Prima revistă științifică medicală din Lituania și terminologia medicală lituaniană

PALMIRA ZEMLEVIČIŪTĖ

Institutul Limbii Lituaniene

CUVINTE-CHEIE: revistă științifică medicală, termen medical lituanian, cuvânt simplu, formație derivată

Medicină și natură — la centenar

NOTE INTRODUCTIVE

Începuturile unei reviste științifice medicale lituaniene¹. Apariția presei periodice medicale în limba lituaniană (Karosas 1960: 42–49; Bizulevičius 1989: 34–39; Andriušis 1996: 161–176) a fost puternic influențată de presa medicală nelituaniană, publicată în latină, polonă și rusă și cu tradiții adânc înrădăcinate în Lituania (Stakulienė 2001: 220). Prima publicație medicală periodică în limba lituaniană, Sveikata (1909–1915, 1920–1928), a apărut în primul deceniu al secolului al XX-lea. În al doilea deceniu a început să fie publicată revista Medicina ir gamta (1913), precum și suplimentul bilunar al săptămânalului Aušra, Gydytojas (1914–1915). Li se adaugă Farmaceutų reikalai, publicată sporadic în 1911–1912 (Stakulienė 2001: 226).

Într-un articol din 1910, Kazys Grinius a propus începerea publicării unei reviste medicale lituaniene „profesionale”. În opinia sa, revista „ar putea cuprinde: 1) articole științifice de medicină, igienă, statistică medicală, medicină veterinară, farmacie și științele naturii; 2) o cronică a acestor domenii științifice și a vieții personalului; 3) informații; 4) foiletoane” (Grinius 1910: 1). Însă abia trei ani mai târziu ideea s-a concretizat: în 1913 a început să fie publicată revista lituaniană de medicină, medicină veterinară, farmacie și științele naturii Medicina ir gamta. Editorul și redactorul ei era doctorul Stasys Matulaitis. Revista a început să fie publicată în 1911 de Societatea Medicilor, înființată pe lângă Societatea Științifică Lituaniană, și

¹ Trebuie spus că „în presa lituaniană a secolului al XX-lea toate publicațiile periodice erau numite ziare. Abia mai târziu, aproximativ de la începutul perioadei de independență și definitiv în deceniile al treilea–al patrulea ale secolului al XX-lea, s-a impus termenul «revistă»” (Stakulienė 2001: 227). Prin urmare, în articol este folosit termenul revistă.

1 4 2

Palmira Zemlevičiūtė

Pirmasis Lietuvos medicinos mokslo žurnalas ir lietuviškoji medicinos terminija

la inițiativa membrilor secției farmaciștilor², medicii Dominykas Bukontas, Bronislava Gedminaitė, K. Grinius, Juozas Jarašius, Antanas Vileišis și farmaciștii Stasys Bytautas, Jonas Kašinskas, Zenonas Kuzavas, Elena Lukaševičiūtė, Motiejus Nasvytis, Jeronimas Šliogeris, Matas Valeika, Antanas Žukauskas (Aničas 1999: 302). După apariția a două numere, publicarea a încetat din lipsă de fonduri (Aničas 1999: 302–303). Astfel, obiectivele frumoase au rămas neîmplinite.

În cele ce urmează, câteva cuvinte despre structura și conținutul numerelor revistei. În rubrica „Din partea redacției” a primului număr se scrie că „începe să se publice primul ziar în limba lituaniană de medicină, medicină veterinară, farmacie și științe ale naturii” (MG 1913 1 1). Se subliniază necesitatea unei asemenea reviste comune: „cea mai numeroasă parte a intelectualității lituaniene se ocupă de ramurile de știință menționate. Mergând fiecare pe cont propriu, nu vom putea realiza nimic. Dar, adunându-ne în jurul ziarului nostru, vom putea face multe lucruri folositoare atât pentru ramurile noastre de știință, cât și pentru profesia noastră și pentru țara noastră. Am reunit într-un singur ziar toate ramurile de știință menționate, dintr-o perspectivă pur practică. Luată separat, niciuna dintre aceste grupuri nu ar putea avea încă propriul ziar, așa cum se întâmplă la alte popoare. De aceea, mergând împreună, ne vom atinge scopul” (MG 1913 1 1–2). Se preconizează publicarea revistei, cu un volum de un coal și jumătate, o dată la două luni, iar în paginile ei vor apărea: „1) articole originale și traduse, 2) foiletoane din viața societății, 3) referate, 4) o trecere în revistă a medicamentelor și sfaturi practice, 5) critică și bibliografie, 6) corespondență și scrisori către redacție, 7) cronică, 8) posturi vacante, 9) anunțuri” (MG 1913 1 2). Este indicat și prețul revistei: „pe un an – 4 ruble, pe jumătate de an – 2 ruble, un număr separat – 75 de copeici” (MG 1913 1 2).

Astfel, primul număr, de 25 de pagini, din Medicinos ir gamtos (revistă bilunară de medicină, medicină veterinară, farmacie și științe ale naturii) a apărut în 1913 (mai–iunie) (vezi fig.). În acest număr, după cum se arată în rubrica „Din partea redacției”, „se găsește în principal material de medicină, deoarece nu am avut material potrivit din alte ramuri ale științei, deși am făcut apel și am cerut sprijin” (MG 1913 1 2). Au fost incluse trei articole: „Răspândirea trahomului în Lituania Mică și Lituania Mare” (D-ras P. Avižonis); „Au adenoizii vreo legătură cu onanismul?” (D-ras Laumianskis); „Din secția de ginecologie a spitalului Sf. Iacob din Vilnius. Despre problema opririi hemoragiei uterine în cazul miomului. Comunicare prezentată la congresul Pirogov de la Sankt Petersburg” (D-ras

² În programul alcătuit de secție, unul dintre obiective era sistematizarea terminologiei vechi și alcătuirea terminologiei noi (pentru științele naturii – botanică, chimie etc.) și a celei specializate (pentru medicină și farmacie) (vezi Moksleivis Kalnėnas 1912: 184).

Terminologija | 2013 | 20

143

144

Palmira Zemlevičiūtė Pirmasis Lietuvos medicinos mokslo žurnalas ir lietuviškoji medicinos terminija

A. Damaševičius). În rubrica „Referate” sunt publicate două articole de S. Matulaitis: „Tratamentul epilepsiei cu brom” și „Bismutum subnitricum hyperchlorhydrijoj ir ulcum ventrikuli”. În rubrica „Foi de feuilleton” este inclus articolul lui J. Bagdanavičius³ „Cursuri pentru doctori la Berlin”. În rubrica „Una-alta” găsim lucrarea lui J. Bagdanavičius „Câți dintre locuitorii satelor lituaniene suferă de tuberculoză”. Rubrica „Bibliografie” cuprinde rezumate scurte, scrise de redactorul revistei S. Matulaitis, ale unor broșuri medicale de popularizare (Sveikata arba tiesus ir trumpas kelias į sveikatą. Sutaisė d-ras L. Graičiūnas; Užkrečiamųjų limpamųjų ligų išsipletojimo būdai ir kova su jomis. D-ras Graičiūnas). În rubrica „Sfaturi practice”, doctorul Jonas Basanavičius a oferit câteva sfaturi practice („Pentru scăderea temperaturii bolnavilor de tuberculoză <...>”, „Trahomul și acidul iodic”, „Împotriva durerilor de burtă în gastritis alcoholica”). Pe ultima pagină a fost inclusă o rectificare a greșelilor.

În rubrica „Din partea redacției” a celui de-al doilea și ultimului număr se deplânge lipsa manuscriselor (din această cauză, numărul a apărut cu întârziere). Este exprimată dezamăgirea: „când am început să publicăm primul ziar în limba lituaniană de medicină și științe ale naturii, speram să descoperim un interes mai mare. Dar, se pare, ne-am înșelat amarnic. Am reușit să scoatem cumva două numere, dar al treilea, dacă lipsa de răspuns va continua, probabil nu va apărea prea curând” (MG 1913 1 1). La final, tuturor celor „cărora le pasă de susținerea revistei Medicinos ir Gamtos” li se cere „să o sprijine fiecare cum poate, unii cu articole, alții cu bani” (MG 1913 1 2). În acest număr se încheie publicarea în foileton a articolului doctorului A. Damaševičius „Din secția de ginecologie a spitalului Sf. Iacob din Vilnius. Despre problema opririi hemoragiei uterine în cazul miomului. Comunicare prezentată la congresul Pirogov de la Sankt Petersburg”. Sunt publicate trei articole de D. Bukantas: „Despre rupturile canalului de naștere și poziția transversală în timpul nașterii”, „Despre cazurile de calculi vezicali la copii”, „Pesar făcut în casă pessarium”. S. Matulaitis a publicat articolul „Terminologia lituaniană de anatomie, fiziologie, patologie și chimie”, important și semnificativ atât din punctul de vedere al conținutului (medicină), cât și al limbii și terminologiei (despre acesta se va scrie ceva mai pe larg în continuare). În rubrica „Una-alta” este inclus articolul doctorului J. Bagdanavičius „Din terminologia medicală”. Autorul care semnează cu pseudonimul J. Z. publică foiletonul „Una-alta de la expoziția de igienă din Sankt Petersburg”, iar sub pseudonimul A. D. – re-

³ Pseudonimul doctorului Juozas Bagdonas.

Terminologija | 2013 | 20

145

feratul lui N. A. Kukovierovas „Despre folosirea anesteziei locale”. S. Matulaitis și J. Basanavičius au prezentat medicamente noi („Sedobrol”, „Follikulinas kaip pūrgatyvas”, „Ristinas ir niežai”, „Melubrinas”). În rubrica „Sfaturi practice” – „Împotriva haemorrhagia ventriculi” de J. Basanavičius. În „Cronică” este publicat „Secția de medicină și științe ale naturii a L. M. Dr. la congresul din acest an”.

Terminologia medicală lituaniană: surse, probleme și perspective.

Problema caracterului lituanian al termenilor medicali a fost ridicată, se pare, pentru prima dată de medicul Mikalojus Kuprevičius în 1897. Varpas a publicat articolul „Denumiri lituaniene ale bolilor”. El îi îndemna pe medici să folosească denumiri lituaniene ale bolilor, nu împrumutate; în articol, a oferit el însuși aproximativ 60 de astfel de denumiri, indicând echivalentele latine sau grecești.

Îngrijorarea cu privire la caracterul lituanian al termenilor medicali a fost exprimată din nou abia după 16 ani, de S. Matulaitis, într-un articol publicat în 1913 în Medicina ir gamta, intitulat „Terminologia lituaniană a anatomiei, fiziologiei, patologiei și chimiei”. Acesta prezenta numeroase probleme de actualitate ale terminologiei medicale din acea vreme: excesul de termeni și, pe de altă parte, insuficiența lor; variația denumirilor pentru aceeași noțiune; lipsa normelor; chestiunile uniformizării și validării termenilor; necesitatea implicării specialiștilor și a lingviștilor în activitatea terminologică. Autorul îi îndemna pe medici să culeagă cuvinte din limba vie sau să creeze termeni pe baza regulilor gramaticale ale limbii materne. S. Matulaitis sublinia că este necesar „să existe o terminologie ferm și definitiv stabilită pentru anatomie, fiziologie, patologie, chimie și alte ramuri ale științei, în măsura în care acestea sunt legate de medicină” (Matulaitis 1913: 9). El critica „abundența de termeni” din broșurile medicale de popularizare ale vremii, în care aceeași noțiune avea mai multe denumiri. Potrivit autorului, aceasta era o situație nedorită și dăunătoare, derutantă chiar și pentru cititor. Din cauza unui asemenea „amestec de abundență terminologică”, „scrierile științifice nu vor avea seriozitate”. De aceea, S. Matulaitis propunea ca revista Medicinos ir gamtos să introducă o rubrică specială de terminologie, în care să fie publicate denumirile culese din ramurile terminologiei. Autorul prevăzuse liniile directoare pentru continuarea activității de creare și uniformizare a terminologiei medicale lituaniene, relevante și astăzi: „Alții, după ce vor citi denumirile propuse, își vor prezenta propriile variante mai potrivite, fie preluate din vorbirea oamenilor, fie întemeiate pe regulile gramaticii. Pentru ca, în cele din urmă, să alegem dintre toți termenii pe cel mai potrivit, anul viitor, cu prilejul congresului medicilor și al naturaliștilor, vom putea încheia definitiv această lucrare, chemând în ajutor cunoscători ai limbii. După ce vom adopta definitiv termenii cei mai potriviți, îi vom tipări, poate, într-o broșură separată, astfel încât toți să-i cunoască și să folosească o terminologie uniformă” (Matulaitis 1913: 9).

146

Palmira Zemlevičiūtė

Pirmasis Lietuvos medicinos mokslo žurnalas ir lietuviškoji medicinos terminija

tis 1913: 10–11). Šiam sumanymui autorius padarė pradžią, pateikdamas straipsnyje nemažai lietuviškų osteologijos vardų.

Obiectul articolului îl constituie termenii medicali lituanieni monolexicali utilizați în revista Medicinos ir gamtos⁴. Se urmărește examinarea formei termenilor, adică a aspectelor ce țin de structura lor. Termenii monolexicali sunt împărțiți în cuvinte simple din limba vorbită sau din scrieri și cuvinte formate prin mijloacele de derivare ale limbii proprii; cele din urmă sunt descrise mai detaliat în funcție de procedeul de formare. Când este necesar, termenii medicali sunt comparați cu termenii actuali care denumesc aceleași noțiuni. În cele din urmă, este abordată problema supraviețuirii termenilor medicali monolexicali lituanieni ai revistei în limbajul științific medical lituanian actual.

1. TERMENI LITUANIENI MONOLEXICALI

MEDICINOS IR GAMTOS TERMENI

1.1. Termeni monolexicali (197 de termeni). În articole, termenii monolexicali denumesc noțiuni generice din științele anatomiei, fiziologiei, clinicii și farmacologiei. Se pot distinge cuvintele simple din limba vorbită sau din scrieri și cuvintele formate prin mijloacele de derivare ale limbii proprii.

1.1.1. Cuvinte simple din limba vorbită sau din scrieri

(51 de termeni). În categoria cuvintelor simple din limba vorbită sau din scrieri sunt incluse cuvintele primare (nederivate). Kazimieras Gaivenis afirma că „cuvintele lituaniene deja existente sunt de obicei terminologizate în două moduri: 1) prin extinderea (transferul) sensului lexical al cuvântului și 2) prin restrângerea (limitarea) sensului lexical al cuvântului” (Gaivenis 2002: 52). El a remarcat că medicina a fost una dintre științele care au terminologizat cuvinte din limba populară (Gaivenis 1983: 15). „Deși o mare parte a termenilor medicali este latină și constituie și în prezent nucleul nomenclaturii medicale, completat și perfecționat continuu” (Česnys 2002: 55), totuși mulți termeni au fost preluați din limba populară. Din limba vorbită au fost preluate pentru terminologia medicală științifică, în cea mai mare măsură, cuvinte care denumesc noțiuni de anatomie și clinică și, într-o măsură mai mică, de fiziologie.

Ca termeni anatomici au fost terminologizate sensurile lexicale de bază ale cuvintelor din limba vorbită: ⁵ akis MG 1913 1 23 / akys MG 1913 1 9, vezi akis 1. „organul văzului” LKŽe; ausys MG 1913 1 9, vezi ausis 1. „organul auzului” LKŽe; bamba MG 1913 1 13, vezi 1 bamba anat. „duo-

⁴ În articol, sunt considerați termeni lituanieni termenii medicali de origine proprie, lituaniană.

⁵ Pentru a stabili caracterul popular al termenilor, se folosesc datele din Lietuvių kalbos žodyno (LKŽe). Un termen este considerat popular dacă dicționarul atestă acel cuvânt sau sensul său în limba vorbită (acest lucru este indicat de abrevierile denumirilor dialectale).

Terminologija | 2013 | 20

147

…buric în mijlocul abdomenului (umbilicus)» LKŽe; gură MG 1913 1 8, vezi gură 1. „cavitatea dintre buze și gât” LKŽe; dinți MG 1913 2 18, vezi dinte 1. anat. „organ osos în gură sau bot, pentru mestecarea hranei (Dens)” LKŽe; cap MG 1913 1 9, vezi cap 1. „parte a corpului” LKŽe; sânge MG 1913 1 12, MG 1913 2 6, vezi sânge „lichid de culoare roșie, care circulă în organismul omului sau al animalului și hrănește țesuturile” LKŽe; buze MG 1913 1 9, vezi buză 1. „una dintre cele două margini ale gurii” LKŽe; nas MG 1913 1 9, vezi 1 nas 1. „organul mirosului” LKŽe; piele MG 1913 1 13, MG 1913 2 4, vezi piele 1. „stratul superior al corpului omului sau animalului, înveliș” LKŽe; membrană MG 1913 2 7, vezi membrană 1. anat. „strat subțire de țesut care leagă sau acoperă anumite părți ale organismului” LKŽe; mână MG 1913 2 6, vezi mână 1. „membrul superior al omului, de la umăr până la vârful degetelor; partea acestui membru de la încheietură până la vârful degetelor” LKŽe; stomac – „ventriculus” MG 1913 2 9 / stomac MG 1913 1 21, vezi stomac 1. anat. „organ digestiv al omului sau animalului – sac muscular, stomac (ventriculus)” LKŽe; creier MG 1913 1 9, vezi creier 1. anat. „parte centrală a sistemului nervos, alcătuită din fibre și celule nervoase aflate în craniul și canalul vertebral ale omului și animalelor vertebrate” LKŽe; șale MG 1913 1 18, vezi șale 1. „partea inferioară a spatelui, sub mijloc, mijlocul spatelui (lumbus)” LKŽe; inimă MG 1913 1 13, MG 1913 2 2, vezi inimă 1. „organul central al circulației sanguine, situat în partea stângă a pieptului” LKŽe; față MG 1913 1 9, vezi față 1. „partea din față a capului omului” LKŽe; măruntaie MG 1913 2 20, vezi măruntaie 1. „organele interne (de obicei digestive) ale omului sau animalului” LKŽe; intestine MG 1913 1 17, MG 1913 2 6, vezi intestin 1. anat. „parte tubulară a tractului digestiv, care începe de la stomac (intestinum)” LKŽe.

Pentru terminologia anatomică au fost preluate și cuvinte din limba vie cu sens mai larg, dar sensul lor a fost restrâns, de exemplu: rușine – vulva MG 1913 2 12, vezi rușine 2. „organele genitale externe” LKŽe, compară cu pudendum femininum – organele genitale externe ale femeii MedŽ; umflătură (?) – uterus MG 1913 2 12 / umflătură MG 1913 2 3, vezi umflătură 6. „uter” LKŽe; scoică – concha MG 1913 2 11, vezi scoică 6. anat. „partea externă a urechii” LKŽe; pleoapă (palpebra) MG 1913 2 13, vezi pleoapă 2. „pleoapa ochiului” LKŽe, compară cu palpebra – pleoapă MedŽ; vagin MG 1913 1 15, vezi 1 vagin 6. anat. „parte a organelor genitale feminine (vagina)” LKŽe; omoplat – scapula MG 1913 2 11, vezi 1 omoplat 8. anat. „os plat, triunghiular, în partea superioară a spatelui (scapula)” LKŽe; rotulă – patella MG 1913 2 12, vezi rotulă 7., vezi ro-

148

Palmira Zemlevičiūtė

Pirmasis Lietuvos medicinos mokslo žurnalas ir lietuviškoji medicinos terminija

șoarece 9. „rotula genunchiului” LKŽe, compară cu patella – rotulă MedŽ; stomac – „ven-triculus” MG 1913 2 9 / stomac MG 1913 1 17, vezi stomac 3. „stomac, pântece” LKŽe, compară cu ventriculus – 1. stomac MedŽ; peroneu – fibula MG 1913 2 12, vezi peroneu 5. „osul gambei” LKŽe, compară cu fibula – fibulă MedŽ; penis – penis MG 1913 2 12, vezi penis 2. anat. „organ genital masculin (penis)” LKŽe; pleoapă (palpebra) MG 1913 2 13, vezi pleoapă 2. „învelișul ochiului care clipește” / pleoapă MG 1913 1 23, vezi 1 pleoapă, vezi 1 pleoapă 2. „învelișul ochiului care clipește” LKŽe. Potrivit datelor din dicționar, toate cuvintele menționate, cu excepția cuvintelor gumbas, kriauklė, makštis, sunt atestate în limba vie cu sensuri medicale.

În articolul „Terminologia lituaniană a anatomiei, fiziologiei, patologiei și chimiei” au fost propuse cel puțin câteva cuvinte din limba vie pentru denumirea organului din sistemul genital feminin – motė, močįa, umflătură (?) – uterus MG 1913 2 12: motė, vezi 1 motė 6. anat. „uter” LKŽe, compară cu uterus – uter MedŽ; însă cuvântul močia nu este atestat în LKŽe cu sensul „uter”.

În articolele revistei au fost găsite cuvinte din limba vie folosite pentru a denumi nu numai concepte anatomice, ci și câteva concepte clinice. Mai întâi trebuie menționat termenul clinic boală MG 1913 1 8, MG 1913 2 7 / boli MG 1913 2 15, vezi 1 boală 1. „tulburare a funcționării organismului, alterare a sănătății, indispoziție, incapacitate” LKŽe, și termenul de farmacologie medicamente MG 1913 1 12, MG 1913 2 20 / medicament MG 1913 1 17, MG 1913 2 21, vezi 1 medicament „remediu curativ” LKŽe.

Pentru câțiva termeni clinici au fost preluate sensurile lexicale de bază ale cuvintelor din limba vie: dicius (pe frunte) – atheroma MG 1913 2 13, vezi dicius „o asemenea umflătură (atheroma)” LKŽe, compară cu atheroma – aterom, acumulare de grăsimi [lipoide] MedŽ; sare MG 1913 1 18, compară cu sare 1. „compus mineral sărat (clorură de sodiu), folosit pentru conservarea și condimentarea alimentelor” LKŽe; tumoră MG 1913 1 13, vezi tumoră 1. „formațiune tumorală dură într-o anumită parte a organismului” LKŽe; puroi MG 1913 2 5, vezi puroi „masă gălbuie-verzuie care apare în răni și ulcerații” LKŽe; apă MG 1913 2 15, compară cu apă 1. „lichid transparent, incolor, de obicei fără gust și miros, compus din hidrogen și oxigen (H₂O)” LKŽe; furuncul MG 1913 1 3, compară cu votis med. „umflătură cu puroi, buboi, abces, furuncul malign” LKŽe, iar sensul restrâns al unui singur cuvânt: piatră nom. sg. MG 1913 2 7 / piatră MG 1913 2 8 / pietre gen. pl. MG 1913 2 7, vezi piatră 8. „calcul format în organism” LKŽe.

Terminologija | 2013 | 20

149

Într-un articol, doctorul Bagdanavičius⁶ (mai exact, într-o listă de cuvinte) a prezentat două cuvinte din limba vorbită pentru denumirea aceluiași concept clinic: gramai (sputsum) MG 1913 2 13, skrepliai (sputsum) MG 1913 2 13; vezi skreplys 1. „mucus expectorat din organele respiratorii” LKŽe. În dicționar este înregistrat doar gramas, care nu are sensul de „spută”.

Merită menționată separat perechea de adjective pronominale substantivizate⁷, care denumesc afecțiuni feminine: baltieji– fluor albus MG 1913 2 12 / baltųjų gen. pl. MG 1913 1 14; vezi baltieji 2; vezi baltosios med. „o astfel de afecțiune feminină (Fluor albus)” LKŽe, cf. fluor albus – baltosios MedŽ; raudonieji⁸ – haemorragia MG 1913 2 12; în LKŽe, raudonieji nu este atestat, ci doar raudonieji žiedai Ss „menstruație”, cf. haemorrhagia – hemoragie, sângerare MedŽ.

1.1.2. Derivate (146 de termeni). Mai mult de jumătate dintre termenii medicali lituanieni monolexicali ai revistei sunt derivate⁹. În funcție de procedeul de formare, se disting derivatele cu sufix, prefix și desinență, precum și compusele.

1.1.2.1. Derivate cu sufix (97 de termeni). Acesta este cel mai numeros grup de derivate. Predomină derivatele cu sufixul -imas (-imai), în principal denumiri de acțiuni, formate în proporții aproape egale de la verbe fără prefix: gimimai MG 1913 2 15, girdėjimas MG 1913 1 10, mirimai MG 1913 2 15, niežėjimas MG 1913 2 22, perpūtimas MG 1913 1 10, perpūtinėjimai MG 1913 1 10, plaudimas MG 1913 2 6, plovimai MG 1913 1 18 / plovimas MG 1913 1 18, plūdimai MG 1913 2 3, skaudėjimas MG 1913 1 22, MG 1913 2 20, sopėjimai MG 1913 1 15, užimas MG 1913 1 13 și de la verbe cu prefix: įčiurkškimai MG 1913 1 14 / įčiurkškimac MG 1913 1 13, MG 1913 2 3, įdūrimas MG 1913 2 19, įleidimas MG 1913 2 19, išėjimas „defecație” MG 1913 1 18, nuvargimas MG 1913 2 18, pasiutimas MG 1913 2 16, suspaudimai MG 1913 1 15, užsikrėtimas MG 1913 1 15. Semnificația câtorva derivate cu sufixul menționat s-a specializat, de exemplu: linkimas? – ar-

⁶ Vezi nota de subsol 3.

⁷ „Adjectivele pronominale substantivizate autonome, care denumesc un nume secundar al obiectului, capabil în anumite situații să înlocuiască denumirea principală a obiectului și să-i servească drept sinonim, de exemplu: geltonoji «o astfel de boală, icter», <...>, kruvinoji «dizenterie». <...>. Aceste adjective substantivizate s-au format prin transformarea denumirii unei trăsături caracteristice unui anumit obiect în denumirea obiectului însuși. De regulă, ele apar alături de denumiri pe care vorbitorii doresc să le evite, de exemplu, pentru a denumi diverse boli, <...>. <...>. Adjectivele pronominale se substantivizează datorită caracterului concret al sensului lor. Trăsătura exprimată prin adjectivul pronominal este asociată cu un anumit obiect, ceea ce face inutilă însăși denumirea obiectului” (LKG I 530).

⁸ În cartea sa din 1899, Patarmės moterims, kurios nori būti sveikos (precum și în a doua ediție a acesteia, din 1906), medicul A. Vileišis a folosit termenul raudonieji cu sensul de „menstruație”.

⁹ În descrierea derivatelor, s-au avut în vedere lucrările lui Pranas Skardžius, Vincas Urbutis și Saulius Ambrazas, precum și LKG.

150

Palmira Zemlevičiūtė | Pirmasis Lietuvos medicinos mokslo žurnalas ir lietuviškoji medicinos terminija

ticulatio MG 1913 2 12, cf. articulatio – articulație: 1. articulație MedŽ, priaugimas „excrescență” MG 1913 2 15, suaugimai „zone alipite?” MG 1913 2 3, sugaragžėjimas „cicatrice?” MG 1913 2 13.

În continuare sunt prezentate derivatele cu sufixe, în ordinea frecvenței:

-elis (-eliai): petelis MG 1913 2 4, pilvelis MG 1913 1 21 / pilvelis – „ventriculus” MG 1913 2 9, raktelis¹⁰ – clavicula MG 1913 2 11, cf. clavicula – claviculă MedŽ, ratelis (pessarium) MG 1913 2 13, cf. pessarium – pesar – dispozitiv introdus în vagin pentru a menține uterul în poziție normală sau pentru a preveni sarcina MedŽ, ryšelis – ligamentum MG 1913 2 12, cf. ligamentum – ligament MedŽ, švirkštelis MG 1913 2 20;

-onis (-ei/-iai/-ys), -ė (-ės): ligonė MG 1913 1 13, MG 1913 2 2 / ligonės MG 1913 2 2, ligonei MG 1913 2 5 / ligoniai MG 1913 1 6, MG 1913 2 19 / ligonis MG 1913 1 9, MG 1913 2 8 / ligonys MG 1913 1 21;

-umas: kurtumas MG 1913 1 9, mažakraujumas MG 1913 2 2, miegūstumas MG 1913 1 16, mirtingumas MG 1913 2 18, silpnumas MG 1913 1 12, šlapumas MG 1913 2 8;

-elė: bambelė MG 1913 2 4, galvelė MG 1913 2 4, rankelė MG 1913 2 4, trobėlė – „cellula” MG 1913 2 9, virkštelė (guvernământul Suwałki) pupovina MG 1913 2 12, cf. funiculus umbilicalis – cordon ombilical MedŽ, funis – 2. vezi funiculus umbilicalis – пуповина MedŽ;

-ymas (-ymai): gydymas MG 1913 1 6, MG 1913 2 2, gimdymai MG 1913 1 13 / gimdymas MG 1913 2 4, išgramdymas MG 1913 2 4;

-ėlis (-ėliai): akmenėliai MG 1913 2 8, maumonelis – „rodničok” MG 1913 2 11 (LKŽe nu este consemnat; este atestat maumonys „locul dintre frunte și creștetul capului, creștet”), cf. fonticulus – momenėlis – родничок MedŽ, pavadėlis – (Ariogala) pupovina MG 1913 2 12, vezi pavadėlis 2. anat. „cordon ombilical” (LKŽe), cf. funiculus umbilicalis – cordon ombilical MedŽ;

-tojas (-tojai), -a: gydytojai MG 1913 1 4 / gydytojas MG 1913 2 3, gimdytoja MG 1913 2 4;

-elės: replelės MG 1913 2 3, smiltelės „o astfel de formă medicamentoasă” MG 1913 2 22;

-ėlė: motynėlė¹¹ „uter” MG 1913 1 14, nugarėlė MG 1913 2 4;

-ybė: gyvybė MG 1913 1 15, girtuoklybė MG 1913 2 18;

-slė: pūslė MG 1913 2 8 / pūslės MG 1913 2 13;

-ulys: dusulys MG 1913 1 12, kosulys MG 1913 2 5.

¹⁰ Cuvântul raktelis este consemnat în LKŽe numai cu sens botanic (numele plantei — ciuboțica-cucului (Primula)).

¹¹ Cuvântul motinėlė nu este consemnat în LKŽe cu sens medical.

Terminologija | 2013 | 20

151

Sunt numeroase sufixele cu ajutorul cărora s-a format câte un singur derivat:

–ata: sveikata MG 1913 1 6, MG 1913 2 2;

–ažis: gargãžis – cicatrix? MG 1913 2 13, vezi gargãžis 1., vezi gargãžė 1. „cărbuni arși în vatra fierăriei și lipiți în bucăți, zgură“, 2. vezi gargãžė 2. „capăt carbonizat al fitilului sau o bucată dintr-o țesătură oarecare“, 3. vezi gargãžė 3. „obiect ars, consumat“ LKŽe, gargãžė 4. „obiect foarte încâlcit, răsucit, ghem“ LKŽe, cf. cicatrix – randas MedŽ;

–ėkšlis: putekšlis „erupție“ MG 1913 2 13, vezi 1 putekšlis 1. „coș, bubă“ LKŽe;

–erė: koserė MG 1913 1 9;

–da: žaizda MG 1913 1 23, MG 1913 2 5;

–ykla: gydykla MG 1913 1 16;

–yklai: vystyklai MG 1913 2 7;

–yla: degýla¹² instr. sg. – „oxygenium“ MG 1913 2 9;

–ylas: degylas „oxigen“ MG 1913 1 22;

–inė: krūtinė MG 1913 1 9;

–iniai: mėnesiniai¹³ MG 1913 1 12, MG 1913 2 2;

–inynai: kiaušinynai „ovare“ MG 1913 1 15;

–inys: valinys – bandă – cu care sunt înfășați copiii mici, fașă MG 1913 2 13, vezi valinys 2. „bandă pentru înfășarea și legarea copilului înfășat“ LKŽe;

–ininkas: džiovininkas MG 1913 1 21;

–ytė: akytė – „celulla“ „celulă“ MG 1913 2 9;

–(i)ukas: akmeniukas MG 1913 2 8;

–lai: groblai – schelet MG 1913 2 11, vezi groblai 1., vezi grobai 1. „oasele, scheletul, groblai ale omului sau animalului” LKŽe, cf. skeletum – schelet, griaučiai MedŽ;

–lė: auglė¹⁴ crește pe uterul copiilor, auglė – neoplasmă MG 1913 2 13, cf. neoplasma – tumoră MedŽ;

–lis (–liai): hamuri MG 1913 1 17;

–smai: dureri MG 1913 2 5;

–snis (–snai): umflături MG 1913 2 5;

–tas: porți MG 1913 2 13, vezi vartai 6. anat. „orificiul extern al uterului” LKŽe;

¹² Cuvântul degýla nu este consemnat în LKŽe, ci doar degilas (neol.) „oxigen”.

¹³ În LKŽe este consemnat doar adjectivul 2 mėnesinis adj. 4. „care apare o dată pe lună”, cf. 1 mėnesinės fiziol. „sângerare uterină recurentă lunar la femeia matură sexual, menstruație” LKŽe.

¹⁴ Cuvântul auglė nu are sens medical în LKŽe, vezi auglė 1. „recoltă”; 2. „buruiană”.

152

Palmira Zemlevičiūtė

Pirmasis Lietuvos medicinos mokslo žurnalas ir lietuviškoji medicinos terminija

–tė: atodvėstė – tușeam fără atodvėstė, fără să-mi trag răsuflarea MG 1913 2 13, vezi atodvėstė „răgaz, pauză, odihnă“ LKŽe;

–tis: mirtis MG 1913 2 7;

–tys: gimtys – genitalia interna MG 1913 2 12, vezi gimtys „organe sexuale (genitalia)“ LKŽe, cf. genitalia – lytiniai organai MedŽ. Pe lângă sensul menționat, cuvântul gimtys este înregistrat și cu alte sensuri, neconsemnate în LKŽe: gimtys išeina – prolapsus vaginae et uteri (împrejurimile Šiauliai și Žagarė) MG 1913 2 12, cf. prolapsus vaginae – makšties iškritimas MedŽ, prolapsus uteri – gimdos iškritimas MedŽ, gimtys „col uterin?“ („S-a deschis deja colul uterin (în timpul nașterii)?“) MG 1913 2 12;

–urys: kumburys „unghiul ochiului“ MG 1913 2 13, vezi 1 kumburys (kamburys?) „colț, unghi, proeminență“ LKŽe;

–uvis: liežuvis MG 1913 1 9;

–vas: pilvas MG 1913 1 13, MG 1913 2 4 / pilvas – „ventriculus“ MG 1913 2 9 / pilvas (stomachus) MG 1913 1 21 / pelvis MG 1913 1 13 (această variantă nu este înregistrată în LKŽe), vezi pilvas 3. „stomac“ LKŽe.

1.1.2.2. Derivate cu prefix (2 termeni). Termenii derivați cu prefixe sunt foarte rari în revistă. S-au găsit doar doi termeni formați cu prefixele ant- și pa- – termenul anatomic antliežuvis (epiglottis) MG 1913 1 9, cf. epiglottis – antgerklis MedŽ, și termenul clinic pakūnė (furunculus) MG 1913 2 13, vezi 1 pakūnė „abces, furuncul“ LKŽe, cf. furunculus – furunkulas, šunvotė MedŽ.

1.1.2.3. Derivate cu sufix (17 termeni). Derivatele cu sufix sunt mult mai numeroase decât cele cu prefix. Cele mai multe au fost găsite cu sufixul –is: atókrytис – recidyv (bolnavul își revenise, dar a recidivat) MG 1913 2 13, vezi atokrytis 1. „recidivă (a bolii)“ LKŽe, degis – „oxygenium“ MG 1913 2 9 / degis MG 1913 1 22, vezi degis 2. (neol.) „oxigen“ LKŽe, cf. oxygenium – deguonis MedŽ, karštis MG 1913 1 22, nuomaris MG 1913 1 16, priepuoliai MG 1913 1 16, –as (–ai): lašai¹⁵ MG 1913 1 6, miegas MG 1913 1 8, niežai (uscabies) MG 1913 2 21, užpilai (infusum) MG 1913 2 20–21, –a: džiova MG 1913 1 19, MG 1913 2 17, ištrauka MG 1913 2 21, sloga MG 1913 1 8, vezi sloga 1. „inflamația mucoasei nazale“ LKŽe, și derivate cu –ė: putės¹⁶ „vezicule“ nom. pl. MG 1913 2 13, sopė MG 1913 2 8 /

¹⁵În opinia lui V. Urbutis, între membrii perechii lašas – lašėti nu există o opoziție strictă – membrii perechii pot fi inversați. Este vorba despre o derivare reciprocă de la aceeași bază, cu direcție neexprimată (Urbutis 2009: 124).

¹⁶ Cuvântul putė cu sensul „vezicule“ nu este consemnat în LKŽe.

Terminologija | 2013 | 20

153

durere MG 1913 1 18, MG 1913 2 4, vezi durere 1. „durere, suferință, junghi” LKŽe.

Dintre celelalte terminații a apărut câte un singur derivat: -ys: sąnarys? – articulatio MG 1913 2 12; -ius: prietorius MG 1913 1 18.

1.1.2.4. Compuse (30 de termeni). Al doilea grup ca număr de formații este alcătuit din compuse. Majoritatea sunt termeni de osteologie – denumiri ale oaselor. „În funcție de partea de vorbire căreia îi aparține cuvântul de bază al celui de-al doilea element” (Keinys 2005: 134), se disting două grupuri de compuse: compuse cu elemente substantivale și compuse cu elemente verbale.

Cel mai numeros grup de formații îl constituie compusele formate din două substantive (25 de termeni). Elementele acestor compuse sunt legate între ele cu vocale de legătură sau fără acestea. Așadar, din acest punct de vedere, compusele menționate se împart, la rândul lor, în:

a) compuse cu vocale de legătură (19 termeni):

-i-: ašarikaulis – os lacrima MG 1913 2 11, blauzdikaulis – tibia MG 1913 2 12, klubikaulis – os ilei MG 1913 2 12, kulnikaulis – tallus MG 1913 2 12, kulšikaulis – os femoris, cf. femur – 1. femur MedŽ, nosikaulis – os nasale MG 1913 2 11, petikaulis – os humeri MG 1913 2 11, pilvikauliai MG 1913 2 6, pilvikaulis – os pubis MG 1913 2 12, cf. os pubis – os pubis MedŽ, rėtikaulis – os ethmoideum MG 1913 2 11, cf. os ethmoidale – os etmoid MedŽ, žandikaulis – os zygomaticum MG 1913 2 11, cf. os zygomaticum – os zigomatic MedŽ;

-a-: anglarūgštė¹⁷ MG 1913 1 22, arklakaulis – os vomeris MG 1913 2 11, cf. vomer – vomer (osul septului nazal) MedŽ, kraujagyslės MG 1913 2 4, pirštakauliai – falanga MG 1913 2 12, plaštalunkis – apare plaštalunkis, trage picioarele (cydoporn) MG 1913 2 13 (neînregistrat în LKŽe), pleištakaulis – os sphenoideum MG 1913 2 11, cf. os sphenoidale – os sfenoid MedŽ, šunavotė (furunculus) MG 1913 2 13;

-ia-: nosiaryklė MG 1913 1 8.

b) compuse fără vocale de legătură (6 termeni): alkūnkaulis – os ulnae MG 1913 2 11, ligonbutis¹⁸ MG 1913 1 12 / ligonbučiai MG 1913 1 6,

¹⁷ Pr. Skardžius include cuvântul angliarūgštė „acid carbonic” în grupul cuvintelor create de varpininkai sau preluate din alte surse (Skardžius 1996: 595).

¹⁸ Pr. Skardžius, scriind despre neologisme, formarea și utilizarea lor, a menționat că Jonas Jablonskis a folosit în scrierile sale derivatul ligonbutis (I 144), dar, convingându-se în timp că nu este potrivit, a început să folosească în locul lui ligoninę (Skardžius 1996: 602–603). În teza sa, Jonas Palionis considera că ligonbutį era un neologism al lui Jonas Šliūpas (Palionis 1952: 239), însă ulterior și-a schimbat părerea – a atribuit cuvântul ligonbutis „spital” (cf. germ. Krankenhaus) neologismelor lui Frydrichas Kuršaitis (Palionis 1995: 219).

154

Palmira Zemlevičiūtė

Pirmasis Lietuvos medicinos mokslo žurnalas ir lietuviškoji medicinos terminija

coloana vertebrală – columna vertebralis MG 1913 2 11, cf. columna vertebralis – stuburas MedŽ, stuburkaulis – os coccigis MG 1913 2 11, cf. os coccygis – stuburgalis MedŽ, coastă – costa MG 1913 2 11 / coastă MG 1913 1 16.

Următoarea grupă ca frecvență a compuselor cu elemente nominale o constituie compusele formate din prepoziție și substantiv (2 termeni). Totuși, se poate spune că ele nu sunt caracteristice, deoarece în revistă s-au găsit numai doi termeni formați în acest mod – compuse din prepozițiile tarp, tarpu și un substantiv: tarpkojis – perineum MG 1913 2 12, vezi tarpkojis 1. vezi tarpukojis „locul dintre picioare, regiunea inghinală” LKŽe, cf. perineum – tarpvietė MedŽ, tarpukaulis MG 1913 1 13.

Compusele cu elemente verbale sunt, de asemenea, rare – au fost întâlnite doar trei compuse formate din substantiv și verb: rūgštdaris – „oxygenium” MG 1913 2 9 / rūgštdaris MG 1913 1 22, vezi rūgštdaris vezi rūgštadaris vezi rūgščiadaris „oxigen“ LKŽe, rūgštgamis – „oxygenium” MG 1913 2 9 / rūgštagamis (oxygenus) MG 1913 1 21–22 (neconsemnat în LKŽe).

2. LIETUVIŠKI VIENAŽODŽIAI MEDICINOS IR GAMTOS IR DABARTINIAI LIETUVIŲ MEDICINOS MOKSLO TERMINAI

Apărută la începutul secolului trecut, prima revistă de știință medicală a lăsat o amprentă și asupra terminologiei actuale a științei medicale lituaniene. După cum se observă comparând termenii monolexicali lituanieni Medicina și științele naturii cu termenii limbajului actual al științei medicale lituaniene¹⁹, s-au păstrat peste jumătate (52%) dintre termenii medicali folosiți atunci de medici. Din punctul de vedere al formei și al sensului, aceștia ar putea fi împărțiți în câteva grupe:

1) formă și sens neschimbate: ochi, cf. oculus – akis MedŽ, piatră, cf. calculus – akmuo MedŽ, osul cotului – os ulnae, cf. ulna – alkūnkaulis MedŽ, os lacrimal – os lacrima, cf. os lacrimale – ašarikaulis MedŽ, ureche, cf. auris – ausis MedŽ, ombilic, cf. umbilicus – bamba MedŽ, tibie – tibia, cf. tibia – blauzdikaulis MedŽ, gură, cf. os – burna MedŽ, dinți, cf. dens – dantis MedŽ, sare, cf. sal – druska MedŽ, dispnee, cf. dyspnoea – dusulys MedŽ, tuberculoză, cf. tuberculosis – džiova MedŽ, cap, cf. caput – galva MedŽ, tratament, cf. medicatio – gydymas MedŽ, medic, cf. medicus – gydytojas MedŽ, naștere, cf. partus – gimdymas MedŽ, naștere, cf. nascentia – gimimas MedŽ, auz, cf. auditus – 1. auz; auz MedŽ, viață, cf. vita –

¹⁹ Ca sursă pentru uzul actual a fost ales Dicționarul termenilor medicali.

Terminologija | 2013 | 20

155

viață MedŽ, extract, cf. extractum – ištrauka MedŽ, febră, cf. febris – 1. karštis MedŽ, tuse, cf. tussis – kosulys MedŽ, vase de sânge, cf. vas sanguineum – kraujagyslė MedŽ, sânge, cf. sanguis – kraujas MedŽ, cochilie – concha, cf. concha – kriauklė MedŽ, piept, cf. pectus – krūtinė MedŽ, surditate, cf. surditas – kurtumas MedŽ, picături, cf. gutta – lašas MedŽ, limbă, cf. lingua – liežuvis MedŽ, boală, cf. morbus – liga MedŽ, bolnav, cf. patiens – ligonis MedŽ, buze, cf. labium – lūpa MedŽ, vagin, cf. vagina – makštis MedŽ, omoplată – scapula, cf. scapula – mentė MedŽ, somn, cf. somnus – miegas MedŽ, decese²⁰, mortalitate, cf. mortalitas – mirtingumas MedŽ, moarte, cf. mors – mirtis MedŽ, tumor, cf. blastoma – navikas MedŽ, scabie (uscabies), cf. scabies – niežai MedŽ, prurit, cf. pruritus – niežėjimas MedŽ, nas, cf. nasus – nosis MedŽ, nazofaringe, cf. epipharynx – nosiaryklė MedŽ, os nazal – os nasale, plg. os nasale – nosikaulis MedŽ, epilepsie, cf. epilepsia – nuomaris MedŽ, piele, cf. cutis – oda MedŽ, abdomen, cf. abdomen, venter – pilvas MedŽ, falange – falanga, plg. phalanx – falanga, pirštakaulis MedŽ, os sfenoid – os sphenoideum, plg. os sphenoidale – pleištakaulis MedŽ, membrană, cf. membrana – plėvė MedŽ, spălare, cf. lavatio – plovimas MedŽ, accese, cf. paroxysmus – priepuolis MedŽ, puroi, cf. pus – pūliai MedŽ, veziculă, cf. bulla – pūslė MedŽ, mână, cf. manus – 2. ranka MedŽ, articulație? – articulatio, cf. articulatio – 1. sąnarys MedŽ, slăbiciune, cf. hyposthenia – silpnumas MedŽ, dureri, cf. dolor – skausmas MedŽ, stomac – „ventriculus”, cf. ventriculus – 1. skrandis MedŽ, spută (sputsum), cf. sputum – skrepliai MedŽ, rinită, cf. rhinitis – sloga MedŽ, creier, cf. medulla – 1. smegenys MedŽ, aderențe, cf. adhaesio – 1. suaaugimas, concretio – 1. suaaugimas MedŽ, compresii, cf. compressio – suspaudimas MedŽ, sănătate, cf. sanitas – sveikata MedŽ, inimă, cf. cor – širdis MedŽ, coastă – costa, cf. costa – šonkaulis MedŽ, pulsații, cf. pulsus – tvinksnis MedŽ, infecție, cf. infectio – infekcija: 1. užsikrėtimas MedŽ, medicament, cf. medicamentum – vaistas MedŽ, apă, cf. aqua – vanduo MedŽ, penis – penis, cf. penis – varpa MedŽ, hiluri, cf. hilus – vartai MedŽ, față, cf. facies – 2. veidas MedŽ, viscere, cf. splanchna – viduriai MedŽ, pleoapă (palpebra), cf. palpebra – vokas MedŽ, rană, cf. vulnus – žaizda MedŽ, intestine, cf. intestinum – žarna MedŽ;

²⁰ Termenul mirimas este atestat numai în termeni compuși; vezi thanatographia – tanatografie: 1. descrierea procesului morții; 2. studiul morții; thanatologia – tanatologie, știința despre moarte MedŽ.

156

Palmira Zemlevičiūtė

Pirmasis Lietuvos medicinos mokslo žurnalas ir lietuviškoji medicinos terminija

2) formă modificată, dar sens neschimbat: abatere – recidivă, cf. reci-dyvum – atkrytis MedŽ, leucoree – fluor albus, cf. fluor albus – baltosios MedŽ, osul iliac – os ilei, cf. os ilium – klubakaulis MedŽ, fontanelă – rodničok, cf. fonticulus – momenėlis – podničok MedŽ, menstruație, cf. – menstruatio – mėnesinės MedŽ, somnolență, cf. somnolentia – mieguistumas MedŽ, constipație, cf. obstipatio – prietvaras MedŽ, lombar, cf. lumbus – strėnos MedŽ, furuncul (furunculus), cf. furunculus – šunvotė MedŽ, pleoapă, cf. palpebra – vokas MedŽ;

3) formă neschimbată, dar sens modificat: nodul (?) – uterus, cf. uterus – gimda MedŽ, în timp ce gumbas – phyma MedŽ, osul brațului – os humeri, cf. humerus – žastikaulis, în timp ce petikaulis – os acromiale MedŽ, abdomen – „ventriculus“ / pilvas (stomachus), vezi pilvas 3. „stomac“ LKŽ, cf. stomachus žr. ventriculus – 1. skrandis MedŽ, iar pilvas – abdomen, venter MedŽ, creștere „adaos“, cf. accretio – priaugimas MedŽ;

4) formă și sens modificate: calcaneu – tallus, cf. talus – šokikaulis MedŽ, iar kulnakaulis – calcaneus MedŽ.

CONCLUZII

În prima revistă de științe medicale din Lituania, publicată în 1913, Medicina ir gamta au început să fie abordate chestiuni și probleme ale terminologiei medicale lituaniene, care rămân actuale și astăzi: abundența termenilor și, pe de altă parte, insuficiența lor, variația denumirilor folosite pentru același concept și importanța uniformizării acestora, necesitatea implicării specialiștilor și a lingviștilor în activitatea terminologică, preocuparea pentru caracterul lituanian al termenilor medicali etc. Medicii sunt îndemnați să culeagă cuvinte din limba vie ori să creeze termeni pe baza regulilor gramaticale ale limbii materne.

În revistă au fost găsiți 197 de termeni medicali lituanieni monolexicali. Mai întâi trebuie menționate cuvintele simple din limba vie sau din scrieri (51 de termeni), care denumesc concepte anatomice și, într-o mică măsură, clinice. În general, acestea au fost terminologizate în sensurile lor lexicale principale, deși pentru terminologia anatomică au fost preluate și cuvinte cu sens mai larg, al căror sens a fost însă restrâns.

Marea majoritate a termenilor monolexicali o constituie cuvintele derivate (146 de termeni). Predomină derivatele sufixale (-imas; -elis (-eliai); -umas; -onis (-ei/-iai/-ys), -ė; -elė; -ymas (-ymai); -ėlis (-ėliai); -tojas (-tojai), -a; -elės; -ėlė; -ybė; -ulys; -ata, -ažis, -ekšlis, -erė, -da, -ykla, -yklai, -yla, -ylas, -inė, -iniai, -inynai, -inys, -ininkas, -(i)ukas, -lai, -lė, -lis (-liai), -slė, -smai, -snis (-sniai), -tas, -tis, -tys, -uolis (-uoliai), -urys, -uvis, -vas) (97 de termeni).

Terminologija | 2013 | 20

157

Termenii derivați cu prefixe sunt foarte rari – există doar două derivate cu prefixele ant- și pa-.

Derivatele cu sufix flexionar sunt mult mai numeroase decât cele cu prefixe (17 termeni). Predomină derivatele cu terminațiile flexionare -is, -as (-ai), -a și -ė. Alte terminații flexionare (-ys, -ius) apar fiecare într-un singur derivat.

Al doilea grup ca număr de formații îl constituie compusele (30 de termeni). Cel mai numeros grup de compuse este cel format din două substantive (25 de termeni). Elementele a nouăsprezece compuse sunt unite între ele prin vocale de legătură -i-, -a-, -ia-, în timp ce elementele a șase compuse sunt unite fără acestea. Grupului compuselor cu elemente nominale îi aparțin două compuse formate din prepozițiile tarp, tarpu și un substantiv. Compusele cu elemente verbale sunt aproape inexistente – sunt două compuse formate dintr-un substantiv și un verb.

Mai mult de jumătate dintre termenii medicali lituanieni monolexicali s-au păstrat și continuă să fie folosiți în limbajul actual al științelor medicale. Forma și sensul majorității lor au rămas neschimbate. În timp, forma sau sensul unora dintre termeni s-a modificat.

Entuziasmul și devotamentul medicilor lituanieni care au scris în revista Medicina ir gamta, preocuparea lor pentru puritatea și caracterul lituanian al limbajului profesional, precum și promovarea limbii vii ca sursă principală a terminologiei ar putea constitui un exemplu frumos și demn de urmat pentru cei care lucrează astăzi în domeniul terminologiei medicale.

SURSE PRINCIPALE

MG 1913 1 – Medicina ir Gamta (mai–iunie), Vilnius.

MG 1913 2 – Medicina ir Gamta (iulie–septembrie), Vilnius.

SURSE AUXILIARE

LKŽe – Lietuvių kalbos žodynas (I–XX, 1941–2002), elektroninis variantas, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 2005. – www.lkz.lt.

MedŽ – V. Astrauskas, St. Bizulevičius, S. Pavilonis, A. Vaitilavičius, A. Vileišis. Dicționar de termeni medicali, Vilnius: Mokslas, 1980.

Sfaturi pentru femeile care doresc să fie sănătoase. Scris după Zielčakas de Dr. A. V. În Tilžė, 1899.

Sfaturi pentru femeile care doresc să fie sănătoase. Scris după Zielčakas de dr. A. Vileišis. Ediția a 2-a, Vilnius, 1906.

LITERATŪRA

Ambrazas S. 1993: Daiktavardžių darybos raida [1]. Lietuvių kalbos veiksmažodiniai vediniai, Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidykla.

Ambrazas S. 2000: Daiktavardžių darybos raida 2. Lietuvių kalbos vardažodiniai vediniai, Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidybos institutas.

Andriušis A. 1996: Lietuvos medicinos spauda. – Žurnalisto žinynas 2, 161–176.

158

Palmira Zemlevičiūtė

Pirmasis Lietuvos medicinos mokslo žurnalas ir lietuviškoji medicinos terminija

Aničas J. 1999: Antanas ir Emilija Vileišiai. Gyvenimo ir veiklos bruožai, Vilnius: Alma littera.

Bizulevičius St. 1989: Iš Lietuvos medicinos spaudos istorijos. – Sveikatos apsauga 10, 34–39.

Česnys G. 2002: Lietuviško anatominijos vardyno istorijos metmenys. – Terminologija 9, 55–65.

Gaivenis K. 1983: Šis tas iš lietuviškos liaudinės specialiosios leksikos. – Lietuvių kalbotyros klausimai 22. Lietuvių kalbos specialioji leksika, 4–16.

Gaivenis K. 2002: Lietuvių terminologija: teorijos ir tvarkybos metmenys, Vilnius: Lietuvių kalbos instituto leidykla.

[D-ras Grinius K.] 1910: Apie lietuvių medicinos laikraštį. – Lietuvos žinios 28, 1.

Karosas J. 1960: Vilniaus XIX amžiaus medicininė spauda. – Sveikatos apsauga 11, 42–49.

Keinys St. 2005: Dabartinė lietuvių terminologija, Vilnius: Lietuvių kalbos instituto leidykla.

[M. Sk-ra] 1897: Lietuviški ligų vardai. – Varpas 3, 41–42.

Matulaitis S. 1913: Anatomijos, fiziologijos, patologijos bei chemijos lietuviška terminologija. – Medicina ir gamta 2.

Moksleivis Kalnėnas 1912: Žmonių medicina. – Ateitis 2, 4.

LKG 1965: Lietuvių kalbos gramatika 1, Vilnius: Mintis.

Palionis J. 1952: Lietuvių literatūrinės kalbos normaliizacija XIX a. pabaigoje (1880–1901). Disertacija, Vilnius.

Palionis J. 1995: Lietuvių rašomosios kalbos istorija, Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidykla.

Skardžius Pr. 1996: Rinktiniai raštai 1. Lietuvių kalbos žodžių daryba, Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidykla.

Stakūlienė S. 2001: Lietuviškoji medicinos periodika: ištakos ir raida Lietuvoje iki XX a. trečiojo dešimtmečio. – Knygotyra 37, 220–233.

Urbutis V. 2009: Žodžių darybos teorija, Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidybos institutas.

THE FIRST LITHUANIAN JOURNAL OF MEDICAL SCIENCE AND LITHUANIAN TERMINOLOGY OF MEDICINE

This year is the 100^th anniversary of the first Lithuanian medical journal Medicina ir gamta (Medicine and nature). This publication started raising issues of medical terminology which are still relevant – lack and excess of terms, variation of terms naming the same concept, unification and approval of terms, the necessity to involve both specialists and linguists in the development of terminology, concern about the “Lithuanianness” of medical terminology, etc. Doctors were encouraged to collect words from the folk language or to create terms following the rules of Lithuanian grammar.

The article deals with 197 one-word medical terms of Lithuanian origin found in the journal. Words of the folk language and words taken from written sources which mainly name concepts of anatomy (akis (eye), kraujas (blood), kruoslas (now akies vokas (eyelid)), mentė (shoulder blade), ropė (now kelio girnelė (kneecap)), smegenys (brain), širdis (heart), etc.) and to some extent clinical practice (liga (disease), raudoniejį (now hemoragija (haemorrhage)), vaistas (medication), etc.) are researched. Generally their main lexical meanings were terminologized; words with broader meanings were used as well, especially as terms of anatomy, but their meanings have been narrowed.

The majority of one-word terms are word-formations (74% of researched terms). In this group suffixal derivatives (with suffixes -imas; -ėlis (-ėliai); -umas; -onis (-ei/-iai/-ys), -ė; -elė; -ymas (-ymai); -ėlis (-ėliai); -tojas (-tojai), -a; -elės; -ėlė; -ybė; -ulys; -ata, -ažis, -ekšlis, -erė, -da, -ykla, -yklai, -yla, -ylas, -inė, -iniai, -inynai, -inys, -inin(k)as, -(i)ukas, -lai, -lė, -lis (-liai), -slė, -smai, -snis (-snai), -tas, -tis, -tys, -uolis (-uoliai), -urys, -uvis, -vas) prevail (66% of all word-formations), for instance, dūsavimas (now kvėpavimas (breathing)), gydymas (treating), raktelis (now raktikaulis (collarbone)), silpnumas (weakness), maumonėlis (now momenėlis (fontanelle)), gydytojas (doctor),

Terminologija | 2013 | 20

159

gyvybė (life), kosulys (cough), sveikata (health), puteklšlis (now spuogas (acne)), degy las (now deguonis (oxygen)), krūtinė (chest), kiaušinynai (now kiaušidės (ovaries)), džiovininkas (hectic), akytė (now ląstelė (cell)), pūslė (blister), kumburys (now akies kampas (corner of the eye)).

Prefixal derivatives are rare (1% of all word-formations): pakūnė (now šunvotė (furuncle)).

Ending derivatives comprise 12% of all word-formations. Ending -is (degis (now deguonis (oxygen)), karštis (fever)), -as (-ai) (miegas (sleep), niežai (scabies)), -a (džiova (tuberculosis), ištrauka (extract)) and -ė (sopė (pain)) derivatives are most common.

The second largest group of word-formations are compounds (21% of all word-formations). Compounds made of two nouns are the most common in this group. Their components are connected directly (ligonbutis (now ligoninė (hospital)), šonkaulis (rib)) or by a conjunctive vowels -i- or -(i)a- (žandikaulis (jaw), kraujagyslė (blood vessel), nosiaryklė (nasopharynx)). Compounds made of prepositions and nouns are infrequent: tarpkojis (now tarpuietė (perineum)). Compounds with verbal components (made of nouns and verbs) are very rare: rūgštaris (now deguonis (oxygen)), rūgštagamis (now deguonis (oxygen)).

More than a half of Lithuanian one-word medical terms used in this periodical survived until the current day and still are used in the modern language of medical science. The majority of them have the same meaning and expression, for instance, alkūnkaulis (ulna), džiova (tuberculosis), galva (head), mentė (shoulder blade), skrandis (stomach), sloga (cold), tvinksis (beat), žaizda (wound). Some terms had changes either in their expression, for instance, baltieji – now baltosios (vaginal discharge), klubikaulis – now klubakaulis (hipbone), šunavotė – now šunvotė (furuncle), or in their meaning, for instance, os humeri was called petikaulis and now humerus is žastikaulis and os acromiale became petikaulis; stomachus and ventriculus were both called pilvas, now stomachus is skrandis, ventriculus is skilvelis, and abdomen – pilvas.

The enthusiasm, commitment and concern about the purity of the professional language shown by the Lithuanian doctors who wrote for Medicina ir gamta, their attempts to look for Lithuanian equivalents and turning towards the folk language as the source for terminology could be a good example for the creators of modern medical terminology to follow.

Gauta 2013-07-11

Palmira Zemlevičiūtė Lietuvių kalbos institutas P. Vileišio g. 5, LT-10308 Vilnius E. paštas [email protected]

160

Palmira Zemlevičiūtė | Pirmasis Lietuvos medicinos mokslo žurnalas ir lietuviškoji medicinos terminija