DAIVA MURMULAITYTĖ

Institutul de Limba Lituaniană

STRUCTURA SEMANTICĂ A DENUMIRILOR UNITĂȚILOR MONETARE

CUVINTE-CHEIE: semantică, structură semantică, sens, nuanță de sens, articol de dicționar.

În sursele lexicografice ale limbii lituaniene, cu excepția poate a dicționarelor mai ample de cuvinte internaționale, denumirile unităților monetare nu sunt prezentate în mod exhaustiv și sistematic¹. Sistematizarea este una dintre funcțiile lexicografiei moderne (Morkovkin 1993: 37), caracterul sistematic este piatra de temelie a fiecărui dicționar, iar dicționarul este o colecție sistematică, nu întâmplătoare, de unități lexicale (Jakaitienė 2005: 9). În vederea sistematizării este conceput și Dicționarul limbii lituaniene standard (în continuare – BŽ), care se deosebește de dicționarele explicative anterioare ale limbii lituaniene prin faptul că, în esență, este redactat nu în ordine alfabetică, ci pe grupuri lexico-semantice de cuvinte (Liutkevičienė 2006: 9; Liutkevičienė 2010a: 223; Liutkevičienė 2010b: 141; Naktinienė ir kt. 1999: 4; Naktinienė 2006: 20; despre redactarea și editarea dicționarelor pe grupuri de cuvinte, a se vedea și Paulauskas 1985; Babickienė 1985: 231; Gudavičius 1997). Denumirile unităților monetare constituie unul dintre aceste grupuri semantice.

Unele dintre denumirile principalelor unități monetare, de mari dimensiuni, adică ale valutelor, au fost examinate de Comisia de Stat a Limbii Lituaniene (în continuare – VLKK) sau cel puțin revizuite de lingviști. Dintre lucrările anterioare care prezintă liste mai mult sau mai puțin exhaustive de cuvinte din grupul lexical în discuție, trebuie menționate Dicționarul rus-lituanian al termenilor economici (în continuare – RLETŽ), precum și articolul lui Kazimieras Eigminas și Kazimieras Gaivenis, „Denumirile unităților monetare”

¹ Studiul denumirilor unităților monetare, întreprins împreună cu colega Aure­lija Tamulioniene (căreia autoarea articolului îi este recunoscătoare pentru ajutorul acordat la culegerea și prelucrarea datelor), a început cu scopul de a le prezenta sistematic în Dicționarul limbii lituaniene standard. Pe măsură ce lucrările avansează, este deja posibilă împărtășirea câtorva idei. În acest număr al revistei Cultura limbii este publicat, pe aceeași temă, și un articol pregătit separat de A. Tamulioniene, „Criterii de selecție a denumirilor unităților monetare pentru Dicționarul limbii lituaniene standard”. Inevitabila repetare a unor aspecte în aceste două articole dedicate denumirilor unităților monetare se datorează caracterului comun al muncii și nu ar trebui considerată un neajuns al acestora.

60 KALBOS KULTŪRA | 86

(Eigminas, Gaivenis 1968), Ghidul monedelor și valutelor lumii al lui Antanas Buračas (Buračas 1999). Articolul menționat prezintă un registru al unităților monetare – un tabel în care, alături de țările enumerate în ordine alfabetică, sunt indicate denumirile accentuate ale principalelor lor unități monetare și ale subdiviziunilor acestora. În dicționar și în ghid, lexicul din acest domeniu este prezentat lexicografic – se oferă echivalentul într-o altă limbă (în dicționarul bilingv) sau se explică sensul (în ghid), însă structura semantică a denumirilor unităților monetare nu este prezentată în niciunul dintre cazuri.

VLKK nu a examinat unitățile monetare mici, care, de regulă, reprezintă a suta parte din valuta principală; acestea nu sunt standardizate și variază de la o sursă la alta. În prezent, celor care caută denumiri corecte ale unităților monetare li se pot recomanda două liste drept surse de cea mai mare încredere: ordinul directorului general al Departamentului Vamal din 16 ianuarie 2008 nr. 1B–40, „Cu privire la aprobarea listei valutelor utilizate la declararea mărfurilor la vama lituaniană”, și cele două modificări ale acestuia din 1 și 15 decembrie 2008 (1B–749, 1B–794), precum și Europa. Ghidul de redactare a publicațiilor instituțiilor. Anexa A5: Lista țărilor, teritoriilor și valutelor., actualizată periodic.

Listele menționate și alte surse sunt utile ca materiale de referință la redactarea articolelor de dicționar despre denumirile unităților monetare. În acestea trebuie dezvăluită structura semantică a acestor denumiri – prin delimitarea și definirea corespunzătoare a sensurilor, ilustrarea lor cu exemple de utilizare etc.

Denumirile monedelor sunt prezentate în diverse moduri în dicționarele altor limbi. Chiar și în cadrul aceluiași dicționar, sensurile (cel mai adesea, nuanțele lor) pot fi delimitate diferit. Definițiile nu indică întotdeauna subdiviziunile monetare și raportul acestora cu valuta al cărei nume este cuvântul-titlu al articolului. Nici simbolurile unităților monetare nu sunt menționate întotdeauna. Uneori, denumirile vechi, ieșite din uz, ale monedelor sunt prezentate ca o singură lexemă împreună cu cele încă folosite, iar alteori ca o lexemă separată, un istoricism, marcate în consecință (de exemplu, în dicționarele letone sunt etichetate vėst., a se vedea mai jos articolul krona din SvV, citat mai jos). Rareori denumirile monedelor sunt prezentate cu exemple de utilizare, mai ales în dicționarele de dimensiuni mici și medii. De regulă, sunt ilustrate numai cuvintele cel mai frecvent utilizate din acest grup semantic. Și amploarea articolelor de dicționar variază; în dicționarele de tip tezaur, acestea pot fi extrem de lungi și enciclopedice. A se compara articolul dollar din CNRTL, care oferă numeroase exemple de utilizare cu trimiteri la surse, iar un paragraf distinct este dedicat informațiilor despre pronunțarea și ortografia cuvântului, etimologia, frecvența de utilizare etc.²

² La citarea articolelor de dicționar s-a încercat păstrarea aceluiași format ca în dicționar. Părțile de text omise sunt indicate prin [...].

D. MURMULAITYTĖ. Semantinė piniginių vienetų pavadinimų struktūra

61

dolar

A.– Unitate monetară a Statelor Unite și a Canadei, divizată în 100 de cenți. O bancnotă de zece, de o sută de dolari. Ea [mama] a primit în același timp un mic teanc de dolari verzi, pe care l-a ascuns în corsaj ca pe o scrisoare de dragoste (CÉLINE, Voyage, 1932, p. 274). La marele hotel din Grasse, un american a pariat o mie de dolari contra unui louis că războiul se va fi terminat de Christmas (MARTIN DU G., Thib., Épil., 1940, p. 995):

1. Am văzut două sau trei restaurante de un tip destul de neobișnuit, dintre care cel mai cunoscut este Marcel: aici, pentru un dolar și jumătate, se oferă o masă abundentă cu meniu fix, dar tot ce lăsați în farfurie vă va fi taxat în plus pe nota de plată, drept amendă;... MORAND, New York,1930, p. 148.

– În funcție apozițională, cu valoare adjectivală. Zona dolarului. Zonă în care dolarul este în circulație. Principalul dintre aceste dezechilibre regionale, cel dintre zona dolarului și restul lumii, a durat atât de mult numai pentru că Statele Unite au decis să-l finanțeze prin donații și împrumuturi pe termen lung (Univers écon. et soc.,1960, p. 3814).

– La singular [Ca simbol al puterii financiare a Statelor Unite] Și, în sfârșit, în secțiunea americană, frumoasele doamne ale lui Sargent, Sargent, portretistul atras de prințesele dolarului și de miliardarii negustori de porc sărat (LORRAIN, Sens. et souv.,1895, p. 189).

Rem. Se întâlnește în documentație neologismul dollariser, verb tranzitiv. A americaniza, a imprima caracterul american, mentalitatea americană. Caracterul suspicios al romancierului [Bourget], dollarizat de călătoria sa în America (GONCOURT, Journal, 1896, p. 980).

B.– P. ext. Unitate monetară adoptată de diferite țări. Dolar etiopian, malaezian. Cuferele tatălui și ale micii sale escadrile erau pline de piaștri, dubloni, scuzi de aur și de argint, dolari chinezești, monede Maria Terezia, taleri din Abisinia (CENDRARS, Bourlinguer,1948, p. 377):

2. Extinderea florinului din Florența, începând din ^xiiie siècle, nu depinde de alte cauze; ea este inseparabilă de o prosperitate care se face simțită pretutindeni. Mai aproape de noi, vom cita răspândirea „dolarului mexican” în Extremul Orient. L’Hist. et ses méthodes,1961, p. 343.

Prononc. et Orth.: [dɔla:r]. Ds Ac. dep. 1835. Étymol. et Hist. 1776, 13 déc. (Courr. de l’Europe, I, p. 100 ds PROSCHWITZ Beaumarchais, p. 242: le cent pesant ne coûte à Boston que cinq dollars). Anglo-amér. dollar, à l’orig. empr. par l’angl. au b. all. daler (1553 daler; corresp. à l’all. Taler, v. thaler) pour désigner cette monnaie des pays germ.; puis appellation du peso esp. dans les colonies d’Amérique du Nord (1650 Caroline Dollar) enfin unité monétaire adoptée par le Congrès amér. (1785 Resol. Continent. Congress U.S. 6 July ds NED: Resolved that the money unit of the United States of America be one dollar). Fréq. abs. littér.: 383. Fréq. rel. littér.:^xixes.: a) 39, b) 373; xx^es.: a) 247, b) 1 246. Bbg. PAMART (P.). La Parole est d’argent, mais le silence est d’or. Vie Lang. 1971. p. 138.

Încă câteva exemple din dicționare explicative ale diferitelor limbi, din care se poate vedea cât de diferit pot fi prezentate denumirile banilor:

62

KALBOS KULTŪRA | 86

Articol lexicografic

Comentarii

DŽ₇: dóleris (1) unitate monetară în SUA, Canada și în unele alte țări; semnul monetar cu această valoare

• formulările definiției semnului monetar diferă ușor; • denumirile identice ale unităților monetare din SUA și din alte țări sunt considerate o singură lexemă.

ceñtas (2) a suta parte din unitatea monetară a Republicii Lituania, a SUA și a unor alte state; semn monetar cu această valoare

LLVV: dolārs –a, s. Unitate monetară (în Statele Unite ale Americii, Canada, Australia și alte țări). Semnul monetar corespunzător, monedă. Cu inima tremurândă, ea a pus pe masa lui Vīzemanis două sute de dolari. Birze 3, 121.

• semnul monetar este indicat în mod concret – moneda;

LEV: cent Unitate monetară, monedă divizionară (în SUA, Canada etc.). În SUA, de exemplu, 1 c. = 1/100 dintr-un dolar.

• în definiția unității monetare divizionare se indică raportul valorii sale față de valoarea unității de bază.

LLVV: lats –a, s. Unitate monetară (în Letonia burgheză). Semnul monetar corespunzător, monedă. Ultimul pas important [în 1940] a fost introducerea în circulație a monedei Uniunii Sovietice, adică echivalarea latului cu rubla. F Deglavs II, 17. Cinci lati! Cinci discuri de argint zornăiau în portofelul lui Voldis. Lācis 5, 37. Mă gândesc la ziua aceasta. Cum va fi? Voi aduce acasă vreun lat seara? Poate că, după ce-mi voi fi cheltuit ultimii santimi, mă voi întoarce cu mâna goală. Lēmanis 9, 14.

• sensurile sunt ilustrate prin exemple de utilizare; • lângă acestea sunt furnizate abrevierile surselor; • volumele anterioare ale LLVV au fost redactate încă în perioada sovietică, prin urmare definițiile latului și santimului nu corespund realităților actuale.

santīms –a, s. Unitate monetară (în Letonia burgheză, Franța, Luxemburg, Elveția). Semnul monetar corespunzător, monedă. Voldis a cheltuit tot latul până la ultimul santim. Lācis 5, 35.

D. MURMULATYTĖ. Semantinė piniginių vienetų pavadinimų struktūra

63

Articol de dicționar

Comentarii

...Marta strânsese câteva zeci de santimi. Tatălui îi plăcea să-i mai dea din când în când câte ceva. J Kalniņš 2, 126. Runcis: Ai putea folosi santimii tăi altfel decât să-i dai copiilor. Zīverts 1, 285.

LEV³ santīms –a, s. 1. Unitate monetară în Letonia (și în Elveția, până în 2002 și în Franța și Luxemburg), a suta parte dintr-un lats; semnul monetar, moneda corespunzătoare.

• cele două aspecte semantice (moneda actuală a Letoniei și moneda Franței și Luxemburgului până la introducerea euro) sunt prezentate ca o singură lexemă.

SvV: coroană ist. 1. Unitate monetară în Cehia, Danemarca, Islanda, Norvegia și Suedia. 2. ist. Unitate monetară în mai multe țări europene înainte de introducerea euro. 3. ist. Monedă de argint sau de aur aflată odinioară în circulație în Anglia, Franța și în alte câteva țări. […].

• denumirea monedei care a fost în uz înainte de introducerea euro este considerată un istoricism, este marcată cu indicația corespunzătoare și este prezentată ca o lexemă distinctă.

LEV: lats –a, v. Latvijas Republikas nacionālā valūta 1922.–1941. g. un no 1993. g. (1 Ls = 100 santīmu).

• definiția indică continuitatea monedei naționale – denumirea latsului existent înainte de ocupație și readoptat după restabilirea independenței este considerată o singură lexemă.

SJP: dolar «unitatea monetară a SUA; de asemenea, unitatea monetară a altor țări, de exemplu Canada, Australia, Noua Zeelandă» • dolarowy

• în articolul dedicat denumirii unității monetare sunt prezentate și derivatele acesteia;

³ SV indică faptul că acest articol este preluat din LLVV, însă LLVV oferă un alt articol pentru santīms, care, potrivit tehnicii lexicografice, corespunde întru totul articolului pentru cuvântul lats din același dicționar.

64

KALBOS KULTŪRA | 86

Articol de dicționar

Comentarii

cent 1. „monedă divizionară egală cu a suta parte din unitatea monetară de bază în diferite țări” 2. „unitate de măsură a distanței dintre sunete” • centowy

• denumirile unităților monetare din SUA și din alte țări, care coincid, sunt considerate o singură lexemă, dar sunt prezentate ca nuanțe de sens.

Longman: dollar [substantiv numărabil] 1 unitatea monetară standard în SUA, Canada, Australia și în alte țări, împărțită în 100 de cenți: simbolul $: A costat trei dolari. o bancnotă de zece dolari Poți plăti în dolari sau euro la aeroport. 2 the dollar valoarea banilor americani în raport cu moneda altor țări: Lira sterlină a crescut în raport cu dolarul (=și-a mărit valoarea în raport cu dolarul). → poți să pariezi și ultimul tău dolar la bet¹ (4); → a te simți/a arăta ca un milion de dolari la million (4) cent [substantiv numărabil] 1 a suta parte din unitatea monetară standard în unele țări. De exemplu, un dolar sau un euro are 100 de cenți: simbolul ¢ 2 să-ți spui și tu părereaengleză americană a-ți exprima părerea despre ceva, când ceilalți nu vor să o audă → nici măcar un cent la red¹ (7)

• sunt prezentate ca lexeme distincte două aspecte semantice: denumirea unității monetare din unele țări, alcătuită din 100 de cenți, și valoarea unității monetare a SUA în comparație cu unitățile monetare din alte țări; • este indicat simbolul unității monetare; • sunt prezentate expresii frazeologice care conțin denumirea unității monetare.

D. MURMULATYTĖ. Semantinė piniginių vienetų pavadinimų struktūra

65

Articol de dicționar

Comentarii

MWLD: dol·lar 🔊/'dɑːlə/ substantiv plural dol·lars 1 [count] a: unitate monetară de bază în SUA, Canada, Australia și alte țări, egală cu 100 de cenți ■ Cămașa costă 20 de dolari. [=$20]■ A trebuit să plătească sute de dolari pentru reparațiile mașinii.■ Proprietatea valorează un milion de dolari. = Este o proprietate de un milion de dolari.■ Aveți o bancnotă de 20 de dolari? [=una de douăzeci]■ Costă 500 de pesos. Cât înseamnă asta în dolari? [=câți dolari fac 500 de pesos?] b: o bancnotă sau monedă în valoare de un dolar ■ Am găsit un dolar pe trotuar. = Am găsit o bancnotă de un dolar pe trotuar.■ A pus pe tejghea un dolar mototolit. — vezi și HALF-DOLLAR, TOP DOLLAR 2 dolarul tehnic: valoarea unui dolar în comparație cu o altă unitate monetară ■ Dolarul a scăzut brusc față de liră.■ puterea/slăbiciunea dolarului■ Dolarul valorează mai mult în Mexic. 3 [count]: bani proveniți dintr-o anumită sursă sau destinați unui anumit scop ■ Vrei să știi cum cheltuiește statul fiecare dolar federal [=bani de la guvernul federal] pe care îl primește?—de obicei la plural ■ Ar trebui finanțat un program ca acesta din dolarii contribuabililor? [=din banii pe care guvernul îi colectează prin impozite]■ dolari din turism [=bani pe care o economie îi obține datorită cheltuielilor turiștilor în acel loc]■ Compania trebuie să-și investească în mod judicios bugetul de publicitate.

• sunt indicate unitățile monetare divizionare care alcătuiesc unitatea de bază; • aspectele semantice distincte sunt prezentate prin lexeme separate (în exemplele prezentate anterior din dicționarele lituaniene, letone și poloneze, acestea sunt nuanțe de sens); • de asemenea, sensul referitor la valoarea unității monetare în comparație cu unitățile monetare ale altor țări este evidențiat ca lexemă separată; • toate sensurile sunt ilustrate prin exemple de utilizare caracteristice; • se menționează că prima și a treia lexemă pot avea și formă de plural.

Așadar, în diferite dicționare, denumirile unităților monetare sunt prezentate în moduri diferite, în funcție de scopul, volumul, metodologia de elaborare a dicționarelor etc. Formulările definițiilor cuvintelor diferă (cel mai adesea sunt definiții tipizate), utilizarea este rareori ilustrată, iar structura semantică a acestor cuvinte este, de asemenea, prezentată neuniform.

66

KALBOS KULTŪRA | 86

În urma sintetizării materialului din dicționarele limbilor lituaniană, letonă, engleză, franceză, germană, rusă și poloneză examinate (a se vedea lista surselor), se constată că termenii acestui grup lexico-semantic au trei sensuri (sau trei nuanțe de sens):

unitatea monetară a unei anumite țări;

valoarea acestei unități, comparată cu cea a unităților monetare ale altor țări;

semnul monetar cu această valoare (bancnotă și/sau monedă).

Pentru a cerceta semantica denumirilor banilor, a fost realizat un mic sondaj. Au fost chestionați 32 de respondenți – 6 lingviști și 28 de studenți din anul al treilea ai programului de industrii creative. Li s-au prezentat 30 de exemple de utilizare a cuvintelor litas și centas (19 și, respectiv, 11 enunțuri) și li s-a cerut să indice în care dintre ele aceste cuvinte desemnează unitățile monetare propriu-zise (ca etalon al valorii, monedă națională etc.), iar în care desemnează semnele acestora (bancnote, monede). Au existat cinci variante de răspuns: unitate monetară, semnul acesteia, mai degrabă unitate monetară decât semnul ei, mai degrabă semn decât unitate monetară, nu știu. Ultimele trei variante de răspuns (de ezitare) au fost folosite rar.

Au fost prezentate următoarele enunțuri:

Cu cuvântul litas

Cu cuvântul centas

1. Bancnota de o sută de liți.

1. Moneda de cinci cenți.

2. Astăzi am doar doi liți.

2. Fermierii primeau câte 35 de cenți pentru 1 kilogram de lapte.

3. M-am înșelat cu un lit.

3. Am doar câțiva cenți.

Litas este legat de euro și cu siguranță nu va fi devalorizat.

4. Nu v-au căzut din portofel doi cenți?

5. Lito kursas.

5. Dulapurile pentru păstrarea obiectelor (din magazine) sunt deteriorate de tot felul de „economiști”, care îndeasă în încuietori cinci cenți în loc de doi litai.

6. Cum e mai bine să economisim [să împrumutăm] – în litai, dolari sau euro?

6. Un pumn de cenți.

7. La piață mi-au strecurat douăzeci de litai falși.

7. Nu vă deranjează dacă vă dau restul în cenți?

8. Ați putea să-mi schimbați zece litai?

8. Comercianții și cumpărătorii recunosc că plata în cenți albi necesită mai mult timp și răbdare.

9. A aniversarea a 85 de ani de la introducerea

D. MURMULAITYTĖ. Semantinė piniginių vienetų pavadinimų struktūra

67

Cu cuvântul litas

Cu cuvântul centas

13. În Republica Lituania este permisă plata serviciilor și (sau) a bunurilor în valută străină prin intermediul casei de marcat, restul fiind eliberat în litai?

9. Unde s-ar putea schimba fără comision monedele albe de centas în bancnote de valoare mai mare?

14. În pălăria cerșetorului se afla un morman de mărunțiș și zece litaimototolite.

10. Ban lângă ban – și se face un litas.

15. Împrumută-mi 50 litai până la salariu.

11. Pentru cinci centas ar alunga și un păduche până în Australia.

16. Veți avea rest de la 500 litai?

17. Am primit rest două bancnote de câte douăzeci (de litai) și încă litas în mărunțiș.

18. Pentru cadoul colegului contribuim fiecare cu câte douăzeci de litai.

19. Cât timp după introducerea euro în Lituania se va mai putea plăti în litai?

Deși grupurile de specialiști și studenți chestionați diferă ca mărime și, prin urmare, nu se pot trage concluzii ferme, nu se poate afirma că profesioniștii au răspuns mai exact. În unele cazuri, răspunsurile studenților au fost chiar mai precise.

Singura propoziție pe care toți respondenții, cu excepția unui lingvist, au marcat-o în unanimitate este Cursul litasului. S-a indicat corect că, în această propoziție, cuvântul litas desemnează o unitate monetară. Celelalte propoziții evaluate mai frecvent corect decât greșit din punct de vedere semantic sunt:

• În pălăria cerșetorului se afla un morman de mărunțiș și zece litaimototolite.

Că litas desemnează o unitate monetară în această propoziție au indicat 6 studenți; că desemnează numele unității monetare — 28 de respondenți (6 lingviști și 22 de studenți).

• Litas este legat de euro și cu siguranță nu va fi devalorizat.

23 de respondenți (5 lingviști și 18 studenți, dintre care unul a răspuns „mai degrabă unitate monetară decât semn al unității monetare”) au considerat că litas în această propoziție înseamnă unitate monetară, iar 8 (1 lingvist și 7 studenți) – că înseamnă semnul unității monetare.

Semnificația cuvintelor analizate a fost identificată cel mai adesea greșit în exemplele de uz O bancnotă de o sută de litai și O monedă de cinci cenți. Doar 2 studenți în primul caz și 4 în al doilea au indicat că litas și centas în aceste propoziții

68

KALBOS KULTŪRA | 86

înseamnă unități monetare. Marea majoritate a celorlalți respondenți – 30 (4 lingviști și 26 de studenți) în primul caz și 27 (5 lingviști și 22 de studenți) în al doilea – au indicat sensul de „semn al unității monetare”. 2 lingviști au răspuns „nu știu” în cazul lui lito, iar 1 în cazul lui cento. Este evident că respondenții sunt induși în eroare de folosirea denumirii generice a semnului monetar (cuvintele bancnotă, monedă) alături de denumirile specifice ale banilor.

Un caz interesant: propozițiile O monedă de cinci cenți și Camerele de depozitare a obiectelor (în magazine) sunt stricate de tot felul de „economi”; evaluarea celor care îndeasă cinci cenți în încuietori în loc de doi litai. Aceeași realitate este numită în două feluri: monedă de cinci cenți și cinci cenți. În primul caz, centas înseamnă unitate monetară, iar în al doilea – semnul acesteia, moneda. Totuși, semantica acestui cuvânt a fost evaluată diferit în cele două propoziții: în primul caz (monedă de cinci cenți), doar 4 studenți au răspuns corect, ceilalți 27 de respondenți considerând că centas în această propoziție înseamnă semnul monetar; 1 lingvist a ales răspunsul „nu știu”. În al doilea caz, dimpotrivă: majoritatea celor care au răspuns (23) au ales răspunsul corect, 2 studenți au ezitat, iar doar 7 au indicat în mod greșit că în încuietorile camerelor de depozitare sunt îndesate chiar unitățile monetare, nu semnele acestora (monedele).

Un alt exemplu interesant: Ați putea să-mi schimbați o sută de litai? Deși majoritatea respondenților au indicat că în această propoziție litas înseamnă semnul valorii unității monetare, doar 5 studenți au considerat că se referă la unitatea monetară propriu-zisă; cu toate acestea, au existat 3 răspunsuri „nu știu”, dintre care unul a fost însoțit de comentariul că sensul lui lito în această propoziție depinde de ceea ce se cere în schimb – unități mai mici sau o altă valută.

Unele evaluări au fost surprinzătoare. De exemplu, la stabilirea sensului cuvântului litas în propozițiile Astăzi am doar doi litai și M-am înșelat cu un litai, răspunsurile corecte și cele greșite s-au împărțit aproximativ egal, atât în ansamblu, cât și în grupul studenților. Răspunsurile lingviștilor au fost identice în ambele cazuri: 2 (aceiași) au răspuns corect, iar 4 – greșit. Aceste cazuri și altele similare susțin ipoteza că sensurile denumirilor unităților monetare sunt strâns legate și, în unele cazuri, greu de distins. Pentru lexicografi, aceasta constituie o problemă considerabilă. Pentru a prezenta structura semantică a unui cuvânt pe baza unor exemple de uz neechivoce, care arată clar existența unor sensuri distincte sau cel puțin a unor nuanțe de sens, trebuie trecute sub tăcere acele exemple de uz care pot ilustra mai multe sensuri (nuanțe), deși sunt foarte obișnuite și folosite frecvent. În alte cazuri, stabilirea sensului ar putea fi ajutată de un context mai larg, însă în dicționare uzul lexical este ilustrat de regulă prin propoziții izolate sau grupuri de cuvinte.

D. MURMULAIT YTĖ. Semantinė piniginių vienetų pavadinimų struktūra

69

Așadar, analiza răspunsurilor la întrebările chestionarului a arătat că, în teorie, respondenții par să distingă cu ușurință cele două aspecte semantice ale denumirilor unităților monetare – banii „teoretici”, ca valută a unei țări și măsură a valorii, și obiectul palpabil în practică, semnul monetar (bancnotă sau monedă). Însă, atunci când a fost necesar să stabilească în care sens (nuanță de sens) sunt folosite cuvintele litas și centas în propoziții, acest lucru s-a dovedit destul de dificil. Totuși, indiferent de răspunsurile la întrebările chestionarului și de rezultatele analizei lor, în articolul de dicționar care prezintă structura semantică a denumirilor unităților monetare trebuie distinse cele trei sensuri (nuanțe de sens) menționate mai sus: unitatea monetară a unei anumite țări; această unitate din perspectiva valorii, prin comparație cu alte unități monetare (ale altor țări); semnul monetar cu valoarea sa (bancnotă și/sau monedă).

Trebuie remarcat că primele două sensuri sunt strâns legate între ele și se deosebesc, în esență, nu atât din punct de vedere semantic, cât gramatical – al doilea este caracteristic folosirii la singular, cf. cursul litasului, litasul este legat de euro și cu siguranță nu va fi devalorizat; împlinirea a 85 de ani de la introducerea litasului și depozit în litai; am doar doi litai; contribuim cu câte douăzeci de litai; anul trecut salariul mediu a fost de aproximativ 1600 de litai. De aceea, ar fi mai bine ca aceste sensuri să fie prezentate în dicționar drept nuanțe de sens. Totuși, trebuie remarcat că în articolul MWLD, dollar este prezentat în lexeme distincte tocmai din acest motiv gramatical. Al treilea sens este ceva mai îndepărtat de primele două. Acest lucru este indicat și de combinabilitatea lexico-semantică diferită a denumirilor banilor, precum și de legătura lor cu funcții monetare diferite etc. De exemplu, denumirile valutelor, adică ale unităților monetare propriu-zise, se folosesc împreună cu cuvinte precum curs, a devaloriza, a economisi, a introduce, depozit, a împrumuta și altele asemenea, în timp ce în sensul de semne monetare (bancnotă, monedă), aceste denumiri pot forma grupuri de cuvinte cu termeni precum a se vărsa, a se rostogoli, pumn, a mototoli, a rupe, a arunca, a îndesa, alb, a falsifica și altele asemenea.

În ceea ce privește legătura denumirilor banilor cu funcțiile banilor, denumirile unităților monetare ca atare sunt legate de funcțiile de măsură a valorii și de bani universali, iar denumirile semnelor monetare – de funcția de circulație. Este de remarcat că atât denumirile unităților monetare propriu-zise, cât și cele ale semnelor lor sunt legate de funcțiile banilor ca mijloc de plată și de acumulare. Probabil că acesta este unul dintre motivele pentru care sensurile menționate sunt adesea atât de strâns legate, încât în cazuri concrete este foarte greu de spus cu precizie în care sens este folosită denumirea banilor într-o anumită propoziție. Tocmai acest lucru a fost relevat de sondajul discutat.

70

KALBOS KULTŪRA | 86

OBSERVAȚII FINALE

Pentru a evidenția mai exact legăturile dintre părțile structurii semantice a denumirilor unităților monetare și gradul lor de apropiere unele față de altele, se pare că sensul semnelor monetare ar trebui formulat ca un sens distinct, nu ca a treia nuanță a unui singur sens, echivalentă cu primele două nuanțe în ceea ce privește legăturile dintre ele. Referitor concret la prezentarea denumirilor unităților monetare în Bendrinės lietuvių kalbos žodyne, se poate spune că, în lipsa unui material ilustrativ suficient, ar trebui să se distingă în acesta cel puțin două dintre cele menționate — prima sau a doua și a treia nuanță. Probabil că a treia nuanță semantică este suficient de îndepărtată de primele două și ar putea fi considerată un sens distinct. Totuși, având în vedere nu doar grupul semantic al denumirilor unităților monetare, ci și evaluând distincția dintre sensuri și nuanțe în contextul întregului lexic al BŽ, se pare că este oportun să se prezinte structura semantică a unităților monetare tocmai sub forma unor nuanțe. Cu atât mai mult cu cât aceasta este practica obișnuită în lexicografie — în majoritatea dicționarelor consultate, diferența semantică dintre unitatea monetară și semnul ei nu este separată în două sensuri distincte (dacă este consemnată în vreun fel). Așadar, ținând seama de modul în care sunt prezentate denumirile unităților monetare în diverse dicționare lituaniene și în dicționare ale altor limbi, probabil că toate cele trei aspecte semantice discutate ar trebui formulate, în mod tradițional, ca trei nuanțe ale aceluiași sens.

Articolul Lito din Bendrinės lietuvių kalbos žodyne ar putea arăta aproximativ astfel (conform metodologiei de elaborare a BŽ, conține prea multe exemple ilustrative de întrebuințare, însă, în acest caz, ele ajută la o mai bună înțelegere a prezentării propuse a structurii semantice a lito):

lìtas substantiv (2) unitate monetară a Lituaniei: Bancnotă de o sută de litași. Un litas este egal cu o sută de cenți. Patru sute de litași pentru un costum de baie?! Am greșit numărul de litași. Astăzi am doar doi litași. Litașii pe care i-am economisit încep să se devalorizeze. Cum e mai bine să economisești [să te împrumuți] — în litași, dolari sau euro? Împrumută-mi cincizeci de litași până la salariu. Salariul mediu net anul trecut a fost de o mie cinci sute nouăzeci și patru de litași. Un astfel de iaht ar costa sute de mii, dacă am calcula în litași. | la singular, unitatea în raport cu valoarea ei, comparată cu alte unități monetare (din alte țări): Cursul litasului. Litas puternic [slab]. Litasul este legat de euro și cu siguranță nu va fi devalorizat. | semn monetar (bancnotă și/sau monedă) cu valoarea respectivă: Ați putea să-mi schimbați zece litași? Veți avea rest din cinci sute de litași? La piață mi-au strecurat douăzeci de litași falși. În pălăria cerșetorului se afla un teanc de monede mici și zece litași mototoliți.

ŠALTINIAI

CNRTL – Centre National de Ressources Textuelles et Lexicales. Prieiga per internetą: <http://www.cnrtl.fr/lexicographie/>.

D. MURMULAITYTĖ. Semantinė piniginių vienetų pavadinimų struktūra

71

Currency (valiutų lentelės). Prieiga per internetą: <http://www.thefreedictionary.com/currency>.

Dabartinės lietuvių kalbos tekstynas. Prieiga per internetą: <http://donelaitis.vdu.lt/tekstynas>.

Deutsch Wörterbuch. Prieiga per internetą: <http://woerterbuch.babylon.com/deutsch/>.

DŽ₇ – Dabartinės lietuvių kalbos žodynas. 7-as leidimas. Vyr. red. S. Keinys, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 2012.

Enciklopediskā vārdnīca 1–2, Rīga: Latvijas Enciklopēdiju redakcija, 1991.

Interleksis – Kompiuterinis tarptautinių žodžių žodynas „Interleksis“, Vilnius: Alma littera, Fotonija, 2008.

LEV – Lielā enciklopēdiskā vārdnīca, Rīga: Jumava, 2003.

Lietuvos Respublikos terminų bankas. Prieiga per internetą: <http://terminai.vlkk.lt>.

LLVV – Latviešu literārās valodas vārdnīca 1–8, Rīga: Zinātne, 1972–1996.

Lietuvių kalbos žodynas 1–20 (1941–2002; I elektroninio varianto leidimas). Red. kolegija: G. Naktinienė (vyr. red.), J. Paulauskas, R. Petrokienė, V. Vitkauskas, J. Zabarskaitė, Vilnius: LKI, 2005. Prieiga per internetą: <www.lkz.lt>.

Longman – Longman Dictionary of Contemporary English. Prieiga per internetą: <http://www.ldoceonline.com/dictionary>.

Merriam-Webster’s Word Central. Student Dictionary. Prieiga per internetą: <http://www.wordcentral.com/browse/ABC>.

Merriam Webster. Prieiga per internetą: <http://www.merriam-webster.com>.

Monetų katalogas. Prieiga per internetą: <http://lt.ucoin.net/catalog>.

MWLD – Merriam-Webster Learner’s Dictionary. Prieiga per internetą: <http://www.learnersdictionary.com>.

Oxford dictionaries. Prieiga per internetą: <http://www.oxforddictionaries.com>.

Raktažodžių žodynas. Prieiga per internetą: < http://www.limis.lt/raktazodziu-zodynas>.

RLETŽ – Krievu-latviešu ekonomikas terminu vārdnīca, Vilnius: Mintis, 1966.

SJP – Słownik języka polskiego. Prieiga per internetą: <http://sjp.pwn.pl>.

SV – Skaidrojošā vārdnīca. Prieiga per internetą: <http://www.tezaurs.lv/sv>.

SvV – Svešvārdu vārdnīca, Rīga: Jumava, 1999.

Tarptautinių žodžių žodynas, Vilnius: Alma littera. 2001.

Tarptautinių žodžių žodynas lietuvių kalba. Prieiga per internetą: <http://www.zodziai.lt>.

The free dictionary. Prieiga per internetą: <http://www.thefreedictionary.com>.

Visuotinė lietuvių enciklopedija 1–22, Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidybos institutas, 2001–2012.

72

KALBOS KULTŪRA | 86

Большой толковый словарь русского языка. Ред. Кузнецов С. А., Санкт-Петербург: Норинт, 2002.

Ожегов С. И. 1988: Словарь русского языка, Москва: Русский язык.

LITERATŪRA

A5 – Europa. Institucijų leidinių rengimo vadovas. A5 priedas: Šalių, teritorijų ir valiutų sąrašas. Prieiga per internetą: <http://publications.europa.eu/code/lt/lt-5000500.htm>.

Babickienė Z. 1985: Reguliariųjų išvestinių reikšmių pateikimas aiškinamuosiuose lietuvių ir rusų kalbų žodynuose. – Lietuvių kalbotyros klausimai 24, 223–235.

Buračas A. 1999: Pasaulio valiutų ir monetų žinynas, Vilnius: Vilniaus universitetas, Vytauto Didžiojo universitetas.

Eigminas K., Gaivenis K. 1968: Piniginių vienetų pavadinimai. – Kalbos kultūra 14, 65–69.

Jakaitienė E. 2005: Leksikografija, Vilnius: Mokslo ir enciklopedijų leidybos institutas.

Gudavičius A. 1997: Dabartinės lietuvių kalbos žodynas leksikos sistemiškumo požiūriu. – Lietuvių kalbotyros klausimai 37, 33–39.

Liutkevičienė D. 2006: „Bendrinės lietuvių kalbos žodynas“. Siekiamybė ir realybė. – Leksikografija ir leksikologija 1, Aiškinamųjų bendrinės kalbos žodynų aktualijos, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas.

Liutkevičienė D. 2010a: „Bendrinės lietuvių kalbos žodynas“: problemos ir sprendimai. – Leksikografija ir leksikologija 2, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 223–234.

Liutkevičienė D. 2010b: „Bendrinės lietuvių kalbos žodyno“ struktūra, tikslai ir perspektyvos. – Kalbos kultūra 83, 141–150.

Naktinienė G. ir kt. 1999: Pristatome rengiamą bendrinės kalbos žodyną [į redakcijos klausimus atsako G. Naktinienė, D. Liutkevičienė, D. Murmulaitýtė, D. Svetikienė, A. Sirutavičiūtė, V. Černiūtė, V. Sakalauskienė]. – Gimtoji kalba 7, 1999, 1–10.

Naktinienė G. 2006: Svarbesnieji „Bendrinės lietuvių kalbos žodyno“ semantikos aspektai. – Leksikografija ir leksikologija 1, Aiškinamųjų bendrinės kalbos žodynų aktualijos, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas.

Paulauskas J. 1985: Žodyno redagavimas žodžių grupėmis. – Kalbos kultūra 49, 6–14.

Valstybinės lietuvių kalbos komisijos Kalbos konsultacijų bankas. Prieiga per internetą: <http://www.vlkk.lt/lit/konsultacijos>.

Морковкин В. В. 1993: О предпосылках системного лексикографирования. – Прагматика словаря. Под ред. О. Ю. Богуславской, Москва, 31–39.

D. MURMULATYTĖ. Semantinė piniginių vienetų pavadinimų struktūra

73

2008 m. sausio 16 d. Muitinės departamento generalinio direktoriaus įsakymas nr. 1B–40 „Dėl valiutų, naudojamų deklaruojant prekes Lietuvos muitinei, sąrašo patvirtinimo“, Vilnius.

2008 m. gruodžio 1 d. Muitinės departamento prie Lietuvos Respublikos Finansų ministerijos generalinio direktoriaus įsakymas nr. 1B–749 „Dėl Muitinės departamento generalinio direktoriaus 2008 m. sausio 16 d. įsakymo „Dėl valiutų, naudojamų deklaruojant prekes Lietuvos muitinei, sąrašo patvirtinimo“ pakeitimo“, Vilnius.

2008 m. gruodžio 15 d. Muitinės departamento prie Lietuvos Respublikos Finansų ministerijos generalinio direktoriaus įsakymas nr. 1B–794 „Dėl Muitinės departamento generalinio direktoriaus 2008 m. sausio 16 d. įsakymo nr. 1B–40 „Dėl valiutų, naudojamų deklaruojant prekes Lietuvos muitinei, sąrašo patvirtinimo“ pakeitimo“, Vilnius.

Interneto šaltiniai naršyti paieškos sistema Google.

Gauta 2013 11 25 Priimta 2013 12 20

SEMANTIC STRUCTURE OF NAMES OF CURRENCY UNITS

S u m m a r y

With the exception of larger dictionaries of international words, the lexicographic sources of the Lithuanian language do not present the names of currency units comprehensively and systematically.

Depending on dictionary purpose, scope, compiling methodology, etc., this lexical semantic group is presented differently in different dictionaries. The wordings of definitions of words are different (usually, certain conventional definitions are used); the actual usage is rarely illustrated; the presentation of semantic structure of such words varies as well.

The summary of material from Lithuanian, Latvian, English, French, German, Russian and Polish dictionaries shows that the names of currency units have three meanings (or three shades of meaning): a currency unit of a specific country; the unit in terms of value compared to other currency units (only singular use); the cash form of its value (bank-note and/or coin).

A small survey was carried out in the analysis of semantics of the names of currency units. Specialists of linguistics and third-year students of the study programme of Creative Industries were asked to indicate the meaning – whether

74

KALBOS KULTŪRA | 86

currency unit or its cash form – in which the words litas and centas are used in the given examples of use. The analysis revealed that in theory, it is relatively easy for the respondents to distinguish between the two meanings; however, in specific cases, the answers of both linguists and the students of the aforementioned speciality to questionnaire questions were far from unanimous. Among other things, it prompts a conclusion that it is not always possible to distinguish between the said meanings. It can be explained by the fact that they are often provided as two shades of the same meaning. Nevertheless, the dictionary makes a distinction between them; it is also indicated by the different semantic valency of words. For example, in the sense of the currency unit, litas is used together with the words kursas (exchange rate), devalvuoti (to devalue), taupyti (to save), įvesti (to introduce), indėlis (a deposit), skolinti (to lend), etc., while in the sense of its cash form (bank-note, coin), it goes with suglamžyti (to crumple), suplėšyti (to tear apart); in turn – centas is used together with byrėti (to fall), baltas (white), sauja (handful), mesti (to toss), kišti (to slip into), riedėti (to roll), etc.

In the absence of sufficient illustrative material, The Dictionary of Standard Lithuanian distinguishes at least two of the aforementioned shades – the first or the second and the third shade. The third shade of meaning is probably far enough from the first two shades to consider it an individual meaning. However, if we did not limit with the semantic group of names of currency units alone but also considered the distinction of meanings and shades in the context of the overall lexis of The Dictionary of Standard Lithuanian, it would apparently be appropriate to provide the semantic structure of currency units as shades, the more so that it is rather commonplace in the lexicographical practice – most of the dictionaries under analysis do not divide the currency unit and its cash form into two individual meanings (if it is recorded altogether).

KEYWORDS: semantics, semantic structure, meaning, shade of meaning, dictionary entry.

DAIVA MURMULAITYTĖ

Lietuvių kalbos institutas

Petro Vileišio g. 5, LT-10308 Vilnius

[email protected]

D. MURMULAITYTĖ. Semantinė piniginių vienetų pavadinimų struktūra

75