas cu acest caz, existentă în conștiința vorbitorului/scriitorului. Un alt exemplu în acest sens este (1).

1.2. Concluzii intermediare

Exemplele discutate în 1. și 1.1. mă conduc la următoarele concluzii intermediare privind această construcție:

1 Este vorba despre o construcție cu structura (jau) + pronume cuantificator sau numeral + substantiv la nominativ. Jau poate lipsi dacă substantivul este precizat de un modificator¹¹, dar trebuie să fie prezent dacă nu există niciun atribut (cel puțin, în corpusul KT, pe cât am putut să-l parcurg, nu am găsit contraexemple). Dincolo de observațiile formulate de Valiulytė (1998), putem constata că, deși în câteva enunțuri, și anume atunci când numeralul vienas «unu» este implicat, dar nu exprimat, este respectată regula formulată mai sus privind folosirea obligatorie a lui jau, în opinia noastră, aici nu folosirea sau omiterea lui jau este decisivă, ci semantica cuantificării justifică nominativul.

2 În cazul acestei construcții, s-ar putea confirma presupunerea¹² lui Jablonskis (1957: 560), potrivit căreia aceasta ar putea proveni din scurtarea unei structuri cu două propoziții, astfel încât jau trys metai nebebuvau gimtinėje trebuie înțeles ca o formă prescurtată a lui jau trys/treti metai (bus: verbul nu este obligatoriu), kai(p) nebebuvau gimtinėje.

Enunțuri de acest ultim tip, cu kai(p), sunt atestate atât în limba vorbită, cât și în cea scrisă și sunt destul de frecvente; a se vedea următorul exemplu:

(6)

Deja trei luni, de când zace în conducerea partidului

Deja trei:NOM lună:NOM.PL că zace:PRAES.3 partid:GEN.SG conducere:GEN.SG

în sertare cererea mea.

sertar:LOC.PL cerere a mea:NOM.SG

«Sunt deja trei luni de când cererea mea zace în sertarele conducerii partidului.» (KT)

2. INDICAREA TIMPULUI ACȚIUNILOR REPETATE ÎN MOD CONSTANT

2.1. Enunțuri de tipul kas mėnuo „în fiecare lună”

În mare parte din Lituania, complementul de timp al unei acțiuni care se repetă regulat este pus la nominativ, substantivului precedându-i întotdeauna kas „fiecare” (în acest caz

¹¹ Vgl. Valiulytė (1998: 261): „O prie vardininko su pažyminiu arba su valdomu kilmininku (pvz., šimtas metų) dalelytės jau buvimas yra fakultatyvus arba jos visai gali nebūti“ („Im Falle eines Nominativs mit Attribut oder von ihm regierten Genitiv (z. B. šimtas metų ‘hundert Jahre’) ist die Partikel jau fakultativ oder kann ganz fehlen“).

¹² Faptul că este una de acest fel este demonstrat de folosirea formei modale bus acolo.

DER NOMINATIV IN ZEITADVERBIALEN

47

indeclinabil), mai recent și kiekvienas „fiecare în parte”; dialectal, în loc de kas, este folosit și sinonimul kožnas, împrumutat din slavă.

Limba scrisă evită nominativul în construcția kas + complement de timp. Examinarea exemplelor corespunzătoare din corpusul de texte al limbii lituaniene contemporane (KT)¹³ a evidențiat variații considerabile în raportul dintre nominativ și acuzativ:

TABELUL 2: KAS + COMPLEMENT DE TIMP

COMPLEMENT DE TIMP

SG

NOM PL

SG

ACUZ PL

an (în fiecare an / la fiecare X ani)

173

496¹⁴

-

66

mėnuo

8¹⁵

105

315

92

valanda

2

26

73

48

minutė

8

45

47

28

Este evident că acuzativul la singular predomină net. La plural, situația diferă de la un lexem la altul, însă cele două cazuri sunt reprezentate într-o măsură relativ echilibrată. metai face notă discordantă, favorizând net nominativul.

În limba lituaniană, asocierea lui kas cu nominativul, mai ales în enunțuri generalizatoare, precum proverbele, nu se limitează la adverbialele de timp, ci este folosită și cu adverbiale cu sens locativ:

(10)

Kas

ce:NOM

namai

casă:Nom.Pl

—

tai

acolo:ADV

dūmai.

fum:Nom.Pl

„Unde este o casă, acolo este și fum.” (citat după Paulauskienė 1989: 74.)

În timp ce, în ultimul exemplu, cele două părți ale propoziției pot fi încă considerate autonome, iar cei doi nominativi pot fi interpretați sintactic ca dependenți ai copulei presupuse yra „este”, acest lucru este mai problematic în exemplul (9), unde kas metai este pe deplin integrat ca adverbial de timp în propoziție. Se pune întrebarea dacă nominativul nu este pur și simplu determinat de pronumele kas. Kas este, în primul rând, pronumele interogativ pentru persoane și lucruri la nominativ („cine / ce”), dar și pronume relativ și, de asemenea, cu sens generalizator (kas nors „cineva”). În

¹³ Au fost examinate, cu titlu de exemplu, patru determinări temporale în asociere cu kas, și anume mėnuo „lună”, metai „an”, valanda „oră” (cu excepția pluralului tantum metai, fiecare atât la singular, cât și la plural) și minutė.

¹⁴ Au fost numărate numai atestările pentru care existau cel puțin 5 atestări la acuzativ. Predominanța nominativului este aici foarte evidentă.

¹⁵ Pentru mėnuo au fost examinate numai atestările din presa națională și regională, deoarece situația este clară.

48 |

M A R K U S R O D U N E R

În toate aceste funcții, este declinabil. În cele din urmă, este folosit mai ales în limbajul vorbit cu sensul de „fiecare”, pronumele în sine nefiind declinat. Așadar, spunem fiecare (Nom.Sg) an (Nom.Pl) „în fiecare an”, fără acord în număr între fiecare și substantiv. Totuși, împotriva unei legături cauzale între fiecare și Nominativ vorbește faptul că substantivul lângă care apare fiecare poate apărea în diferite cazuri, ca în: în fiecare al treilea (al treilea: Lok.Sg) ședință (ședință: Lok.Sg) nu participă „nu participă la fiecare a treia ședință”¹⁶.

2.1.1. Concluzii intermediare

Fraenkel (1928) meint in Bezug auf die hier diskutierte Struktur, dass diese eigentlich ein „aus Pronomen und Substantiv bestehender Relativsatz“ sei, der „vom Sprechenden als adverbiale Bestimmung des regierenden Satzes betrachtet werden kann“ und führt zur Untermauerung seiner Theorie Parallelen aus dem Polnischen wie co raz (= lit. kas kartas) ‘jedes Mal’, co rok (= lit. kas metai) ‘jedes Jahr’17 an. Wenn ich diese Hypothese Fraenkels richtig verstehe, müsste man von einer zugrundeliegenden korrelativen Struktur des Typs kas metai, tas... ‘was Jahr <ist>, das...’ ausgehen¹⁸. Diese müsste allerdings schon in einer früheren Phase der Sprachentwicklung fast durchgängig als Adverbiale in den Satz integriert worden sein, da im heutigen Litauischen kaum Beispiele für die Zwe Satzstruktur existieren.

2.2. Adverbiale de timp de tipul visas laikas «tot timpul»

Adverbialele de timp în care substantivul este modificat de visas «întreg, (Pl) toate» pot fi împărțite în trei grupuri, dintre care primul se află în relație directă cu tipurile de enunț discutate în secțiunea 1.1., al doilea cu cele din secțiunea 2.1., iar al treilea cu cele din secțiunea 3.

a. Primul grup este alcătuit din enunțuri de tipul jog mokyklos nelankęs jau visas (întreg:Nom.Sg.M) mėnuo (lună:Nom.Sg) «că nu frecventează școala deja de o lună» (KT). Astfel de propoziții pot fi echivalate, pe baza structurii și semanticii lor, cu cele tratate mai sus în secțiunea 1.1., cu mențiunea că aici indicația temporală este modificată suplimentar de visas. În loc de jog mokyklos nelankęs jau mėnuo «că nu frecventează școala deja de o lună», se spune acum jog mokyklos nelankęs jau visas mėnuo «că nu frecventează școala deja de o lună întreagă». Probabil, ambele propoziții sunt în

¹⁶ Totuși, și aici nominativul este posibil în vorbirea familiară sau dialectală: kas trečias posėdis nedalyvauja.

¹⁷ Ar trebui cercetată mai amănunțit aici posibilitatea împrumutării structurii din polonă.

¹⁸ Nu am întâlnit în lituaniană enunțuri corespunzătoare în cadrul exprimărilor temporale. În schimb, exemplul kas namai – tai dūmai (ex. 10) se potrivește bine aici. De asemenea, Fraenkel (1928: 32) citează un exemplu din polonă cu o structură corelativă în două propoziții: co (ce:Nom) autor (autor:Nom.Sg), to (acela:Nom) osobna (deosebită:Nom.Sg.F) metoda (metodă:Nom.Sg) «fiecare autor are propria metodă».

DER NOMINATIV IN ZEITADVERBIALEN | 49

structurii lor propoziționale, aproape imposibil de separat unele de altele; prin urmare, cele spuse mai sus în secțiunea 1.1 se aplică, mutatis mutandis, și aici. Aici, ca și acolo, verbul este de regulă la prezent; astfel, este descrisă și aici o acțiune / o stare care începe la un anumit moment din trecut și se întinde pe toată durata până în momentul prezent (sau, în cazul unui verb la preterit, până la timpul de referință din trecut), respectiv, în cazul acțiunilor, este repetată pe întreaga perioadă ¹⁹.

b. A doua categorie, care, în opinia mea, trebuie separată de aceasta, cuprinde afirmații de tipul următor (înregistrări din Musteika, districtul Varėna):

(11) Visas laikas sėjom. întreg:NOM.SG.M timp a semăna:PRAET.1.PL «Am semănat tot timpul.»

În exemplul precedent, echivalentul lituanian al expresiei germane die ganze Zeit («tot timpul») este folosit cu preteritul. Din punct de vedere semantic, afirmația nu ne permite să stabilim dacă acțiunea de lungă durată (visas laikas) continuă sau nu. Totuși, pe baza desfășurării conversației, se poate presupune că este vorba despre o perioadă lungă, până la un moment nedeterminat din trecut, întrucât afirmația trebuie înțeleasă ca răspuns la întrebările adresate anterior de anchetator (și anume, dacă semănau odinioară secară). Aceste exemple se deosebesc de structurile discutate la 1.1, și mai ales de exemplul (2), care coincide cu exemplele de aici în privința timpului verbal, prin faptul că nu este menționat niciun punct de început și nu este nici clar dacă acțiunea nu s-ar putea repeta până la momentul vorbirii. Nu le putem încadra nici printre exemplele (12), citate mai jos, deoarece acolo este descrisă o perioadă încheiată din trecut, chiar dacă nu este localizată cu precizie, pe când aici avem de-a face cu un interval de timp deschis în trecut în ambele direcții (posibil continuând până în prezent). În schimb, aceste exemple, prin semantica lor de perioadă lungă și neîncheiată, se potrivesc bine cu adverbialele temporale de tipul celor discutate la 2.3, dieną naktis («zi și noapte»).

Construcția discutată ultima dată apare aproape exclusiv cu substantivul laikas («timp») (sau cu împrumutul česas («același»)), ceea ce sugerează că este vorba despre o expresie deja fixată. În plus, nu am putut găsi în KT niciun exemplu din limba scrisă, ci doar unul singur, cu certitudine dialectal: Dainavau (a cânta:PRAET.1.SG) visas laikas per visų (întreg:AKK.SG) gyvenimų (viață:AKK.SG) «am cântat toată viața».

c. În LKT (199) se găsește și un exemplu de afirmație despre trecut, care cuprinde o perioadă definită:

¹⁹ Pentru astfel de afirmații la preterit, compară: jau visas mėnuo neĮjo «nu mai plouase de o lună întreagă».

50 |

MARKUS RODUNER

(12) ji sirgo visà naktis –

ea a fi bolnavă:Praet.3 întreg:Nom.Sg.F noapte:Nom.Sg

nuomerali turi

epilepsie:Akk.Sg a avea:Praes.3

«A fost bolnavă toată noaptea – are epilepsie.»

Exemplul provine din satul Žalioji (districtul Vilkaviškis) din sud-vestul Lituaniei, nu departe de granița cu regiunea Kaliningrad și cu Polonia²⁰. Datorită structurii sale, propoziția citată aici poate fi inclusă printre afirmațiile discutate în secțiunea 3.

2.2.1 Paralele din dialectele rusești

Adverbialele temporale la nominativ apar și în unele dialecte din nordul Rusiei, precum și în câteva dialecte din centrul și sudul Rusiei. Și aici adverbialele temporale apar în nominativ în combinație cu ves’ «întreg», cf. exemplele discutate de Kuz’mina (1993: 14–15). În dialectele din centrul și sudul Rusiei, ves’ «întreg» nu se acordă adesea în caz cu substantivul: ves’ este la acuzativ, iar substantivul la nominativ, ca în vsju (întreg:Acc.Sg.F) zima-to (iarnă:Nom.Sg.F-generalizat) delal sanki «Am mers cu sania toată iarna» (exemplu din Kuz’mina 1993: 15). Aceasta indică o trecere treptată la acuzativ, în direcția standardului actual al limbii scrise, în care adverbialele temporale de tipul vsju zimu «toată iarna» apar în acest context numai la acuzativ. Totuși, aceste expresii sunt deja atât de puternic lexicalizate (potrivit lui Kuz’mina, ibid.), încât nominativul originar zima este folosit dialectal ca adverb («iarna»).

2.2.2. Concluzii intermediare

Încercarea de a interpreta motivația pentru folosirea nominativului se dovedește problematică aici. O interpretare în sensul integrării, schițate mai sus, a unei propoziții nominale este aproape exclusă în acest caz²¹. În orice caz, nu văd niciun motiv să reducem o propoziție precum visas laikas bičių laikėm «Am ținut albine tot timpul» la **visas laikas buvo (toks), kad bičių laikėm «Tot timpul a fost (astfel), încât am ținut albine» sau ceva asemănător. A postula enunțuri de acest din urmă tip drept bază este, de asemenea, îndoielnic, întrucât, spre deosebire de propozițiile discutate mai sus în secțiunea 1.1, întâlnite frecvent și ulterior prescurtate, nu există atestări pentru asemenea enunțuri.

2.3. Determinări temporale de tipul diena naktis «zi și noapte»

O altă categorie de adverbiale temporale la nominativ o constituie enunțurile care descriu o acțiune efectuată în mod obișnuit pe tot parcursul timpului sau care era efectuată în mod obișnuit—

²⁰ Faptul că nu este un exemplu izolat este demonstrat de următoarea propoziție din același grup dialectal: sėdėjom visą (întreg:Nom.Sg.F) naktis (noapte:Nom.Sg) «Am stat acolo toată noaptea».

²¹ Fraenkel (capitolul 5), în expunerea sa despre propozițiile nominale incidente, integrate în propoziția întreagă ca adverbiale, nu menționează structura visas vakaras. Prin urmare, nu este clar dacă și el consideră că aceasta provine dintr-o propoziție nominală inițial independentă.

Der Nominativ in Zeitadverbialen

51

trebuie să fie și constă de obicei din două denumiri temporale (de ex. «zi și noapte», «dimineață și seară» ș.a.). Acest tip de enunț trebuie privit, din punct de vedere semantic, în strânsă legătură cu cel care îl precedă imediat (visas laikas «tot timpul»). Ambele sunt expresii temporale generalizante, asociate cu acțiuni obișnuite. Adverbialele temporale cu această structură par să fie deja expresii fixe, uzuale și în limba scrisă:

(13) … kad rytas vakaras kasdien jis praeinąs ta Veronikos gatve į darbą ir namo că dimineață: seară:NOM.SG în fiecare zi elNOM a trece:PPRA.NOM.SG.M aceasta:INS.SG.F Veronika:GEN stradă:INS.SG spre și de la serviciu … «că în fiecare dimineață și seară el străbătea strada Veronikăi spre serviciu și înapoi acasă» (KT)

Este foarte posibil ca aceste expresii să provină, în ultimă instanță, din propoziții paratactice de tipul buvo rytas, buvo vakaras, ir jis vis miegojo «era dimineață, era seară și el dormea întruna», care au intrat apoi în vocabularul vorbitorilor ca expresii fixe.

3. ADVERBIALE TEMPORALE DE DURATĂ ÎN LEGĂTURĂ CU ACȚIUNI ÎNCHEIATE

În LKT (263) găsim o observație interesantă, care arată că Nominativul poate apărea și în determinări temporale ce exprimă o durată în trecut în legătură cu o enunțare verbală telică:

(14) kariumenė(je) prabuvau trys metai armată:Loc.Sg a petrece:PrAET.3 trei:Nom.Pl an:Nom.Pl «Am petrecut trei ani în armată.»

Nominativul din acest enunț nu poate fi explicat satisfăcător nici prin formularea lui Šukys privind posibilitatea adverbialelor temporale la nominativ în legătură cu anumite pronume, mai ales atunci când sunt întărite de jau, nici prin interpretarea lui Jablonskis a determinărilor temporale la nominativ ca prescurtări, adică integrarea unei propoziții apoziționale prin omiterea enunțării verbale. Nici Valiulytė nu oferă exemple de tipul celui din ex. (14); ba chiar neagă (cf. Valiulytė 1998: 262) posibilitatea existenței unor asemenea adverbiale temporale la Nominativ²². În schimb,

²² Astfel, ea scrie acolo că, într-un enunț laukia jau valanda (Nom) / valandą (Akk) «așteaptă deja de o oră», sunt posibile atât Nominativul, cât și Acuzativul, Nominativul fiind forma predominantă. Potrivit lui Valiulytė (ibidem), o enunțare verbală telică la timpul trecut se combină numai cu Acuzativul (pralauke valandą (Akk) «a așteptat timp de o oră»), nu însă cu Nominativul (*pralauke valanda (Nom)). Exemplul citat mai sus contrazice însă această afirmație.

52 |

MARKUS RODUNER

aici s-ar potrivi bine o justificare a nominativului prin cuantificare. Deoarece nominativul de aici cu greu poate fi explicat altfel, trebuie să presupunem că anumiți modificatori cuantificatori provoacă, respectiv favorizează, apariția acestui caz. Ca sprijin pentru această teorie pot servi și exemple de obiecte directe la nominativ cu verbul kainuoti „a costa”, care altfel cu greu ar putea fi înțelese:

(15) Vienkartinis apsilankymas suaugusiems kainuoja 7 litai simplu:NOM.SG vizită:NOM.SG adulți:DAT.PL a costa:PRAES.3 litai:NOM.PL „O intrare unică pentru adulți costă șapte litai.” (KT)

În timpul cercetărilor noastre de teren, pe lângă kainuoti + NOM, care se aude astfel în mari părți ale Lituaniei și, după cum atestă exemplul neizolat din KT, este pe deplin uzual și în limba scrisă, am consemnat la Smarliūnai (districtul Lazdijai) și următoarea afirmație:

(16) Tris litai mokėjo dabar trei:AKK litai:NOM.PL a plăti:PRAET.3 acum „Acum se plăteau trei litai.”

Aici raportul dintre nominativ și acuzativ s-a amestecat complet: numeralul trys este, într-adevăr, la acuzativul așteptat în limba scrisă, dar nu este în acord cu substantivul, care apare aici la nominativ, conform ipotezei noastre privind folosirea nominativului după anumiți modificatori cuantificatori²³.

4. ADVERBIALE TEMPORALE NOMINALE LA NOMINATIV ÎNTR-UN CADRU IMPERSONAL

Adverbialele temporale la nominativ care apar în legătură cu o formă verbală nepersonală constituie o categorie aparte, deoarece aici nominativul este în legătură directă cu structura propoziției sistematic impersonale²⁴, care determină și apariția obiectelor la nominativ²⁵²⁶. Jablonskis (1957: 559–560) menționează, pe de o parte, adverbialele temporale la nominativ ca o categorie de sine stătătoare, dar mai jos (1957: 562) oferă, alăturat, exemple pentru nominativul subiectului, așa cum îl numește el

²³ Fenomenul neconcordanței de caz din acest exemplu lituanian este, după câte am putut constata, unic în lituaniană, dar are un corespondent în anumite dialecte rusești, în cazul adverbialelor temporale, după cum arată exemplul menționat mai sus všju zima „pe tot parcursul iernii”. Pentru exemple de nominativ în exprimarea cantităților din limba letonă colocvială, vezi secțiunea 7.

²⁴ Zum Begriff vgl. Timberlake (1974).

²⁵ Zum Begriff NOMINATIVOBJEKT vgl. Timberlake (1974), Ambrazas (2001) mit weiterführender Literatur.

²⁶ Cu privire la legătura dintre obiectele la nominativ și adverbialele temporale la nominativ în dialectele rusești, unde cele două fenomene, la fel ca în lituaniană, într-o mare măsură

DER NOMINATIV IN ZEITADVERBIALEN

53

(veiksnio vardininkas)²⁷caz desemnat – atât (în înțelegerea actuală, obiecte în nominativ în legătură cu forme verbale nefinite (infinitiv, participii)), cât și cazuri în care, alături de aceleași forme verbale nefinite, apare o determinare temporală nominală. Astfel, acolo (1958: 562, ex. 1), pe lângă: teko (a-i reveni:PRAET.3) pagaliau arkliui griežtas (serios:NOM.SG.M) žodis (cuvânt:NOM.SG) tarti «în cele din urmă a trebuit totuși să-i spun calului câteva cuvinte serioase»; mums teks (a-i reveni:FUT.3) ištisi (întreg:NOM.PL) metai (an:NOM) drauge gyventi «Va trebui să trăim împreună un an întreg».

Apropierea dintre adverbialele de durată și obiectele directe (cf. Holvoet și Semėnienė 2004: 21–22) face plauzibilă ipoteza că obiectele în nominativ au fost/sunt un factor de sprijin pentru menținerea adverbialelor temporale în nominativ. Determinările de durată negate apar la genitiv, la fel ca obiectele directe negate:

(17) Nemačiau nė vieno dramblio. a vedea:NEG.PRAET.1.SG nu unul:GEN.SG.M elefant:GEN.SG «Nu am văzut nici măcar un singur elefant.»

(18) Nelaukiau nė vienos dienos. a aștepta:NEG.PRAET.1.SG nu una:GEN.SG.F zi:GEN.SG «Nu am așteptat nici măcar o singură zi.» (Ambele exemple din Holvoet și Semėnienė 2004: 21.)

La fel stau lucrurile și cu adverbialele de durată și obiectele directe în contexte impersonale. În dialectele în care sunt atestate, ambele apar la nominativ (cf. ex. de mai sus). Obiectele/determinările de durată funcționează în mod asemănător și în finlandeză, sau, mai precis, în finlandeza baltică, limbă pusă adesea în legătură (cf. Timberlake 1974, Ambrazas 2001) cu obiectele în nominativ din lituaniană și, de asemenea, cu cele din dialectele rusești:

(19) Olen Suomessa viikon a fi:PRAES.1.SG Finlanda:INE.SG săptămână:GEN/AKK «Sunt în Finlanda o săptămână.»

En ole Suomessa viikkoa a fi:NEG.PRAES.1.SG Finlanda:INE.SG săptămână:PAR.SG «Nu stau în Finlanda o săptămână.»

identischen Dialektgebiet vorkommen, vgl. Kuz’mina (1993: 15): „Očen’ verojatno, čto vremennye konstrukcii, vključajuščie v svoj sostav im. padež ed. čisla suščestvitel’nyx žen. roda, genetičeski svjazany s ob”ektnymi, odnako v nastojaščee vremja territorii rasprostranenija étix dvux tipov konstrukcij sovpadajut liš’ častično“ („Es ist sehr wahrscheinlich, dass die temporalen Konstruktionen, die einen Nominativ Singular femininer Nomina beinhalten, genetisch mit den Objektkonstruktionen [d. h. Nominativobjekt – Anm. d. Verfassers] zusammenhängen, zumal zur heutigen Zeit die Verbreitungsgebiete dieser zwei Konstruktionen in der Mehrzahl der Fälle zusammenfallen“).

²⁷La pagina 560, § 6, Jabl1 scrie: „Veiksnio vardininką (§ 1, sak. 4, 5) vartojame savo kalboje dažnai ir ne visai paprastai: sudedame jį sakinyje su tam tikromis bendratimis ir, rečiau, padalyviais” („Folosim adesea în limba noastră nominativul subiectului și într-un mod nu tocmai obișnuit: îl plasăm în propoziție împreună cu anumite infinitive și, mai rar, cu gerunzii”).

54 |

MARKUS RODUNER

Suomessa ollaan viikko

Finnland:INE.SG sein:IMP Woche:NOM

„Ești în Finlanda o săptămână.” (Exemplu din Karlsson 2000: 125.)

5. NOMINATIVUL PENTRU EXPRIMAREA MOMENTULUI / PERIOADEI CÂND SE ÎNTÂMPLĂ CEVA

Un exemplu remarcabil de indicare la nominativ a perioadei în care se întâmplă ceva se găsește la Jablonskis (1957: 559):

(20) Šie metai mažą tebus šieno.

dies:NOM.PL Jahr:NOM wenig:NOM.SG.N sein:FUT.3 Heu:GEN.SG

„Anul acesta va fi doar puțin fân.”

In den Grammatiken der litauischen Sprache, bei Šukys (1998) und Valiulytė (1998) wird das Nomen metai in temporaler Funktion nur in zwei Kasus, dem Instrumental (auf die Frage ‘wann?’) und dem Akkusativ (auf die Frage ‘wie lange?’) angeführt. Jablonskis (1957: 560) versucht das von ihm selbst beigebrachte, bemerkenswerte Beispiel als eingeschobenen Satz zu erklären:

šie metai negeri, mažą tebus šieno. „Acesta nu este un an bun, va fi doar puțin fân.”

> šie metai mažą tebus šieno. „Anul acesta va fi doar puțin fân.”

Totuși, îmi rămâne neclar de ce o afirmație šie metai negeri, mažą tebus šieno ar trebui prescurtată la šie metai mažą tebus šieno. Prin prescurtare se pierde o componentă esențială a afirmației, și anume că anul nu este bun (este mizerabil). Desigur, šie metai mažą tebus šieno implică faptul că acesta este un an prost, dar de ce ar trebui să presupunem că această propoziție a luat naștere prin prescurtare? Singurul motiv pe care îl văd este că astfel se „explică” în cel mai simplu mod posibil adverbialul temporal la nominativ, altfel neclasificabil²⁸.

6. X METAI PRIEŠ / PO… „CÂȚIVA ANI ÎNAINTE / DUPĂ…”

Un ultim grup, care trebuie tratat separat, îl constituie enunțurile de tipul du metai prieš karą „doi ani înainte de război”; a se vedea, în acest sens, următorul exemplu:

(21) … kad sužadėtinis kelios valandos prieš pasipiršdamas

că logodnic:NOM.SG câteva:NOM.PL.F oră:NOM.PL înainte de a cere:HPRT

²⁸ Faptul că acest šie metai nu este pur și simplu fără temei este dovedit de adverbul šiemet, atestat și ca šiemetai în LKŽe, ca în šiemetai mirė (Dusetos, r. Zarasai). În plus, Šukys (1998: 84) oferă următorul exemplu de nominativ cu funcție adverbială temporală: Kiti (ander:NOM.PL) metai (Jahr:NOM) irgi nesušalsim, turėsim kuo kūrent „Anul viitor nici noi nu vom îngheța, vom avea destul cu ce să ne încălzim”. Alături de acesta există și aici forma kitimet, devenită adverb (vezi LKŽe).

DER NOMINATIV IN ZEITADVERBIALEN

| 55

mylėjos su kita moterimi a făcut dragoste:PRAET.3.REFL cu o altă femeie „… că logodnicul ei făcuse sex cu o altă femeie cu câteva ore înainte de a-i cere mâna.”

În cazul acestei construcții, statutul ei de adverbial temporal rămâne însă discutabil. Deși kelios valandos prieš pasipiršdamas trebuie înțeles ca adverbial temporal în ansamblu, kelios dienos, luat separat, nu se referă la o eventuală predicație verbală, ci îl determină pe prieš pasipiršdamas. Nominativul ca modificator în interiorul unui adverbial temporal necesită, în orice caz, o explicație. Și în acest caz, în limba scrisă s-ar folosi mai degrabă acuzativul, cf.:

(22) Kelerius metus prieš lėktuvo pagrobimą câțiva:AKK.PL.M an:AKK.PL înainte de avion:GEN.SG răpire:AKK.SG P. Brazinskas įvairiais kanalais rinko informaciją.

„Cu câțiva ani înainte de răpirea avionului, P. Brazinskas a cules informații prin diverse canale.” (KT)

Și aici este izbitoare asocierea repetată a cuantificării cu nominativul.

7. ADVERBIALE DE TIMP LA NOMINATIV ÎN LETONĂ?

Deoarece și în letonă apar obiecte la nominativ, deși mult mai rar decât în lituaniană (cf. Ambrazas 2001), este de așteptat să existe și urme ale determinărilor temporale la nominativ. La Sokols, ed. (1962), nu este menționată posibilitatea adverbialelor de timp la nominativ. În schimb, Gāters (1993) oferă câteva exemple în acest sens, pe care, asemenea lui Jablonskis (1957) și Fraenkel (1928), le interpretează ca inserții integrate în propoziție. Unul dintre exemple este următorul:

(23) Jāni, tava zāle Brīži stāvu brīži gulu Jānis:Voc tu:Nom.Sg.F iarbă:Nom clipă:Nom.Pl drept «Jānis, iarba ta [care trebuie culeasă în noaptea de Sânziene] [= penisul] <este> uneori [literal „clipe”] în erecție, alteori flască.» (Gāters 1993: 73)

Aici, nominativul apare însă în locul unui instrumental²⁹. Un alt fapt interesant menționat acolo este că pronumele kas «cine, care» se poate combina și în letonă cu nominativul în grupuri adverbiale (cf. secțiunea 2.1). În acest sens, el oferă, printre altele, următorul exemplu: kas svādine (duminică:Nom), gonūs gōju «în fiecare duminică duceam turma la păscut» (Gāters 1993: 241) și compară

²⁹ Acest lucru se potrivește, la rândul său, cu exemplul 19 de mai sus.

56 |

MARKUS RODUNER

cu enunțurile lituaniene de tipul kas vakaras «în fiecare seară». Acestea ar putea fi însă, la rândul lor, reproduceri ale unei expresii corespunzătoare din polonă (cf. notele de subsol 17 și 18).

Nau (1998: 15) erwähnt, dass im Lettischen in der Umgangssprache von den Numeralia 2-9 modifizierte Nomina im Nominativ statt im aufgrund ihrer syntaktischen Funktion erforderlichen Kasus stehen können:

(24)

Četri gadi mēs tikai no tiem desmit

patru:NOM an:NOM.PL noi:NOM numai din acestea:DAT.PL zece

nodzīvojām tur; tad mēs atlaida mājās

a trăi:PRAET.1.PL acolo apoi noi:AKK a lăsa să plece:PRAET.3 acasă

«Am petrecut acolo doar patru din cei zece ani, apoi ne-au lăsat să plecăm.» (Nau, ibid.)

8. CONCLUZII

Pe parcursul discuției despre diferitele tipuri de enunțuri în care apar adverbiale temporale la nominativ, au fost menționate trei soluții diferite privind modul în care nominativul cu funcție adverbială ar putea fi justificat sau cel puțin motivat. Acestea sunt:

a. Nominativul făcea inițial parte dintr-un enunț nominal autonom sau era subiectul unui enunț paratactic, care apoi a fost integrat în enunțul principal ca adverbial.

b. Nominativul este motivat de anumite pronume care modifică substantivul (posibil ca parte a unei locuțiuni fixe).

c. Nominativul apare în expresii de cuantificare (mai ales, dar nu numai, cu numerale).

Prima explicație este adoptată, printre alții, de Jablonskis și Fraenkel. Astfel, Jablonskis (1957: 560) afirmă următoarele cu privire la nominativul în adverbialele temporale din limba lituaniană:

„Această circumstanțială în nominativ sau, pur și simplu, o parte secundară a propoziției s-a format în limbă mai ales prin scurtare sau elipsă — dintr-o propoziție întreagă, în care acel nominativ putea îndeplini funcția de subiect, ori dintr-o propoziție incidentă: din «anul acesta nu este bun, va fi puțin fân...»; «fratele, se îmbolnăvește de acum de atâția ani» (cum se îmbolnăvește)...; «el, de câți ani se tot apropie sfârșitul, de când o vizitez...»”

(„Acest adverbial la nominativ sau acest alt element secundar al propoziției trebuie să fi apărut, în majoritatea cazurilor, prin scurtare sau elidare – dintr-o propoziție întreagă în care acest nominativ putea avea funcția de subiect ori dintr-o propoziție intercalată: din šie metai negeri, maža tebus šieno...; brolis, bus jau visi metai, serga (kaip serga)...; jis, jau kelinti metai baigiasi, kai ją lankauja...“.)

Dieselbe Hypothese wird auch von Fraenkel (1928, Kap. 5, 30ff.) vertreten, wo er den Nominativ in eingeschobenen, ursprünglich selbständigen Sätzen behandelt.

Aceasta oferă o explicație plauzibilă pentru enunțurile discutate la 1.1. și 1.1.1.; a se vedea în acest sens concluziile intermediare de la 1.2. Enunțurile de tipul jau trys mėnesiai, respectiv jau trečias mėnuo, desemnează ambele, la fel ca și forma modificată suplimentar prin visas

DER NOMINATIV IN ZEITADVERBIALEN

57

afirmațiile citate (jau visas mėnuo) exprimă o perioadă de timp de la un punct A din trecut până la momentul de referință sau, în cazul prezentului, până la momentul vorbirii și dincolo de acesta, nu o perioadă încheiată. Pe lângă cuantificare, această semantică specială poate susține folosirea nominativului.

Unele expresii, precum šìe / kiti metai, sunt probabil deja complet fixe, întrucât nu mai pot fi formate în mod productiv pornind de la alte denumiri temporale. Restrângerea la anumite lexeme indică o lexicalizare, precum cea observată în rusă dialectală în zima «iarna». Probabil același lucru este valabil și pentru visas laikas și rytas vakaras.

Pentru celelalte grupuri de adverbiale temporale la nominativ, explicația este ceva mai dificilă, deoarece acolo, cel puțin în limba actuală, aproape că nu mai există urme ale structurii paratactice postulate. Discuția fiecărui punct a arătat că enunțul karīuomeneje prabuvau trys metai din exemplul 14 și enunțurile de tipul visas laikas sėdavom «semănăm tot timpul» (aceasta fiind, după cum s-a menționat mai sus, probabil o expresie deja fixă) nu se pretează la analiza prin integrarea unei propoziții paratactice. Trebuie să presupunem că modificatorii cuantificatori favorizează aici nominativul, lucru confirmat de exemplele colocviale din letonă.

QUELLEN

KT – Textkorpus der litauischen Gegenwartssprache des Zentrums für Computerlinguistik, Vytautas-Magnus-Universität, Kaunas, donelaitis.vdu.lt

LKT – Lietuvių kalbos tarmės. Chrestomatija. Sudarė E. GRINAVECKIENĖ, A. JONAITÝTĖ, K. MORKŪNAS, B. VADAGIENĖ, A. VIDUGIRIS, Vilnius: Mintis, 1970.

LTCh – Lietuvių tarmių chrestomatija. Sudarė R. BABEVIČIŪTĖ, A. IVANAUSKAITĖ, A. LESKAUSKAITĖ, E. TRUMPA, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 2004.

LKŽe – elektronische Variante des Wörterbuchs der litauischen Sprache, www.lkz.lt

LITERATUR

AMBRAZAS, V., red., 1996: Dabartinės lietuvių kalbos gramatika. Antrasis pataisytas leidimas, Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidykla.

AMBRAZAS, V., ed., 1997: Lithuanian Grammar, Vilnius: Baltos lankos.

AMBRAZAS, V., 2001: On the development of the nominative object in East Baltic. In: Dahl, V., Koptjevskaja-Tamm, M., eds., The Circum-Baltic Languages. Typology and Contact 2. Grammar and Typology, Amsterdam–Philadelphia: John Benjamins.

FRAENKEL, E. 1928: Syntax der litauischen Kasus, Kaunas: Valstybės spaustuvė.

GĀTERS, A. 1993: Lettische Syntax. Die Dainas. Herausgegeben von Hildegard Radtke, Frankfurt etc.: Peter Lang.

HOLVOET, A., SEMĖNIENĖ, L. 2004: Linksniu teorijos pagrindai. In: Holvoet, A., Semėnienė L., red., Gramatinių kategorijų tyrimai, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 11–33.

JABLONSKIS, J. 1957: Linksniai ir prielinksniai. In: id., Rinktiniai raštai 1, sudarė J. Palionis, Vilnius: Valstybinė politinės ir mokslinės literatūros leidykla.

KARLSSON, F. 2000: Finnische Grammatik. Übertragen aus dem Finnischen von K.-H. Raabe. Bearbeitet von C. Hasselblatt und P. Jääsalmi-Krüger, Hamburg: Buske.

KUZ’MINA, I. B. 1993: Sintaksis russkix govorov v lingvogeografičeskom aspekte, Moskva: Nauka.

58 |

MARKUS RODUNER

Labutis, V. 1998: Lietuvių kalbos sintaksė. Antrasis pataisytas leidimas, Vilnius: Vilniaus universiteto leidykla.

Lafitte, P. 1978: Grammaire basque (Navarro-labourdin littéraire), Donostia: ELKAR.

Nau, N. 1998: Latvian, München–Newcastle: LINCOM Europa.

Paulauskienė, A. 1989: Gramatinės lietuvių kalbos vardažodžių kategorijos, Vilnius: Mokslas.

Rathert, M. 2000: A semantics for durative adverbs. web.uni-frankfurt.de/fb10/rathert/publikationen/downloads/Proc-Band-Artikel/console-pr-mB.pdf

Sokols, E., red., 1962: Mūsdienu latviešu literārās valodas gramatika 2. Sintakse, Rīga: LPSR Zinātņu akadēmijas izdevniecība.

Šukys, J. 1998: Lietuvių kalbos linksniai ir prielinksniai: vartosena ir normos, Kaunas: Šviesa.

Timberlake, A. 1974: The nominative object in Slavic, Baltic, and West Finnic, München: Sagner. (Slavistische Beiträge, 82.)

Ul vydas, K. 1969: Vienaskaitos vardininko kilmės prieveiksmiai. Lietuvių kalbotyros klausimai 9, 7–15.

Ul vydas, K., red., 1976: Lietuvių kalbos gramatika 3. Sintaksė, Vilnius: Mokslas.

Valeckienė, A. 1998: Funkcinė lietuvių kalbos gramatika, Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidybos institutas.

Valiulytė, E. 1998: Dabartinės lietuvių kalbos sintaksiniai sinonimai. Vietos, laiko ir priežasties raiška, Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidybos institutas.

Markus Roduner Lietuvių kalbos institutas P. Vileišio g. 5, 10308 Vilnius, Lietuva markus@spl ius.lt

Gauta 2005 06 01