DIN TERMINOLOGIA STRĂINĂ

TERMINOLOGIE ȘI TEHNOLOGIA TRADUCERII ÎN SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ MULTILINGVĂ

În zilele de 17–19 august 1992, în stațiunea lituaniană Jūrmala, a avut loc conferința internațională de terminologie „Terminologia: situația și perspectivele”, dedicată împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui E. Drezen. Ernest Drezenas (1892–1937) s-a născut la Liepāja, iar apoi a trăit și a lucrat la Moscova. A fost inginer militar, un om cu o vastă erudiție, s-a ocupat de diverse activități științifice și a manifestat un interes deosebit pentru terminologie, în special pentru standardizarea termenilor. E. Drezen a abordat terminologia și standardizarea în cărțile sale (Стандартизация научно-технических понятий, обозначений и терминов, 1934; Интернационализация научно-технической терминологии, 1936) și în articole. La această conferință au participat oameni de știință din 13 țări: Austria, Danemarca, Estonia, Statele Unite ale Americii, Canada, Letonia, Polonia, Lituania, Țările de Jos, Franța, Rusia, Suedia și Ucraina.

În perioada 21–25 octombrie 2002, la Riga s-a desfășurat a doua conferință internațională de terminologie, „Terminologie și tehnologia traducerii în societatea informațională multilingvă”, dedicată împlinirii a 110 ani de la nașterea lui E. Drezen. Conferința a fost organizată de Academia Letonă de Științe, Institutul Limbii Letone, Centrul Limbii de Stat, Institutul Internațional de Cercetare Terminologică (IITF), Centrul Internațional de Informare Terminologică (INFOTERM) și Asociația Europeană de Terminologie (EAFT). Comitetul de organizare a fost condus de membrul titular al Academiei Letone de Științe și președinta Comisiei de Terminologie a Academiei Letone de Științe, Valentīna Skujiņa, și de membrul titular al Academiei Letone de Științe și vicepreședintele Academiei Letone de Științe, Juris Ekmanis.

La a doua conferință internațională de terminologie, oameni de știință din Austria, Danemarca, Estonia, Statele Unite ale Americii, China, Letonia, Lituania, Rusia, Finlanda, Ungaria și Germania au susținut comunicări în engleză sau letonă. Conferința a fost deschisă, iar cuvântul de salut a fost rostit de

122

președintele Academiei Letone de Științe, Jānis Stradinis (Stradiņš).

Prof. Heribert Picht, de la Copenhaga, a discutat mai întâi pe scurt, în comunicarea sa „Teoria terminologiei – o trecere în revistă critică a ultimelor decenii”, principalele obiective ale terminologiei formulate de Drezen, Wüster și cercetătorii școlii ruse. El a analizat schimbările și noile tendințe din terminologia Europei Centrale, a țărilor nordice, a Canadei, a Franței și a Spaniei. H. Picht a trecut în revistă în mod critic principalele obiective urmărite de noile mișcări care tind spre o nouă teorie a terminologiei și a discutat confruntarea acestor obiective cu cercetările din perioada lui Wüster și, mai ales, din perioada post-Wüster.

Despre terminologia lituaniană la cumpăna dintre secole, realizările și problemele ei au vorbit terminologii Stasys Keinys, Solvita Labanauskienė și Albina Aukšoriūtė de la Institutul Limbii Lituaniene. Ei au evidențiat trei direcții ale activității actuale: 1) elaborarea și publicarea dicționarelor de termeni, a enciclopediilor și a standardelor, 2) crearea de bănci electronice de termeni (baze de date) și 3) cercetarea teoretică în terminologie. Comunicarea a subliniat că, mai ales după 1990, s-a intensificat elaborarea dicționarelor de termeni: au fost publicate aproximativ 150 de dicționare și glosare explicative și de traducere, de diverse dimensiuni și destinații. Se creează bănci universale și bănci de termeni standardizați. Lucrările teoretice sunt publicate în revista anuală „Terminologija” a Institutului Limbii Lituaniene și în alte publicații din Lituania și din străinătate; a fost publicată și o monografie.

Cercetătorul din Moscova, prof. Serghei Șelov, a discutat în comunicarea sa noi perspective ale teoriei terminologiei în secolul XXI. El a distins două aspecte principale ale teoriei terminologiei pe care o dezvoltă: 1) termenul se deosebește de cuvântul (general) sau de grupul de cuvinte prin conceptul pe care îl desemnează; 2) această trăsătură a termenului este pe deplin relativă în raport cu conceptele generale, exprimate prin cuvinte sau grupuri de cuvinte din limba comună. S. Șelov a subliniat că publicațiile de cercetare terminologică atestă un interes enorm și în continuă creștere pentru problema analizei definiției termenului.

Prof. Valentīna Skujiņa de la Institutul Limbii Letone a susținut comunicarea „Ernestas Drezenas și teoria și practica actuală a terminologiei”. Ea a evidențiat internaționalizarea ca una dintre problemele urgente ale terminologiei și a arătat cum a abordat-o E. Drezen în cartea sa

123

„Internaționalizarea terminologiei științifice și tehnice”. V. Skujiną a subliniat ideea lui E. Drezen, potrivit căreia, din perspectivă internațională, ar trebui uniformizat nivelul conceptual al termenilor, în timp ce nivelul de exprimare a termenilor depinde de particularitățile fiecărei limbi naționale; prin urmare, încercarea de a uniformiza exprimarea termenilor din toate limbile ar constitui o presiune nenaturală asupra sistemelor lingvistice naționale. Vorbitoarea a remarcat că ideile formulate de E. Drezen sunt de actualitate în soluționarea problemelor urgente de terminologie la nivel internațional și, în plus, arată rolul imens al terminologiei naționale în asigurarea unei comunicări internaționale de succes și lipsite de ambiguitate.

Arvis Tavastas, de la Societatea de Terminologie din Estonia, a discutat infrastructura propusă pentru gestionarea terminologiei descriptive. Prof. Valentina Novodranova din Moscova a analizat semantica termenilor medicali compuși în comunicarea „Semantica termenilor compuși”, iar Qing Liu, un invitat din China, a vorbit despre problemele standardizării simbolurilor terminologice.

Terminoloagele lituaniene Angelė Kaulakienė și Jolanta Gaivenytė au prezentat comunicarea „Fundamentarea teoretică a termenului și utilizarea practică”, în care au analizat neconcordanțele de prezentare din dicționarele de termeni din fizică și din domeniile conexe și au examinat de ce termenii adoptați de comisiile de terminologie din diverse domenii științifice nu sunt întotdeauna utilizați de specialiști. Acest lucru este determinat de factori extralingvistici: autoritatea specialiștilor, reticența față de utilizare, lipsa de coordonare a activității organizațiilor de specialitate etc. Un alt vorbitor din Lituania, Kastytis Beitas, a vorbit despre sistemele de termeni și caracterul sistematic al acestora.

Tellervo Hyttinen, angajată a Serviciului de terminologie al Guvernului Finlandei, a trecut în revistă activitatea terminologică din administrația guvernamentală finlandeză. În Finlanda, statutul de limbă națională îl au nu numai finlandeza, ci și suedeza, astfel că toate documentele oficiale sunt furnizate atât în finlandeză, cât și în suedeză. Vorbitoarea a relatat că Serviciul de terminologie al Guvernului desfășoară activități terminologice de douăzeci de ani. Acest serviciu gestionează traducerile actelor și ale diverselor documente oficiale, oferă servicii de consultanță telefonică și participă la proiecte de armonizare a terminologiei în administrația guvernamentală. Întreaga activitate terminologică se desfășoară în colaborare cu experții în domeniul analizat. Serviciul de terminologie al Guvernului Finlandei publică dicționare multilingve, în care prezintă termeni, definițiile acestora și echivalentele lor în mai multe limbi. A publicat deja peste zece asemenea dicționare.

124

În aceste dicționare sunt prezentate termenii, definițiile lor și echivalentele în mai multe limbi. Serviciul a publicat deja peste zece asemenea dicționare.

Prof. Ina Druvietė (Riga) a susținut o comunicare despre terminologia bilingvismului și a educației bilingve. Conceptul de bilingvism este cunoscut în Letonia de multe decenii, însă termenul bilingvizmas s-a răspândit pe scară largă abia în ultimul deceniu și nici până în prezent nu există un punct de vedere unanim cu privire la forma și utilizarea sa; de aceea, autoarea a formulat câteva propuneri în această privință.

Terminoloaga letonă Iveta Pūtėle a examinat influența factorilor lingvistici și extralingvistici asupra activității de atribuire a denumirilor profesiilor. Ea a remarcat că apar numeroase dificultăți mai ales la armonizarea clasificărilor profesiilor din diferite țări și la alcătuirea dicționarelor terminologice, deoarece este necesar să se respecte principiile de formare a termenilor specifice limbii proprii, precum și tradițiile de creare a termenilor din fiecare limbă.

Filologul leton Ojāras Bušas a prezentat comunicarea „Despre traducerea substantivelor proprii”, în care a relatat că se aude destul de des și se întâlnește în literatură opinia că traducerea substantivelor proprii nu este necesară. Pe de altă parte, după cum a observat vorbitorul, această opinie este contrazisă de exemple precum: sârb. Crna Gora – rus. Черногория – it. Montenegro – alb. Mali i Zi – turc. Karadag – lit. Juodkalnija – let. Melnkalne. Este însă necesară o analiză teoretică adecvată a procesului lingvistic pentru a asigura exactitatea unor asemenea traduceri. Nu rareori, structura semantică a unui substantiv propriu în limba originalului este mai bogată decât cea a eventualului echivalent tradus.

În comunicarea sa, Jānis Rozenbergs a semnalat câteva probleme de terminologie încă actuale, legate de dezvoltarea științei. El a subliniat că: 1) au fost neglijate domeniile terminologiei legate de om, de ființa sa și de lumea sa spirituală; 2) termenii sunt, în esență, inventariatori ai deciziilor și realizărilor omenirii; 3) terminologia consemnează existența vieții umane și a dezvoltării civilizației sau ceea ce este prevăzut.

Janos Pusztay din Ungaria a prezentat cercetări asupra terminologiei limbilor fino-ugrice din Rusia (komi, mari, mordvine etc.).

Mai multe comunicări au analizat problemele traducerii. Ieva Zauberga (Riga) a vorbit despre influența traducătorilor asupra consacrării și dezvoltării terminologiei noi. Prof. Andrejis Veisbergas din Riga a analizat

125

utilizarea calculatoarelor în efectuarea traducerilor și formarea traducătorilor, iar Juris Baldunčikas, din Ventspils, a vorbit despre problemele terminologiei de afaceri întâmpinate în formarea traducătorilor din acest domeniu. Prof. Larisa Aleksijeva (Perm) a prezentat în comunicarea sa o abordare cognitivă a traducerii științifice.

Directorul Centrului Internațional de Informare Terminologică, Christianas Galinskis, din Viena, a susținut comunicarea „Economia terminologiei în era societății informaționale multilingve”. El a subliniat că societatea noastră modernă este influențată de știință și tehnologie, a căror dezvoltare se accelerează astăzi în special datorită tehnologiilor informației și comunicațiilor. Potrivit lui, aceste tehnologii au adus internetul și accelerează globalizarea. Ele stimulează tranziția către o societate informațională universală, în care limba (limbile) va rămâne principalul mijloc (principalele mijloace) de comunicare între oameni. Totuși, dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicațiilor influențează și natura și utilizarea atât a limbii comune, cât și a limbajului de specialitate.

Zaiga Ikerė, profesoară la Universitatea din Daugavpils, a vorbit despre relația dintre termenii filosofici naționali și cei internaționali în societatea contemporană. Ea a remarcat că una dintre principalele sarcini ale filosofiei contemporane este crearea unui nou sens al lumii pentru om și dezvăluirea unor noi orizonturi. Toate acestea se pot realiza gândind în limba maternă a fiecăruia. Astfel se explică apariția unor concepte și termeni noi în limba maternă. Procesele hermeneutice ale minții umane constituie unul dintre motivele care explică utilizarea sinonimică a limbii materne și a termenilor internaționali.

Maire Raadik din Estonia a prezentat o trecere în revistă a evoluției terminologiei bancare estone din deceniul precedent și a discutat dicționarele publicate în acest domeniu. Vorbitoarea a subliniat că, începând cu anii 1990, limba engleză a început să exercite o influență considerabilă asupra terminologiei bancare estone.

În cadrul conferinței au fost prezentate câteva comunicări în letonă, în care a fost analizată terminologia din diverse domenii. Viktorija Kuzina (Riga), vorbind despre termenii din domeniul pompieristicii, a subliniat că o problemă serioasă a terminologiei este delimitarea terminologiei științifice de cea profesională.

Potrivit lui Uldis Švinks, terminologia sportivă facilitează pregătirea specialiștilor în sport și permite sistematizarea activităților diverse ale antrenorilor, arbitrilor și sportivilor, precum și a denumirilor echipamentului sportiv. Minoritățile națio-

126

nale din Letonia, în școlile lor, folosesc limba letonă la orele de educație fizică și la antrenamente începând din 1996. Lexicul sportiv leton le permite specialiștilor nu numai să dobândească cunoștințele necesare, ci îi ajută și să învețe cu succes limba letonă.

Velga Laugalė a susținut comunicarea „Termenii pedagogici și utilizarea lor”, în care a comparat utilizarea termenilor pedagogici în literatura de specialitate cu rezultatele cercetării din dicționarul din 2000 Aiškinamajame pedagogikos terminų žodyne.

Juris Gunāras Pommeras a analizat termenii internaționali din domeniul vehiculelor motorizate. Aproximativ 30% dintre termenii utilizați în acest domeniu sunt cuvinte internaționale. Aceștia sunt recunoscuți drept termeni dacă sunt utilizați în cel puțin trei dintre cele 4 sau 5 limbi considerate decisive în domeniul respectiv.

Māris Baltinis (Baltinš) a analizat principalele tendințe ale terminologiei medicale letone din ultimii zece ani. În terminologia medicală din Letonia, engleza a devenit predominantă în locul rusei. Odată cu progresele științei medicale, din 1988 au sporit și problemele terminologiei medicale letone: renunțarea nejustificată la terminologia folosită anterior, predilecția pentru utilizarea inconsecventă a abrevierilor, preluarea anglicismelor etc.

Andrejis Bankavas a discutat crearea termenilor de lexicografie. El a vorbit despre emergența lexicografiei teoretice. Pentru a facilita înțelegerea terminologiei acesteia, în lexicografia terminologică letonă a apărut pentru prima dată un dicționar de termeni lexicografici în trei limbi (franceză–letonă–engleză), elaborat pe baza cercetărilor monografice în limbile franceză și letonă, a datelor din publicații periodice și a altor materiale.

În două comunicări au fost comparați termenii letoni și lituanieni. Regina Kvašytė a comparat originea, structura și domeniile de utilizare ale termenilor letoni și lituanieni din economie, finanțe, contabilitate și drept incluși în Latvių–lietuvių kalbų žodyne și în Lietuvių–latvių kalbų žodyne. Comunicarea terminologilor lituanieni Stasys Keinis și Solvita Labanauskienė, „Denumirile letone ale plantelor în Lietuviškame botanikos žodyne”, a abordat termenii letoni incluși în primele dicționare terminologice lituaniene, întocmite la începutul secolului al XIX-lea de J. A. Pabrėža. S-a observat că denumirile letone nu mai sunt incluse în noile nomenclatoare lituaniene ale plantelor.

127

În ședința de închidere a conferinței au fost prezentate comunicări în care au fost abordate bazele de date terminologice, informatica și terminologia tehnologiilor informației. Sergiejus Šelovas a vorbit despre trecerea de la crearea unei bănci de termeni la crearea unei baze științifice pentru terminologie. Inguna Skadiną a prezentat o comunicare despre utilizarea tehnologiei informatice în traduceri și la elaborarea dicționarelor, iar Ilzė Vancānė și Valėrijis Kruglevskis au explicat structura termenilor compuși și căutarea computerizată în texte. Valentina Dagienė a vorbit despre literatura de informatică și terminologia folosită în școlile din Lituania.

O zi a conferinței a fost dedicată unui seminar și unui colocviu. Seminarul „Terminologia computerizată în era internetului: probleme și soluții” a fost condus de prof. Sue Ellena Wright din SUA și de prof. Klausas Dirkas Schmitzas din Germania. Ei au discutat principiile de bază ale gestionării terminologiei, au prezentat bazele de date terminologice și programele informatice pentru crearea bazelor de date și au trecut în revistă și demonstrat alte programe informatice: pentru verificarea ortografiei, elaborarea dicționarelor etc.

Colocviul „Intensificarea cooperării dintre țările din Europa de Est și Europa Centrală în domeniul terminologiei” a fost organizat de Centrul Internațional pentru Cercetare în Terminologie, Centrul Internațional de Informare Terminologică și Comisia de Stat pentru Limba Letonă și a fost condus de prof. Heribertas Pichtas. Prof. Valentina Skujiną a discutat activitatea terminologică din Letonia, Lituania și Estonia. Directorul INFOTERM, Christianas Galinskis, a vorbit despre organizațiile de terminologie din Europa Centrală și activitatea acestora, iar prof. Sue Ellen Wright a prezentat direcțiile teoriei terminologice din regiunea în discuție. Prof. Sergiejus Šelovas a oferit o trecere în revistă destul de amplă a centrelor de terminologie din Europa de Est. K. D. Schmitzas a vorbit despre evoluția terminologiei aplicate și a terminografiei în Europa Centrală, iar A. Vasiljevas, în țările baltice.

Participanții la conferință au discutat cum să intensifice și să consolideze cooperarea dintre terminologii din Europa de Est și Europa de Vest.

Albina AUKSORIŪTĖ Institutul de Limba Lituaniană P. Vileišio g. 5, LT-2055 Vilnius E. paštas [email protected]

Solvita LABANAUSKIENĖ Institutul de Limba Lituaniană P. Vileišio g. 5, LT-2055 Vilnius E. paštas [email protected]

Primit 2002-11-22

128