RITA MILIŪNAITĖ

Institutul Limbii Lituaniene

PROFESORII DESPRE IMPACTUL TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE ASUPRA COMPETENȚEI DE SCRIERE A ELEVILOR

CUVINTE-CHEIE: ortografie, alfabetizare, limbă scrisă, limbă școlară scrisă, predarea limbii, comunicare electronică.

INTRODUCERE

Acest articol este al treilea dintr-un ciclu de articole consacrate examinării opiniilor profesorilor de limba și literatura lituaniană cu privire la predarea ortografiei, particularitățile limbii școlare scrise și problemele analfabetismului elevilor, devenite deosebit de evidente în ultima vreme, precum și cauzele acestora.

Limba școlară scrisă este înțeleasă ca o varietate a limbii lituaniene standard folosită în procesul de învățare, atunci când elevii efectuează diverse lucrări scrise la școală și acasă. Limba scrisă a elevilor este un concept mai larg, deoarece aceiași elevi folosesc limba scrisă și în timpul liber, însă aceasta este privată, nu școlară, și s-a format în ultimul deceniu, odată cu apariția unor posibilități ample de comunicare electronică. Așadar, elevii de astăzi, spre deosebire de generația părinților lor la vremea respectivă, folosesc aproape în egală măsură (cel puțin dacă ne raportăm la timpul zilnic alocat studiului și timpului liber) două varietăți ale limbii scrise¹. Ele se deosebesc și prin faptul că elevii realizează cea mai mare parte a lucrărilor școlare scrise de mână, în timp ce în limba scrisă privată folosesc aproape exclusiv mijloace de comunicare electronică dotate cu tastatură (telefoane mobile, calculatoare, tablete). În studierea limbii elevilor și a schimbărilor acesteia, o astfel de distincție între varietățile limbii scrise este necesară pentru a evidenția mai bine particularitățile fiecăreia și pentru a arăta interacțiunea dintre ele.

Scopul articolului este de a confirma sau infirma ipoteza, pe baza analizei rezultatelor unui sondaj realizat în rândul profesorilor de limba și literatura lituaniană, potrivit căreia deprinderile ortografice formate prin utilizarea tehnologiilor informaționale (în continuare – IT) în limba scrisă privată a elevilor influențează în mod semnificativ limba școlară scrisă.

Mai întâi, articolul descrie pe scurt natura sondajului realizat și a răspunsurilor obținute. Apoi arată cum descriu profesorii impactul general al IT asupra comportamentului elevilor legat de alfabetizare și analizează în detaliu manifestările impactului IT asupra limbii școlare scrise, indicate de profesori. Acestea sunt comparate cu trăsăturile limbii scrise private a elevilor. În încheiere sunt prezentate observații care sintetizează rezultatele cercetărilor din acest articol, precum și din întregul ciclu de articole.

¹ Este interesant că adolescenții, descriind limbajul pe care părinții lor îl folosesc în prezent în comunicarea electronică, observă diferențe clare față de propriul lor limbaj în mediul electronic: părinții folosesc mult mai puține forme nestandardizate, scriu foarte puține abrevieri și așa mai departe (a se vedea, pe larg, Meškerėvičiūtė 2011: 10).

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 2

1. ANCHETĂ ÎN RÂNDUL PROFESORILOR PRIVIND PROBLEMELE DE LITERAȚIE ALE ELEVILOR

La Institutul de Limba Lituaniană, în timpul pregătirii jocului educațional pe calculator „Nuci tari”², la partea destinată consolidării deprinderilor de ortografie, a fost organizat un sondaj de tip mixt în rândul profesorilor de limba și literatura lituaniană³. Deși acest sondaj nu a fost foarte reprezentativ, deoarece la invitația de a participa au răspuns profesori voluntari care predau copiilor de vârste diferite și de naționalități diverse, răspunsurile detaliate, susținute de numeroase exemple, permit formarea unei imagini despre felul în care profesorii înșiși descriu și evaluează problemele de literație din școală. Astfel, datele sondajului pot fi folosite la realizarea unor sondaje reprezentative pe această temă. Trebuie subliniat că, în acest sondaj, profesorii au fost întrebați despre lucrările scrise ale elevilor realizate la școală și acasă, nu despre comunicarea lor electronică din timpul liber; prin urmare, răspunsurile s-au bazat pe date din limba scrisă școlară, nu din comunicarea scrisă privată.

Într-un articol din această serie, pe baza răspunsurilor profesorilor, s-a analizat cum evaluează profesorii competențele ortografice ale elevilor lor, ce diferențe de literație observă în funcție de vârsta elevilor și ce mijloace electronice de predare folosesc pentru predarea limbii (a se vedea Vasiliauskas 2013: 27–31). Al doilea articol a fost dedicat opiniei profesorilor despre cauzele deteriorării literației elevilor (a se vedea Miliūnaitė 2013: 192–211). Una dintre acestea este influența tehnologiilor informaționale asupra deprinderilor de scriere ale elevilor.

De ce, în căutarea semnelor influenței IT asupra limbii scrise școlare, s-a ales un sondaj în rândul profesorilor, și nu examinarea directă a lucrărilor scrise ale elevilor? Pentru analizarea problemei în cauză sunt importante ambele metode și fiecare are avantajele sale. Profesorii își cunosc cel mai bine elevii și, pe baza experienței lor, pot compara situația anterioară a literației în școală, deoarece problema este formulată ca apariția unor anumite schimbări într-un domeniu definit al utilizării limbii lituaniene. În răspunsurile profesorilor există într-adevăr astfel de comparații, de exemplu:

Da, apar greșeli la care nici nu m-aș fi gândit acum zece ani, de exemplu: vaikuj⁴ (dativ), keulė, nu mai pun semnele diacritice deasupra literelor ž, ș și nu mai vor să pună puncte deasupra lui ė.

Elevii omit semnele diacritice de deasupra literelor ž, ș mult mai des decât acum cinci ani, nu scriu literele cu nazalizare la terminații (ce? – galva, stala) și folosesc litera w.

Opinia profesorilor despre particularitățile literației elevilor lor, spre deosebire de cercetarea directă a limbii elevilor, permite nu numai identificarea trăsăturilor limbii lor scrise, ci și corelarea acestor trăsături cu premisele apariției lor, dezvăluirea cauzelor schimbărilor în literație și, totodată, oferă o imagine mai obiectivă a tuturor proceselor legate de literația elevilor.

² Pentru detalii despre jocurile educaționale din această serie, a se vedea http://www.kalbosnamai.lt/index.php?option=com_content&task=view&id=22&Itemid=36.

³ La cele 8 întrebări ale chestionarului, publicat în 2012 pe site-ul asociat al Institutului de Limba Lituaniană, „Casa limbilor”, s-au primit 120 de răspunsuri din partea a 95 de școli lituaniene cu profiluri diverse (a se vedea http://www.kalbosnamai.lt/index.php?option=com_content&task=view&id=143&Itemid=69).

⁴ În răspunsurile profesorilor, cuvintele și literele a căror ortografie este discutată sunt evidențiate peste tot cu caractere cursive. În celelalte privințe, limbajul profesorilor nu a fost corectat (Red.).

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014) www.bendrinekalba.lt ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 3

2. ÎNTREBĂRILE CHESTIONARULUI PRIVIND IMPACTUL IT ASUPRA ALFABETIZĂRII ELEVILOR

Problemei legate de impactul IT asupra alfabetizării elevilor i-a fost dedicată o secțiune distinctă a chestionarului:

Observați că obiceiurile și tendințele apărute ca urmare a tehnologiilor informaționale (telefoane mobile, calculatoare) influențează ortografia elevilor? Dacă da, care este acest impact?

Aceste întrebări vizează două aspecte implicite ale impactului IT asupra limbajului scris al elevilor: atât mijloacele tehnice prin care se desfășoară comunicarea electronică, cât și mediul social și psihologic creat de această comunicare.

La prima întrebare — dacă profesorii observă impactul IT asupra ortografiei elevilor — 87,5% dintre profesori au răspuns afirmativ. Așadar, în opinia profesorilor, acest impact este evident și puternic. Elevii din toate categoriile de vârstă sunt afectați negativ, inclusiv cei din clasele primare, care folosesc deja IT:

Deoarece predau copiilor din clasele primare, acest impact nu se simte încă foarte mult, dar îl observ la fiica mea mai mare (este în clasa a șaptea): moda de a scrie altfel este foarte răspândită.

Copiii [din clasa a doua] care folosesc des telefoanele mobile nu mai scriu literele ė, ž, š.

Profesorii înșiși au evaluat impactul IT asupra alfabetizării elevilor (deși chestionarul nu le solicita acest lucru), de la cel mai puternic la nul: „impact îngrozitor — copiii sunt practic analfabeți”, „afectează foarte puternic”, „influența este enormă”, până la „nu are niciun efect”.

Totuși, doar două profesoare au remarcat că impactul IT asupra deteriorării alfabetizării este mic:

Elevii înșiși recunosc că, în urmă cu câțiva ani, impactul tehnologiilor informaționale era foarte mare. În prezent, o parte dintre elevi se străduiesc să scrie corect mesajele SMS și comentariile de pe internet.

Dar în ultima vreme parcă nu mai observ deteriorarea ortografiei din cauza IT; tinerii fac asta între ei, iar cu cei mai în vârstă încearcă să scrie așa cum trebuie, mai ales dacă profesorul le atrage atenția asupra acestui lucru.

Din aceste răspunsuri izolate se poate deduce că acestea sunt excepții destul de rare, probabil în mare măsură dependente de capacitatea profesorului de a influența în sens contrar gândirea și obiceiurile elevilor.

Unele răspunsuri ale profesorilor au fost scurte, confirmând doar impactul negativ al IT asupra ortografiei elevilor:

Impactul este cu siguranță negativ.

Da, afectează foarte mult, în mod negativ.

Nu mai știu să scrie corect.

Negativ, ignoră regulile de ortografie.

Nivelul general de alfabetizare a scăzut foarte mult.

Majoritatea răspunsurilor la această întrebare au fost mult mai detaliate, de exemplu:

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014) www.bendrinekalba.lt ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 4

Are o influență puternică. Aduce un text redactat la calculator și știe că nu va fi evaluat: nu contează dacă i, u, la sfârșit nu sunt folosite diacriticele, prescurtează cuvintele lb (foarte), mum, jum, tuom, kuom.

Se pare că până și un cuvânt elementar precum tuojau le este deja greu elevilor să-l scrie fără greșeli, pentru că s-au obișnuit atât să prescurteze cuvintele, cât și să folosească caractere nelituaniene în mesajele lor. Uneori, când scriu, elevii întreabă deja cum arată litera cutare sau cutare, pentru că pur și simplu o uită... Și nu doar elevii de clasa a cincea fac asta.

Răspunzând la a doua întrebare, referitoare la impactul IT asupra ortografiei elevilor, profesorii au menționat diverse trăsături ale limbajului scris școlar care, în opinia lor, sunt legate de utilizarea IT de către elevi pentru comunicarea electronică, de exemplu:

Este mult mai greu să-i înveți să distingă între vocalele lungi și cele scurte, să scrie nazalele în rădăcina cuvintelor și să scrie corect desinențele cazuale, deoarece, după ce învață regula și o aplică practic la lecție, aproape că nu mai folosesc aceste cunoștințe nicăieri, nici măcar în mediul online sau când comunică prin telefonul mobil.

Rar, dar există câțiva elevi care scriu „mesaje” și în caiet.

În continuare, articolul analizează aceste răspunsuri ale profesorilor. Acestea au fost redactate în formă liberă, așadar, în urma cercetării preliminare, au fost selectate toate trăsăturile scrisului elevilor pe care profesorii le-au indicat ca apărând în urma impactului IT, iar frecvența menționării lor a fost calculată statistic.

3. IMPACTUL IT ASUPRA COMPORTAMENTULUI ELEVILOR ÎN LEGĂTURĂ CU ÎNVĂȚAREA ORTOGRAFIEI

În răspunsurile lor, profesorii menționează adesea nu numai particularitățile lingvistice concrete ale lucrărilor scrise ale elevilor, ci încearcă și să le coreleze cu comportamentul elevilor, influențat de IT, care pătrund în viața lor încă de la o vârstă fragedă. Având o experiență profesională mai îndelungată, profesorii compară elevii de astăzi cu cei din trecut și afirmă că acest comportament s-a schimbat. Se pot distinge câteva dintre trăsăturile sale cele mai caracteristice.

Profesorii remarcă faptul că obiceiurile de scriere ale elevilor s-au schimbat:

elevii și-au format deprinderea de a scrie repede. Au devenit mai distrați și omit mai multe litere.

[Elevii] elimină vocalele din cuvinte și „grăbesc” scrierea în tot felul de alte moduri.

Da, desigur, există un impact. În primul rând, graba. Elevii sunt profund nemulțumiți când trebuie să caute greșeala și să explice de ce folosim semnul respectiv.

Aș îndrăzni să afirm că nu este o chestiune de modă, ci un obicei dăunător. Mai ales după vacanțe mai lungi, de exemplu, cea de vară, trebuie să ne luptăm aproape o lună pentru ca elevii să ajungă la nivelul la care erau înainte de vacanță.

Cultura scrisului și ordinea în lucrările elevilor s-au deteriorat; ei nu înțeleg ce înseamnă „să scriem mai departe de margine”; „tot mai des trebuie să le reamintim că există margini”.

Elevii nu se mai străduiesc să învețe; se observă „tendința de a scrie oricum”, iar ei nu simt nevoia să se perfecționeze:

Nu se mai gândesc cum să scrie corect; nu li se formează acest obicei.

nu pun „căciulița” sau punctul deasupra literei și se scuză spunând că nu este important – doar a uitat.

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014) www.bendrinekalba.lt ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 5

Adesea, după ce găsesc o greșeală marcată, spun: „Dar aici e doar un punctuleț...”

elevii sunt mai indiferenți față de ortografie și își corectează superficial compunerile scrise.

Mai puțin efort pentru a exprima ideile cu exactitate și corectitudine.

Așadar, în ochii profesorilor, elevii au devenit mai indiferenți față de studiu, distrați, neatenți, făcând totul în grabă, fără grijă și superficial. Drept urmare, nu li se formează nevoia de ordine și nu înțeleg sensul scrierii corecte. Scrierea corectă devine demodată, deoarece „datorită tehnologiilor informaționale și-au creat propriile sisteme de ortografie”. Astfel de schimbări nu sunt întâmplătoare; judecând după răspunsurile la sondaj, se poate vorbi despre ele ca despre o tendință evidentă.

4. MANIFESTĂRILE IMPACTULUI IT ASUPRA LITERAȚIEI ELEVILOR

În Lituania, cercetările privind limba folosită în comunicarea electronică sunt deocamdată foarte puține și fragmentare (cf. publicațiile despre limbajul mesajelor din conversațiile IRC – Zelenkauskaitė, Herring 2006: 1–17; ortografia mesajelor text – Nevinskaitė 2010: 275–296; ortografia în programul de conversații Skype – Meškerevičiūtė 2011: 9–15). În analiza impactului IT asupra limbii scrise în general, literatura străină indică următoarele manifestări principale ale acestui impact (pentru detalii, vezi Androutsopoulos 2011: 145–159):

1) scrierea devine o transcriere a limbii vorbite, adică se scrie așa cum se vorbește;

2) prin scris se încearcă compensarea expresivității comunicării directe (marcarea mimicii, gesturilor, emoțiilor și intonațiilor prin semne speciale);

3) din cauza ritmului rapid al comunicării electronice, se aplică strategia economiei limbajului (forma de exprimare este prescurtată în diverse moduri).

Aceste caracteristici sunt specifice mai ales comunicării electronice informale, însă, după cum se va vedea din răspunsurile profesorilor la sondajul analizat, destul de multe dintre ele, sau cel puțin începuturi ale acestora, se regăsesc și în limbajul scris școlar.

4.1. Caracteristici generale ale impactului IT (obiceiuri de scriere incorectă)

Multe dintre caracteristicile limbii scrise școlare menționate de profesori apar prin transferul direct al deprinderilor de comunicare electronică în lucrările scrise (uneori chiar și în cele redactate pe computer), cf.:

[Elevii scriu altfel] nu pentru că nu cunosc regulile, ci pentru că s-au obișnuit să scrie astfel mesajele SMS.

Scriu foarte „șchiopătat”, iar aceasta devine deja o problemă serioasă: nu mai scriu diacriticele, folosesc multe abrevieri, elimină vocalele din cuvinte și, în tot felul de alte moduri, „accelerează” scrierea.

Unii elevi îndrăznesc chiar să-mi explice, atunci când îmi trimit lucrări scrise, că pe computerul lor nu există „litere lituaniene”...

Da, pe telefon și pe computer scriu fără puncte, virgule și cu argou. Apoi scriu astfel și în caiete. [...] când trebuie doar să completeze în test literele omise, copiii de obicei nu fac astfel de greșeli.

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 6

Se observă că, în general, particularitățile limbii scrise a elevilor sunt influențate în mare măsură atât de obiceiul de a se grăbi, cât și de posibilitățile tehnice limitate ale instrumentelor de comunicare electronică utilizate. Acest lucru afectează în mod evident limba scrisă școlară; profesorii descriu acest impact prin exemple concrete.

În răspunsurile profesorilor, caracteristicile limbii scrise școlare apărute sub influența IT sunt clasificate pe baze logice diferite, astfel că este destul de dificil să fie sistematizate. În acest articol, sistematizarea este minimală, deoarece, de această dată, este important să fie prezentate observațiile profesorilor înșiși cu privire la frecvența lor în limba scrisă școlară.

4.2. Neutilizarea literelor lituaniene cu semne diacritice

Această tendință a fost menționată cel mai frecvent de profesori – de 98 de ori. În răspunsurile aceluiași profesor pot fi indicate mai multe caracteristici, de exemplu:

[...] dacă luăm o tastatură QWERTY, rândul ąčęėįšųūž nu funcționează practic.

TIC au făcut un deserviciu tinerilor – au dispărut ė, ū, literele cu ogonek, iar înlocuitorii lui š, ž, sh, zh, au devenit „la modă”.

În majoritatea cazurilor, tendința de a nu utiliza semnele diacritice este descrisă mai concret.

1) Nu se scriu literele cu ogonek⁵ (48 de mențiuni):

se deprind să scrie fără literele cu ogonek

uită literele cu ogonek la terminații (de ex., la cazul genitiv – raide, mielaji, knyga etc.; la participiul trecut, singular și plural – pareję, suskubęs, šaląs, vešias și altele asemenea).

când redactează un text coerent, omit tot mai des literele cu ogonek (ę, į, ų).

2) Nu se scriu semnele în formă de căciuliță (háček) deasupra literelor č, š, ž (40 de mențiuni, adică un sfert dintre profesorii participanți la sondaj):

acordă mai puțină atenție semnelor în formă de căciuliță

scriu fără diacritice; încep să scrie texte fără diacritice

se confundă s cu š și ž cu z

Dispare obiceiul de a scrie š și ž.

Doi profesori observă că absența semnelor în formă de căciuliță este uneori compensată prin digramele sh, zh, deși acest lucru pare puțin probabil în lucrările scrise școlare⁶:

⁵ Este de înțeles că literele cu ogonek pot fi omise și dintr-un alt motiv – necunoașterea regulilor de ortografie; totuși, în această etapă a cercetării nu este posibil să distingem dacă acest fenomen este determinat de obiceiurile formate de IT sau de analfabetismul funcțional. În general, este plauzibil ca cele două cauze să fie, în realitate, împletite și să se influențeze reciproc.

⁶ Cf.: „Adolescenților le sunt caracteristice creativitatea și dorința de a se distinge de ceilalți atunci când comunică între ei. Dar chiar nu cred că elevii noștri ar omite intenționat diacriticele sau ar înlocui litera „š” cu digraful „sh” la orele de limba lituaniană”, a afirmat fără ezitare reprezentanta comunității academice a VDU. (Interviu realizat de Arnoldas Aleksandravičius cu Ineta Dabšanskienė. Disponibil online: http://www.delfi.lt/news/daily/lithuania/kas-labiausiai-grauna-lietuviu-kalbos-sistema.d?id=61597537#ixzz2sXppYzBR). Totuși, nu este cazul să ne mirăm prea mult, deoarece, în multe situații, ortografia este un proces automatizat, controlat în mică măsură și în mod conștient; dacă o persoană este obișnuită să înjure zi de zi, uneori înjurătura îi scapă involuntar chiar și la televizor.

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 7

în locul lui š apare sh, zh

š, ž sunt înlocuite cu sh, zh.

Când se scrie la tastatură fără litere lituaniene, acest fenomen nu este neobișnuit, cu excepția mesajelor scurte, în care se încearcă folosirea unui număr cât mai mic de simboluri (cf. Nevinskaitė 2010: 285).

3) Litera ū este omisă, fiind confundată cu u (7 mențiuni):

apare tendința de a nu mai scrie deloc ū

confundă vocalele u și ū.

4) În lucrările scrise de mână nu se pun punctele deasupra literelor ė, i, į, j (35 de mențiuni):

se înmulțesc cazurile de scriere fără puncte deasupra lui ė, i, į, j (le uită)

nu consideră punctulețul de deasupra lui ė un lucru important

nu pun punctul deasupra lui ė și nici măcar nu vor să accepte că e și ė sunt litere diferite

Cel mai mult [IT influențează] ortografia lui ė (sedeti, skrybele; atvejis).

[Din cauza scrierii la computer sau la telefon] ei (în acest caz mă refer la elevii mai capabili) adesea nu mai văd diferența dintre e și ė.

Este de înțeles că omiterea punctelor deasupra literelor i și j poate fi considerată o modă, care nu este foarte periculoasă pentru sistemul ortografic în sine⁷. Cu totul altceva este să nu se distingă literele e și ė, care notează sunete diferite și corespund unor foneme diferite, cu rol distinctiv pentru cuvinte (cf. meta și mėta, atves și atvės).

Nu trebuie trecut cu vederea un alt efect menționat de profesori, care începe să se contureze ca urmare a scrierii fără semne diacritice. Ortografia influențată de IT afectează, la rândul ei, pronunția elevilor:

Probabil că [IT] influențează ortografia terminațiilor de acuzativ și genitiv. Copiii nici măcar nu citesc corect aceste cazuri. Pronunță: matau knyga. De asemenea, deși încă scriu ė, au tendința să nu o pronunțe. Astfel de lucruri se observă de vreo 2–3 ani.

4.3. Caractere non-lituaniene folosite w, x (8 mențiuni):

în loc de v se scrie w, în loc de ks – x

în lucrările scrise apare w.

Deși, judecând după răspunsurile la chestionar, astfel de cazuri nu sunt numeroase, ele arată că elevii transferă uneori în lucrările școlare elemente ale unui sistem complet diferit — ale unui alfabet străin — cu care au luat contact folosind IT; prin urmare, nu reușesc să treacă de la un sistem de scriere la altul.

⁷ Cf. documentul „Criterii de evaluare a subiectului examenului de bacalaureat de stat la limba și literatura lituaniană”, aprobat în 2013 de directorul Centrului Național de Examinare, în care este prezentată următoarea explicație: „Greșelile de gramatică, vocabular, ortografie și punctuație nu se cumulează și sunt considerate greșeli distincte, cu excepția următoarelor cazuri: a) când nu se pun puncte deasupra literelor i, j, – se consideră o singură greșeală în întreaga lucrare, însă dacă nu se pun puncte deasupra literei ė, – fiecare greșeală este distinctă”. Disponibil online: http://www.egzaminai.lt/failai/3938_instrukcija_LIT_VBE_2013-11-15r.pdf.

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014) www.bendrinekalba.lt ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 8

4.4. În loc de į, mai ales la sfârșitul cuvântului, se scrie j (5 mențiuni):

ei înșiși recunosc că devine dificil să nu scrie ej în cazul dativ, în locul formei corecte ei

tai, paskui, kai, taj, vaikuj

diftongul ui [încep] să-l scrie uj

Scrierea frecventă cu j la sfârșitul cuvintelor: tajp, taj.

Această trăsătură poate fi explicată fie ca un fel de modă, fie ca un fenomen apărut din scrierea după auz. Utilizarea limbii pe internet arată că, în comunicarea privată a elevilor, j apare uneori și în mijlocul cuvântului, de exemplu vaikas.

4.5. Se folosesc diverse abrevieri⁸ (28 de mențiuni):

prescurtează cuvintele lb (foarte) și propozițiile

în lucrările scrise folosesc abrevieri (lb, nzn, kdl și altele)

omit vocalele

se omit vocalele și consoanele

scriu abrevieri: nzn, ok, gr și altele

apar prescurtări ale cuvintelor care nu se bazează pe nicio regulă, precum tj (adică), atvž (vino).

4.6. Substantivele proprii se scriu cu literă mică, iar cele comune uneori cu majusculă (6 mențiuni):

Este trist, dar fac tot mai des greșeli de ortografie la substantivele proprii; uneori își scriu chiar și propriul nume cu literă mică, ca să nu mai vorbim despre Lituania...

ortografia substantivelor proprii și comune (Lituania, lituanieni).

4.7. Propozițiile după punct încep cu literă mică (7 mențiuni):

începe propoziția cu literă mică

uneori scrie următoarea propoziție după punct cu literă mică

nu distinge limitele propozițiilor

nu mai distinge limitele propozițiilor, nu folosește semne de punctuație.

⁸ Această particularitate este menționată într-un interviu din 2014 și de profesoara de limba lituaniană Aldona Šventickienė: „Când am început să predau clasei actuale de absolvenți, am fost foarte surprinsă să văd că, în clasa a XI-a, scriau în compuneri doar jumătăți de cuvinte — așa cum fac în mesajele text. Am insistat să scrie cuvântul întreg, așadar anul acesta problema nu mai există, însă la începutul clasei a XI-a chiar așa stăteau lucrurile” (Smolskienė 2014).

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014) www.bendrinekalba.lt ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 9

4.8. Se scrie așa cum se aude:

1) se confundă e și ia, de exemplu se scrie čė, keulė (2 mențiuni).

2) se scrie j în locul nepotrivit (1 mențiune):

Cel mai des scrie jieško în loc de ieško (mi se pare ciudată această scriere în mesajele text, deoarece, în loc de abreviere, se adaugă încă o literă).

3) se fac greșeli din cauza asimilării consoanelor (4 mențiuni):

dispare ts, în locul lor apare direct c, de ex.: aciprašau.

4.9. Semne nonalfabetice folosite în comunicarea electronică (4 mențiuni):

În lucrările scrise încearcă să exprime emoțiile prin simboluri; în locul punctului de la sfârșitul propoziției apare adesea o față zâmbitoare.

4.10. Mijloacele de exprimare specifice stilului liber al comunicării electronice sunt transferate în limbajul scris școlar:

1) influența pronunțată a stilului liber al comunicării electronice (18 mențiuni). Unii profesori observă că utilizarea intensă a IT de către elevi „afectează foarte mult nu ortografia, ci stilul limbii în sine”, precum și modalitățile de redactare a textului; stilul compunerilor se deteriorează, iar elevii își însușesc un stil de scriere „propriu”. Cele mai caracteristice trăsături ale acestui stil schimbat al elevilor sunt:

a) se diminuează resursele mijloacelor de exprimare lingvistică, în special vocabularul:

vocabularul sărăcește

vocabular sărac

Limba este săracă. Ei nu mai știu ce înseamnă „rafală”, „furtună”...

[IT] afectează vocabularul – îl sărăcește foarte mult.

folosesc puține adjective

vocabularul elevilor devine foarte sărac;

b) structurile propozițiilor se simplifică:

Le este mai greu să formuleze propoziții.

structurile propozițiilor devin banale

nu pot dezvolta propozițiile; în compuneri, cel mai frecvent cuvânt de legătură este care, acesta apare de mai multe ori în propoziții

Rar, dar există câțiva elevi care scriu „mesaje” chiar și în caiet;

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014) www.bendrinekalba.lt ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 10

c) forme scurte de caz și de persoană folosite în mod necorespunzător:

scurtează cuvintele mum, jum, tuom, kuom

scurtează cuvintele, de exemplu, infinitivele (laikyt, būt, sveikt etc.);

2) se folosesc argoul și barbarismele (7 mențiuni):

interjecții nelituaniene

folosește mai multe barbarisme

apar multe cuvinte de argou

scrie în argou.

4.11. Sinteza trăsăturilor limbii școlare scrise indicate de profesori

Din trăsăturile limbii școlare scrise analizate reiese că schimbările formei scrise reprezintă doar una dintre particularitățile acestei varietăți lingvistice aflate în schimbare. Se vorbește mai ales despre diminuarea competențelor de scriere (în sens restrâns), deoarece acest fenomen este probabil cel mai ușor și cel mai clar de observat; există însă schimbări mai esențiale, legate de calitatea limbii folosite și de incapacitatea elevilor de a valorifica pe deplin posibilitățile oferite de limbă.

Tabelul 1 prezintă cele mai importante trăsături ale limbii școlare scrise indicate de profesori, apărute sub influența IT (în răspunsurile la unele cazuri individuale au fost menționate și altele). Acestea sunt ordonate descrescător în funcție de frecvența menționării în răspunsurile la întrebările din chestionar.

¹TABEL. Sinteza trăsăturilor limbii școlare scrise apărute sub influența IT, potrivit profesorilor

Nr. crt.

Trăsături ale limbii școlare scrise influențate de IT

Numărul menționărilor (din 120 de răspunsuri)

1.

Nu se scriu literele cu semn diacritic nazal

48

2.

Nu se scriu semnele diacritice deasupra literelor č, š, ž

40

3.

Nu se pun punctele deasupra literelor ė, į, ų, j

35

4.

Se folosesc diverse abrevieri

28

5.

Influență puternică a stilului comunicării electronice informale

13

6.

Se folosesc caractere nelituaniene w, x

8

7.

În loc de ū se scrie u

7

8.

Se scrie așa cum se aude

7

9.

Propozițiile de după punct încep cu literă mică

7

10.

Folosirea jargonului și a barbarismelor

7

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014) www.bendrinekalba.lt ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 11

Nr. crt.

Caracteristicile limbajului scris școlar influențat de IT

Numărul mențiunilor (din 120 de răspunsuri)

11.

Substantivele proprii se scriu cu literă mică, iar cele comune cu literă mare

6

12.

În loc de i, mai ales la sfârșitul cuvântului, se scrie j

5

13.

Se folosesc semne non-alfabetice în comunicarea electronică

4

Dacă am compara caracteristicile limbajului mesajelor text (conform celor evidențiate în articolul Laimei Nevinskaitė, vezi Nevinskaitė 2010: 284–293) cu cele indicate de profesori, am observa o suprapunere considerabilă (vezi Tabelul 2); ar diferi doar varietatea manifestărilor concrete ale acestor caracteristici și amploarea utilizării lor, precum și acele cazuri determinate de textul scris de mână și cel introdus la tastatură (de exemplu, prezența sau absența spațiilor – aspect important în mesaje, pentru economisirea numărului limitat de caractere⁹).

TABELUL 2. Comparație între caracteristicile limbajului scris școlar și privat al elevilor, asociate cu influența IT

Nr. crt.

Caracteristicile limbajului scris al elevilor asociate cu influența IT

Limbajul scris școlar

Limbajul mesajelor text

1.

Scrierea semnelor diacritice

există o tendință destul de frecventă de a nu le scrie

există o tendință foarte pronunțată de a nu le scrie¹⁰

2.

Scriere neobișnuită și incorectă a cuvintelor (v este înlocuit cu w; ks este înlocuit cu x; i este înlocuit cu j; se scrie așa cum se aude etc.)

se întâlnește destul de rar, dar apare

se întâlnește nu chiar atât de rar

3.

Prescurtarea cuvintelor

nu este un fenomen foarte rar

prescurtări grafice ale cuvintelor și combinații de cifre și litere foarte frecvente

4.

Folosirea incorectă a majusculelor și minusculelor

se observă o tendință nu foarte pronunțată

adesea nu sunt respectate regulile obișnuite de ortografie

5.

Punctuația textului

apar cazuri de punctuație nonstandard, care pot fi explicate prin transferul deprinderilor de comunicare electronică

se observă adesea cazuri neobișnuite de punctuație și modalități noi de segmentare a textului

6.

Spațiile dintre cuvinte și semnele de punctuație

la scrierea de mână, acest aspect nu este relevant

există tendința de a nu lăsa spații pentru a economisi numărul de caractere

⁹ Într-un răspuns s-a menționat că elevii nu cunosc regulile de despărțire în silabe la capăt de rând. Este de înțeles că acest lucru poate fi asociat atât cu necunoașterea regulilor de despărțire în silabe, cât și cu influența IT, deoarece, la tastare, cuvintele nu sunt despărțite; această caracteristică probabil nu este la fel de pronunțată în lucrările scrise de mână ale elevilor sau profesorii nu i-au acordat prea multă importanță.

¹⁰ Deoarece în articolul lui L. Nevinskaitė fiecare caracteristică este discutată descriptiv, în acest tabel caracteristicile respective sunt redate. Compararea cantitativă a manifestării caracteristicilor în diferitele varietăți ale limbii scrise a elevilor este posibilă, deocamdată, doar în mod foarte aproximativ.

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014) www.bendrinekalba.lt ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 12

Tabelul 2 arată că interacțiunea dintre ortografia școlară și cea liberă a elevilor cuprinde un spectru larg de caracteristici ale limbii scrise. Prin urmare, sunt posibile și necesare cercetări statistice comparative (în articolul lui L. Nevinskaitė nu sunt prezentate astfel de date): cât de intens se manifestă caracteristicile menționate. După efectuarea unor astfel de cercetări, s-ar putea compara și dinamica funcționării acestor caracteristici în timp.

5. OBSERVAȚII CONCLUSIVE

Comparativ cu era pre-digitală, limba scrisă a elevilor este folosită acum mult mai pe larg și într-o varietate mai mare de forme. Pentru a înțelege cum și de ce se schimbă nivelul de alfabetizare al elevilor, este important să cercetăm domeniile în care aceștia folosesc limba scrisă informală și al căror impact asupra limbii folosite în școală este incontestabil.

În analizarea limbii scrise a elevilor, IT trebuie privite atât ca mijloc tehnic de comunicare electronică (care cuprinde atât dispozitivele electronice în sine, cât și posibilitățile oferite de software-ul acestora), cât și ca mediu social și psihologic în care se dezvoltă mode specifice, obiceiuri și modalități de comunicare, care influențează fără îndoială deprinderile ortografice ale elevilor.

Răspunsurile la sondajul în rândul profesorilor au scos la iveală caracteristici ale limbii scrise folosite în școală, legate de utilizarea IT. Reflecțiile profesorilor și exemplele oferite de ei arată că sistemul deprinderilor ortografice ale elevilor (nu ortografia în sine!) a devenit instabil, și-a pierdut echilibrul.

Impactul IT asupra limbii scrise folosite în școală poate fi descris din patru perspective: psihologică, socială, tehnică și funcțională. Obiceiurile comunicării electronice informale sunt transferate în limba scrisă școlară, ceea ce a schimbat mai întâi de toate comportamentul elevilor legat de ortografie și de învățarea acesteia (graba, neatenția, nepăsarea etc.). A devenit mai dificilă cultivarea nevoii de a scrie îngrijit, deoarece elevii, obișnuiți să scrie oricum, nu înțeleg rostul scrierii corecte. Un nou mod de comunicare — comunicarea electronică —, precum și echipamentele informatice care nu sunt pe deplin adaptate limbii lituaniene (ceea ce îngreunează scrierea literelor cu semne diacritice)¹¹ influențează considerabil tehnica scrierii — forma ortografică, transferată și în limba scrisă școlară:

a) nu se scriu semnele diacritice, punctele deasupra literelor și majusculele; au apărut caractere nelituaniene etc.;

b) sunt preluate din comunicarea electronică diverse abrevieri;

c) sunt folosite semne netradiționale, adică specifice comunicării electronice.

Aceasta arată că elevii nu reușesc întotdeauna să treacă de la un sistem ortografic la altul.

O varietate lingvistică formată și funcționând autonom în comunicarea electronică informală influențează în mod vizibil și stilul limbii scrise școlare. În lucrările scrise ale elevilor se preiau-

¹¹ Impactul tehnic al IT este legat în primul rând de posibilitățile IT, care nu oferă întotdeauna condițiile necesare pentru scrierea cu caractere lituaniene, precum și de amplasarea incomodă, pe tastaturile de tipul cel mai frecvent utilizat, a literelor lituaniene cu semne diacritice. Cf.: „Greșelile comise la scrierea literelor cu semne diacritice depind de tastatură: cu cât este mai complicată introducerea unei litere, cu atât mai des se scrie în locul ei o literă fără semn diacritic. Acest lucru este caracteristic diferitelor limbi care folosesc alfabetul latin și au litere care nu se găsesc în partea de bază a alfabetului latin (alfabetul limbii engleze)” (pentru detalii, vezi Grigas, Pedzevičienė 2009: 204). De altfel, echipamentele informatice le creează multe dificultăți și chinezilor care scriu cu hieroglife: tot mai mulți tineri nu mai știu să le scrie și să le citească (pentru detalii, vezi: Șocul tehnologiilor moderne asupra tradiției – chinezii nu-și mai recunosc hieroglifele, www.15min.lt, 2014-08-27, accesibil online: http://www.15min.lt/mokslas/straipsnis/technologijos/moderniu-technologiju-smugis-tradicijai-kinai-nebeat-pazista-savo-hieroglifu-646-449371?cf=df).

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 13

Trăsăturile limbajului scris informal al elevilor: vocabular sărac, structură simplificată a propozițiilor, forme ale limbii vorbite, jargon etc.

Unele dintre particularitățile menționate de profesori (de exemplu, omiterea literelor cu semne diacritice sau scrierea după auz, ignorând regulile ortografice, precum și incapacitatea de a despărți corect cuvintele la capăt de rând) pot să fi apărut din alte cauze decât influența IT, însă în acest sondaj profesorii înșiși au clasificat astfel aceste particularități. Acest lucru este de înțeles, deoarece obiceiurile de scriere create de IT încurajează și susțin, într-o măsură mai mare sau mai mică, aceste particularități, chiar dacă au apărut din alte cauze.

Deși cercetătorii străini afirmă adesea că limbajul folosit în comunicarea electronică nu afectează limbajul școlar standard, deoarece elevii sunt capabili să distingă contextele de utilizare a diferitelor varietăți (a se vedea Androutsopoulos 2011: 145–159, Nevinskaitė 2010: 281–283 și studiile trecute în revistă acolo), sondajul în rândul profesorilor de limba și literatura lituaniană a arătat că interacțiunea dintre cele două varietăți ale limbii scrise — cea electronică informală și cea școlară — este incontestabilă și nu este lipsită de importanță.

Sondajul în rândul profesorilor a arătat că, pentru a îmbunătăți competențele de scriere ale elevilor, trebuie evaluată nu doar influența directă a IT asupra ortografiei acestora, ci și influența mult mai largă pe care IT o exercită asupra comportamentului elevilor asociat cu ortografia și, în general, cu procesul de învățare. De asemenea, nu trebuie uitat că există și alte cauze ale analfabetismului, menționate în articolul anterior din această serie. În primul rând, sunt cauze externe: atitudinile lingvistice negative ale societății; un mediu lingvistic general nefavorabil, în care etalonul limbii standard funcționează slab; nivelul scăzut al lecturii; o politică educațională inadecvată. Printre cauzele interne, profesorii menționează complexitatea regulilor ortografice și abundența excepțiilor; discrepanța dintre pronunția elevilor și normele ortografice; lipsa înțelegerii limbii ca sistem; vocabularul prea sărac. Toți acești factori arată că problema competențelor de scriere este una dintre cele mai complexe cu care s-a confruntat vreodată școala contemporană.

Având în vedere obiectivele educării unor elevi cu competențe solide de scriere, este important să se cerceteze în continuare interacțiunea dintre varietățile limbii scrise folosite de elevi — cea școlară și cea informală — pentru a găsi modalități de reducere a influenței negative a celei de-a doua asupra celei dintâi, ținând seama de faptul că elevii vor continua să folosească limbajul scris privat, cu propriile mode și obiceiuri.

Cercetarea opiniilor profesorilor arată, în ansamblu, că trebuie să încercăm să eliminăm unii dintre factorii care cauzează analfabetismul, iar pe alții să-i atenuăm efectul negativ, concentrând eforturile mai ales asupra metodelor de predare a ortografiei în condițiile impuse de noile IT. IT în sine trebuie valorificate astfel încât să nu slăbească, ci să consolideze deprinderile de scriere corectă.

LITERATŪRA

Androutsopoulos J. 2011: Language change and digital media: A review of conceptions and evidence. – Standard languages. Ed. by T. Kristiansen and N. Coupland. Oslo: Novus Press, 145–159. Prieiga internete: http://lanchart.hum.ku.dk/research/slice/publications_and_news_letters/publications/standard_languages/Androusopoulos_-_Language_change_and_digital_media_A_review_of_conceptions_and_evidence_-_p_145-159.pdf.

Grigas G., Pedzevičienė S. 2009: Klaviatūros įtaka rašybos klaidoms, susijusioms su rašto ženklų vartojimu. – Informacijos mokslai 50, 200–204.

Meškerevičiūtė A. 2011: Paauglių rašybos elektroniniame diskurse ypatumai. – Gimtoji kalba 1, 9–15.

Miliūnaitė R. 2013: Raštingumo problema interneto bendruomenės ir mokytojų akimis. – Kalbos kultūra 86, 192–211. Prieiga internete: http://www.lki.lt/LKI_LT/images/Periodiniai_leidiniai/Kalbos_kultura/Straipsniai/086/KK_86_192_211_Miliunaite.pdf.

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014) www.bendrinekalba.lt ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 14

Nevinskaitė L. 2010: Trumpųjų žinučių rašybos bruožai. – Kalbos kultūra 83, 275–296.

Smolskienė L. 2010: Mokytoja Aldona Šventickienė: vienuoliktokai rašinius rašo ir kaip trumpąsias žinutes. – www.15min.lt, lapkričio 29 d. Prieiga internete: http://www.15min.lt/naujiena/svietimas/karstos-zinios/vienuoliktokai-rasinius-raso-ir-kaip-trumpasias-zinutes-234-469937?cf=df.

Vasiliauskas S. 2013: Ar mokytojai patenkinti savo mokinių raštingumu? – Gimtoji žodis 1, 27–31.

Zelenkauskaitė A., Herring S. C. 2006: Gender encoding of typographical elements in Lithuanian and Croatian IRC. – Proceedings of Cultural Attitudes Towards Technology and Communication 2006 (CATaC’06), Tartu, Estonia, 1–17. Prieiga internete: http://info.ils.indiana.edu/~herring/catac2006.pdf.

Gauta 2014 12 07

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 15

TEACHERS ON THE EFFECT OF INFORMATION TECHNOLOGIES ON PUPILS’ LITERACY

Summary

The article analyses current written school Lithuanian language in terms of problems related to the effect of the information technologies (IT) on pupils’ literacy. The concept of written school language is defined as distinct from private written pupils’ language used in computer-mediated communication; the necessity of researching into the interaction between these two forms is grounded.

Written school language is understood as a form of standard Lithuanian language used in the teaching process and in various test papers assigned to pupils both at school and at home. Written pupils’ language is a wider concept as the same pupils also use written language during their free time, yet the latter is private, having formed in the context of wide possibilities offered by computer-mediated communication that have occurred in the last decade. Thus, present day pupils, unlike their parents’ generation in their times, use two forms of written language almost equally (at least in terms of time dedicated for studying and leisure). The comparison of these forms of written language is necessary for the research of pupils’ language in order to better highlight their individual peculiarities and demonstrate their interaction.

The basis of the research is constituted by data obtained through mixed-mode surveys of teachers of Lithuanian language in 2012. One of 8 parts of the survey consisted of two questions: Have you noticed that habits and fashions emerging due to information technologies (mobile phones, computers) have an effect on pupils’ writing? If so, could you describe this effect?

These questions allow viewing IT both as technical means of computer-mediated communication – comprising electronic devices and opportunities offered by their software – and as a social environment where unique fashions, habits and communication styles thrive, which undoubtedly has an effect on pupils’ written language.

120 detailed answers with examples of pupils’ written school language were obtained. 87.5 per cent of teachers gave affirmative answers to the first question (whether teachers notice IT effects on pupils’ writing), which means that, according to teachers, this effect is evident and strong. Answers to the second question allowed identifying ways that teachers describe the attributes of written school language connected to the IT effects.

The IT effect on written school language can be described fourfold: as a psychological, social, technical, and functional one. Habits of free computer-mediated communication are transferred to the written school language; therefore, pupils’ behaviour connected with writing and learning thereof was the first to change (hastiness, inattentiveness, absent-mindedness, etc.). It has become harder to promote the need for order as pupils are used to writing as they please and do not realise the meaning of grammatical writing. The new mode of communication (computer-mediated communication) and incomplete – with regard to the Lithuanian language – software (making it more difficult to type letters with diacritic signs) has a remarkable effect on the writing technique. The form of writing used in the computer-mediated communication is transferred to the written school language: 1) diacritic signs, dots, capital letters are missing, foreign signs occur, etc.; 2) various abbreviations are transferred from the computer-mediated communication; 3) untraditional – i.e. characteristic to computer-mediated communication – signs are used.

The form of language that has emerged and is functioning autonomously in the free computer-mediated communication also has an effect on the style of the written school language. The following attributes of the free pupils’ written language are transferred to pupils’ test papers: scarce vocabulary, simplified syntax, spoken language word forms, jargon, etc.

The altered form of writing is merely one of characteristics of the changing written school language. A decline in literacy (in its narrow sense) is mostly discussed because it is the most prominent, yet there are more crucial changes connected to the quality of language used and pupils’ incapability to

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204

RITA MILIŪNAITĖ. Mokytojai apie informacinių technologijų poveikį mokinių raštingumui | 16

take full advantage of the opportunities offered by language. The written school language attributes indicated by teachers can be referred to in further research of pupils’ language and in search of ways to mitigate the negative effects of the free written language on the written school language in particular and on pupils’ literacy in general.

KEYWORDS: orthography, literacy, written language, language acquisition, computer-mediated communication.

RITA MILIŪNAITĖ

Lietuvių kalbos institutas

Petro Vileišio g. 5, LT-10308 Vilnius

[email protected]

BENDRINĖ KALBA | 87 (2014)

www.bendrinekalba.lt

ISSN 2351-7204