ANDREA GROMINOVA

Universitatea Sfinților Chiril și Metodiu din Trnava, Slovacia

ID ORCID: orcid.org/0000-0002-2384-6880

Domenii de cercetare: studii de traducere, receptarea prin traducere a literaturii ruse în contextul cultural slovac, literatura rusă contemporană, poezia rusă și slovacă contemporană.

OLEH TYSHCHENKO

Universitatea Sfinților Chiril și Metodiu din Trnava

ID ORCID: orcid.org/0009-0009-0811-2123

Domenii de cercetare: etnolingvistică slavă, frazeologie comparată, lingvoculturologie, lingvistică cognitivă, lingvistică generală și comparativ-tipologică, traductologie.

IGOR KOROLYOV

Universitatea Națională „Taras Șevcenko” din Kyiv

ID ORCID: orcid.org/0000-0003-0436-5923

Domenii de cercetare: lingvistică generală, comunicare lingvistică, psiholingvistică.

MYROSLAVA FABIAN

Universitatea Națională din Ujhorod

ID ORCID: orcid.org/0000-0002-3351-1275

Domenii de cercetare: semantică lexicală, semantică comparată, pragmatică, comunicare interlingvistică și interculturală, sociolingvistică.

DOI: doi.org/10.35321/All90-12

Straipsniai / Articles

301

ANDREA GROMINOVA, OLEH TYSHCHENKO, IGOR KOROLYOV, MYROSLAVA FABIAN

INVIDIA CA FENOMEN PSIHOLOGIC ȘI COGNITIV ÎN CONȘTIINȚA LINGVISTICĂ UCRAINEANĂ ȘI SLOVACĂ (PE BAZA EXPERIMENTULUI ASOCIATIV)¹

Invidia ca fenomen psihologic și cognitiv în conștiința lingvistică ucraineană și slovacă (pe baza experimentului asociativ)

ADNOTARE

În lucrare este explorat fenomenul psihologic, sociocultural și semiotic complex al INVIDIEI. Acesta este considerat un factor psihic corelativ al semnelor culturale și al stereotipurilor, normelor și valorilor simbolice. În plus, servește drept element al experienței cognitive și evaluative, al obiceiurilor și credințelor etice și religioase, precum modelul naiv al lumii în textele magice, metaforele corporale și evaluative ale susului și josului, conceptele succesului, bogăției, sărăciei, familiarului și străinului etc.

A fost realizată o analiză lingvistică și cognitivă a sferei conceptuale a INVIDIEI. Aceasta se bazează pe experimentul asociativ privind reacțiile la stimulii săi, frecvența acestora, precum și specificitatea națională și culturală obținută de la respondenți ucraineni și slovaci.

Modelul cadru al INVIDIEI a fost elaborat în funcție de gen, de imaginile asociative și de trăsăturile evaluative și metaforice. Rezultatele obținute au fost interpretate în termeni cognitivi, cantitativi și calitativi, fiind susținute de proverbe și zicători care actualizează noțiunea de INVIDIE. Materialul empiric a fost modelat sub forma unor subcadre corespunzătoare. Au fost identificate zonele interconexiunilor lor semantice cu conceptele de URĂ, GELOZIE și LĂCOMIE.

¹ Studiul este publicat cu sprijinul proiectului internațional de grant Erasmus+ KA220-HED nr. 2021-1-SK01-KA220-HED-000022917, intitulat „Inovarea conceptului și a curriculumului programelor de studii doctorale și creșterea eficienței acestora” (A. Grominova, O. Tyshchenko).

302

Acta Linguistica Lithuanica XC

Envy as a Psychological and Cognitive Phenomenon in Ukrainian and Slovak Linguistic Consciousness (Based on the Associative Experiment)

CUVINTE-CHEIE: conceptul de INVIDIE, experiment asociativ, cadru, subcadru, respondenți ucraineni și slovaci.

ADNOTARE

În articol este analizat fenomenul complex psihologic, sociocultural și semiotic al INVIDIEI. Acesta este considerat un factor psihic corelat cu semnele culturale și cu stereotipurile simbolice, normele și valorile. În plus, este un element al experienței cognitive și evaluative, al normelor și credințelor etice și religioase, de exemplu, modelul naiv al lumii în textele magice, metaforele corporale și evaluative care indică direcția în sus sau în jos, conceptele succesului, bogăției, sărăciei, vieții cotidiene, ale străinătății etc.

A fost realizată o analiză lingvistică și cognitivă a sferei conceptuale a INVIDIEI. Aceasta se bazează pe datele privind reacțiile la stimuli din cadrul experimentului asociativ al respondenților ucraineni și slovaci, frecvența acestora, precum și specificitatea lor națională și culturală.

Modelul cadru al conceptului INVIDIE a fost creat pe baza trăsăturilor de gen, a imaginilor asociative și a caracteristicilor evaluative și metaforice. Rezultatele obținute au fost interpretate din punct de vedere cognitiv, cantitativ și calitativ, pe baza proverbelor și zicătorilor care actualizează conceptul INVIDIE. Materialul empiric a fost modelat ca subcadre corespunzătoare. Au fost identificate zonele legăturilor lor semantice cu conceptele de URĂ, INVIDIE și LĂCOMIE.

CUVINTE-CHEIE: conceptul INVIDIE, experiment asociativ, cadru, subcadru, respondenți ucraineni și slovaci.

1. INTRODUCERE

Conștiința lingvistică a fost obiectul central al cercetărilor psiholingvistice din studiile contemporane. Aceasta a determinat studierea sa multidirecțională din diverse perspective: metodologică, cognitivă, semiotică, etnolingvistică, axiologică, lexicografică etc.

INVIDIA, ca una dintre categoriile antropologice fundamentale, este un fenomen complex, multifuncțional, cultural, mental și lingvistic, care necesită o examinare distinctă. Reconstrucția axiometrică și semantică a câmpului asociativ al INVIDIEI necesită reconstrucția etnoculturală și etnopsihologică a emoțiilor, prin concentrarea asupra: 1) trăsăturilor comune și distinctive ale imaginilor conștiinței lingvistice proprii reprezentanților diferitelor națiuni; 2) studierii și comprehensiunii identității și memoriei istorice a etnosului; 3) valorilor și stereotipurilor culturale ale etnosului, prin aplicarea tehnicilor psiholingvistice și cognitive.

Straipsniai / Articles

303

ANDREA GROMINOVA, OLEH TYSHCHENKO, IGOR KOROLYOV, MYROSLAVA FABIAN

Tehnicile cognitive menționate confirmă afirmația lui Kutter (1998: 72–73) potrivit căreia „INVIDIA este o lăcomie care mistuie o persoană din interior [...] se transformă într-un resentiment pe care Friedrich Nietzsche l-a numit «INVIDIE existențială» (germ. Lebensneid).” Semantica distructivă a INVIDIEI și a URII este evidențiată de Maria Szymkowska (1989: 27), care privește stările emoționale prin prisma „igienei psihologice”: acestea au „sensul distrugerii și al bolii atât din punctul de vedere al sănătății somatice a celor care le trăiesc, cât și al celor către care sunt îndreptate. Ele constituie o amenințare pentru sănătatea fizică.”

Ca categorie multidimensională, INVIDIA a atras întotdeauna atenția cercetătorilor care încearcă să găsească răspunsuri la întrebări despre alcătuirea și manifestările sale. Din perspectiva științei nursingului, analiza INVIDIEI se bazează pe dorința de a înțelege ființele umane din perspectiva sănătății și a bolii subiective (Maijala, Munnukka, Nikkonen 2000).

Studii similare se concentrează asupra cercetării INVIDIEI și GELOZIEI și asupra modului în care aspectele lor pozitive și negative în rândul cadrelor didactice din domeniul nursingului afectează locul de muncă (Cleary, Walter, Halcomb, Lopez 2016) și încearcă să demonstreze că nu numai pacienții pot INVIDIA creativitatea analiștilor lor, ci și terapeuții și analiștii pot INVIDIA creativitatea pacienților lor (Safán-Gerard 2019; Hupka, Zaleski, Jurgen, Reidl, Tarabrina 1997). Oleh Tyshchenko (2020: 248) a identificat particularitățile compatibilității lexemelor cu INVIDIA și GELOZIA în limbile slave. Numeroase lucrări prezintă o reflecție comparativă și tipologică asupra conceptului analizat: Irina Nesvetajlova (2010), Irina Koltuckaja (2014), Natalija Šapran (2015), Tatjana Grigorjanová, Marina Matytcina (2018).

Bazându-se pe categoriile antropologiei culturale și ale psihologiei umane, Schoeck demonstrează că FRICA și INVIDIA sunt componente integrale ale relațiilor umane existente în culturile moderne și primitive, în care reprezentările și conceptele relevante categorizează și reglementează diversele manifestări ale INVIDIEI (Gawarkiewicz 2008: 11).

INVIDIA este unul dintre cele Șapte păcate capitale și cel mai rușinos dintre ele; derivă din latinescul invidia, „lipsa vederii”. Este profund înrădăcinată în psihicul uman, fiind comună tuturor timpurilor și oamenilor. De obicei, este îndreptată către persoanele care se compară sau simt că se află în competiție.

Oamenii invidioși tind să fie ostili, furioși, plini de resentimente și iritabili. Pentru o delimitare mai clară a acestor nuanțe în emoțiile investigate, cercetătorii folosesc principiul primitivelor semantice, propus de Wierzbicka: 1) X simte INVIDIE: „I s-a întâmplat ceva bun altcuiva. Mie nu mi s-a întâmplat. Nu vreau să fie așa. Vreau ca astfel de lucruri bune să mi se întâmple mie, nu altcuiva. Prin urmare, sufăr și îi urăsc pe ceilalți”; 2) X simte gelozie: „Mi-e teamă că persoana care îmi este dragă are sentimente bune pentru altcineva. Mi-e teamă că persoana care îmi este dragă își poate pierde sentimentele bune față de mine. Nu vreau să fie așa. Îmi doresc ca persoana care îmi este dragă să aibă sentimente bune doar pentru mine. Prin urmare, sufăr și îl/o urăsc pe celălalt” (Wierzbicka 2006: 123).

304

Acta Linguistica Lithuanica XC

Envy as a Psychological and Cognitive Phenomenon in Ukrainian and Slovak Linguistic Consciousness (Based on the Associative Experiment)

persoana care îmi este dragă își poate pierde sentimentele bune față de mine. Nu vreau să fie așa. Îmi doresc ca persoana care îmi este dragă să aibă sentimente bune doar pentru mine. Prin urmare, sufăr și îl/o urăsc pe celălalt” (Wierzbicka 2006: 123).

Cercetarea de față își propune să creeze imaginea lingvistică și culturală a INVIDIEI pe baza unui experiment asociativ, precum și să prezinte „portretul său psihologic” în cadrul practicilor discursive consacrate și, în special, în funcționarea sa în conștiința cotidiană a individului, în acte de vorbire subiective și individuale, evidențiindu-i frecvența și elaborându-i tipologia în rândul studenților ucraineni și slovaci.

Pentru a atinge scopul cercetării, au fost formulate următoarele sarcini: realizarea unei scurte prezentări generale a INVIDIEI ca fenomen psihocognitiv și social; prezentarea sferei conceptuale a INVIDIEI respondenților ucraineni și slovaci sub forma structurii unui cadru și identificarea conținutului verbal al fiecăruia, ținând seama de frecvența și de componența calitativă a reacțiilor; după stabilirea indicelui conexiunii asociative reciproce dintre concepte, identificarea zonelor de intersectare semantică în perechile asociative INVIDIA – LĂCOMIA, INVIDIA – GELOZIA în cadrul rețelei asociativ-verbale; descrierea tipologiei reacțiilor în cadrul fiecărui subcadru propus (scenarial, axiologic, parametric, cauzal etc.), ținând seama de universalitatea, unicitatea și specificitatea lor național-culturală; reprezentarea grafică a reacțiilor obținute la cuvintele-stimul în forma grafică adecvată și comentarea acestora.

2. BAZA METODOLOGICĂ A CERCETĂRII

În prezentul articol, modelarea prin cadre a INVIDIEI în conștiința lingvistică a ucrainenilor și slovacilor se bazează pe noțiunea de cadru ca structură taxonomică complexă. Sociologul american Goffman interpretează cadrul ca fiind capacitatea conștiinței practice „de a asambla lumea într-un întreg organizat fără participarea controlului discursiv”, ca „o anumită perspectivă a percepției care creează o definiție formală a situației”, adică cadrele sunt elemente de bază pe care cercetătorul le poate identifica în cadrul situațiilor. Situațiile sunt supuse unor principii organizatoare care „generează” diferite evenimente, de exemplu evenimente sociale. Aceleași principii reglementează și participarea noastră subiectivă la evenimente (Goffman 1974: 10–11; Sinieleva 2014: 78).

După cum se recunoaște în general, experimentul asociativ este o tehnică de studiere a reacțiilor verbale la cuvinte sau combinații de cuvinte (stimuli), care relevă conexiuni reflexive temporare între senzații, sentimente, imagini, concepte și denumiri în lexicul mental al vorbitorilor nativi.

Straipsniai / Articles

305

ANDREA GROMINOVA, OLEH TYSHCHENKO, IGOR KOROLYOV, MYROSLAVA FABIAN

Un experiment asociativ presupune chestionarea informanților cu o listă de stimuli și stabilirea ulterioară a celor mai frecvente reacții (Galton, Tumb, Marbe). Acesta urmărește modelarea sistemului lingvistic sub forma unei rețele asociativ-verbale (Yu. N. Karaulov) sau a unor câmpuri asociative ale vocabularului, precum și formarea unui „profil asociativ” al imaginilor conștiinței (Ufimceva 2008: 20).

În plus, experimentul asociativ „permite confirmarea relevanței psihologice a premiselor teoretice ale cercetătorului, adică reprezentarea rețelei asociative a sensurilor [...] ca reflectare a structurilor conceptuale ierarhice din mintea vorbitorului” (Potapenko 2013: 20), iar reacțiile la un stimul specific pot fi considerate o reflectare a structurilor conceptuale corespunzătoare, care, într-o anumită măsură, sunt însoțite de emoții și evaluări, în conformitate cu tabloul conceptual al lumii al informantului.

După cum precizează Zinaida Popova și Josif Sternin (2007: 203), „o interpretare cognitivă a rezultatelor experimentelor asociative poate fi realizată prin etapa descrierii sensurilor psiholingvistice sau printr-o interpretare cognitivă directă a asociaților”. Potrivit lui Roman Gawarkiewicz (2008: 7), „experimentul asociativ urmărește să analizeze modalitățile de descriere, interpretare și percepere a lumii, categorizarea sa evaluativă de către vorbitorii nativi contemporani, pentru a reprezenta «sistemul de sensuri creat de cultură»”.

Limba este o reflectare a sistemului nostru conceptual (Tyshchenko, Korolyov, Palchevska 2021), iar prin realizarea unor experimente asociative psiholingvistice cognitive, precum și prin utilizarea diverselor alte metodologii, putem găsi o soluție complexă pentru încadrarea conceptuală a limbii în gândire, împreună cu subcadrele sale. Componenta emoțională joacă un rol principal în modelarea atât a imaginii mitologice, cât și a celei moderne asupra lumii.

Testele asociative fundamental contrastive sunt realizate pe diverse grupuri tematice de vocabular în limbi înrudite îndeaproape, precum și în limbi îndepărtate structural și geografic. De exemplu, Petrova (2018: 14) a prezentat câmpul asociativ al denumirilor stimulilor pentru FOOD în ucraineană, engleză și greaca modernă, identificând următoarele tipuri de reacții: sintagmatice, paradigmatice, tematice, fonetice, de formare a cuvintelor, reminiscente (citat), hiponimice, nume de personalități, mărci geografice, naționale și culturale, evaluative, individuale (asocieri subiective). Pentru o analiză completă a acestei probleme în psiholingvistica ucraineană și comparată, a se vedea (Levchenko, Tyshchenko, Dilai 2020).

306

Acta Linguistica Lithuanica XC

Envy as a Psychological and Cognitive Phenomenon in Ukrainian and Slovak Linguistic Consciousness (Based on the Associative Experiment)

3. PROCEDURA ȘI REZULTATELE CERCETĂRII

Baza empirică a cercetării o constituie rezultatele experimentului asociativ realizat în 2019. Scenariul general al experimentului asociativ liber a constat în următoarea procedură de cercetare: la experimentul asociativ au participat studenții și cadeții Universității de Stat pentru Siguranța Vieții din Liov (specializările Siguranță la Incendii, Securitate Civilă), studenții Universității Naționale Politehnice din Liov și ai Universității „Sf. Chiril și Metodiu” din Trnava. În total, 194 de respondenți ucraineni și 127 de respondenți slovaci au primit 67 de stimuli, precum envy(n), to envy(v); envious(adj) like/as, care, în ansamblul reacțiilor obținute, creează rețeaua verbală asociativă a sferei conceptuale ENVY. Astfel, un total de 145 de reacții ale respondenților ucraineni, dintre care 104 unice, și 536 de reacții ale respondenților slovaci, obținute în procesul experimentului asociativ, sunt prezentate în Figurile 1 și 2, respectiv.

Desfășurarea experimentului arată că participanții (respondenții ucraineni) au reacționat fără a omite stimulii, în special până la mijlocul listei oferite; spre sfârșitul listei, numărul reacțiilor scade semnificativ (sau se limitează la un singur răspuns la un cuvânt-stimul). Mai mulți respondenți au indicat „nicio asociere” chiar la începutul listei sau au trasat o linie, indicând absența oricărei reacții.

Dimpotrivă, studenții slovaci (în pofida numărului mai mic de respondenți) au participat mai activ și au încercat să răspundă în mod egal la toți stimulii lexicali pe parcursul sondajului. Astfel, pentru majoritatea stimulilor lexicali au fost oferite mai multe reacții-răspuns. Acest factor subiectiv poate fi utilizat pentru a explica anumite disproporții ale răspunsurilor primite de la respondenții ucraineni și slovaci.

În cercetarea prezentată, experimentul și analiza răspunsurilor verbale nu au inclus sarcina de a determina corelația și specificitatea răspunsurilor respondenților pe baza genului acestora. Considerăm că investigarea acestui aspect justifică un studiu separat.

Totuși, în cadrul experimentului de asociere dirijată, o sarcină distinctă a fost urmărirea tipologiei reacțiilor în funcție de etalonul de comparație (cu ce obiecte este comparat ENVY în combinațiile de cuvinte „envious as” la forma masculină și „envious as” la forma feminină). Pentru a asigura universalitatea rezultatelor și a evidenția componenta socială, în special factorul de gen, în segmentul relevant al experimentului, considerăm esențial să oferim comentarii asupra frecvenței asocierilor verbale în fiecare dintre limbile comparate, specificând totodată numărul răspunsurilor masculine și feminine, respectiv.

Un aspect al metodologiei propuse îl constituie determinarea „distanței asociative” dintre concepte, utilizând analiza datelor privind asociații lor comuni

Straipsniai / Articles

307

ANDREA GROMINOVA, OLEH TYSHCHENKO, IGOR KOROLYOV, MYROSLAVA FABIAN

(indicele conexiunii asociative reciproce), precum și rezultatele vizualizării experimentului asociativ, ceea ce face posibilă identificarea unor astfel de zone comune (de exemplu, între ENVY și lăcomie, ENVY și gelozie). Fig. 3–4 prezintă secțiunea investigată a rețelei asociativ-verbale.

Indicele conexiunii reciproce dintre concepte asociative a fost calculat prin determinarea corelației dintre numărul reacțiilor identice și numărul total al reacțiilor obținute. Anterior, o tehnică similară a fost propusă (Ulanovič 2010: 214).

Este important să precizăm că, pentru descrierea rezultatelor obținute, nu au fost luate în considerare toate reacțiile primite, ci doar cele care corespund metodei de distribuire a reacțiilor (pe subcadre în cadrul cadrelor) propuse de autori, deoarece aceste asocieri verbale prezintă cea mai mare relevanță pragmatică și cognitiv-valorică pentru rezultatele obținute. Prin urmare, descrierea nu include rezultatele reacțiilor asociate subcadrelor declarativ, participial și posesiv (apartenența lui ENVY la un anumit obiect). De aceea, numărul reacțiilor descrise în partea principală a cercetării este mult mai mic decât lista generală a reacțiilor primite.

FIG. 1. Reacții la stimulul zazdristʹ „ENVY”

308

Acta Linguistica Lithuanica XC

Envy as a Psychological and Cognitive Phenomenon in Ukrainian and Slovak Linguistic Consciousness (Based on the Associative Experiment)

FIG. 2. Reacții la stimulul závisť „ENVY”

Pentru început, este oferită o analiză aprofundată a subcadrelor axiologic și cromatic. Evaluarea lui ENVY în cadrul categoriei BINE-RĂU ocupă în principal polul negativ al scalei axiologice. Ea se manifestă mai ales prin stimulentul de a invidia în categoriile încălcării normelor curente, evaluării etice, respingerii, uneori cu o manifestare semnificativă a negativității (în gândurile sau acțiunile unei persoane): ucraineană не варто/not worth (f 1,3), дуже погано/very bad (m 0,65), думати погано/think poorly (f 0,65), зле/bad (f 0,65) зло/evil (f 1,3/m 1,3), недобре, негатив/not good, negative (f 1,3), slovacă negatívne/negatively (f 2,00).

Reacții similare sunt observate la stimulul заздрість ‘ENVY’: найгірше/the worst (m 0,69), недобре/not good (m 0,69), нічого доброго/nothing good (m 0,69), обмеженість/narrow-mindedness (f 0,69), погана/bad (f 0,69), погано/badly (f 0,69/m 2,07). Observăm reacții similare la stimulul заздрити ‘to ENVY’ (f 3,9/m 2,6): погано/badness (m 1,38), низько/mean (m 0,69), ницість/meanness (f 1,38), недоречність/inappropriateness (f 0,69), нікчемність/worthlessness (f 0,69), користолюбність/selfishness (f 0,69). Acest concept este interpretat în limitele normelor etice și religioase ca încălcare a anumitor interdicții și reglementări: гріх/sin (de obicei o reacție feminină suficient de productivă

Straipsniai / Articles

309

ANDREA GROMINOVA, OLEH TYSHCHENKO, IGOR KOROLYOV, MYROSLAVA FABIAN

feminină la stimulul заздрість „ENVY” f 4,83 și f 1,95 la stimulul заздрити „a invidia”. O evaluare negativă este verbalizată și prin негарно, погано/ugly, bad (m 0,65), собі шкодити/harm oneself (f 0,65), шкідливо/harmful (m 0,65), uneori reacțiile conțin descriptori modali – варто-не варто, дозволене-недозволене/worth–not worth, allowed–not allowed, dintre care prevalează al doilea: există, de asemenea, unii indicatori negativi, cuvinte din categoria stării: не варто/not worth (f 1,3), не можна/not allowed (f 0,65/m 0,65), непотрібно/unnecessary (f 0,65/m 0,65), неможна/impossible (m 0,65). Exemple de reacții evaluative și orientate pragmatic în conștiința lingvistică slovacă: hanba/a shame (f 4,00), nedopriat’/to not indulge (f 2,00), nedopriat’ druhým/to not indulge others (m 11,76/f 2,00), neuniesť pravdu/can’t stand the truth, pokrytectvo/hypocrisy, zneušťovať národnú hrdosť/to dishonour national pride (f 2,00).

În ceea ce privește gradul de exprimare a lui ENVY reflectat în asocierile verbale relevate ale respondenților ucraineni și slovaci, acesta se reflectă cel mai clar în parametrizarea emoției indicate prin asocieri legate de culoare. Este important de subliniat că încadrarea lui ENVY prin simbolismul culorilor coincide în mare măsură cu datele prezentate la nivelul unui model naiv al lumii în dicționarele frazeologice și explicative, în proverbele și zicătorile limbilor comparate.

Mai mult, după cum arată colocările lexemelor-cheie și conexiunile lor frazeologice, în limbile slave de est ENVY este neagră, dar în cehă, la fel ca în engleză și germană, este verde. A se compara: cehă bledá (zelená) závisť, ozelenieť/zeleňet’ od závis­ti (ČRFS 2002: 629), engleză The green-eyed monster (SAFS 878). Același lucru apare în polonă: Zzieleniał z zazdrości (zawiści) (NKPP III 836). A se vedea mai multe detalii: Tyshchenko 2020: 262.

4. ASPECTE ALE PARAMETRIZĂRII LUI ENVY: SUBCADRUL CROMATIC

Este relevant să precizăm că, în acest grup de reacții, codul somatic este adesea combinat cu metafore ale CULORII NEGRE, de exemplu, reacții la stimulul заздрити ‘to ENVY’ – no чорному/very jealous, чорний/black, чорно/terribly, чорно, погано/very, bad, заздрість ‘ENVY’ – буває тільки чорна/There is only black ENVY, біла заздрість/white ENVY, заздри́ти ‘to ENVY’ – по-білому/jealous, yellow colour, Аж у нім жовч кипить/He is on (f 1,3), (f 0,65), (f 1,3), (f 0,65), (f 0,69), (f 2,76), (f 1,3), (f 0,69). Ucrainenii asociază fierea cu răutatea, ENVY („

310

Acta Linguistica Lithuanica XC

Envy as a Psychological and Cognitive Phenomenon in Ukrainian and Slovak Linguistic Consciousness (Based on the Associative Experiment)

margine). Paralelele asociativ-simbolice distincte (vom numi reacțiile lor de tip ep idigmatic) pot fi reduse la următoarele: тінь/umbră (m 0,69), чорний, чорномаз/negru, negreală (f 0,69).

În contextul parametrizării INVIDIEI, sunt identificate anumite asocieri care semnifică metaforic intensitatea și profunzimea emoțiilor (subcadrul parametric). Intensitatea manifestărilor INVIDIEI în reacțiile respondenților este reprezentată în principal de adverbele: ярісно, несамовито/strălucitor, frenetic (f 0,65), дуже/foarte (m 0,65), сильно/puternic (m 0,65), дико/sălbatic (f 0,65), de verbul міряти/a măsura (f 0,65), de adjectivele велика/mare (m 0,69), глибока/adâncă (f 0,69); evaluarea тупо/prostește (m 0.65) și, sporadic, reacțiile de tip fiziologic cu o exprimare negativă, peiorativă, a intensității acțiunii запльовуватися/a se scuipa (f 0.65).

5. INVIDIA CA BOALĂ ȘI SUFERINȚĂ DIN CAUZA SUCCESULUI ALTORA, METAFORĂ. INVIDIA – DISTRUGERE

Subcadrul trăirii emoțiilor legate de stările emoționale constă din următoarele răspunsuri la stimulul заздрість „INVIDIA”: пригноблення, туга (m 0,69). În general, acest grup de asocieri verbale se caracterizează prin dominația metaforelor somatice care exprimă durerea psihică, suferința și boala, aspect firesc pentru ontologia acestor stări emoționale și a celor similare: біль, щем/durere, durere ascuțită (f 0,69), страждати, мучитись/a suferi, a îndura (f 0,65), мука/chin (f 0,69), самотність/singurătate (f 0,69), slovac trápenie/suferință (f 2,00), tortură, túžiť/a dori (m 5,88).

Unele dintre acestea dezvăluie semantica cauzei ca rezultat al observării realizărilor celuilalt страждати від досягнень інших/a suferi din cauza realizărilor altora (f 0,65). Manifestările asociative ale INVIDIEI sunt însoțite de emoții neutre (переживати (f 0,65), сумління/a-și face griji (f 0.65), conștiință (f 0,69)) sau de emoții negative precum FRICA, DISPERAREA, URA etc.: заздрити „a INVIDIA” – боятися/a se teme (m 0,65), відчай/disperare (m 0,65); există, de asemenea, operatori modali frecvenți, precum „pierderea credinței în ceva” sau presupoziții pragmatice expresive orientate către subiect: зневіра, невпевненість/disperare, nesiguranță (f 0,65), не вірити у себе/a nu crede în sine (f 0,65), precum și злість/mânie care predomină în reacțiile feminine (f 2.07/m 0.69), зло/rău (cu aproximativ același număr de reacții, 2.07), злоба/răutate – la stimulul заздрість „INVIDIA”, slovac nenávisť/ură, hnev/mânie, je zlá/este rea, krutá/

Straipsniai / Articles

311

ANDREA GROMINOVA, OLEH TYSHCHENKO, IGOR KOROLYOV, MYROSLAVA FABIAN

crudă, зло/rău, zlá kvalita človeka/calitatea rea a unei persoane (f 2,00), zlá vlastnosť/o trăsătură rea (m 5,88).

Aceste reacții pot fi combinate cu un cod somatic, incluzând „influențarea simțurilor”, compară: образными, дражними/a tachina, a batjocori (m 0.65), precum și cu expresii ale intensității emoționale: бути одержимим/a fi obsedat (f 0,65), не любити/a nu plăcea (m 0,65), ненавидіти/a urî (f 0,65). Uneori apar reacții de tip frazeologic, corelate cu enunțuri figurative precum скрегтєт зубовний/scrâșnirea dinților (f 0,69). Reacții intelectuale comune la заздрість „INVIDIA” sunt observate în răspunsurile feminine: дурість, дурниці/prostie, nonsens (f 2,76/m 0,69), precum și reacții de tip caracterologic хитрість/șiretenie, хиба/greșeală, пиха/mândrie (f 0,69). Respondenții slovaci, în majoritate femei, reacționează la závisť „INVIDIA” printr-o marcare axiologică negativă legată de ideea de greșeală, încălcare a anumitor norme, antinormă, abatere, falsitate, păcat chyba/o greșeală, faloš/falsitate, nenormalita/anormalitate (f 2,00), hriech/un păcat (m 11,76/f 2,00), asociate rareori cu abilitățile mintale ale persoanei: hlupák/un prost (f 2,00).

În unele reacții asociative se manifestă un grad ambivalent-moderat de URĂ: no-доброму ненавидіти/a urî într-un mod bun (f 0.65). Acest lucru este observabil și în alte trăsături reacționale pozitive însoțitoare: радіти/a se bucura (m 0,65) sau în reacții exprimate prin interjecții фу/bleah (m 0,65). Psihologii demonstrează considerații similare, compară егоїзм/egoism ca una dintre reacțiile din răspunsurile feminine (f 1,38); reacția slovacă din acest grup predomină în răspunsurile masculine: egoista/egoist, a nenávisť/ură (m 5,88).

6. METAFORILE CORPORALE ALE INVIDIEI

Referindu-ne la categorizarea metaforică a INVIDIEI, trebuie subliniat faptul că aceasta apare ca O CREATURĂ AGRESIVĂ care poate provoca anumite efecte fizice negative și vătămătoare asupra obiectului: ucraineană. Заздрість їсть людину, як посуха билину/A fi verde de INVIDIE. Unele dintre reacțiile obținute sunt legate de ideea de demolare, pierdere și alte acțiuni distructive: погубить/va distruge, губити/zdrobește руйнувати/a ruina, самознищення/autodistrugere, точить душу/distruge sufletul (f 0,69). Reacțiile slovace la metaforele corporale de acest tip sunt reprezentate în răspunsurile masculine prin asocieri verbale ep idigmatice precum zožiera dušu človeka/el vede sufletul omului, zožierať/a devora, inclusiv prin formațiuni lexicale pažravosť/lăcomie (f 2,00).

Unele reacții verbale reprezintă modelul metaforic INVIDIA ESTE UN ANIMAL (reacția жаба/broască (f 0,65/m0,65); душить/sufocă (f 0,69), care

312

Acta Linguistica Lithuanica XC

Invidia ca fenomen psihologic și cognitiv în conștiința lingvistică ucraineană și slovacă (pe baza experimentului asociativ)

se corelează cu contextele: ucraineană. жаба давить (придавила) кого, жаба зайца (їсть) кого; жаба зелена/broasca apasă (a apăsat) pe cineva, broasca a mâncat (mănâncă) pe cineva; broască verde (A fi ieftin).

Modelele metaforice EMOȚIA ESTE O ENTITATE DISCRETĂ și CORPUL ESTE UN CONTAINER din știința cognitivă caracterizează reacțiile feminine (f 0,65) legate de schema imagistică CONTAINER (CORPUL ESTE UN CONTAINER AL EMOȚIILOR), de exemplu: в душі/în suflet (заздрити „a INVIDIA” stimulul) și душевна пустота/gol sufletesc (f 0,69) marchează asociativ starea spirituală, interioară a unei ființe umane. O reacție tipologic similară la stimulul závisť „INVIDIE” a fost înregistrată în răspunsurile slovace: prázdna duša/suflet gol (f 6,00).

7. SUBCADRUL CAUZATIV: SUCCES, CARIERĂ, BOGĂȚIE-SĂRĂCIE

Subcadrul cauzativ este actualizat predominant prin reacția sa verbală la ideea de statut social, succes și carieră. Reacțiile de primul tip sunt caracteristice bărbaților бідність, біда/sărăcie, necaz (m 1,30), corelându-se cu motivele bunăstării și prosperității, după cum consemnează Nomys (1993: 55; 279): Нехай завидують гірше, щоб прибуло більше, Завидуй гірше, так уродить більше/Să invidieze ceea ce este mai rău, ca să vină mai mult, Invidiază ceea ce este mai rău, astfel va rodi mai mult (ibid., 279), Нема щастя без заздрості/Nu există fericire fără INVIDIE (ibid., 55). Expresii similare sunt înregistrate în limba slovacă: Kto má šťastie, tomu závidía, a kto má škodu, má i posmech/Cei norocoși sunt invidiați, iar cei nenorocoși sunt luați în derâdere, Šťastie bez závisti nebýva/Nu există fericire fără INVIDIE, Šťastie budí závisť/Fericirea trezește INVIDIA (Záturecký 2018: 153).

În rețeaua asociativă verbală există anumite relații între INVIDIE și LĂCOMIE, însă acestea nu sunt exprimate în mod pregnant de reacțiile obținute la toți stimulii INVIDIEI: ENVY: ревнуватий/a fi gelos (f 0,65) este uneori reprezentată prin argoul masculin жмот/zgârcit (m 0,65), alături de termenii literari скупість; подаїмость/zgârcenie; a se sufoca de INVIDIE (m 0,65); persoană avară este urmărită în reacțiile comparative feminine din cadrul subcadrului avar ca/precum și în reacțiile la stimulul INVIDIE-lăcomie (m 0,69). La rândul lor, respondenții slovaci au oferit următoarele reacții: chamtivosť/lăcomie, chamtivec „o persoană lacomă, în principal de sex feminin” (f 6,00), chamtivec (f 3,00) la stimulul závisťlivý ako și neprajník/„invidios”, nedoprajný/„ranchiunos”, neprajný ako/„răuvoitor”, žiarliť/a fi gelos (m 5,88/f 2,00), în principal în răspunsurile masculine, unde legăturile INVIDIEI cu GELOZIA și LĂCOMIA pot

Straipsniai / Articles

313

ANDREA GROMINOVA, OLEH TYSHCHENKO, IGOR KOROLYOV, MYROSLAVA FABIAN

pot fi observate (conexiuni transc­onceptuale, zone verbale asociative ale intersecției lor).

Aceleași reacții reprezintă stimulul заздрість „INVIDIE” și avarice: багатство/wealth (m 0,69), epouи/money (m 0,69), золото/gold (reacție masculină mai puțin frecventă, 0,69) la stimulul заздрість „INVIDIE”, la stimulul жадібність ‘greed’ – бідність/poverty (câte 0,65), бідолаха/poor man (m 0,65). Următoarele asocieri verbale slovace de tip simbolic au fost înregistrate pentru stimulul závidieť „a INVIDIA”: blahobyt/well-being, majetok/property, nemať ‘to, čo ostatní/not to have what others have (f 2,00), peniaze/money, bohatstvo/each (f 2,00). Aceste reacții se disting pe baza imaginii naive slovace asupra lumii, care reflectă atitudinea față de săraci și bogați: este mai bine când oamenii INVIDIAZĂ bogăția, bunăstarea și sănătatea bună decât să compătimească sărăcia: Bohatstvo plodí závisť, chudoba nenávisť/, Majetok ide so závisťou/Property goes with ENVY, Bodaj by mi ľudia závideli, ako by ma mali ľutovať/I wish people would ENVY me rather than pity me, Odvráť, bože, ľutovníkov a prispor nám závistníkov!/Turn away, O God, the pitiful and bring forth the envious! (Záturecký 2018: 164; 153). Numeroase expresii similare sunt reprezentate în imaginile lingvistice poloneză și cehă asupra lumii.

Asocierea specific unică în limba slovacă la stimulii závisť „INVIDIE”, závidieť „a INVIDIA” conține următoarele reacții feminine: kravina/bullshit (f 2,00), Harabin/Harabin (numele de familie al unui politician din Slovacia), Horcrux/Horcrux (obiect magic din Harry Potter), vládne svetom/he rules the world, spoločnosť, Slovensko/Slovakia (f 2,00), aj nos medzi očami/even the nose between one’s eyes (f 4,00), nebezpečenstvo/danger (m 5,88). Reacțiile exclusiv masculine includ vlasy/hair, pasivita/passivity, je na plač/one could cry about it (m 5,88); unele dintre ele sunt caracterizate de particularități naționale și culturale, de exemplu aj pekné počasie na pohrebe/even good weather during a funeral (f 2,00). Aceasta din urmă se referă la relicve frazeologice și poate fi explicată folosind un dicționar frazeologic: závidieť niekomu nos medzi očami. Există un citat de Samuel Smiles: Jestvujú ľudia, čo človeku závidia aj pekné počasie na jeho pohrebe, ceea ce înseamnă că există oameni care INVIDIAZĂ chiar și vremea bună de la înmormântare. INVIDIA este folosită aici ironic: toată lumea invidiază persoana, aceasta are totul, chiar și vreme bună la propria înmormântare.

Examinăm tipologia reacțiilor obținute la stimulii lexicali заздрість „INVIDIE” și заздрити „a INVIDIA”, grupate în jurul succesului, carierei, progresului, muncii: de exemplu, stimulul заздрити „a INVIDIA” – reacțiile достягнення, успіх, успіхам/achievement, success, successes (f 0,65). Uneori, astfel de reacții reflectă o intenție modal-pragmatică distinctivă a unei persoane: прагнути кращого; сам добийся/to strive for the best; do it yourself (m 0,65), la stimulul жадібність „lăcomie” – бажання/desire (f 0,69). Rareori există unele cauzative vagi către

314

Acta Linguistica Lithuanica XC

Invidia ca fenomen psihologic și cognitiv în conștiința lingvistică ucraineană și slovacă (pe baza experimentului asociativ)

stimulul заздрість „INVIDIE” – за щось/pentru ceva (m 0,65), заздрити „a INVIDIA” – робота/serviciu (f 0,65), кар’єра/carieră (m 0,65). Asocierile slovace sunt similare și caracteristice în principal bărbaților: „INVIDIE” – pre niečo/pentru ceva, „a INVIDIA” – práca/muncă, kariéra/carieră.

Coincidențe tipologice pot fi urmărite în reacțiile verbale legate de conceptele conterminale заздрість „INVIDIE” și жадібність „lăcomie”/závisť „INVIDIE” și chamtivosť/lăcomie (f 1,95/m 0,65) (a se vedea Figurile 3, 4).

FIG. 3. Coincidența reacțiilor la stimulii заздрість „INVIDIE” și жадібність „lăcomie”

FIG. 4. Coincidența reacțiilor la stimulii závisť „invidie” și chamtivosť „lăcomie”

În ceea ce privește credințele prototipice despre persoanele invidioase (subcadrul comparativ invidios ca/precum), de obicei, o persoană săracă și lipsită îl invidiază pe celălalt pentru bogăția și prosperitatea sa (бідний, бідняк/sărac, om sărac sau reacții prin cuvinte care au sufixe de evaluare subiectivă бідося/năpăstuit (f 0,65/m 0,65) sau одинокий,

Straipsniai / Articles

315

ANDREA GROMINOVA, OLEH TYSHCHENKO, IGOR KOROLYOV, MYROSLAVA FABIAN

віділюдькуватий/lonely, withdrawn (f 0,65). Reacțiile la stimulul envious as/like (forma feminină) asociate cu sărăcia sunt mai puțin frecvente (m 0,65). În general, reacțiile antropocentrice obținute, care conțin termenul generic human being (predominant feminin), uneori cu adjective peiorative націрша людина, одинока нещасна жінка/the worst person, a lonely unhappy woman, sunt de asemenea legate de evil eye/вірклива (f 0,65).

8. SUBCADRUL COMPARATIV: REACȚII LA STIMULUL ENVIOUS AS/LIKE (LA FORMA MASCULINĂ) ȘI ENVIOUS AS/LIKE (LA FORMA FEMININĂ)

Reacțiile rare și atipice sunt asociate cu numele plantelor. Conform datelor obținute, a fost înregistrată o singură reacție feminină de acest tip морква/carrot (f 0,65), al cărei sens este dificil de explicat rațional. Putem vorbi despre reacții situaționale sau extrem de subiective. Doar respondentele compară o femeie invidioasă cu a witch/відьма (f 1,56), cu antroponimul Параска/Paraska (presupusă sub influența literaturii), cu o bârfitoare пліткарка/scandalmonger sau cu un subiect nedeterminat не знаю хто/do not know who (f 0,78); în timp ce bărbații – cu copii și cu unele valori umane universale vitale, precum viața și bunătatea (m 0,78). În plus, reacțiile masculine sunt legate de conceptele de DREPTATE și ADEVĂR: виправдання і хотіти чи бажати чогось/justification and wanting or desiring something (m 0,78). Femeile tind să asocieze INVIDIA cu ONESTITATEA (f 0,78) și să o considere stabilă și neschimbătoare завжди/always (f 0,78). De asemenea, putem observa sporadic legătura cu corelate metaforice somatice, precum жало/sting (m 0,65). Unele reacții aluzive intertextuale legate de desene animate (поштар Печкін/postman Pechkin – doar în reacțiile feminine 0,65), de antonomază Лескавхевська/Leskahveska (doar în reacțiile feminine 0,65), de unele concepte religioase Буда/Buda (m 0,78) sunt deosebit de expresive. Reacțiile de origine frazeologică жаба/frog sau comparațiile аж очі повилазили/the eyes popped out from shock aparțin răspunsurilor feminine.

Multe reacții reprezintă relații familiale sau interpersonale (тітка/aunt f 0,78), imagini cotidiene ale mediului apropiat (сусіди, сусід/neighbours, neighbour – m 0,78, combinații de cuvinte atributive și pronominale сусіди, моя сусідка зла сусідка, сусідка/neighbours, my neighbour is an evil neighbour, neighbour f 6,25/m 3,13 în funcția de etalon al comparației), caracteristici sociale și de vârstă (розлучена/divorced f 0,78), profesia продавець/seller (m 0,78), statutul social дякова жінка/deacon’s wife (f 0,65). Ele sunt, de asemenea, tipice pentru

316

Acta Linguistica Lithuanica XC

Invidia ca fenomen psihologic și cognitiv

în conștiința lingvistică ucraineană și slovacă

(Pe baza experimentului asociativ)

Slovacii: chcem to, čo sused / I want what my neighbour wants (f 2,00), suseda / male neighbour (m 23,53/f 8,00), susedka / female neighbour (f 2,00).

Reacțiile asociative de statut din limba slovacă sunt legate de relațiile familiale și de rudenie – soacra sau o rudă în general: súrodenec / a sibling, svokra / mother-in-law (f 2,00), care servesc drept etalon al comparației în construcții precum závisťlivý ako.

Totuși, animalele și insectele evocă cele mai puternice asocieri: заздрити „a INVIDIA”: бджілка / bee (m 0,78), вовчиця / she-wolf (m 0,78), fără conotații emoționale вовк, ворона / wolf, crow (f 1,56), гусениця, пантера / caterpillar, panther (f 0,78). Conform rezultatelor experimentului asociativ, snake este considerat etalonul INVIDIEI feminine змія (f 3,13/m 0,78), mai puțin tipic лисиця / fox (f 1,56/m 0,78), миша / mouse (f 0,78/m 1,56), муха / fly (f 0,78), iar cel mai puțin frecvent – зозуля, кицька, кобра, крыса / cuckoo, cat, cobra, rat (f 0,78). Reacțiile masculine, dimpotrivă, actualizează imaginile de кобила, курка, мавпа, павлін, сорока / mare, chicken, monkey, peacock, magpie (m 0,78) și собака / dog (m 1,56). Această din urmă reacție masculină poate fi considerată o evaluare negativă tipică a unei persoane răuvoitoare.

Subcadrul comparativ construit în timpul unui sondaj asociativ direct asupra răspunsurilor bazate pe gen merită, de asemenea, atenție. Aici INVIDIA a fost comparată cu alte obiecte, iar respondenții slovaci au relevat următoarele conexiuni asociative: cu animale, prin denumiri atât generice, cât și specifice Britská mačka / British cat (f 2,00), hovädo / brute (f 2,00), hus / a goose, vrana / a crow (m 5,88), laň / a doe, zmija / a snake (viper) (f 2,00), líška / a fox (f 6,00), mačka / cat, kamoš ka / friend, (f 2,00), straka / magpie (f 4,00), la stimulul závisťlivý ako; býk / a bull (f 2,00), pes / dog (f 4,00), straka / magpie (f 2,00), la stimulul závisťlivý ako. Răspunsul Britská mačka poate fi interpretat în termenii ieșirii Marii Britanii din UE; asocieri sociale și de rol, precum și asocieri de gen și vârstă človek (m 5,88/f 4,00), malé decko / a small child, moja stará / my old lady, starý človek / old person (m 5,88), baba / an old woman, stará babka / old grandma, šľachtic / a nobleman, priateľka / a friend, jednoduchá osoba / a single person (f 2,00), nepriateľka / enemy, nadriadená / superior (m 5,88). La stimulul závisťlivý ako apar nu numai asocieri reale, precum antonimele Slovák (f 2,00), chamtivec / a greedy person, maniak / maniac, hráč / player (f 2,00), inclusiv unele personaje mitologice strigoň / a male old witch, vlkodlak / werewolf (f 2,00). Reacțiile exclusiv feminine în limba slovacă cuprind reacții emoționale care conțin nume de persoane, de exemplu babižná / a hag, hlupák / a fool, pažravica / clove, zatrpknutá žena / bitter woman, zlá kráľovná / Evil Queen. În ceea ce privește stimulul závisťlivý ako, cele mai proeminente asocieri verbale includ nu numai nume de persoane sau reacții evaluative (mai puțin frecventă, dar expresivă chudák / poor guy

Straipsniai / Articles

317

ANDREA GROMINOVA, OLEH TYSHCHENKO, IGOR KOROLYOV, MYROSLAVA FABIAN

(m 11,76/f 2,00), dar și denumiri ale obiectelor INVIDIEI verbalizate prin cuvinte sau pronume nedefinite și cantitative (caracteristice în principal reacțiilor feminine: ja nie/I do not /not me, mnohí/many (f 2,00), în timp ce každý naokolo/everyone around (m 5,88) este de obicei un răspuns masculin.

FIG. 5. INVIDIA comparată cu alte obiecte: reacții la stimulii závisť’, závidieť’ and závisťlivý ako/závisťlivá ako

Există, de asemenea, câteva reacții unice care conțin nume proprii și denumiri etnice Fero/Fero (nume), Slovák/Slovak (persoană) (f 2,00). Astfel, Fero este un diminutiv al lui František, dar poate fi și un nume de familie. Această reacție ar putea fi asociată unei persoane sau unui individ.

318

Acta Linguistica Lituanica XC

Envy as a Psychological and Cognitive Phenomenon in Ukrainian and Slovak Linguistic Consciousness (Based on the Associative Experiment)

9. OBSERVAȚII CONCLUZIVE

Articolul prezintă o analiză lingvocognitivă a sferei conceptuale a INVIDIEI ca emoție-cheie, bazată pe datele unui experiment asociativ realizat cu studenți ucraineni și slovaci. Tipologia reacțiilor verbale este identificată în cadrul structurilor corespunzătoare de cadre și subcadre, sunt evidențiate caracterul lor tipic și unicitatea, iar caracteristicile sunt prezentate în termeni de frecvență și parametri cantitativi.

Prin stabilirea unui indice al conexiunii asociative reciproce dintre concepte, este prezentat un mecanism de modelare a rețelei asociativ-verbale (conform metodei lui Ulanovič, Karaulov etc.). Această abordare ne-a permis să stabilim cazurile de coincidență a reacțiilor la stimulii INVIDIE și LĂCOMIE și să le reprezentăm vizual în coloanele nr. 3 și 4.

Se atrage atenția asupra diferențelor dintre reacții în funcție de caracteristicile asociativ-imagistice și valorice. Specificitatea națională și culturală a asociaților obținuți este urmărită ținând cont de caracteristicile realiilor unei anumite culturi lingvistice (reacții frazeologice și metaforice, aluzii, comparații).

Conform analizei, cele mai frecvente sunt reacțiile cu o categorizare valorică, evaluarea INVIDIEI la polii bine-rău, bun-rău (subcadrul axiologic) și parametrizarea sa (intensitatea exprimării, în special prin asociații cromatice). În plus, merită luate în considerare reacțiile tipice comune ambelor limbi. Acestea se caracterizează printr-o marcare pragmatică clară și prin legătura cu conceptele de succes, carieră și noroc, care trezesc de obicei INVIDIA celorlalți (subcadrul cauzal), sau cu opozițiile bogat-sărac, reprezentate de mai multe reacții antonimice cu o conotație emoțională și expresivă distinctă (slovacă blahobyt/well-being, majetok/mansion, peniaze/money, ucraineană гроші/money, золото/gold, бідаха/poor man, біdося/poor thing).

Aceste din urmă reacții ucrainene și slovace demonstrează similitudini tipologice, explicabile în mod evident printr-un sistem comun de valori și idei sociale, etice și creștine. Datele obținute sunt susținute de contexte paremiologice și frazeologice din dicționarele ambelor limbi. Reacțiile exclusiv slovace reprezintă negarea falsității și a minciunii (conceptualizarea ADEVĂRULUI și a MÂNDRIEI) sau lipsa de respect față de mândria națională.

Multe reacții reflectă emoții de suferință și stări fizice și mintale dureroase. Ele evidențiază trăsături de caracter, în care INVIDIA este percepută ca o entitate distructivă. Cele mai tipice reacții ale respondenților ucraineni sunt пригноблення/oppression, туга/sadness, біль/pain, щеміти/hurt, страждати/be tormented, мучитися/suffer; în slovacă — мортура/torture, тужити/yearn, гнів/anger, ненависть/hatred, гріх/sin, фальш/falsehood, егоїзм/selfishness; mai puțin

Straipsniai / Articles

319

ANDREA GROMINOVA, OLEH TYSHCHENKO, IGOR KOROLYOV, MYROSLAVA FABIAN

adesea – reacții asociate cu abilitățile mintale – дурість/stupidity, дурний/nonsense și hlupák/fool.

Mai multe reacții aparțin cadrului scenariului (uneori sunt clasificate drept reacții de tip sintagmatic). Astfel de reacții reprezintă activarea, în memoria respondenților, a unităților frazeologice corespunzătoare și a compuselor metaforice similare în cele două limbi: ucraineană руйнувати/destroy, точить душу/sharpens the soul (worries), душевна пустота/emptiness of the soul, жаба душить/the frog strangles (feeling ENVY), slovacă zožiera dušu človeka/eats up the soul of a person, prázdna duša/empty soul. În acest caz, se observă personificarea INVIDIEI (model metaforic INVIDIA ESTE O FIINȚĂ) în cadrul structurii cognitive a CORPULUI ca loc specific.

Atât studenții ucraineni, cât și cei slovaci au răspuns în mod similar la întrebările sondajului referitoare la stimulii comparației. Reacțiile lor au fost asociate în principal cu diferite animale. Cu toate acestea, pot fi identificate asocieri unice în legătură cu similitudinea reacțiilor asociate cu INVIDIA față de vecini (mai rar – INVIDIA față de vecini). De exemplu, printre studenții slovaci au fost observate mai frecvent reacții asociate cu termenii de rudenie și legăturile familiale (súrodenec/sibling, svokra/father-in-law, baba/old lady, stará babka/old woman, ucraineană mimka/aunt), cu realități sociale, istorice și mitologice (nadriadená/boss, šľachtic/nobleman, maniak/maniac, strigôň/vampir, vlkolak/werewolf).

Răspunsurile respondenților ucraineni au fost, de asemenea, unice. Aceste răspunsuri pot fi corelate cu texte-procedent (în legătură cu filme animate pentru copii – noumap Печкін/poshtar Pechkin sau cu porecle asociate jocurilor de cuvinte și stilizării ca limbaj popular (Леськахвеська/Leskakhveska etc.). Și aici pot fi urmărite reacțiile studenților slovaci în legătură cu etnonimele și numele proprii emblematice.

SOURCES

ČRFS – Mokienko Valerij, Wurm Alfréd. Česko–ruský frazeologický slovník. Olomouc: Univerzita Palackého v Olomouci, 2002.

Gawarkiewicz Roman 2008: Polski słownik asocjacyjny z suplementem, Szczecin: Print Group Sp. z o.o.

NKPP III – Nowa księga przysłów i wyrażeń przysłowiowych polskich 3 (R–Ż), w oparciu o dzieło Samuela Adalberga oprac. Zespół Redakcyjny pod kierunkiem J. Krzyżanowskiego, red. haseł tomu 3 D. Świerszczyńska, St. Świrko, I. Wojtowicz, Warszawa: Państwowy Instytut Wydawniczy, 1972.

320

Acta Linguistica Lithuanica XC

Envy as a Psychological and Cognitive Phenomenon in Ukrainian and Slovak Linguistic Consciousness (Based on the Associative Experiment)

Nomys Matvij 1993: Номис, Матвій. Українські приказки, прислів’я і таке інше [Ukrainski pryznaky, prisliv’ja i take inše], сер. Літературні пам’ятки України [ser. Literaturni pam’jatky Ukrajiny], Київ: Либідь [Kyiv: Lybid’].

SAFS – Fronek Josef, Mokráň Pavel. Slovensko-anglický frazeologický slovník. Veľký výber slovných spojení. Bratislava: Nová Práca, 2018.

Záturecký Adolf Peter 2018: Slovenské príslovia, porekadlá, úslovia a hádanky, Bratislava: Tatran.

REFERENCES

Cleary Michelle, Walter Garry, Halcomb Elizabeth, Lopez Violeta 2016: An Examination of ENVY and Jealousy in Nursing Academia. – Nurse Researcher 23(6), 14–19.

Goffman Erving 1974: Frame Analysis: An Essay on the Organisation of Experience, New York: Harper & Row.

Grigorjanová Tatjana, Matytcina Marina 2018: Conceptualization of Negative Emotions in Modern Linguistic Consciousness (on the Material of Russian, English and Slovak Linguistic Cultures: a Contrastive Analysis). – Journal of Language and Cultural Education 6(2), 82–98. Available at: https://www.x-mol.com/paper/1358814120744796160.

Hupka Ralph B., Zaleski Zbigniew, Jurgen Otto, Reidl Lucy, Tarabrina Nadia V. 1997: The Colors of Anger, ENVY, Fear, and Jealousy: A Cross-Cultural Study. – Journal of Cross-Cultural Psychology 28(2), 156–171. Available at: https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/0022022197282002.

Koltuckaja Irina 2014: Колтуцкая, Ирина. Эмоциональные концепты «радость / зависть» в славянском мифологическом дискурсе и языковой картине мира [Èmocional’ nye koncepty “radost’ / zavist’” v slavianskom mifologičeskom diskurse i jazykovoj kartine mira]. – Visnyk Dnipropetrovskoho universytetu imeni Alfreda Nobelya 2(8), 202–206. Available at: https://phil.duan.edu.ua/images/PDF/2014/2/31.pdf.

Kutter Peter 1994: Liebe, Hass, Neid, Eifersucht. Eine Psychoanalyse der Leidenschaften, Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht.

Levchenko Olena, Tyschenko Oleh, Dilai Marianna 2020: Associative Verbal Network of the Conceptual Domain БІДА (MISERY) in Ukrainian. – Computational Linguistics and Intelligent Systems, 106–120. Available at: https://ceur-ws.org/Vol-2604/paper9.pdf.

Straipsniai / Articles

321

ANDREA GROMINOVA, OLEH TYSHCHENKO, IGOR KOROLYOV, MYROSLAVA FABIAN

Maijala Hanna, Munnukka Terttu, Nikkonen Merja 2000: Feeling of “lacking” as the Core of ENVY: a Conceptual Analysis of ENVY. – Journal of Advanced Nursing 31(6), 1342–1350.

Nesvetajlova Irina V. 2010: Несветайлова, Ирина В. «Зависть» и «ревность» как эмоциональные концепты русской и английской лингвокультур [“Zavist’” i “revnost’” kak èmocional’nye koncepty russkoj i anglij­skoj lingvokul’tur]: автореферат диссертации кандидата филологических наук [avtoreferat dissertacii kandidata filologičeskich nauk], Армавир [Armavir].

Petrova Halyna L. 2019: Петрова, Галина Л. Національно-культурна специфіка мовної свідомості носіїв української, англійської та новогрецької мов (на матеріалі рекламного дискурсу продуктів харчування) [Nacional’no-kul’turna specyfika movnoji svidomosti nosijiv ukrajins’koji, anh­lijs’koji ta novogrec’koji mov (na materiali reklamnoho dyskursu produktiv charčuvannia)]: автореферат диссертации кандидата филологических наук [avtoreferat dissertacii kandidata filologičeskich nauk], Київ: Київський національний лінгвістичний університет [Kyjiv: Kyivs’kyj nacional’nyj lingvistyčeskyj universytet].

Popova Zinaida D., Sternin Josif A. 2007: Попова, Зинаида Д., Стернин, Иосиф А. Когнитивная лингвистика [Kognitivnaja lingvistika], Москва: АСТ Восток-Запад [Moskva: AST Vostok-Zapad].

Potapenko Sergij I. 2013: Потапенко, Сергій И. Вступ до когнітивної лінгвістики: навчальний посібник [Vstup do kohnityvnoji linhvistyky: navčal’nyj posibnyk], Ніжин: Видавництво НДУ імені М. Гоголя [Nižyn: Vydavnytstvo NDU imeni M. Hoholja].

Safán-Gerard Desy 2019: Victims of ENVY. – The Psychoanalytic Review 106(3), 225–245.

Schoeck Helmut 1987: ENVY: A Theory of Social Behaviour, Indianapolis: Liberty Fund.

Sineleva Anastasija V. 2014: Синелева, Анастасия В. Формально-логическое представление семантики и системности терминов философии и логики [Formal’no-logičeskoe predstavlenie semantiki i sistemnosti terminov filosofii i logiki]: автореферат диссертации кандидата филологических наук [avtoreferat dissertacii kandidata filologičeskich nauk], Нижний Новгород [Nižnij Novgorod].

Szymkowska Maria 1989: Nienawiść i zawiść, Warszawa: Instytut Wyd. Związków Zawodowych.

Šapran Natalija V. 2015: Шапран, Наталия В. Семантико-когнитивная структура концепта ЗАВИСТЬ в лингвокультурологическом освещении (на

322

Acta Linguistica Lithuanica XC

Envy as a Psychological and Cognitive Phenomenon in Ukrainian and Slovak Linguistic Consciousness (Based on the Associative Experiment)

материале английского, немецкого и украинского языков) [Semantiko-kognitivnaja struktura koncepta ZAVIST’ v lingvokul’turologičnom osveščenii (na materiale anglijskogo, nemeckogo i ukrainskogo jazykov)]: автореферат диссертации кандидата филологических наук [avtoreferat dissertacii kandidata filologičeskich nauk], Одеса: Південноукраїнський національний педагогічний університет імені К. Д. Ушинського [Odesa: Pivdennoukrajins’kyj nacional’nyj pedagogičnyj universitet imeni K. D. Ušyns’kogo].

Tyščenko Oleh 2020: Konceptualizacija emocij ta cinnisnych konceptiv v slov’jans’kych paremijach ta frazemach: vid sovisti do zazdrosti [Konceptualizacija emociji ta cinnisnych konceptiv v slov’jans’kych paremijach ta frazemach: vid sovisti do zazdrosti]. – Scientific Bulletin of South Ukrainian National Pedagogical University named after K. D. Ushynsky 29, 248–272.

Tyščenko Oleh, Korolyov Igor, Palchevska Oleksandra 2021: Cultural and Cognitive Structure of the Omen: Epistemology, Axiology and Pragmatics. – Wisdom 2(18), 137–151.

Ulanovič Oksana I. 2010: Уланович, Оксана И. Психолингвистика [Psicholingvistika], Минск: Изд-во «Гревцова» [Minsk: Izd-vo “Grevtsova”].

Ufimceva Natal’ia V. 2008: Уфимцева, Наталья В. Ассоциативные словари славянских языков [Associativnye slovari slavjanskich jazykov]. – Polski słownik asocjacyjny z suplementem, autor R. Gawarkiewicz, odpowiedzialność R. Gawarkiewicz, I. Pietrzyk, B. Rodziewicz, Szczecin: Print Group Sp. z o.o., 15–31.

Wierzbicka Anna 2006: Semantyka: jednostki elementarne i uniwersalne, Lublin: Wydawnictwo Uniwersytetu M. Curie–Skłodowskiej.

Pavydas kaip psichologinis ir kognityvinis reiškinys ukrainiečių ir slovakų kalbinėje sąmonėje (remiantis asociaciniu eksperimentu)

SANTRAUKA

Straipsnio tikslas – remiantis ukrainiečių ir slovakų respondentų asociacinio eksperimento duomenimis, išnagrinėti konceptą PAVYDAS kaip sudėtingą psichokognityvinį ir semiotinį reiškinį. Taip pat siekiama paaiškinti žodinių asociacijų tipologiją ir jų semantines sankirtas su kitomis konceptualiosiomis sritimis (PAVYDAS, GODUMAS ir kt.).

Straipsniai / Articles

323

ANDREA GROMINOVA, OLEH TYSHCHENKO, IGOR KOROLYOV, MYROSLAVA FABIAN

Remiantis kognityvinės antropologijos, filosofijos, sociologijos ir kognityvinės semantikos tyrimais, pristatomas koncepto PAVYDAS freimo modelis lyginamosiose kalbinėse kultūrose, kuris atspindi ukrainiečių ir slovakų kalbinės asmenybės kognityvinių stereotipų, normų ir vertybių sistemą. Sutelk u s dėmesį į asociacinį kompleksą pavyko atskleisti pagrindinius skirtumus tarp vyrų ir moterų reakcijų (lyginamajame po f re mi yje panaudojus stimulus pavydus kaip (vyriškosios giminės forma) ir pavydi kaip (moteriškosios giminės forma)).

Taikant freimų modeliavimo metodą, aprašytos pagrindinės metaforinės koncepto PAVYDAS aktualizacijos sritys, tokios kaip konceptualioji ir asociacinė-figūratyvioji koncepto komponentinė dalis, nustatytas jų ryšys su spalvų asociacijomis (aspektinis pofreimis), atlikta jų kiekybinė analizė, kuri apibendrinta penkiose diagramose ir grafikuose.

Atlikta bendrų, tipinių ir unikalių, tautinių ir kultūrinių asociacijų atranka atskleidė ukrainiečių ir slovakų mentalinio žodyno ypatumus panaudojus pagrindinių neigiamų emocijų aksonometriją.

Įteikta 2023 m. lapkričio 3 d.

ANDREA GROMINOVA University of Ss. Cyril and Methodius in Trnava, Slovakia 577/2, Nám.Jozefa Herdu Str. 91701, Slovakia, Trnava [email protected]

OLEH TYSHCHENKO University of Ss. Cyril and Methodius in Trnava 577/2, Nám.Jozefa Herdu Str. 91701, Slovakia, Trnava [email protected]

IGOR KOROLYOV Taras Shevchenko National University of Kyiv 14, Taras Shevchenko Boulevard Str. 01601, Ukraine, Kyiv [email protected]

MYROSLAVA FABIAN Uzhhorod National University 14, Universyets’ka Str. 88000, Ukraine, Uzhhorod [email protected]

324

Acta Linguistica Lithuanica XC