LIETUVIŲ KALBOS GRAMATIKOS TYRINĖJIMAI

LIETUVOS TSR MOKSLŲ AKADEMIJA

CONSTRUCȚII TEMPORALE CU ACUZATIVUL ÎN LIMBA LITERARĂ LITUANIANĂ CONTEMPORANĂ

A. RUZĖ

Introducere

§ 1. Principalele sensuri temporale ale acuzativului în vechile texte lituaniene și în limba vorbită au fost evidențiate de mai mulți lingviști¹. În multe cazuri, afirmațiile lor sunt valabile și pentru limba literară contemporană. Cele mai multe informații despre sensurile și utilizarea acuzativului temporal în limba literară contemporană se găsesc în lucrarea lui J. Jablonskis „Cazurile și prepozițiile”², precum și în gramatica academică³.

În lucrările menționate, acuzativul temporal este tratat ca unul dintre sensurile cazului acuzativ.

În acest articol vom examina nu acuzativul temporal ca sens distinct al cazului acuzativ, ci construcțiile temporale⁴ formate cu cazul acuzativ. Vom încerca să stabilim structura gramaticală și alcătuirea lexicală a construcțiilor temporale cu acuzativul, sensurile acestor construcții, dependența sensurilor de particularitățile gramaticale și lexicale ale construcției, precum și tendințele de utilizare a construcțiilor.

§ 2. Comparativ cu construcțiile formate cu alte cazuri, construcțiile temporale cu acuzativul sunt cele mai productive și cel mai intens utilizate în limba literară contemporană. Ele au și cele mai multe sensuri. Se pot distinge patru sensuri principale ale construcțiilor temporale cu acuzativul: 1) momentul sau perioada acțiunii, 2) durata acțiunii, 3) durata rezultatului acțiunii și 4) frecvența acțiunii. În plus, construcțiile cu aceste sensuri pot avea nuanțe suplimentare, care decurg din structura lor gramaticală sau din alcătuirea lexicală.

Deosebirile de sens dintre construcțiile temporale cu acuzativul sunt determinate, de regulă, de următorii factori principali: 1) aspectul verbului care constituie elementul principal al construcției, 2) sensul lexical al substantivului care constituie elementul dependent, 3) proprietățile gramaticale și lexicale ale atributului care însoțește substantivul la acuzativ, 4) construcția

¹ A. Schleicher, Litauische Grammatik, Prag, 1856, p. 262—264; F. Kurschat, Grammatik der littauischen Sprache, Halle, 1876, p. 380—382; E. Fraenkel, Syntax der litauischen Kasus, Kaunas, 1928, p. 161—163.

² J. Jablonskis, Rinktiniai raštai, t. I, Vilnius, 1957, p. 617—621.

³ LTSR MA Lietuvių kalbos ir literatūros institutas, Lietuvių kalbos gramatika, t. I, Vilnius, 1964, p. 197—199.

⁴ Aici, prin construcții temporale se înțeleg grupuri de cuvinte verbale care exprimă relații temporale.

85

Forma de număr a acuzativului substantivului care funcționează ca termen dependent. Nu întotdeauna toți acești factori au același rol. În unele cazuri este mai important unul dintre acești factori, în altele – altul.

I. Construcții care exprimă momentul sau intervalul temporal al acțiunii

§ 1. Semnificația momentului sau a intervalului temporal al acțiunii este determinată de acțiunea verbului care funcționează ca termen principal al construcției. Momentul temporal al acțiunii este exprimat prin construcții al căror termen principal este un verb de aspect perfectiv. Acțiunea exprimată prin verb are loc într-un anumit moment temporal denumit de substantiv.

Kastulis Narvilas a sosit la Vilnius în miez de noapte, flămând. VaižgRR II 72. Dimineața au plecat în toate părțile toate bătrânelele. ŽemR I 100. Duminică, în ajunul examenelor, a venit mama. AvyžĮSK 126. Primăvara, întors din vacanță, vărul Jurgis Šauklys a venit să ne viziteze. SimonNTP 308.

Intervalul temporal al acțiunii este exprimat prin construcții al căror termen principal este un verb de aspect imperfectiv. Durata acțiunii nu este precizată clar: aceasta se poate desfășura o perioadă mai scurtă, mai lungă sau pe întreaga durată denumită de substantiv.

Karusė a plâns noaptea, cu fața îngropată într-o pernă grea, umplută cu câlți. Gud-GuzR I 26. Duminică ploua mărunt. MačAD 86. Păsările nu știu să facă nimic altceva decât să ciripească, iar iarna trebuie să moară de foame. BalčAP 184. Vara unduiau lanurile de spice aurii. MarcBR 148.

În celelalte privințe, aceste construcții cu sensuri apropiate nu se deosebesc, de aceea sunt analizate aici împreună. Doar în exemple sunt prezentate mai întâi construcțiile care exprimă momentul temporal al acțiunii, iar apoi, pe un rând nou, construcțiile care exprimă intervalul temporal al acțiunii.

§ 2. În construcțiile care exprimă momentul sau intervalul temporal al acțiunii, termenul dependent este întotdeauna acuzativul singular al substantivului.

Aceste construcții temporale se formează cu substantive având sensuri lexicale relativ bine delimitate. De regulă, se folosesc denumiri ale părților zilei, ale zilelor săptămânii, ale anotimpurilor, ale unităților de măsură a timpului și ale unor cantități nedeterminate de timp. Construcțiile formate cu substantive cu alte sensuri temporale sunt destul de rare.

Construcțiile formate cu substantive care denumesc unități de măsură a timpului sau cantități nedeterminate de timp au întotdeauna un atribut necesar din punct de vedere structural. Construcțiile cu aceleași sensuri, formate cu substantive din celelalte grupuri semantice menționate mai sus, pot apărea atât cu atribute, cât și fără ele.

§ 3. În limba literară contemporană sunt foarte productive construcțiile care exprimă momentul sau intervalul temporal al acțiunii și al căror termen dependent este acuzativul fără atribut al denumirilor părților zilei, zilelor săptămânii și anotimpurilor. Uneori, fără atribut, se folosește și câte un substantiv cu alt sens temporal.

Dimineața au sosit multe căruțe la curtea bisericii. ŽemR III 355. Cât s-a secerat ziua, atât trebuie treierat noaptea. KatkR 91. La miezul nopții i-a trezit pe toți din somn bătând în ușă. Gs. În cele din urmă, la amiază, au ajuns la o mlaștină mare și mocirloasă. VienR IV 24. Lunea, uneori marțea, se întorcea iarăși acasă, până sâmbăta următoare. Myk-PutR III 256. Primăvara a căzut o vacă, acum alta. Ėr. Toamna, Bartkus a primit o scrisoare de la fiul său. MarcBR 157. La mijlocul verii a venit la Andriu-

86

ceva, l-a găsit zăcând. GričŽ 240. Se va întâmpla, de obicei, ca eu să mă întorc acasă, iar el să vină în zi de sărbătoare la mine ca să afle noutăți. BilR I 104.

Păsările de noapte dorm ziua. Jnš. Știu bine ce înseamnă să cauți țărmul tău în toiul nopții. MiežSA 163. Cu cine șușoteai dimineața, lângă casă, peste gard? SruogR III 10. La amiază, așezat undeva lângă un păr, citești, scrii, stai întins la soare și te încălzești. VienR VII 40. Vilius vrea să secere recolta de vară marți sau miercuri. SimonR V 13. Luni vom merge să vedem. SimonNTP 224. Camerele lui, neaerisite vara și neîncălzite iarna, au stat mult timp pline cu tot felul de obiecte de prisos. Myk-PutR IV 9. Iarna purta pantaloni din postav gros și haine de blană negre, ponosite și tocite. KrėvRg 171. În toiul muncilor agricole, și bătrânii, și tinerii sunt în mișcare. Grl.

§ 4. Sunt foarte frecvente construcțiile formate cu acuzativul singular al substantivelor kartas, sykis. Acuzativul acestor cuvinte exprimă un moment temporal foarte general, nedeterminat⁵. Prin sensul și funcția lor, acuzativele acestor cuvinte sunt apropiate de adverbe⁶.

În construcțiile cu kartas, sykis la acuzativ, cu sensul menționat, predicatul este de regulă o formă verbală la trecutul iterativ.

Dar iată că, odată, au venit niște oameni, au apucat inul de vârfuri și l-au smuls cu rădăcini cu tot. BalčAP 24. Odată se oferise chiar să-l conducă, dar nu știe să rostească niciun cuvânt ca lumea. Grušk 122. Odată, lui Damijonas i-a căzut o astfel de „rachetă” pe căciulă. SajK 111.

Odată, cei doi stăteau lângă lacul Vilko Akis și priveau pădurea de pini. VenclR II 50. A fost odată un pescar bătrân. BalčTVN₁ 9.

Din când în când apar construcții al căror predicat este o formă verbală la prezent.

Odată, ne întoarcem de la biserică — și iată că un cal stătea în curte. ŽemR IV 314.

Totuși, în asemenea cazuri, forma de prezent indică întotdeauna o acțiune trecută. În limba literară contemporană nu se formează construcții cu sensurile menționate, fără determinanți, nici cu forme verbale de trecut iterativ sau de viitor, nici cu acuzativul substantivelor kartas, sykis.

Construcțiile cu acuzativul cuvintelor kartas, sykis exprimă un moment sau o perioadă foarte nedeterminată a acțiunii. De aceea, ele sunt adesea extinse printr-un alt caz substantival, un caz cu prepoziție sau un adverb, care precizează timpul acțiunii.

Odată, toamna, am mânat boii la Burbiškis să are pârloaga. BilR I 178. Odată, el s-a întors după o furtună puternică. SajJ 48. Odată, în timpul unui schimb de focuri, l-au rănit pe comandantul companiei (tsp). Dar n-am mai rezistat și, odată, am pornit noaptea spre pășuni. BaltPV I 91.

Odată, spre seară, merg la conac și întâlnesc un cerșetor (rš). Odată, în pauză, tropăi cu prietenii mei și găsesc în curte un chiștoc de țigară. SruogR V 169.

Totuși, construcțiile cu kartą, sykį sunt structuri complete și fără asemenea cuvinte de extindere.

§ 5. Acuzativul substantivelor este cel mai adesea însoțit de determinanți facultativi — substantive, adjective, numerale, pronume și participii. Cuvintele care au funcția acestor determinanți au, de regulă, și ele sens lexical temporal.

^⁵ Lietuvių kalbos gramatika, t. I, p. 198.

^⁶ K. Ulvydas, Dėl vienaskaitos galininko prieveiksmėjimo dabartinėje lietuvių kalboje, „Lietuvių kalbotyros klausimai“, t. II, V., 1959, p. 75.

87

1) Construcțiile sunt extinse printr-un atribut substantival atunci când constituentul dependent este un substantiv care denumește o parte a zilei.

A doua zi, Marta a venit cu mama ei la Kavoliai. ŽemR IV 136. La ce ne gândeam când adormeam într-o noapte de toamnă, sub propriul nostru acoperiș? MaldŠM 165. Sâmbătă după-amiază, Arvydas s-a îndreptat din nou, ca de obicei, spre lac. LankNR 171. Însă vineri dimineață entuziasmul ei a dispărut. VienR VII 157. Sâmbătă seara, fiecare răsufla ușurat. Myk-PutR VI 40. Când au început nunțile, în seara fetelor, cei din familia Kupsčiai l-au dus pe Petras în tindă, ca să-i dea partea promisă. ŽemR I 181.

În împrejurimile Zarasaiului, pentru a proteja culturile de scaieți, plugul era uns cu carne fiartă în ziua de Užgavėnės. LEB 59. A doua zi dimineață, la răsăritul soarelui, Petras din Balsiai trăgea deja cu jugul de boi prin sat, spre câmpuri. Myk-PutR VI 71. În noaptea de Kūčios, animalele vorbesc între ele. Jnšk. Și iubirea mea zboară în noaptea de august ca o stea căzătoare. MaldŠM 85.

Acuzativul substantivului vakaras este folosit în construcțiile temporale mai des cu atribut decât fără acesta. În construcțiile temporale ale limbii literare, acuzativul acestui cuvânt fără atribut este în curs de a fi înlocuit de locativul vakare⁷.

2) Atributele adjectivale sunt folosite de regulă pe lângă substantive care denumesc părți ale zilei, anotimpuri și zile ale săptămânii. Cele mai caracteristice și mai frecvent folosite sunt construcțiile extinse cu adjectivele ankstus, ankstyvas, vėlus și vėlyvas. Construcțiile temporale cu acuzativ sunt extinse destul de rar prin alte adjective.

Duminica următoare, după-amiază, Katrė din Keduliai a pornit spre Šilėnai. Myk-PutR VI 583. Dimineața devreme vor pune cărbunii în pungi de hârtie și îi vor duce cu roabele la magazinele din oraș… MarukŽŠG 18. Deși meșterul se întoarce în zori, totuși, curând, chiar și bătrânica iese să-l întâmpine. CvMS 331. Unde vei ațipi într-o seară târzie? SNērKBM 85. Julė, plecând, după ce a luat prânzul în grabă, a spus că se va întoarce abia seara târziu. KrėvLŽ 184.

Alma s-a întors acasă târziu după-amiază. BubLK 155. La începutul toamnei, când întreaga natură strălucește, toți văd culorile. LankNR 98. Primăvara devreme, răsadurile de roșii se cresc în răsadnițe (trš). În zilele de sărbătoare nu duceam vitele la capătul câmpului. MaŠAMB 41. Lacrima ei joacă în sufletul meu și în noaptea liniștită, și în ziua neliniștită. Myk-PutBV 60. În valuri, stelele ne vor mângâia în noaptea răcoroasă. SNērP₁ 172.

3) Pe lângă substantivele care denumesc părți ale zilei, atributul este adesea și un numeral ordinal. Construcțiile extinse prin numerale ordinale au un sens clar de moment al acțiunii numai atunci când constituentul principal al construcției este un verb de aspect perfectiv.

În a doua zi am ieșit în livadă. BilR I 217. În a patra noapte, somnul i-a răpus pe toți. KrėvP 81. În a doua noapte, pescarul împrăștie nisip în jurul butoiului. CvR₁ VII 226. În a treia seară, diavolul vine din nou. CvR₁ VII 337.

Când constituentul principal este un verb de aspect imperfectiv, iar cel dependent este acuzativul unui substantiv însoțit de un numeral ordinal, sensul de perioadă a acțiunii se poate desprinde numai din context. Scoase din propoziție, asemenea construcții exprimă durata acțiunii.

⁷ K. Ulvydas. Dėl vienaskaitos galininko prieveiksmėjimo dabartinėje lietuvių kalboje, „Lietuvių kalbotyros klausimai“, t. II, p. 80.

88

În a doua dimineață, toată apa fremăta și clocotea, plină de peștișori aurii. LKŽ VI 572. Peștele și musafirul miros urât în a treia zi. PP 140. Abia în a treia seară stătea din nou în biroul său. MarcBR 24.

4) Totuși, cel mai adesea, atributele din aceste construcții sunt pronume demonstrative și nehotărâte. Pronumele demonstrative se folosesc cu substantive variate care exprimă noțiuni de timp.

Au început lucrările în plină forță și, în aceeași zi, au așezat și ultimele căpițe. VienR V 45. Vinerea trecută s-a omorât Jankus. Grl. În primăvara aceasta s-a instalat brusc căldura. CvMS 39. Baltaragis a încărunțit cu totul și s-a încovoiat de griji în iarna aceea. BorBM 67. De data aceasta, însă, teama pentru copil i-a dezlegat limba. BalčHP 185. Doar că data trecută era cât pe ce să-i scoată un ochi. SimonR V 140.

Țăranii din Šilėnai, încruntați și posomorâți, înjugau boii la pluguri în dimineața aceea. Myk-PutR VI 291. Sper că bolnavul nostru va secera grâul de toamnă cât se poate de frumos! LzPR II 363. Dar despre ce povesteam eu data trecută? MarukŽSG 20.

Dintre pronumele nehotărâte, în aceste construcții se folosesc numai cele adjectivale, cel mai adesea – unul sau altul.

Într-o după-amiază, parohul i-a făcut semn vicarului cu o scrisoare adusă de curând de la poștă. Myk-PutR IV 12. Într-o dimineață, mămica i-a scos pe toți copilașii la trifoi. ŽemR IV 447. Într-o zi vei merge și la doctorul de ochi. Vkš. O să trec pe la tine într-o seară. AvyžĮSK 95. Ascultă, vino într-o duminică pe la noi, la Rūdžiai. PaukštPM 108. La mulți ani după nunta corbilor, într-o toamnă, înainte de a zbura spre ținuturile mai calde de pe țărmul lagunei, stolul s-a oprit să se odihnească într-un lan de secară semănat. CvR₁ VII 75. E drept, odată Mina m-a bătut zdravăn. Simon NTP 42.

Într-o seară, vânturile ne-au răvășit flăcările focului. SNėrP₁ 416. A doua zi, Gerda alerga din nou prin minunata grădină de flori, la soarele cald. BalčAP 232. Într-o iarnă a fost un ger cumplit. Akm. Altădată, trei surori spălau în râu cânepă topită. BsRP 96.

5) Atributele participiale se folosesc, de asemenea, pe lângă substantive variate care exprimă noțiuni de timp. Cel mai adesea, funcția de atribut este îndeplinită de viitor, trecut, precedent, anterior. Participiile celelalte se folosesc mult mai rar.

Noaptea trecută, un bărbat oarecare a bătut la ușa mea împreună cu o femeie. BalčTVN₁ 194. Propun să veniți duminica viitoare cu petițiile! GričŽ 354. Auzi, Bertašiai, primăvara viitoare vei împrăștia cărările, iar el va alerga deja pe ele! GričŽ 192. Toamna trecută, Rimas și Nerimas și-au trimis al doilea fiu la oaste. VaižgRR II 21. Pe ziua stabilită au sosit pețitorii. Trš.

Mâine dimineață plecăm la Šiauliai. Trk. Doar sâmbăta trecută, bătându-te cu pumnul în piept, ai promis să plătești totul. Și duminica trecută încă mai făceai agitație pe la Icikas. Myk-PutR IV 29. Ei (caii) au trebuit chiar să târască niște documente, la fel ca cele pe care le-am târât eu vara trecută. SruogR V 311. Și doar data trecută […] am văzut un oraș frumos. BilR I 101

6) Acuzativul substantivelor poate apărea uneori și cu mai multe atribute. Cuvintele din diverse părți flexionare de vorbire pot îndeplini funcția de atribut. Astfel de atribute pot preciza timpul exprimat prin acuzativul substantivelor nu doar din punctul de vedere al timpului, ci și din alte perspective.

89

Poate că, în darul acelor vremuri, în acea dimineață aspră de ianuarie, au căzut și asupra mea câteva firimituri. Myk-PutBV 8. Într-o seară târzie, Vinceas Kaniava, nemaiputând sta liniștit, s-a îndreptat spre tovarășul său, la bine și la rău. VaižgRR I 371. După trei luni, poliția l-a prins și pe adevăratul hoț al bisericii, care în noaptea sărbătorii Sfântului Ioan smulsese tabla de pe biserică. VienR II 137.

Într-o zi toridă de vară, un oarecare bufon din satul nostru ducea un car cu fân din lunca râului, peste terenurile defrișate. BiIR I 176. Într-o seară caldă de primăvară timpurie, mă grăbeam spre locurile natale (trš).

§ 6. În toate cazurile discutate mai sus, determinanții din structura construcțiilor care exprimă momentul sau perioada temporală a acțiunii sunt facultativi. Construcțiile și-ar păstra semnificația de moment sau perioadă a acțiunii și fără acești determinanți și ar avea o structură completă. Când, în rolul de constituent dependent al acestor construcții cu asemenea valori, apare acuzativul substantivelor care exprimă unități de măsură a timpului sau o durată nedeterminată, acesta este întotdeauna folosit cu un determinant, care constituie un element necesar al structurii construcției. Fără determinanți, aceste construcții ar dobândi o altă semnificație, cea de durată a acțiunii. Funcția determinanților necesari din punct de vedere structural este îndeplinită de cuvinte aparținând acelorași părți de vorbire care, în construcțiile discutate mai sus, funcționează ca determinanți facultativi.

1) Acuzativul substantivului lună este folosit pe scară largă doar cu un determinant substantival. În acest caz, determinantul este de obicei un substantiv care indică numele unei luni. Construcțiile cu alte substantive care denumesc unități de măsură a timpului sau o durată nedeterminată, folosite cu un determinant substantival, sunt foarte rare.

Dar în luna septembrie m-am îmbolnăvit și de atunci nu mai lucrez. T 1967 85. În luna februarie a început o nouă grevă amplă a muncitorilor din Vilnius. LI II 304.

În luna iunie au intrat în grevă vizitii. LI II 313. Nimeni nu a văzut cum prindea broaște în luna mai. LKŽ VI 815. Jurgėla știa să se stăpânească și în ceasul primejdiei (tsp).

2) Mult mai des, determinantul necesar din punct de vedere structural este un adjectiv cu diferite sensuri.

În ultimul minut l-am văzut pe avocatul cunoscut din vremuri de demult (trš). Din buzele mele, în ceasul întunecat, țâșnesc șuierând șerpii. BaltakPU 171. Întinde-i omului o mână la ceas greu. MilŽP 66. Benius voia să spună că Anicetas îl dusese la o adunare a muncitorilor, dar în ultima clipă s-a stăpânit. AvyžISK 104.

În săptămâna trecută, la Vilnius au fost în vizită câteva grupuri de turiști străini (tsp).

3) Construcțiile cu aceste sensuri sunt însoțite destul de rar de un numeral ordinal ca determinant necesar. Construcții de acest tip apar ceva mai frecvent doar cu substantivul oră.

Construcțiile al căror constituent principal este un verb de aspect perfectiv al unui eveniment au un sens clar de moment temporal al acțiunii.

La ora cinci, mulțimi nenumărate au năvălit în piață și pe străzile învecinate. Myk-PutR VI 357. În al doilea semestru, Vasaris a scris vreo zece poezii. Myk-PutR III 236.

Când constituentul principal este un verb de aspect imperfectiv, sensul de perioadă temporală a acțiunii se conturează numai în context. În afara propoziției, o asemenea construcție exprimă durata acțiunii.

90

La ora cinci, uite, el este din nou la gimnaziu, meșterește ceva în camera profesorilor. PaukštPM 172.

4) Pronumele funcționează cel mai adesea ca determinanți necesari structural. Dintre acestea, se folosesc de regulă cele demonstrative, iar mult mai rar cele nedefinite.

În ziua aceea, grupul a pătruns în spatele liniilor inamice, înaintând aproximativ 50 de kilometri. T 1967 4. Săptămâna trecută, Adam a venit și a luat totul până la ultimul bănuț. GričŽ 83. În aceeași clipă, bărbatul și-a dat seama că era el, Pranaitis. Myk-PutR VI 620. În clipa aceasta, dorința ca moșia lui să se transforme dintr-odată, ca în povești, a devenit și mai puternică. MarcR I 32. Cine știe, poate că tocmai în acel moment Vezuviul va răsufla. VienR VII 242. Săptămâna următoare, servitorul a venit din nou și l-a invitat pe băiat să-și viziteze stăpânul. BalčAP 321.

Toate acestea se repetă zi de zi, la aceeași oră, în același minut, poate chiar în aceeași secundă. VienR VII 110. Luna aceasta sunt cele mai scurte zile ale anului. T 1966 279. Pundzius stătea chiar atunci pe marginea prăpastiei. DovA A 269. În acel moment, îl ura din tot sufletul pe Griaužinis. Ayž ISK 23. În clipa aceea, mama nu se uita la mine. SimonOBT 84. Luna viitoare nu lucrez deloc. Vkš.

5) Aceiași participi îndeplinesc și funcția de determinanți necesari structural ca și atunci când sunt folosiți drept determinanți facultativi.

Săptămâna viitoare promit să-i scot excrescența asta. SajJ 14. Luna viitoare îmi iau concediu. GrušK 155.

Săptămâna trecută, telefoanele au sunat des la redacție. T 1967 84. În ultimele 24 de ore, în republică a plouat (tsp). La ora stabilită, toți invitații erau la fața locului. LKŽ VI 1085.

II. Construcții care exprimă durata acțiunii

§ 1. În construcțiile care exprimă durata acțiunii, acțiunea verbelor ocupă întregul interval de timp exprimat printr-un substantiv la acuzativ. Elementul dependent al acestor construcții exprimă cel mai adesea o cantitate de timp. Această cantitate de timp este exprimată de regulă în două moduri:

1) Elementul dependent este reprezentat de substantive care au ele însele sensul lexical de cantitate de timp (denumiri ale unităților de măsură a timpului și ale unei cantități nedeterminate de timp).

Pentru mărcile acelea, sasul a muncit ca un rob o lună. VienR VII 120. A zăcut în pat aproape un an. ČiurlRR II 171. Toate acestea au durat doar un minut, poate. SajK 126. Lauda nu i-a picat bine Barbelei; încruntându-și genele, a ascultat timp de o oră. LzPK 9. O vreme, cei doi s-au privit în tăcere unul pe celălalt. Gud-GuzR I 72. Din când în când întâlneam pe nisipul drumului fazani pestriți care se bălăceau; când ne zăreau de departe, se lipeau de pământ și, după ce stăteau ghemuiți așa un minut, se strecurau cocoșați în pădure. VienR VII 72.

2) Elementul dependent este reprezentat de un substantiv cu un determinant cantitativ. În acest din urmă caz, substantivul însuși poate exprima nu numai o cantitate de timp, ci și unele alte noțiuni temporale sau chiar procese.

«Pe mistrețul orb, după ce l-au închis în coteț, l-au hrănit șapte săptămâni. BorJPK 75. Femeile se bucurau când îl așteptau pe Jokūbas pretutindeni ca pe unul de-al lor, ca pe un musafir oarecare, iar pentru bătrân nu era ceva nou să stea câteva zile pe undeva, prins în vreo încurcătură. LzPR II 359. Toată vara, Coliukė a trăit singură într-o pădure mare. BalčAP 182. Iată-l pe Jokimas frământându-se toată seara

91

jasį. GričŽ 168. Zile întregi stătea el nemișcat în mijlocul camerei (trš). Pe tot drumul până la târgușor, Ignotas se întreba cum se va sfârși totul. Gud-GuzR I 86.

§ 2. Componenta principală a construcțiilor care exprimă durata acțiunii poate fi un verb de aspect imperfectiv sau perfectiv. Predomină construcțiile cu verbe de aspect imperfectiv.

Juozas a stat o oră pe loc, ca și cum ar fi fost înfipt în pământ. LzPR II 17. Toată săptămâna, Domantienė s-a pregătit pentru bal. GrušK 15. Am fost bolnav toată iarna. MarcBR 217. Am mers două luni, până când m-am întors acasă… Gud-GuzR I 73. La gimnaziu, amândouă au stat câțiva ani în aceeași bancă. KrėvLŽ 136. Multă vreme a lucrat aici numai un singur deținut. SruogR V 354.

Totuși, uneori componenta principală poate fi și un verb de aspect perfectiv, care exprimă o acțiune de o anumită durată.

Mai pasc încă o jumătate de oră și apoi mân porni spre casă. SajK 147. El s-a încruntat, s-a gândit un moment și în cele din urmă a fost de acord. VienR VII 153. Mă opresc lângă un fel de șopron și mă sprijin: vreau să stau în picioare doar un minutuleț. Gud-GuzR V, 126. Abia am ajuns acasă cu viață și am stat trei săptămâni la pat… BilR I 179. Fiica și mama au vorbit toată seara, dar n-au ajuns nicăieri. DovŽE 126. Stătea în picioare ore în șir [Šyvoj] în pășune. CvR₁ VII 111.

Verbele de aspect perfectiv din astfel de construcții care exprimă durata acțiunii pot fi, de regulă, înlocuite cu corespondentele lor de aspect imperfectiv, păstrându-se aceeași semnificație a construcției, de exemplu: voi paște o jumătate de oră – voi paște o jumătate de oră, s-a gândit un moment – se gândea un moment.

§ 3. Construcțiile cu acuzativul pot exprima atât o durată determinată, cât și una nedeterminată a acțiunii. Aceste nuanțe sunt determinate de sensul lexical al substantivului care formează componenta dependentă sau de proprietățile lexicale și gramaticale ale determinantului din construcție, iar în anumite cazuri — și de numărul substantivului la acuzativ.

§ 4. Cele mai frecvent folosite sunt construcțiile care exprimă o durată determinată a acțiunii. Ele se formează cu substantive la acuzativ, folosite fără determinant sau cu determinant. Substantivul folosit fără determinant are întotdeauna forma de acuzativ singular. Singura excepție este substantivul plurale tantum metai.

Fără determinanți, construcțiile cu acest sens se formează de obicei cu substantive care denumesc unități de măsură a timpului.

Se pare că am muncit în zadar o lună, fiindcă trebuia să acoperim paguba stăpânului. Gud-GuzR V 97. Dai drumul porcilor, apoi cotcodăcești o jumătate de zi, până când îi cheamă din nou. Vj. A hrănit vițeii jumătate de an. SajJ 24. Așa a umblat Petras Alešiūnas o săptămână. BaltVRA 158. Desigur, se va împotrivi încă cel puțin un an… VaižgRR I 414. Terenul mocirlos va mai rezista o săptămână, poate chiar mai mult. DovŽE 430. Ce mare lucru dacă pierde o jumătate de oră. LankNR 148. A cântat toată ziua, iar nașul Vaurus părea mai slăbit. VaižgRR I 374. După ce a ascultat astfel de mărturisiri timp de o oră, Vasaris a simțit că atenția începe să-i slăbească. Myk-PutR IV 35. Rezistă un anuleț, îndură-ți necazurile. LTt I 55.

§ 5. Mult mai rar, construcțiile care exprimă o durată determinată a acțiunii se formează cu substantive la acuzativ, fără determinant, care denumesc alte noțiuni temporale. Componenta principală a unor asemenea construcții este întotdeauna un verb de aspect perfectiv.

Găinile au stat slobode o zi și au răvășit toată grădina. Trgn. Krizas și meșterul petrec o zi la Adomas ca la o mare sărbătoare. CvMS 130. Am muncit toamna

92

pentru masă. Krš. Toată noaptea a stat treaz, soarele răsare deja, iar băiatul încă nu a închis ochii. KrėvP 66.

S-a menționat deja că, în construcțiile care exprimă durata unei acțiuni, elementul subordonat accentuează cantitatea de timp. Deoarece denumirile părților zilei, anotimpurilor, zilelor săptămânii și ale altor intervale de timp delimitate nu au o semnificație clară de cantitate temporală, construcțiile formate cu aceste substantive la acuzativ tind să fie extinse prin determinanți cantitativi. Se pare că, din acest motiv, construcțiile cu substantivele cu sensurile menționate, fără determinanți, nu sunt productive în limba literară contemporană.

Din când în când apar cazuri în care durata delimitată a unei acțiuni este exprimată și prin acele construcții al căror element principal este un verb de aspect imperfectiv, iar cel subordonat este un substantiv cu sensurile menționate, fără determinant cantitativ. Totuși, aceste construcții pot dobândi un asemenea sens numai în context.

Stă culcat o zi, încă una, zace o săptămână – și tot nu face nimic. Grušk 108. Am păscut vara, am păscut și a doua vară. MašAMB 53. Fiicele au așteptat o zi, au așteptat o săptămână, o lună, iar mama tot nu mai vine. CvR₁ VII 161.

§ 6. Cel mai adesea, substantivele la acuzativ sunt însoțite de determinanți, funcția cărora poate fi îndeplinită de numerale cardinale și ordinale, de pronumele generalizator nedefinit visas și de adjectivele apskritas, ištisas, kiauras. În unele cazuri, acești determinanți sunt elemente structurale necesare ale construcției, iar în altele sunt facultativi. Numeralele cardinale sunt întotdeauna necesare din punct de vedere structural, indiferent de aspectul verbului și de sensul substantivului, deoarece, fără ele, construcțiile ar exprima o durată nedeterminată a acțiunii. Numeralele ordinale, pronumele generalizator nedefinit visas și adjectivele apskritas, ištisas, kiauras sunt necesare structural atunci când verbul construcției este de aspect imperfectiv, iar substantivul denumește părți ale zilei, zile ale săptămânii, anotimpuri, alte intervale de timp delimitate sau procese. Când elementul principal al construcției este un verb de aspect perfectiv, acești din urmă determinanți sunt facultativi. Ei sunt facultativi și atunci când substantivul construcției denumește unități de măsură a timpului. În acest caz, verbul construcției poate fi atât de aspect perfectiv, cât și de aspect imperfectiv.

Mai întâi vom examina construcțiile cu determinanți necesari din punct de vedere structural.

§ 7. Sunt folosite foarte frecvent construcțiile în a căror structură intră numerale cardinale. Când este însoțit de un numeral cardinal, substantivul are de obicei forma de acuzativ plural. Forma de acuzativ singular se folosește numai cu numeralul vienas.

Timp de două săptămâni n-am putut nici să mă mișc, nici să tresar. Trak. Timp de trei ore, Kordušas a așteptat ca fiica lui să intre. MarcR I 46. O, Doamne, să mai stau trei ani să mă usuc și să mă coc printre cărți?! DovŽE 125. Plăcintele se coc timp de trei zile. SimonR V 15. Băiatul a înnoptat sub un pod înalt trei nopți la rând. KrėvP 66. Nu degeaba am numărat nouă seri la rând câte nouă steluțe, întrebându-mă cine îmi va fi ursitul. BorBM 46. După ce au dus-o pe Magdutė, Adomienė a mai plâns patru primăveri la rând, dându-și pe rând copiii „în lume”. GricŽ 79. Am muncit patru veri. Rmš. Aici a predat cursul de fizică generală timp de două semestre (tsp). Dacă ai trăi două veacuri, trei veacuri, zece veacuri – ar trebui să le consacri pe toate distrugerii unei asemenea vieți și construirii uneia noi! GricŽ 307–308. Nu vei muri dacă nu dormi o noapte. Grl.

93

Secretarul general a stat cinci minute, s-a interesat de sănătate și s-a ridicat. KrėvLŽ 201. Dacă vei rezista trei zile fără somn, îți voi da un sac de aur. LT 346. Acoperișul a rezistat o zi. SajJ 53.

În construcțiile a căror structură include numerale cardinale se folosește adesea nu acuzativul substantivelor, ci genitivul, deoarece unele numerale cardinale, asociate cu substantivele, le cer acestora genitivul.

De o sută de ani nu mai mergem la clacă. SruogR III 36. Zece zile a călătorit Žilaitienė cu trenul. BaltVRA 73. Iar tu scoală-te la patru, când abia răsare soarele, și muncește cincisprezece ore. VaižgRR I 420. După ce te-ai trezit, mergi jumătate de zi și vei ajunge la un castel înalt, cu acoperiș de aur. BalčTVN₁ 161. Astfel, timp de trei zile, vechiul conac a aburit și a fumegat pe muntele înalt. LzPR II 116.

A hoinărit prin țări străine treizeci de ani. VienR I 140. L-au ținut pe om, probabil, închis în baie timp de 18 ore. BitKMD 175. Am stat întins douăsprezece zile în spitalul din Mažeikiai. Mžk.

Genitivul substantivelor folosit cu astfel de numerale cardinale formează în limba literară lituaniană actuală, ca și în rusă,⁸ o unitate sintactică având cu verbul aceeași relație ca și acuzativul substantivelor.

§ 8. Construcțiile a căror structură include numerale ordinale sunt folosite ceva mai rar decât construcțiile cu numerale cardinale. Este caracteristic faptul că drept componentă principală a acestor construcții apar de obicei formele verbelor la timpul prezent.

În a treia zi secerăm secara. BaltPV I 302. În a doua noapte dormim în altă parte (trș). Și iată că deja a patra toamnă, a patra iarnă stau acasă. SajK 135. Este atât de copleșit de muncă și trebuie să călătorească atât de mult în interes de partid, încât deja al doilea semestru nu mai promovează niciun examen și nici nu mai obține credite. Grušk 14.

§ 9. Construcțiile care exprimă durata determinată a acțiunii, cu pronumele generalizator nedefinit visas obligatoriu din punct de vedere structural, sunt folosite în limba literară actuală cel puțin la fel de frecvent ca și construcțiile cu numerale obligatorii din punct de vedere structural. Cu pronumele visas se folosesc destul de des substantive care denumesc nu numai părți ale zilei și anotimpuri, ci și zilele săptămânii, alte intervale de timp determinate și, uneori, chiar procese.

Antanas Strimas a fost neliniștit toată ziua. VendIGD₁ 235. Pe unde te-ai tot învârtit toată după-amiaza, de n-ai fost acasă? Vkš. Iokūbas stă întins toată după-amiaza. ŽemR IV 247. Toată noaptea Dovydienė a țipat, alergând de colo-colo prin tindă. VaižgRR I 122. Te-am așteptat toată duminica, ne-am tocit ochii de-atâta uitat. Grl. Toată primăvara i-am crescut în casă, lângă fereastră. SajK 27. Toată iarna doar se tot foiește pe lângă grajduri. Simukas este nevoit să coboare din vârful copacului, unde și-a făcut un cuib din crengi, și își petrece tot timpul liber stând în el. CvR₁ VII 51. Toată vremea cositului alerg fără să-mi leg pantalonii: numai zer și ciorbă de lobodă! Gud-GuzR I 70. M-am simțit foarte stingherit pe tot drumul până la Hrodna. VienIMA 155. A trăit în casa mea ca în sânul lui Dumnezeu. A trăit tot războiul! Gud-GuzR I 67. Mama plânge pe tot drumul. ŽemR IV 368. Nu-și va petrece toată viața îmbrâncindu-se cu porcii dumitale. BaltPV I 28.

⁸ Plag. V. M. Filippova, Sintagme verbo-nominale cu valoare temporală în limba rusă contemporană, Studii de gramatică a limbii literare ruse, Moscova, 1955, p. 164.

94

§ 10. Construcțiile cu această semnificație sunt folosite destul de rar cu determinanți adjectivali necesari din punct de vedere structural. Funcția unor astfel de determinanți poate fi îndeplinită de adjectivele kiauras și ištisas, care au sensul de „întreg” și apar de regulă cu denumiri ale părților zilei și ale anotimpurilor. Substantivele din astfel de construcții au întotdeauna forma acuzativului singular. Forma acuzativului plural este folosită în construcțiile care exprimă o durată nedeterminată a acțiunii (vezi II § 12 1).

Ei, bălăcește-te, udă-te, îngheață toată ziua — și tot cu mâinile goale te vei întoarce… Gud-GuzR I 24. Și cântă noaptea întreagă ispita, o simfonie. SNeŕKBM 22. Am păscut vacile în pădure toată vara. Lž.

§ 11. Aceiași determinanți, care în construcțiile discutate mai sus sunt necesari din punct de vedere structural, sunt facultativi în alte cazuri (vezi II § 6): ei nu conferă construcției o semnificație nouă, ci doar precizează durata exprimată de substantiv. Chiar și fără determinant, astfel de construcții păstrează sensul unei durate determinate a acțiunii.

1) Numai acele construcții al căror constituent principal este un verb de aspect durativ, iar cel dependent este un substantiv care denumește unități de măsură a timpului, sunt adesea extinse prin numerale ordinale. Construcțiile cu verbe de aspect perfectiv sunt folosite foarte rar.

Este ținută la pat a doua săptămână [pacienta]. GričŽ 300. Iată că trăim deja a treia săptămână fără nicio autoritate… BitKMD 268—269. Literatura sovietică, născută în focul Revoluției din Octombrie, luptă pentru pace deja de patru decenii. T 1951 239. Acum veți putea să r e p e t a ț i a l t r e i l e a a n î n a c e e a ș i c l a s ă. Paukšt PM 16.

Am petrecut a doua noapte treji, fără să dormim. Trš.

2) Construcții cu pronumele nehotărât cu valoare generalizatoare visas.

Ei, și pe mine m-a prins vântul în timp ce mă întorceam din pădure în acel an, așa că timp de o lună n-am auzit cu urechea stângă. VienR II 254. [Romas] s-a plimbat toată ziua prin Kaunas. MarcBR 37. Nunta a ținut o săptămână întreagă. BalčAP 111. Timp de o oră întreagă au urmărit cum se adunau funcționarii districtului. Gud-GuzR V 11. Iar tot anul transpiră în aerul înăbușitor, înconjurați de roiuri de muște. VienR VII 57.

Flăcăii rareori rezistă un an întreg. MarcR I 58. Laurynas a cutreierat toată săptămâna Riga în căutarea unui loc de muncă. BilR I 65. Bărbații vin și sforăie toată seara, așezați în jurul mesei. Vj. Am stat treaz toată noaptea, gândindu-mă la călătorie. SajK 166. Am stat la Kaunas toată duminica. Prn. A alergat toată toamna pe la fetele din împrejurimi, pețindu-le. BorBM 24. Am trândăvit la moșie o viață întreagă. VenclR III 357.

Deși determinantul visas este facultativ și în construcțiile de acest tip, totuși construcțiile care îl conțin sunt mult mai frecvente decât cele formate doar dintr-un substantiv, deoarece substantivul însoțit de pronumele visas exprimă mai pregnant durata decât atunci când apare singur.

3) Construcțiile de același tip sunt extinse ceva mai rar prin adjectivele ištisas, kiauras ir apskritas decât prin pronumele nehotărât visas. Adjectivul apskritas este folosit numai cu substantive care denumesc unități de măsură a timpului.

Te-am auzit zdrăngănind pe scări o jumătate de oră întreagă, în patru labe, căutând ușa. VenclR II 110. A jelit sultanul timp de un an întreg. BalčTVN₁ 5. Timp de o lună întreagă, fără întrerupere, l-au ros o neliniște sufletească ciudată și o melancolie apăsătoare. MarcR I 21.

95

Așa a rămas el în oraș un an întreg. BilR I 35. Așa am stat aproape o lună întreagă, ca într-un sanatoriu, îngrijită, răsfățată, liniștită… Bit KMD 356. Poate aș fi muncit așa o noapte întreagă. BorJPK 40. Am zăcut bolnav o iarnă întreagă, iar primăvara abia mi-am târât picioarele. Vkš.

4) Uneori, aceste construcții sunt extinse și prin pronumele nehotărât visas și adjectivul ištisas, construcții al căror element dependent este un substantiv însoțit de un numeral cardinal.

A îndurat, a îndurat [omul] în călătorie toate cele trei zile și în noaptea de Ajun. ŽemR IV 274. Se cutremură deodată văzând că timp de douăzeci și cinci de ani întregi a străbătut pământul ca un nor negru, oriunde vântul îl împingea. MarcBR 40. Ca și cum cea mai mare piatră i s-ar fi rostogolit de pe piept, piatra care îl apăsase timp de doisprezece ani întregi. BorBM 72.

Toate cele trei nopți, mama a stat așezată lângă leagănul copilului (trș).

§ 12. Construcțiile care exprimă o durată nedeterminată a acțiunii sunt mai puțin productive decât construcțiile care exprimă o durată determinată a acțiunii. Ca element principal al lor pot apărea verbe de aspect durativ și punctual. Sensul de durată nedeterminată a acțiunii este determinat de structura elementului dependent al construcției. În funcție de structura elementului dependent, se pot distinge trei tipuri principale de construcții cu acest sens: 1) cu forma de acuzativ plural a substantivelor (cu excepția construcțiilor cu numerale cardinale și a construcțiilor cu substantivul metai, folosit cu sensul de „un an”), 2) cu un substantiv care exprimă o cantitate nedeterminată de timp, la acuzativ singular, 3) cu grupuri formate din substantive și pronume numerale nehotărâte nedefinite.

1) Elementul dependent al construcțiilor de primul tip structural poate fi acuzativul plural al substantivelor, fără atribut sau însoțit de unul. Fără atribut se folosesc de obicei substantive care denumesc unități de măsură a timpului. Dintre celelalte substantive care exprimă noțiuni temporale se mai folosesc denumirile părților zilei diena ir naktis.

Veacuri vei foșni, frasin cu frunze de mătase. SNėrKBM 51. Timp de decenii, poporul lituanian a îndurat suferință și asuprire (tsp). Înaintea ochilor săi se desfășoară îndelungata luptă a poporului rus, care a durat secole. KorsLK 326. Și stați veacuri întregi, parcă încremeniți, legați de milă și datorie. MaldšM 157. Cel mic a plâns zile și nopți, nelăsându-le pe femeile obosite să se odihnească. LzPR VII 220.

Omul poate săptămâni întregi să se descurce fără mâncare, zile fără apă, dar nu-și poate ține respirația mai mult de un minut, două. MG 1967 9.

Construcțiile de acest tip sunt extinse cel mai adesea prin atribute adjectivale facultative ištisas, ilgas, kiauras.

Timp de veacuri, poporul dzigit a trăit liber în munții și stepele sale îndrăgite. VienR I 37. Să dăinuie zidurile clădite de mâinile noastre veacuri lungi. BaltakPU 28. Timp de decenii întregi, țările occidentale s-au înspăimântat reciproc cu bau-baul sovietic. T 1966 267. Săptămâni întregi trebuie așteptat până începe pescuitul. ČekNGK 35. El uita de treaba cea mai urgentă și stătea ore în șir afară, privind cerul, până când frumusețile dispăreau (rš). Jonas ara și grăpa zile în șir. BaltPV I 55.

96

Toată noaptea mă lupt cu bolnavul. Vkš. De planul lui s-a arătat interesată și tânăra contesă, iar amândoi stăteau ore în șir în fața vreunei cruci. VienR II 41.

Sensul lexical al substantivelor este aici estompat. Îmbinările lor cu adjectivele tind să se lexicalizeze, iar sensul lor este apropiat de cel al îmbinării o perioadă lungă.

Construcțiile care exprimă o durată nedeterminată a acțiunii și conțin substantivul ani au întotdeauna un atribut obligatoriu din punct de vedere structural – adjectivul lung.

A mers spre asta ani îndelungați. GrušK 284. Ani îndelungați, poporul lituanian a luptat pentru eliberarea sa națională. T 1952 172.

A rămas aici nemișcat ani îndelungați. BilR I 176.

Construcțiile de acest tip se formează relativ rar cu substantive cu alte sensuri, însoțite de atribute obligatorii din punct de vedere structural.

Familia mânca lapte smântânit veri întregi. Trš. El nu se îndepărta de cârma navei ture întregi. T 1967 242.

2) Construcțiile de al doilea tip structural, cu substantive la acuzativul singular care exprimă o durată nedeterminată, sunt foarte neproductive, deoarece doar câteva substantive au un asemenea sens lexical. Cele mai frecvent utilizate sunt construcțiile cu cuvintele clipă, moment, minut, oră.

Stă de multă vreme și urmărește cu privirea fetele care coboară fluturând spre vale. CvMS 123. Tăcem amândoi un minut, apoi el începe din nou să șoptească. Gud-GuzR V 159. Benius ezită un minut. AvyžISK 120. Ilžė se privește o clipă. SimonR V 254. Dzidė a mai stat o oră lângă pragul șurii, apoi a dispărut ca o umbră în desișul grădinii. LzPR II 341.

A durat o clipă. MarcR I 28. După ce au mai stat de vorbă un ceas, tatăl și fratele s-au ridicat să plece acasă. Myk-PutR IV 26. Ai putea să-l mai ții o oră, l-ai îngrășa bine. Trg.

Construcțiile de acest tip se formează de obicei cu un singur substantiv la acuzativ. Numai ocazional sunt extinse prin atribute facultative.

Un ceas scurt [Benius] a șezut nemișcat. AvyžISK 51. Poate că s-a bucurat văzându-și fiul, dar asta a durat puțin. VencIGD, 61.

Mă cuprinsese o asemenea apatie nesfârșită, încât a trebuit să mă lupt cu ea vreme destul de îndelungată. BitKMD 260.

3) În construcțiile de al treilea tip structural (cu numeral și pronume nehotărât), se folosesc substantive cu aceleași sensuri ca în construcțiile cu numerale cardinale. Atributele sunt pronumele nehotărâte câțiva, câteva, vreo câțiva, vreo câteva și câte unul sau altul.

S-a târât luni de zile bietul om prin lagăr, fără să aibă absolut nimic de făcut. SruogR V 348. Vestea despre răsturnarea guvernului a afectat atât de mult personalul didactic, încât toți au stat câteva minute ca năuciți. PaukštPM 192. A dus-o dezlănțuită câteva ore și totuși și-a revenit. Klm. Păscuse câteva veri. Brt. Prințul și-a îndreptat din nou gândurile spre Marienburg, Cracovia, Poloțk, spre ținuturile Narewului și Bugului, unde domnise câțiva ani și își făcuse noi prieteni și aliați. VienR IV 50.

S-a tot perindat câteva săptămâni cu scândurile acelea. SruogR V 60. Deși nu are economii, dar dacă și-ar reduce unele cheltuieli, tot ar mai putea să reziste o lună sau

7. Lietuvių kalbos gramatikos tyrinėjimai

97

nu vei supraviețui. GruŠK 154. Grămăjoara de mere lăsate câteva zile în fân a început să se micșoreze. MačAD 59.

În construcțiile cu pronumele keletas, keliolika, substantivele au forma genitivului, nu a acuzativului plural, deoarece aceste pronume, asemenea numeralelor cantitative corespunzătoare în locul cărora sunt folosite, atunci când însoțesc substantive, le cer acestora genitivul.

A stat la noi câteva zile. ŽemR IV 315. Stă în aceeași clasă de câteva ierni. Prn. Am zburat câteva săptămâni fără să fiu constrâns de nimeni. MašAMB 57.

Fiica lui Žarakas, Nastutė, a zăcut în pat câteva luni. VienR II 256. Construcțiile cu pronumele kelintas, kelioliktas, la fel ca și construcțiile cu numerale ordinale, sunt folosite relativ rar.

De câteva luni nu mai lucrează la nimic. Sd. Toți erau preocupați de secara lor, dar aici ploaia măruntă, parcă anume, a picurat zi după zi vreme de câteva zile. BilR I 231.

De câteva zile, întreaga lume este împrejmuită cu gratii și cu un zid înalt de cărămidă. T 1967 204.

§ 13. Durata acțiunii este exprimată adesea prin construcții cu substantivul laikas, însoțit de un atribut obligatoriu.

Construcțiile cu substantivul laikas la acuzativ exprimă atât o durată determinată, cât și una nedeterminată a acțiunii. Nuanțele acestor sensuri sunt determinate de proprietățile lexicale și gramaticale ale cuvintelor care au funcția de atribut.

Construcțiile cu substantivul laikas, determinat de adjectivele ilgas, trumpas sau de pronumele nehotărâte kuris, visas, exprimă o durată nedeterminată a acțiunii.

Uneori, mama povestea că el trăise multă vreme în Argentina, Brazilia. MarukŽŠG 20. Pentru scurt timp, urletul acelor tâlhari-„rânduitori” a răsunat în liniștea nopții, apoi s-a stins în clădirile conacului. LzPR II 108. Pentru scurt timp mergeam la grădiniță. VienR II 297. Am mers o vreme în tăcere. Myk-PutR III 186. Te-ai însura, fir-ar să fie, sau ce — ai mai căpăta ceva zestre și te-ai descurca cumva o vreme. VaizgRR I 452. Iar Vilius visa tot timpul la ce daruri vor aduce rudele de la Berlin. SimonR V 10.

Legăturile lui Antanas Balsys cu locurile natale fuseseră complet întrerupte multă vreme. Myk-PutR VI 266. El a locuit aici o perioadă mai îndelungată. BalčTVN₁ 145. Legătura dintre țărmurile de nord și cele de sud a fost complet întreruptă o vreme. VienR VII 271–272.

Îmbinările substantivului laikas cu aceste atribute tind să se lexicalizeze.

Durata determinată a acțiunii este exprimată de acele construcții al căror constituent subordonat este substantivul laikas însoțit de un atribut substantival, adjectival sau pronominal. Atributele pot fi substantive cu sensuri destul de variate, adjective și, de asemenea, pronume demonstrative. Un element structural indispensabil al acestor construcții este și pronumele generalizator nehotărât visas.

Vaca rumega în curte pe toată durata fânului de vară. Kal. Pe tot parcursul călătoriei, Jaunius se gândea la nereușitele sale (trš). Pe toată durata războiului, noi, ofițerii, îi învățăm cum trebuie să se poarte cu locuitorii. BitKMD 259.

Era prea absorbită de sine în tot acest timp. SimonR V 238–239.

§ 14. În acele construcții care exprimă o durată determinată sau nedeterminată a acțiunii și al căror verb este negativat prin ne-, iar constituentul subordonat este accentuat

98

cu particulele negative nė, nei, în locul acuzativului substantivului se folosește întotdeauna genitivul.

N-am rezistat nici măcar o lună, – am scuipat și am plecat. BilR I 79. Ținutul acesta e așa, că nu poți sta locului nici măcar un minut fără să lucrezi. Ds. Ei, și atunci, te-ai supărat pe ceva, de fugi așa, fără să fi stat nici măcar un minut? PaukštPM 277. Abia trecuseră câteva zile aici și nu se știe ce i s-a întâmplat: parcă l-ar fi năpădit buruienile. LzPR II 332. Mătușa Normantienė ne socotea rudele cele mai apropiate… Nu petrecea nicio vară fără noi. ČiulRR II 150. N-am să port, n-am să îmbrac nici măcar o ziuliță. LTt I 310. Ia-ți cu tine și lada, nu vreau s-o țin nici măcar o clipă în casa mea! BalčAP 163.

În celelalte cazuri, în construcțiile cu un verb negativ se folosește acuzativul.

Nu s-a ridicat din pat o săptămână întreagă. DožŽE 179. Tânăra contesă nu a ieșit din palat două zile după acel eveniment. VienR II 40. Nouă nopți n-am închis ochii, nouă lumânări am aprins de-au luminat. LKŽ VII 460. Ei n-au adormit toată noaptea aceea. BaltVRA 141. De câteva zile nu te-am mai auzit sporovăind; nu cumva ai primit bătaie de la bărbat? LKŽ VI 30. Ei se frământă zile în șir și umblă speriați încoace și încolo. BitKMD 266.

III. Construcții care exprimă durata rezultatului acțiunii

§ 1. În limba literară lituaniană contemporană, dintre celelalte construcții temporale cu substantivul la acuzativ se disting acele construcții care exprimă nu durata acțiunii indicate de verb, ci durata rezultatului care decurge din acea acțiune.

Încă J. Jablonskis, discutând sensurile acuzativului în „Cazuri și prepoziții”, a deosebit acuzativul duratei de acuzativul șederii⁹. După cum reiese din exemple, noțiunea lui J. Jablonskis de acuzativ al „lungimii, distanței și duratei deplasării” cuprinde și acuzativul duratei, cu alte cuvinte, un asemenea acuzativ care se folosește în construcțiile ce exprimă durata acțiunii. El considera drept acuzativ al șederii acel acuzativ pe care „îl folosim în propoziție, cel mai adesea după verbe de mișcare cu prefix sau de deplasare, pentru a indica intervalul de timp în care cineva se retrage, pleacă, se întoarce ori se oprește, rămâne, stă, zăbovește…”¹⁰, și adaugă că „infinitivul «a sta» este de cele mai multe ori doar subînțeles; uneori, nici cuvântul care indică mișcarea nu este exprimat în propoziție, ci doar subînțeles de vorbitor”¹¹. Prin urmare, acuzativul șederii este acel acuzativ care se folosește în construcțiile ce exprimă nu durata acțiunii indicate de verb, ci durata rezultatului acțiunii. E adevărat că printre exemplele de acuzativ al șederii oferite de J. Jablonskis se găsesc și acuzative ale duratei. De pildă, în construcția keletą dienų truktumai¹², acuzativul keletą dienų indică nu rezultatul acțiunii, ci durata acțiunii înseși și, potrivit lui J. Jablonskis, ar trebui considerat acuzativ al „lungimii, distanței și duratei deplasării”.

§ 2. În construcțiile care exprimă durata rezultatului acțiunii, predicatul este de regulă exprimat prin verbe perfective. Mai rar, construcțiile cu acest sens

⁹ J. Jablonskis, Rinktiniai raštai, t. I, p. 618–621.

¹⁰ În același loc, p. 619.

¹¹ În același loc, p. 619–620.

¹² În același loc, p. 620.

7*

99

se formează cu verbe de mișcare de aspect durativ. În poziția de component dependent apar cel mai adesea substantive care exprimă o durată nedeterminată și unități de măsură a timpului, precum și zi și timp. Se întâlnesc construcții și cu substantive care denumesc anotimpurile.

Substantivele care exprimă o durată nedeterminată și unități de măsură a timpului se folosesc în construcțiile cu acest sens atât singure, cât și cu determinanți. Substantivele cu alte sensuri se folosesc numai cu determinanți necesari structural. Funcția de determinant este îndeplinită de obicei de numerale cardinale și de pronumele nehotărâte câțiva, câteva, mai mulți, o duzină, unul sau altul, întreg, care.

§ 3. Durata rezultatului unei acțiuni, ca și durata acțiunii, poate fi 1) determinată și 2) nedeterminată. Caracterul determinat sau nedeterminat al duratei este stabilit de proprietățile lexicale și gramaticale ale componentei dependente.

1) Când componenta dependentă este formată din substantive care denumesc unități de măsură a timpului, folosite singure sau cu numerale cardinale, construcțiile exprimă o durată determinată a rezultatului acțiunii. Construcțiile cu determinantul întreg au același sens; acesta este facultativ pe lângă substantivele care denumesc unități de măsură a timpului, iar în celelalte cazuri este obligatoriu.

Jonas a cerut voie să mă ia și pe mine în colibă măcar pentru o jumătate de oră. JablRR I 619. Conducerea află de scandal și închide pe loc întreaga clasă în praf pentru trei ore. Vaižg RR II 445. Trebuie să dispărem pentru trei zile. DovAA 293. Te duci în oraș sau pleci pentru toată ziua? Jabl. Tėfa a rămas toată jumătatea de zi lângă mormântul surioarei sale. VienR VII 204. Și el a plecat de acasă pentru toată vara. JablRR I 619. După o săptămână, bolnavul s-a ridicat pentru prima dată, după o oră întreagă. BalčAP 284.

Voi merge acasă pentru o săptămână. Lž.

2) Când componenta dependentă este formată din substantive care exprimă o durată nedeterminată, construcțiile exprimă o durată nedeterminată a rezultatului acțiunii.

Tomukas s-a întristat pentru o clipită, s-a rușinat, dar și-a revenit imediat, s-a îndreptat și a rugat-o pe gazdă să vadă dacă nu se desfac faldurile fracului la spate. VienR II 164. Fiica, după ce se oprise o clipă în prag, s-a repezit brusc spre mama ei, ca și cum ar fi fost împinsă cu putere. Gud-GuzR I 53. Ei, adormi pentru un minut. Pšl.

Uneori se întâlnesc cazuri în care substantivele care exprimă o durată nedeterminată apar și cu determinanți facultativi în construcție.

Fața lui Brazgys s-a întunecat, dar numai pentru o clipă. Myk-PutR III 318. Am ațipit pentru scurt timp. Kp.

Construcțiile cu durată nedeterminată a rezultatului acțiunii formate cu alte substantive au întotdeauna un determinant necesar structural, funcția acestuia fiind îndeplinită de pronumele nehotărâte menționate mai sus.

Să ne oprim și aici câteva minute. JablRR I 620. Îl voi lăsa aici pe fiul meu cel mare măcar câteva zile. ŽiugždLKG II 33. O vreme, fierarul dispare; nu se vede la ora prânzului și nici la cină. CvMS 263.

§ 4. Totuși, în limba literară contemporană, construcțiile care exprimă durata rezultatului acțiunii se formează destul de rar cu acuzativul. În locul lor se impun construcțiile cu dativul¹³, sinonime cu construcțiile cu acuzativul. Cf.:

¹³ Cf. J. Kruopas, Laiko aplinkybės reiškimas lietuvių kalboje, „Tarybinė mokykla“, 1953, Nr. 7, p. 23; B. Kalinauskas, Kai kurios linksnių vartojimo tendencijos dabartinėje lietuvių kalboje, „Tarybinė mokykla“, 1955, Nr. 5, p. 19; Lietuvių kalbos gramatika, t. I, p. 199.

100

Bărbații pleacă pe pajiști pentru o săptămână. KatkR 33. Și eu am plecat acasă pentru patru săptămâni. SimonNTP 154. Au încredințat-o [pe fiică] pentru doi ani... GricŽ 429. A cerut să fie învoit din serviciu pentru o săptămână întreagă. LzPR VII 338. Și eu mi-am uitat necazul pentru o clipă. VaižgRR II 341. Odată, un nobil a plecat pentru câteva zile. BsRP 144. Preotul fusese arestat de germani pentru câteva ore. BitKMD 275.

IV. Construcții care exprimă frecvența acțiunii

§ 1. Construcțiile care exprimă frecvența acțiunii se formează în limba literară actuală cu verbe de aspect imperfectiv și perfectiv. Predomină construcțiile cu verbe de aspect imperfectiv. Nu există diferențe structurale între construcțiile cu verbe de aspect imperfectiv și cele cu verbe de aspect perfectiv.

În construcțiile cu sensul discutat, complementul dependent este întotdeauna un substantiv la acuzativ, însoțit de un atribut necesar din punct de vedere structural. În funcție de structura complementului dependent, se pot distinge două tipuri de construcții cu acest sens: 1) cele cu pronumele generalizator nedefinit kas și 2) cele cu pronumele generalizator nedefinit kiekvienas sau cu adjectivele dažnas, retas.

J. Jablonskis nu a discutat separat despre acuzativul folosit în construcțiile cu acest sens. Exemple de întrebuințare a acestuia a dat vorbind despre acuzativele de timp și de „durată, întindere și distanță”¹⁴. Acuzativul folosit astfel este numit în prezent, de regulă, acuzativul frecvenței¹⁵.

1) Complementul dependent al construcțiilor de primul tip este un substantiv la acuzativ, însoțit de pronumele generalizator nedefinit kas, cu sensul de „fiecare”. În acest caz, pronumele kas este invariabil¹⁶ și are întotdeauna forma de nominativ¹⁷. Substantivele din construcțiile de acest tip denumesc de obicei unități de măsură a timpului, o durată nedeterminată, părți ale zilei, zilele săptămânii și anotimpurile. Foarte rar apar construcții cu alte substantive care denumesc noțiuni de timp sau procese.

Doctorul nu vizita zilnic salonul „Intelectualilor”, deoarece locuia chiar aici și putea să-și vadă pacienții favoriți în fiecare oră. VienR II 138. Totul se schimbă în fiecare minut, în fiecare clipă. T 1967 85. Adu lucrurile lui Genė și plătește câte cincizeci de ruble în fiecare lună, atunci vom crește copilul. T 1968 67. În fiecare săptămână îmi tundeau lâna, mi-au tăiat barba de tot. CvR₁ VII 295. În fiecare clipă, amintirile tinereții îi trezesc visătoarei un drum nou. GirR₁ I 48. Aș vrea să dezvălui un secret Minijei îndurerate, când nu va auzi nimeni: în fiecare zi [de-a lungul] celuilalt mal al ei. MairRR I 74. Apoi umblam în fiecare zi: tot necoaptă și necoaptă. VaižgRR II 413. Știu un cântec — îl cânt în fiecare zi, în fiecare seară, în fiecare dimineață, mereu același și totuși mereu altul. GirR₁ I 83. În fiecare noapte așteptam să foșnească, să trosnească, să bubuie. SimonNTP 85. Încăpățânarea bătrânului de a merge la pescuit în fiecare dimineață o înfurie pe mamă. CvMS 73. La început, bătrâna mânca împreună cu nora și fiul la

¹⁴ Žr. J. Jablonskis, Rinktiniai raštai, t. I, p. 618–619.

¹⁵ Žr. K. Ulvydas, Dėl vienaskaitos galininko prieveiksmėjimo dabartinėje lietuvių kalboje, „Lietuvių kalbotyros klausimai“, t. II, p. 81; Lietuvių kalbos gramatika, t. I, p. 199.

¹⁶ A. Schleicher, Litauische Grammatik, p. 264; F. Kurschat, Grammatik der litauischen Sprache, p. 381.

¹⁷ Lietuvių kalbos gramatika, t. I, p. 703.

101

de la o singură masă, rostea câte un cuvânt despre treburile gospodărești și în fiecare duminică parcurgea opt kilometri până la biserică. MarcBR · 99. De câteva ori pe primăvară trebuia să-și mute lucrurile în căruțe. ŽemR IV 415. Lucrând astfel, la fiecare lecție am obținut rezultate destul de bune (tsp).

În fiecare minut poate bate ora decisivă. BinkGR 77. Lor li se permitea, numai cu titlu de excepție, să retragă din contul curent câte 15 mărci pe lună. SruogR V 352. În fiecare săptămână cheltuia cinci-zece litai. MarcBR 17. În fiecare seară, când se întorcea acasă, Jungienė primea un litru de lapte. LzPR VII 372. În fiecare zi sunt puse în funcțiune noi războaie de țesut și mașini. LKŽ VII 280. După un timp, câinele a început să zăbovească mult în fiecare dimineață. ŽemR IV 204. În fiecare toamnă, după ce erau tăiate oile de tuns, veneau tăbăcarii în satul nostru. GričŽ 384. Mii de oameni o vizitează (Castelul Trakai) în fiecare sezon (tsp).

În construcțiile de acest tip, grupul format din pronumele kas și un substantiv la acuzativ, care funcționează ca termen subordonat, tinde să se adverbializeze, dar nu este pe deplin adverbializat, deoarece poate avea încă un atribut¹⁸. Ca atribute ale sale se folosesc ceva mai des numeralele ordinale și pronumele nehotărâte kelintas, kelioliktas, foarte rar — adjectivele. În general, construcțiile dezvoltate prin atribute sunt rare.

O dată la două zile îl lăsau să se plimbe în curte. SruogR V 38. Aproape o dată la două-trei luni flămânzeam câte câteva zile... Gud-GuzR V 195. O dată la câteva luni merge cu lână la Liepāja. Mžk. Toată viața vei avea parte de suferință, în fiecare zi dragă vei vărsa lacrimi. LKŽ I 631. În fiecare noapte, la lumina lunii, iubitul o vizitează pe tânăra iubită. LKŽ V 365.

Fiecare spectacol va ajunge la public numai o dată la două luni. T 1967 141. Frecvența impulsurilor se schimbă la fiecare câteva zeci de secunde (trš).

Din când în când apar construcții de primul tip în a căror structură intră un numeral cardinal.

La fiecare patru luni se schimba șeful statului. PalM 57. La plecare, medicul a spus să ia din medicamentele prescrise câte două tablete în seara aceasta și mâine dimineață devreme și să măsoare temperatura la fiecare trei ore. KrėvLŽ 194.

2) În construcțiile de al doilea tip structural, termenul subordonat este reprezentat de substantive cu atribute: cu pronumele nehotărât generalizator kiekvienas sau cu adjectivele dažnas, retas.

În construcțiile de acest tip se folosesc substantive cu aceleași sensuri ca în construcțiile de primul tip.

Cele mai productive sunt construcțiile cu pronumele nehotărât generalizator kiekvienas. Ele exprimă frecvența unei acțiuni regulate.

Regina aștepta în fiecare secundă foșnetul pașilor și ciocănitul la ușă. LKŽ VI 22. Iar părinții voștri tremurau în fiecare oră pentru pielea sau chiar pentru viața lor. BilR I 107. El se bărbierește în fiecare dimineață cu briciul și se spală pe față cu apă de trandafiri. LKŽ VI 429. În fiecare zi spera să-l întâlnească aici pe Murza. GrušK 106. În fiecare primăvară, săniile gospodinelor cu câmpuri întinse pornesc spre cătunul nostru: să cumpere ciobani. BaltPV I 21. Liučė le strica tuturor buna dispoziție în fiecare zi de sărbătoare. Myk-PutR III 219.

¹⁸ Cf. K. Ulvydas, Despre adverbializarea acuzativului singular în limba lituaniană contemporană, „Lietuvių kalbotyros klausimai”, vol. II, p. 81.

102

El poate să cadă în fiecare oră. Up. I se pare că fiul îl jefuiește în fiecare clipă (trș). În fiecare dimineață, cele două femei veneau cu sapele și câte o coajă de pâine, ca să lucreze pământul. BaltRn 5. Mama dă în fiecare duminică câteva zeci de cenți. AvyžISK 45. Iar în stânca aceea, unde era moara lui Baltaragis, iar acum e doar o grămadă de pietre, trăsnește în fiecare primăvară. BorBM 259. Astăzi, regina-mamă a traversat de câteva ori bucătăria cea mare și, de fiecare dată, a observat că Grėtė se pregătea pentru ceva. SimonR V 187.

Din când în când, astfel de construcții sunt extinse și cu alte atribute. Acestea sunt însă facultative și nu schimbă sensul construcției.

În fiecare sâmbătă seara, după ce se pregătește, Ona pleacă la petrecerea de seară. BaltPV I 40.

Construcțiile al căror termen dependent este format din substantive însoțite de adjectivele „frecvent” și „rar” sunt folosite rar în limba literară contemporană. Aceste construcții exprimă frecvența unei acțiuni neregulate.

În serile obișnuite se întoarce abia pe la miezul nopții. Grl. Încă de la mijlocul verii, rareori mai era în stare să iasă în curte. GričŽ 14. Fetele astea nu-și aduc zestrea decât în rarele toamne! Gud-GuzR V 21.

Concluzii

1. Construcțiile temporale cu acuzativ din limba literară lituaniană contemporană exprimă: 1) momentul sau perioada acțiunii, 2) durata acțiunii, 3) durata rezultatului acțiunii și 4) frecvența acțiunii.

2. Diferențele de sens dintre construcțiile temporale cu acuzativ sunt determinate de: 1) aspectul verbului din termenul principal, 2) sensul lexical al substantivului din termenul dependent, 3) proprietățile gramaticale și lexicale ale atributului care însoțește substantivul la acuzativ și 4) numărul substantivului.

3. Construcțiile care exprimă momentul acțiunii se deosebesc de cele care exprimă perioada acțiunii prin aspectul verbelor. Momentul acțiunii este exprimat de construcții cu verbe de aspect perfectiv, iar perioada acțiunii, de construcții cu verbe de aspect imperfectiv. În celelalte privințe, construcțiile cu aceste sensuri apropiate nu se deosebesc.

În construcțiile care exprimă durata acțiunii, termenul principal este cel mai adesea un verb de aspect imperfectiv și, mai rar, un verb de aspect perfectiv, care exprimă o acțiune de o anumită durată.

În construcțiile care exprimă durata rezultatului acțiunii, termenul principal este de regulă un verb de aspect perfectiv și, destul de rar, un verb de mișcare de aspect imperfectiv.

Construcțiile care exprimă frecvența acțiunii se formează atât cu verbe de aspect imperfectiv, cât și cu verbe de aspect perfectiv.

4. Termenul dependent al construcțiilor temporale este cel mai adesea un substantiv, singur sau însoțit de atribute, care denumește o parte a zilei, zilele săptămânii, anotimpurile, unități de măsură a timpului ori o cantitate nedeterminată de timp; mai rar, denumește alte noțiuni temporale. Substantivele care denumesc procese sunt întotdeauna folosite cu atribute.

5. Atributele sunt facultative sau obligatorii din punct de vedere structural. Funcția lor este îndeplinită de substantive, adjective și participii, de regulă cu sens lexical temporal, precum și de numerale și pronume demonstrative și nehotărâte.

103

În construcțiile care exprimă durata unei acțiuni sau a rezultatului acesteia, numeralele cardinale și pronumele nehotărâte cu valoare nedeterminată, care au funcția de atribut keli, keletas, keleri, keliolika, vienas kitas, kelintas, kelioliktas, kuris sunt întotdeauna necesare structural.

În construcțiile care exprimă frecvența unei acțiuni, componenta subordonată este întotdeauna un substantiv la acuzativ, însoțit de atribute necesare structural: pronume generalizatoare nehotărâte kas, kiekvienas sau adjective dažnas, retas.

În toate celelalte cazuri, necesitatea structurală sau caracterul facultativ al atributelor depinde de acțiunea verbului sau de sensul lexical al substantivului.

6. În construcțiile care exprimă momentul sau perioada unei acțiuni, substantivul are întotdeauna forma de acuzativ singular.

Construcțiile cu substantive la acuzativ plural, cu excepția celor cu numerale cardinale și substantivul la plural metai, folosit cu sensul de „un an”, exprimă întotdeauna o durată nedeterminată a acțiunii.

În celelalte cazuri, numărul substantivului nu determină sensul construcției.

7. În limba literară contemporană predomină construcțiile care exprimă momentul sau perioada acțiunii și durata acțiunii. Construcțiile care exprimă frecvența acțiunii sunt folosite mai rar.

Construcțiile cu acuzativ care exprimă durata rezultatului unei acțiuni sunt rare. Ele sunt înlocuite de construcții sinonime cu dativ.

CONSTRUCȚII TEMPORALE CU ACUZATIVUL ÎN LIMBA LITUANIANĂ LITERARĂ CONTEMPORANĂ

A. RŪŽĖ

Rezumat

1

Articolul prezintă structura și sensurile construcțiilor temporale cu substantive la cazul acuzativ în limba lituaniană literară contemporană. Sunt stabilite, de asemenea, câteva tendințe privind productivitatea și utilizarea construcțiilor analizate.

În limba lituaniană literară contemporană, construcțiile temporale cu acuzativul exprimă: 1) momentul în care se desfășoară acțiunea sau perioada de timp în care are loc acțiunea, 2) durata acțiunii, 3) durata rezultatului acțiunii și 4) frecvența acțiunii.

Diferitele sensuri ale construcțiilor temporale cu acuzativul sunt determinate de următorii factori principali: 1) aspectul verbului, 2) sensul lexical al substantivului, 3) particularitățile lexicale și gramaticale ale determinării incluse în construcție și 4) numărul substantivului.

Construcțiile care exprimă momentul desfășurării acțiunii se deosebesc de cele care exprimă perioada de timp în care are loc acțiunea numai prin aspectul verbului; construcțiile cu verbe perfective exprimă momentul desfășurării acțiunii, iar cele cu verbe imperfective — perioada de timp în care are loc acțiunea.

104

Componenta principală a construcțiilor care exprimă durata acțiunii este, de obicei, un verb imperfectiv. În asemenea cazuri, verbele perfective denotă întotdeauna o acțiune de durată.

Componenta principală a construcțiilor care exprimă durata rezultatului acțiunii este, de obicei, un verb perfectiv. Construcțiile cu verbe imperfective sunt destul de rare. În asemenea cazuri, verbele imperfective denotă mișcare.

Construcțiile care exprimă frecvența acțiunii se folosesc atât cu verbe imperfective, cât și cu verbe perfective.

Componenta dependentă a construcțiilor temporale poate fi reprezentată de substantive care denumesc părți ale zilei, zile ale săptămânii, anotimpuri, unități de timp și alte noțiuni temporale, cu determinanți sau fără aceștia. Substantivele care denumesc procese se folosesc numai cu determinanți.

Determinările sunt exprimate prin substantive, adjective și participii, cel mai adesea cu sens lexical temporal, precum și prin numerale și pronume demonstrative și nehotărâte.

Numeralele cardinale și pronumele nehotărâte keli, keleri, keletas, keliolika „câțiva”, vienas kitas „unul și altul”, kelintas, kelioliktas „al câtelea”, kuris „careva”, care fac parte din construcțiile ce exprimă durata acțiunii sau durata rezultatului acțiunii, sunt obligatorii din punct de vedere structural.

În rolul componentei dependente a construcțiilor care exprimă frecvența acțiunii apare întotdeauna un substantiv la acuzativ, cu o determinare obligatorie: pronumele nehotărâte kas, kiekvienas „fiecare” sau adjectivele dažnas „frecvent”, retas „rar”.

În toate celelalte cazuri, posibilitatea folosirii determinărilor depinde de aspectul verbului sau de sensul lexical al substantivului.

În construcțiile care exprimă momentul desfășurării acțiunii sau perioada de timp în care are loc acțiunea se folosește întotdeauna cazul acuzativ singular al substantivelor.

Construcțiile cu acuzativul plural, cu excepția construcțiilor cu substantivul metai „un an” și a construcțiilor care includ un numeral cardinal, indică întotdeauna durata nedeterminată a acțiunii.

În celelalte cazuri, numărul substantivului nu influențează sensul construcției.

În limba lituaniană literară contemporană, cele mai frecvente sunt construcțiile care exprimă durata acțiunii și momentul săvârșirii acțiunii sau perioada de timp în care se desfășoară acțiunea. Construcțiile care exprimă frecvența acțiunii se întâlnesc mult mai rar.

Construcțiile cu acuzativul care exprimă durata rezultatului acțiunii se întâlnesc destul de rar. Ele sunt înlocuite de construcții sinonime cu dativul.