CONFERINȚĂ INTERNAȚIONALĂ LIMBILE NAȚIONALE ÎN ȘTIINȚĂ ȘI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR

(Limbile naționale în cercetarea academică și în învățământul superior)

La Tallinn, în zilele de 29–30 august 2011, a avut loc conferința internațională Limbile naționale în știință și în învățământul superior, dedicată:

politicii lingvistice academice;

analizei limbilor în care, în funcție de domeniul științific, se predă studenților în universitățile țărilor, se redactează disertații și se publică reviste științifice;

cercetărilor privind calitatea limbajului științific și evoluția acestuia în lumea contemporană, aflată în proces de globalizare.

Conferința a fost organizată de Centrul de limbă academică estonă al Universității din Tallinn, împreună cu Institutul de limbă și cultură estonă. spiritus movens al conferinței a fost doctorul Peep Nemvalts. Au participat peste treizeci de cercetători din alte instituții de învățământ superior din Estonia, Belgia, Marea Britanie, Letonia și Finlanda. Au fost și invitați de peste ocean, din Mexic și Statele Unite ale Americii. Prezentările plenare au fost susținute de Kirsti Siitonen, profesoară la Universitatea din Turku, și de autoarea acestor rânduri.

În prezentarea sa, „Limba finlandeză în învățământul superior, în științele umaniste și în științele naturii”, Kirsti Siitonen a trecut în revistă strategiile de politică lingvistică pe care ar trebui să le elaboreze fiecare universitate. În Finlanda, de acest lucru se ocupă Institutul de Limbi al Finlandei (KOTUS), care încurajează universitățile să-și creeze propria politică lingvistică instituțională, să o facă publică și să facă schimb de bune practici cu alte universități. Întrucât universitățile au autonomie, nu poate exista nicio lege sau dispoziție în acest sens; se poate însă crea un sistem care să încurajeze instituțiile de învățământ superior să adopte o politică moderată și rațională, care să nu limiteze drepturile limbii finlandeze. Prezentarea a inclus și comentarii asupra statisticilor privind folosirea limbii finlandeze la elaborarea materialelor didactice, redactarea disertațiilor și a articolelor științifice. Au fost oferite și recomandări practice despre felul în care studenții de la diverse specializări ai Universității din Turku sunt învățați să scrie în finlandeză științifică, întrucât le lipsesc foarte mult asemenea competențe. Situația

282

KALBOS KULTŪRA | 84

Situația din universitățile finlandeze este diferită, însă, după cum s-a arătat ulterior în discuții, destul de complicată. Împreună cu Țările de Jos și Danemarca, această țară se situează pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul programelor universitare, al disertațiilor și al publicațiilor științifice în limba engleză. Specialiștii în limba finlandeză nu sunt mulțumiți de această situație; ei văd în ea o influență negativă asupra evoluției limbii finlandeze și a dezvoltării conceptelor acesteia.

În comunicarea „Limba științei în Lituania: provocări și oportunități”, situația limbii lituaniene a fost abordată din mai multe perspective: au fost discutate noile cerințe pentru limba lituaniană, după ce aceasta a devenit limbă oficială a UE; au fost prezentate principalele documente de politică lingvistică lituaniană în domeniul științei și al învățământului superior; au fost abordate problemele privind calitatea limbajului științific și a terminologiei, precum și căutarea unor modalități de soluționare a acestora; s-a atras atenția asupra monitorizării limbii manualelor, inițiată și desfășurată de Comisia de Stat pentru Limba Lituaniană. Ascultătorii au fost deosebit de interesați de partea comunicării în care s-a arătat cum se dezvoltă limba științifică lituaniană în instituții de învățământ superior și institute de cercetare din străinătate, și anume în centrele de baltistică și lituanistică, unde nu doar se predă limba lituaniană, ci în această limbă se redactează și disertații, se publică reviste științifice și se scriu articole și monografii. Autoarea comunicării s-a bazat pe materialele și observațiile prezentate de Irena Smetonienė, președinta Comisiei de Stat pentru Limba Lituaniană.

Alte două comunicări din Lituania au fost cea a lui Nijolė Linkevičienė, Ana Ruskan și Birutė Ryvitytė, intitulată „Instrument de cercetare a scrierilor academice”, care a analizat posibilitățile Corpusului academic al limbii lituaniene (CorALit), și comunicarea Anei Ruskan, „Adjective evidențiale în discursul academic al limbii lituaniene”, care a arătat cum este folosit CorALit într-o cercetare concretă.

Peep Nemvalts și Triin Roosalu au prezentat primele rezultate ale unui studiu amplu despre modul în care limba națională, folosită în discursul academic, influențează percepția asupra lumii (aspectul cognitiv) și formele de exprimare lingvistică. Cercetătorii se bazează pe lucrările lui Kees de Bot, dezvoltându-i ideile în contextul limbii estone. Studiul este foarte interesant, iar rezultatele sale arată beneficiile limbii academice naționale. Dacă poziția unei limbi oarecare slăbește în domeniul academic, nu are de suferit doar terminologia: se schimbă percepția asupra lumii prin intermediul limbii și se reduc formele de exprimare lingvistică.

S-a discutat despre cum poate fi creat un echilibru care să mențină multilingvismul în știința și învățământul superior european și să permită schimbul cât mai eficient de cunoștințe noi, create de cercetători care vorbesc limbi diferite, deoarece este foarte important ca dezvoltarea științei să fie intensă. De altfel, Lef Höckerstedt de la Universitatea din Helsinki, care predă și la Thomas Stephenson Konknni Kendro Jesuit Institute,

Tarptautinė konferencija Nacionalinės kalbos mokslo ir aukštojo mokslo srityse

283

din Goa, India, a ținut comunicarea „Engleza în învățământul superior – și ce urmează?” despre situația limbilor din India (22 de limbi oficiale) și, glumind, a făcut Europa de rușine: atât de puține limbi, dar problema nu poate fi rezolvată.

Tezele conferinței au fost publicate online (vezi http://www.tlu.ee/files/arts/10106/NatAc818599b30c9375d860436bf2b929fef2.pdf).

A fost o plăcere să văd cât de mult îi preocupă pe vecinii noștri statutul limbii științifice estone în spațiul internațional. Participanții la conferință au simțit constant atenția rectorului Universității din Tallinn. Imediat după conferință a fost organizată o dezbatere pentru intelectualitate, la care a participat și autoarea acestor rânduri; despre aceasta a relatat publicația culturală SIRP (vezi http://www.tlu.ee/files/arts/10106/NatAc818599b30c9375d860436bf2b929fef2.pdf).

În cadrul conferinței au fost ridicate întrebări de actualitate; aceasta a fost foarte necesară. Tema ar trebui continuată și în Lituania.

Primit la 12.12.2011

JOLANTA ZABARSKAITĖ

Institutul Limbii Lituaniene

Str. P. Vileišio nr. 5, LT-10308 Vilnius

[email protected]

284

KALBOS KULTŪRA | 84