IŠ LIETUVIŲ LEKSIKOLOGIJOS IR LEKSIKOGRAFIJOS

LIETUVOS TSR MOKSLŲ AKADEMIJA

LEXICUL CATEHISMULUI LUI MERKELIS PETKEVIČIUS DIN 1598

J. KRUOPAS

Puținele monumente scrise din secolul al XVI-lea — scrierile lui M. Mažvydas, J. Bretkūnas, M. Daukša și ale altora — sunt de mare importanță pentru filologia lituaniană. Ele oferă mult material pentru elucidarea formării limbii literare lituaniene și, în general, a istoriei limbii. Prin urmare, cercetarea lor cuprinzătoare este una dintre cele mai actuale sarcini ale lingvisticii lituaniene.

Este deosebit de importantă cercetarea lexicului vechilor scrieri, care constituie o sursă semnificativă și pentru lexicografia și lexicologia lituaniană. În primul rând, trebuie alcătuiți indici de cuvinte pentru opere individuale, care să fie valorificați pe deplin în marele „Dicționar al limbii lituaniene” și să poată pune bazele unui dicționar istoric al limbii lituaniene.

Se pregătesc deja dicționarele scrierilor lui M. Mažvydas și M. Daukša. A fost publicat indexul cuvintelor din Noul Testament al lui Chilinskis. Atenția s-a îndreptat către Catehismul lui M. Petkevičius din 1598 (în continuare — PK), ca primul monument al scrierilor reformate din Lituania, de importanță pentru știința limbii lituaniene. În 1952 a fost alcătuit un mic dicționar al PK, cuprinzând aproximativ 2.300 de cuvinte, care se publică acum aici, pentru a putea fi folosit de cercetătorii lexicului limbii lituaniene și de lexicografi. Pe lângă dicționar, sunt oferite și câteva observații despre natura, întinderea, alcătuirea lexicului PK etc.

I. Mic dicționar al PK

În dicționar se încearcă evidențierea principalelor sensuri ale cuvintelor, a celor mai caracteristice forme, a variantelor și a altor aspecte. La sfârșitul articolului de dicționar, cifrele din paranteze indică de câte ori este folosit cuvântul.

Ca forme de bază sunt prezentate: nominativele substantivelor, adjectivelor și pronumelor, iar pentru verbe — infinitivele. Dacă în text nu s-au găsit forme de nominativ sau de infinitiv, acestea au fost reconstruite.

Adjectivele, verbele, participiile și adverbele cu negația ne sunt prezentate la formele fără negație, de exemplu: atboti (pol.) „a ține seama, a privi”; o wienok asz ant to nodboiu 59,25—26 (l. niedbaм 59,26); neadboiem 164,13; nodboiem 164,20(3); || cf. at-sivydzėti.

Sensurile obișnuite ale cuvintelor nu sunt, de regulă, explicate prin definiții și sinonime; după cuvântul-titlu este indicat unul sau altul dintre cazurile de folosire a cuvântului (cu o propoziție scurtă sau o îmbinare de cuvinte; ori fără acestea, dacă nu ajută la stabilirea sensului cuvântului). Adesea, după propoziție sau îmbinarea de cuvinte se oferă și câteva forme izolate mai caracteristice, care pot fi necesare gramaticii istorice

6*

83

și pentru alte cercetări. De exemplu: aklybė: Ir impuolem ing didę aklybę 120,2/1/; akis: tawo akis iszwis 79,22; akia 46,16; akimis 15,23… (37); apdovanoti: apdowanot 38,20; abdownot 29,15; apdovanoia 38,14; abdownoio 166,20 (4).

Numai sensul unor împrumuturi, calcuri, cuvinte mai rare și cuvinte folosite cu un sens neobișnuit pentru noi este explicat prin alte cuvinte, puse între ghilimele, de exemplu: akrutnykas (pol.) „om crud, tiran”: akrutnikams 143,5 (l. okrutnikom 143,5) (1); apsiieškoti (calc.) „a se înșela”: ant kurios wisi stowedami nopsieszka 243, 8–9 (l. oszukuią się 243,9) (1); atpentui „din nou, înapoi”: ne norekim griekosn griszti atpentuy 127,3(1). În dreptul cuvintelor și sensurilor neclare se pune un semn de întrebare. Pentru stabilirea sensului cuvintelor lituaniene și, uneori, pentru a-l evidenția, sunt date echivalente poloneze preluate din textul polonez al PK.

Cuvintele-titlu sunt prezentate în ortografia actuală. Numai cele mai evidente și identificate dialectisme fonetice și de formare a cuvintelor din PK (foarte puține) au fost păstrate neschimbate în cuvintele-titlu, de exemplu: aplaisti (=apleisti), ataiti (=ateiti), apidovanoti (=apdovanoti), garba (=garbė). Aceasta s-a făcut pentru ca termenii din PK notați dialectal să poată fi găsiți mai ușor.

Pentru ca cititorul PK mai puțin experimentat să poată găsi mai repede și mai ușor în glosar un cuvânt scris altfel decât conform ortografiei actuale (de exemplu: abdownot, adgimtum-bev, dektu, žiame), cuvântul este inclus ca termen-titlu în ortografia lui Petkevičius, indicându-se unde trebuie căutat (vezi), de exemplu: gialbet, giama, giaras, giarkit… vezi gel-bėti, gimti, geras, gerti.

Frazele, îmbinările de cuvinte și cuvintele citate din PK sunt transcrise în ortografia originalului; doar caracterele gotice sunt înlocuite cu caractere latine.

Împrumuturile sunt marcate drept polonisme (pol.), bielorusisme (br.), rusisme (rus.), slavisme (sl.), latinisme (lot.) sau germanisme (ger.) în funcție de sursa directă din care au pătruns în limba lituaniană. De exemplu, angelas este considerat un slavism, deoarece a fost împrumutat din limbile slave, nu direct din greacă.

La identificarea sursei împrumuturilor, s-a ținut seama de cercetările anterioare (ale lui K. Būga, Pr. Skardžius și alții) și actuale (ale lui A. Sabaliauskas și alții) privind împrumuturile, de dicționarele etimologice etc. Când este dificil să se indice din care limbă slavă (polonă, bielorusă, rusă veche) a fost preluat un cuvânt, împrumutul este marcat drept slavism (sl.).

Când în PK, în locul unui împrumut, se folosește un echivalent lituanian cu sens identic sau apropiat, acesta este prezentat nu numai separat, ci și în articolul dedicat împrumutului, după semnul echivalenței; se adaugă și abrevierea plg. (=comparați) în cazurile în care este oferit un substitut lituanian apropiat, dar nu echivalent. Dacă echivalentul lituanian este preluat din scrierile lui M. Mažvydas, M. Daukša și ale altor autori, sursa este indicată prin abrevierea corespunzătoare (Mž, DK, DP etc.).

A

[ab- vezi ap-: abdownot, abgaywintoiu, abga-lėti… vezi apdovanoti, apgaivintojas, apga-lėti…]

aba „sau“ [„sau“ / „sau“]. Aba ta antra 34,7; du aba tris susiejs 148,2; 204,5; 228,8… (29). Este folosit exclusiv aba; sau nu se găsește.

abagi „arbagi”: abagi 27,19; 48,7… (5); cf. aba.

îndoială: orice îndoială ar fi fost înlăturată 246,13; îndoielii 95,10… (4).

a se îndoi: fără îndoială 214,11–12; îndoindu-se 25,6; să te îndoiești 46,12; fără să se îndoiască 209,25… (8).

abi: lay abi szali dera 228,16; 229,23; cf. abu.

Abraomas, Abromas: Abromuy 178,14; Abrahamop 194,15… (4)

84

abrozas (pol.) „idol”: Ned arik saw i abroza 4,8 (l. obrazu 4,8); 105,16; 109,13 (3); || compară stabas Br. B I Sam 15; DP 89.

absoliucija (lat.): absoliucios 206,8 (1).

amândoi abieu 110,14; abieiu 228,7… (7).

[ad- — vezi at-: adgimtum bey… vezi atgimti…]

Adomas: Adomas 173,13; Adoma 168,22… (5).

afiera (pol.) „ofrandă, sacrificiu, dar”: afiera 224,10 (l. Ofiara 244,9…); afieroy 249 22… (7); compară duosna ir dovana

afieravojimas (pol.) „sacrificare, dăruire”: afierowoima 245,14 (1); || compară dovan ojimas

afieravoti (pol.) „a sacrifica, a dărui”: afierawo i am 195,20; afierawotas 218,24… (4); || compară dovanoti

ach interj.: Ach 70,22; 71,7… (9).

Achabas: Achabas 229,7 (1).

ochi: tavo akį iszwis 79,22; akis 46,16; akimis 15,23… (37).

orb: akis atweria akhu 101,9 (1).

orbire: ir impuolem ing didę aklibę 120,2 (1).

aklystė: akliste 164,18 (1); compară aklybė

akmeninga adj.: akmeningos 99,10; pl. ac. akmeningas 184,25 (2).

piatră: o piatră pe care piciorul tău nu o va zdrobi 80,8; cu piatra 80,24 (2).

akrutnykas (pol.) „om crud, tiran“: akrutnikams 143,5 (l. okrutnikom 143,5) (1); || cf. išėda

akrutny stė (pol.) „tiranie“: akrutniste 143,7; akrutnistems 142,20 (2).

alga „remunerație“: o aduost alga tikrą pagal darbu kožna 66,5; 88,15… (4).

alie jus (sl.): alieius 88,12; dg. în. aleiums 51,8 (2).

alyva (sl.) „un astfel de copac“: aliwos 95,17 (1).

flămând: flămând 88,25; celor flămânzi 101,6 (2).

Alleluia: Alleluia 89,20; 90,6… (25).

alpti: precum zăpada din glasuri, din păcatele mele, de care leșin 63,8 (8).

altar (sl.): altar 75,24 (cf. oltarze 75,24); altarului 64,11 (2).

amin (sl.): Amin 21,13; 33,10… (44).

amžia „veac“: care este cu Tatăl din veac 112,18; 114,5; 118,19 (3); cf. amžius

amžinai adv.: amžinay 77,8; 84,9… (21).

amžinas, -a: amžinasis 28,6; gen. sg. amžinoy 183,15; amžinosios 116,4… (102).

amžius (-ias) „perioadă lungă, viață, eternitate“: lăudându-te mereu în viața noastră aici 67,5–6 (l. przez wszystek czas żywota 67, 5–6); cu aceasta aș fi pentru veșnicie 2,20… (62).

anas, ana, ansai, -a: 1) „el“: ans 65,10; anis 35,8; 51,14…; 2) „acela“: gen. sg. ana 94,20; 116,22… (103).

anas este folosit cel mai adesea cu sensul „el“.

înger (sl.): Angelay 152,1; plural gen. Angelu 152,15… (3).

angiol (sl.): angiola 36,13; 39,25… (3).

cărbune: plural acuz. anglis 90,17 (1).

înger (sl.): Anielas 152,21; 85,19… (11).

înger (sl.): Aniolas 166,7; Aniołs 178,20… (8).

devreme adv.: se trezește devreme 15,8; 19,14… (4).

îngust: Anksztu keliu pereyti wisus neprietelius 143,23–24 (1).

pe: Această prepoziție se folosește cu genitivul pentru a exprima: a) locul (trad.?): kursai est ant dangaus auksztai 4,9–10 (l. na niebie 4,9); Ant pirmos toblicios ira kieturi prisakimai 6,3–4 (l. Na pierwszey 6,3)…; b) timpul (trad.): o meyley su iuo ant amžiu bučia 2,20 (l. na wieki 2,20); ant tos dienos ir per wisą buyti musu 32.14 (l. na ten dzień 32,14)…; c) direcția: Wisi daiktay ant tawęs wayzdi 35,3 (l. na cię 35,3); Ant to dwasia szwenta kalba 242,4 (l. Nad to 242,4); d) opoziția: Teyp dabar susirinko ant manęs wisos bėdos 59,23…; e) scopul (trad.): giwent galetumbim ant garbes warda tawa 32,18 (l. ku pociesze 32,18)…; f) modul (trad.): ant io pawaisklo sutwartas 2,13–14 (l. na iego wyobrażenie 2,13); g) superioritatea: Pone ant Ponu 41,6; o ant wisu die wų Karalus labay galis 81,6… (367).

Uneori (9) pe se folosește cu formele mane, tave, save: sutrink dantis griesniku ant mane grieziencius 45,5–6; 45,15; 53,26; 102,24; 193,17; 237,6.

Ant prisakimą (106,1; 109,1) trebuie considerate greșeli de corectură (=prisakimą = prisakymo); cf. titlurile paginilor următoare.

anta „pe”: Cu genitivul pentru a indica locul etc.: anta 49,3; 50,21; 99,22; 107,11; 115,5; 149,15; 160,10; 162,2; 171,27; 180,18; 182,19 (11).

În unele locuri pe și anta sunt folosite alternativ pe aceeași pagină (49,17 și 49,3; 107,11 etc.).

acolo adv.: Ir tay ką antay kalba Jonas 249,26 (1).

anticrist (sl.): antikristas 133,9 (l. Antikrist 133,9…); 133,26… (3).

al doilea, -a: Antras 105,16; antrą 72,8; antroy 106,17… (29).

apostol (sl.): Apasztalas 245,3; Apasztalay 195,6… (103).

85

a murdări (=a murdări⟧): participiul trecut, nominativ singular apibiaurintas 62,22 (1).

curățare (sl.) „purificare”: apčistimop 193,25 (1); || cf. înfrumusețare.

a curăța (sl.) „a curăța, a face nevinovat”: apčistiti 128,26; participiu trecut, nominativ singular apčistitas 63,6; 193,14.. (5); || cf. a înfrumuseța.

a dărui: apdowanot 38,20; abdowanot 29,15; apdowanowie 38,14; abdowanoio 166,20 (4); cf. a dărui.

despre: „despre”; 1) cu acuzativul se exprimă cel mai adesea subiectul despre care se știe, se vorbește, se învață, se cere, de care se îngrijește etc., de ex.: bat ape mus rupinas 38,13–14; ape Sawe swiečie 244,11–12; 203,20; 220,19; 237,21; 243,18...; traduceri calchiate: ape ką prasisit 179,4 (l. očž prosić 179,3); 23,4...; 2) la 166,1; 167,1; 168,1 și 169,1 (pretutindeni în titluri), ape cu genitivul trebuie considerat o greșeală de corectură, deoarece pretutindeni altundeva (de ex.: 105,1; 165,1), în cazuri similare se folosește ape cu acuzativul.

ocrotire (sl.) „protecție”: apeka 223,25 (l. opiekę 223,26) (1); || cf. sprijin.

ocrotitor (sl.) „protector”: singular instrumental apekunū 65,11; plural genitiv apekunū 228,13 (l. opiekunow 228,14) (2); || cf. supraveghetor.

a ocoli: Pona namus apeisiu didey linksmi-bey 52,5 (1).

dătător de viață: singular instrumental abgaywintoiu (l. ożywicielom 18,27) (1).

a învinge „a birui”: abgaleti biktą welna 19,24; abgaletas 68,21 (2); cf. a învinge.

apărător: turi abgineia tikrą 57,15; abgineiu 31,19...(10); cf. apărător.

apărare: O ing apgynima io tikray pasiduoti 141,8; abginima 30,22; abginimu 38,22...(4).

a apăra „a proteja”: apginti 90,12 și abgint 39,4; persoana a 3-a abgintu 36,5...(4).

curățare „purificare”: acuzativ singular apgražinima 30,15 (2).

a curăța „a purifica”: ir krauieys sawa apgražinay 129,8; (l. oczyścić); apgražincia 181,22...(3); cf. apigražinti.

a întoarce, a îndrepta „a abate, a orienta”: ant garbos szwenta warda io apgrėszti 18,7; te apgrėž 33,16 (3); cf. a se întoarce.

a dărui (=a dărui): apidowanotoio 8,22; apidowanowo 30,19 (2); cf. a dărui.

a înșela (verb) „a păcăli”: apieškoi au 248,15; apieškotas 244,21 (l. oszukany 244,18) (2); || cf. a ademeni.

a birui (=a birui): apigaleia 100,11 (1); cf. a birui.

apărător (=apărător): sg. loc. apigineiu 100,6 (1); cf. apărător.

a curăța (=a curăța) „a purifica”: apigražina 8,23; 83,22 (2); cf. a curăța.

a cuprinde (-a cuprinde): o galibes sito świeto apieme mane warguoli 78,16–17 (1).

batjocură (=batjocură) „luare în râs”: pl. ac. apijuokas 60,14; 161,3 (2); cf. batjocură.

părăsire (=părăsire): „lăsare în pace”: iar de toată părăsirea celor care mă prigonesc 100,8–9 (1).

a circumcide: appipiauste 159,2 (1); cf. a circumcide.

a manifesta (=a manifesta) „a declara”: apireyszki 175,13; apireyszka 177,20...(3); cf. a manifesta.

a împresura (=a împresura) „a năvăli”: și cu limbă nedreaptă mă împresoară 86,21 (1).

a spune (=a spune) „a declara, a povesti”: prin proroci apisakie 178,16 (1).

a lumina: (=a lumina) Luminează lumina feței tale sfinte 68,4 (1); cf. a lumina.

a supraveghea (=a supraveghea) ne veghează în orice vreme 16,10; apiweyzdemas 153,24 (2); cf. a supraveghea.

a înșela (=a înșela): iar pe preoți i-a înșelat 166,23 (1).

a orbi „orbire”: iar în orbirea oamenilor 115,18 (1).

apjakti „a orbi”: orbit de păcat 164,18(1).

apjuokas „batjocorire”: singular genitiv apiuoka 142,23 (1); cf. apijuokas.

a batjocori: apiuokie 69,23; 139,14 (2).

apkęsti: cei care nu mă batjocoresc 4,16; 46,7 (2).

botez (sl.): apkrikštimu 202,1 (1).

a boteza (sl.): apkrik-sztitas 171,12; apkrik-sztitumbim 192,17...(5).

aplasti (=a lăsa): 1) „a lăsa – a abandona”: bat tu manęs ne aplaydey 69,13–14; noplaist 237,23; nopihaysi 141,3; 141,15; aplaydes 72,7; aplaystas 77,16; 132,20...; 2) „a permite cuiva să facă ceva, a îngădui ceva”: nenorek musu giems duoti ir hanbit aplaysti 142,20–22. (pol. hanbić «a permite»)... (16).

aplankti (=a ocoli) „a trece pe lângă, a nu rata”: io teywayniste... noplanks 200,19–20 (pol. nie minie 200,20) (1).

aplink prepoziție: cei care se așază în jurul mesei 94,12 (1).

aplnptas: 133,17: tipărit greșit; trebuie să fie apluptas (pol. złupione 133,17).

a schimba: wisą tiesą apmayne 133,12 (1).

apmazgojimas: acea spălare prin botez 193,9; apmazgoima 181,19 (2).

86

a spăla apmazgot 251,21; apmazgotame 200,16; nopmāzgocia 181,21...(10).

apmulnay „în mod neadevărat“ adv.: bat. waykiaus sulauks sawo sukulima. / Fiica Babilonului nu apmulnay 99,3 (l. nie omlyne 99,3) (1).

a circumcide: (=a circumcide): În a opta zi voi circumcide fiecare copil 158—9, 27—2 (1).

a descrie: ceea ce ne-a descris sfântul Pavel 215,5 (1).

a vesti „a declara, a anunța“: apreikszti 155,11; apreyksta 99,20...(7); cf. apireikšti.

apariție (trad.) „apariție“: apreysz-kime 178,24 (l. ziawieniu 178,24) (1).

îmbuibare „lăcomie la mâncare“: sg. gen. aprima 149,4 (l. obžarstwa 149,3) (1).

a alege „a selecționa”: kursay wietą aprinkay 95,24 (l. obrałes 95,24); dg. va. aprinkti 186,19...(4).

a proteja: teykis tat patsay absaugot 36,20; absaugotas 57,19...(3).

protector: sg. instr. absaugotoiu 57,17 (1)

a se așeza: 1) „a se așeza“: în jurul mesei apses 94,12; 2) „a cuprinde“: Anticristul apseda 133,9—10 (2).

a cuprinde „a cuprinde“: sawo baysibe wisus mus apseme 143,18 (1).

a se întoarce: 1) „a se transforma“ (trad.): tuojau ir apsigręžia ing dulkies 35,10 (l. obrocą się 35,10); 2) „a se îndrepta“ (trad.): idant visi darbav musu apsigręžtu ant garbos 227,22 (l. obracaly 227,22); 3) „a se întoarce“: Ministras apsigręžęs žmoniump 218,18—19 (l. obrocivsszy 218,18); 63,20...(4).

a se înșela (trad.) „a se amăgi“: ant kurios wisi stowedami nopsiieszką 243,8—9 (l. oszukają 243,9) (1).

a accepta „a consimți“: apsijmat juos iszlaykit 199,9 (1).

mâncăcios: pl. gen. apsirijęiu 208,27 (1).

a se mânia „a înfuria”: apsirustawo 195,8 (1).

declarație (trad.) „enunț”: apsisakimo 206,10 (l. opowiadania 206,10) (1).

a mărturisi (trad.) „a-și mărturisi”: kurie nopsisako 209,18 (l. ktoryż się nie opowiadają 209,18) (1); cf. a mărturisi.

a se purta (trad.) „a se comporta”: apsivayksciot 114,19 (l. postępować 114,20); nopsivayks-ciotumbei 250,23 (l. nie obchodzil 250,24) (2); cf. apvaikščioti; || cf. a se purta DK 41.

a ascunde „a tăinui”: noreiau apslept pikčtibu 56,18 (1).

a înconjura: apstatik wisad anielays 20,12 (1).

a condamna (vechi) „a osândi”: vn. va. absuditas 61,18 (1).

a împovăra: ney wel apsunkinkim sirdžiu musu walgimu 149,6; dg. va. apsunkinti 24,15...(5).

a mărturisi (vechi) „a da mărturie”: paswiezętim bim 192,19 (l. oświadczyli 192,19) (1); cf. a mărturisi.

a stropi „a stropi”: Apszleski 63,5 (l. Pokropisz 63,4) (1).

a lumina: teykis apszwieszt akis mano 47,11; te apszwiet 33,14… (7); cf. a lumina.

iluminare: Idant per nasrus savo /isz apszwie-timo tawoj/ widuri Babilona kalbetu žodi tawo 134,8; apszwietimą 183,20 (l. obiaš-neniu 183,20) (2).

a dobândi (trad.) „a primi”: apturet 9,9; malonę tawo apturesim 137,23 (l. otrzymamy 137,23); 95,19; 115,12… (13); || cf. a dobândi.

a sărbători (trad.) „a celebra, a comemora”: apwayks-ciotumbim 207,12; apwayksciotas 191,4 (2); || cf. a comemora și a sărbători.

providență: budam tawoy apwayzdoy 143,14 (1).

providență „providență, ocrotire”: apwayz-deimą 197,12; apveyzdegiman 39,23… (5).

a inspecta „a cerceta”: teikieys iszmincia ap-weyzdet 62,24; apveyzdek 31,17… (4); cf. apiveizdėti.

a îmbrăca „a se învălui, a-și pune”: kuri ant sawę per kriksztiimą szwentą apwelkam 193,18 (1).

ar conjuncție și particulă interogativă: kaypa ilgay… vžmiršti nori / ar ik wisam amžiu 47,4; 98,15 (2).

a rupe: wagas arda 72,16 (1).

harfă (pol.): gen. pl. Arfas 98,5; 98,6 (cf. Arfy 98,5)… (2)

arhanghel (sl.) Archanielay 150,9 (1).

cal: arklis 58,4 (1).

a ara: ne seja ney aria 114,14.

apropiat (folosit ca substantiv și ca adjectiv): milesi artima tawo 6,12; artimam kartą žadeia 48,21; artimoia 109,19… (18).

a se apropia: artinosi velikos 159,18; o tawęspi Pone artiname 183,10 (2).

măgar (sl.): asils 58,4; asilo 109,6…(3).

eu: asz 4,3; aszgi 54,2; 82,6; manes 53,3; man 91,5 și mani 98,20; manimp 47,6; manespi 126,13… (237); cf. ašen.

lacrimă: girdi mus malkais aszaru 71,19 (1).

ašen „eu”: Asien 53,22; 123,10; 148,10; 148,23 (5); cf. aš.

așmas, -a „al optulea”: Aszmas 106,12; aszmą 158,27 (2).

a da înapoi (= a restitui): ataduot 249,12; ataduo-dame 32,15; ataduost 150,7; ataduotomis… (9); cf. atiduoti.

ataeiti (= a veni); ataeina 154,14 (1); cf. ataiti și ateiti.

87

[ataianciame 200,21 vezi ataiti.] atailsis (=atilsis): atailsi 50,19 (1); vezi atilsis. [ataysita 29,9 vezi attaisyti.] ataiti (=a veni): ik kolay gis atais 216,8; notaiau 121,8; notaime 193,25; atais 154,4; ataian-ciame 200,21; dg. ki. ataysenciui; ataydams 173,14... (28); cf. ataeiti și ataiti. atavis (=venetic): ataywiew aba pelgrīmay 203,16; ataywius 221,9 (2). atajimas (=venire): atagima 46,17; ataimą 195,23... (3); cf. atėjimas. ataminti (=a-și aminti): atamena 85,14; ataminta 88,2... (4); cf. atminti. atasakyti (=a răspunde): atasakia 181,13 (1); cf. atsakyti. atatrementi (=a respinge) „a îndepărta”: ne atatrems 64,7 (1); cf. attremti. ataugas „crenguță altoită”: ataugay laisti ne ing tikrą kėmą įskiepi 186,13 (1). atausimas „răcire”: atausima 66,18; 126,17... (3). ataušyti „a răci, a înviora”: atausiusiu 24,16; dg. va. atausiti 121,25; vn. va. ataušęs 156,17 (1. a răcit 156,17) (3). ataverti (=a deschide): nasrus atawers 86,20; atawerey 151,6;... (3); cf. atverti. atboti (pol.) „a ține seama, a lua aminte”: o vienok asz ant to nodboiu 59,25—26 (1. nu ținem seama 59,26); neadboiem 164,13; nodboiem 164,20 (3); || cf. atsiveizdėti. atduoti (=a da): atduot 64,5; pers. a 3-a atduosti 106,4; atduome 251,16... (8); cf. ataduoti. ateiti: ant swieta ateyt taykles 177,15; pers. a 3-a ateyti 234,23; atsięs 180,9; atencia 220,15 (=care vine); 42,6; 57,11; 58,12; 80,5; 91,22; 111,8; 122,18; 138,18; 139,27; 149,10; 149,15; 151,9; 158,20; 161,20; 169,20; 177,15; 178,22; 180,2; 195,25; 217,10; 234,23 (27); cf. ataeiti și ataiti. atėjimas: ateimas ira ketweriopas 148,2; 149,12; ateimą 156,19... (11); cf. atajimas. [atencija 220,15 vezi eti.] atgaivinti: Idant iusu sunkibese pats ius atgaywincia 179,10; atgaywina 14,18 (2). atgaivintojas: atgaywintoiau 221,7 (1). atgydyti „a învia”: dusią musu atgiditi 128,5; dg. va. atgiditi 131,8 (82). atgimdyti: iš nauja atgimdinti budami 14,12 (1). atgimti: Dvasia sawo szwenta adgimtumbey 31,7 (1). atgyti: Ne drauge su iuo atgiom 167,2 (1). atgrąžinti „a restitui, a răsplăti”: atgrąžina smarkią rustenibę 87,6 (1).

atgręžti „a întoarce”: atgręži weyda sawa 35,7; atgresi 63,11 (2). atgrįžti „a se întoarce”: id manęsp atgrįžtu 179,12 (1). atguldyti (vert.) „a amâna”: atguldit ant kito cieso 249,4 (1. a amâna 249,3); atguldine-kime 82,10... (5); cf. atk elti. atilsis: Atmink atilsia sekmą dieną 108,5 (1); cf. atailis. atimti: naudas io ateme 169,9; atimdineia 186,10; attimtumbey 130,26; atimtas 246,13... (10). atkelti „a îndepărta”: ne atkialk szwentosios dwasios sawo 63,16 (1). atkirsti „a tăia”: atkirsta ausi 160,13 (1). atlaidimas (=iertare): troksztam grieku at-laydima 129,21 (1. iertare 129,23...); atlaidima 113,7 (22). atlaisti (=a ierta): tey kis kaltiems atlaysti 168,7; notlays 191,13; atlaydziam 10,3 (1. iertăm 10,3); atlaystumbim 126,2... (3). atlankymas „vizită”: atlankimą 251,5 (1). atlankyti „a vizita”: atlankit 250,17; at-lankisim 92,7; atlankitas 246,21...(8). atlikti „a rămâne, a dăinui”: sawa cistato y atlika 110,18—19; atliks 61,26; 245,23 (3). atmainas „schimbare, transformare”: Be at-mayno tatay tureio but 120,18; atmayną 128,16 (2). atmainyti „a schimba, a se preschimba”: kitas drau-gistes ciesas atmayna 232,22—23; notmay-nancias 218,12—12; atmaynancuose 120,20; notmainomas 120,5 (5). atmainiai „în mod schimbător”, adv.: ir kalba wisad tikribey/teysią szwenta neatmayniey 48,10—11 (1. fără fățărnicie 48,11) (1). atmazgoti „a spăla”: ano isztepima prigimta negali atmazgot 198,16—17 (1). atmesti „a respinge, a îndepărta”: Idant piktą bažnyčią atmestu 134,14; atmesk 118,3; atmesta 73,9 (3). atminimas „amintire, aducere-aminte”: giarsit ant atminima mano 14,5—6; 124,18; 207,20... (6); cf. atmintis. atminti: o geribes wisada atmintumbit 124,16; atminti 185,24; atmink 98,23; atmindama 236,23; cf. ataminti. atmintis: 1) „memorie” (?): Jay turesi ant at-minties musu wisokias piktibes 96,16 (1. vigilență 96,16) (1); 2) „amintire, aducere-aminte” (vert.): atminties 222,12 (1. amintindu-și 222,12) (1); || cf. atminimas. atnaujymas: atnaugima 11,19 (1); cf. atnauji-nimas.

88

atnaujinimas: atnauginima 201,16 (1); cf. atnaujinti

a reînnoi: atnaugint manimp dwasia tikrą 145,19; atnawgink 63,15; atnauginta 134,21 … (5).

a aduce: atnesiem 196,22; atnesiet 198,27; atnesztiem 193,3… (7).

atpentui „înapoi, înapoi” prev.: ne norekim griekuosn atpentui grįžti 127,3 (1).

atpildyti „a răsplăti”: kietweriopay tay norju atpildit 248,16; asm. te 248,14 (2).

atpirkėjas (vert.) „mântuitor”: atpirkieją 224,4 (l. răscumpărare 224,4); atpirkieju 252,12; atpirkiewaw 143,23; 202,7.

atpirkimas (vert.): atpirkima 8,7 (l. răscumpărare 8,7); 16,6… (4).

atpirkti (vert.): atpirktunbey 151,4; vn. va atpirkęs 97,9 (l. a răscumpăra 97,9…); dg. va. atpirkti; atpirkdams 163,25… (11); || cf. atvaduoti.

atprovymas (sl.) „trimitere, expediere” vn. ki. atprowima 205,24 (1); cf. atprovyti.

atprovyti (sl.) „a omite; a îndeplini”: Šią dieną atprowit mumus 41,22; Tatai atprowies 216,17 (l. după ce a săvârșit 216,17) (2); || cf. atlikti DK 44.

atpulti „a se retrage”: wisi atpuls 53,5 (l. vor cădea 53,5) (1).

atrasti „a găsi”: o wietą małday atradau 53,10; pers. a 3-a atrastu 27,6; (l. a găsit 27,5); 211,6 (3).

atrišimas (vert.) „iertarea păcatelor”: atriszimas 206,5 (1); || cf. atlaidimas.

răspuns „răspuns la întrebări”: Atsakimas 2,11; 7,24; 199,4… (23).

a răspunde „a răspunde la întrebarea adresată”: Atsakit 237,11; atsakia 181,19… (5); cf. atasakyti.

a se dedica: 1) meylingay ir łangwiew turi iam atsidUot 236,9 (1); 2) ing… apweyzdeima atsid uokim 223,25; pers. I sg. atsid uomi 237,18 (2).

a atinge „a ajunge”: ing žiwata ieytu kurio atsiekęs 251,12 (1).

întoarcere: duok meylesp atsigrįžima 22,19 (1).

a se întoarce: atsigrįžieti sawęsp 57,24 (1).

a se întoarce: idant per tay tawęsp atsigrįžtu 250,16 (1).

a rămâne „a rămâne, a fi”: neatsiliks ne wienas 96,19 (1).

odihnă „repaus”: atsilsėjmo 173,16; atsilsėjma 38,25 (2); cf. atilsis și atailsis.

a se odihni: atsilsėjo diena sekma 5,6; atsilsėtu 108,19… (4).

a se schimba „a se transforma”: Nesang ką ane kalbeia negal atsimanyt 66,2–3; Teg atsimaynay 69,25… (3).

atsimuilyti (pol.) „a greși; a se schimba”: O meyle tawa niekad notsimuylis pries mane 51,10 (pol. A miłość twoia nieodmienna bywa 51,11); cf. muilyti; || cf. atsimainyti.

atsiprovyt (sl.) „a îndeplini, a face”: atsiprowis 222,9 (pol. się… odprawia 222,9) (1); cf. atprovyti; || cf. padaryti.

a se despărți: patis nuog draugistes atsiskiria 209,13; 204,12 (2); cf. atskirti.

a-și reveni „a se îndrepta”: Todėl atsitieskim /piktibiu perstokim 149,22 (pol. się przyprawmy 149,22) (1).

a trimite: atsiusti tey kies sunu 157,22; atsiustas 155,9… (4).

a se răcori: atsiwasinkit manimpi 24,15; 164 11–12 (2); cf. a se răci.

a lua aminte „a privi”: Atsiwizdek an to 136,20 (1).

a separa: atskiriem ir ne prilaydžiam Wečerosp 208,17–18 (1).

a se îndepărta: Walandoy smerties ne ats toki 37,25; 248,1; Ir ne ats tosim potam nuogi žodžio, tawo 73,22 (l. I nie odstąpimy 73,22) (3)

a respinge: mažu nuog meyles savo… notstumia 195,1–2 (1).

a îndeplini (=a duce la îndeplinire) (trad.) „a săvârși”: aba kaip žemay giesmemis ataysita ira 29, 8–9 (l. odprawowane 29,11) (1).

a veni alergând (=a sosi) „a alerga, a veni” (despre oameni): Tay ir židay išpazino… kada miestan attekieio 166,17 (1); cf. a veni.

a îndepărta (=a depărta): attolint 173,15; nottolinki 182,3; attolink 113,23; attolintas 234,13… (9).

a îndepărta (=a înlătura) „a respinge, a îndepărta”: manę nuog sawęs attremt 62,23; ne attremsi 57,4… (3); cf. a respinge.

a răscumpăra „a răscumpăra, a elibera”: kurs mus krauiu atwada 76,16 (1); cf. a răscumpăra.

a amâna (trad.) „a amâna”: turetu atwalkiot… ant kito čieso 249,3–4 (l. odwlaczać 249,3); atwalkiodinedami 81,16 (2).

a cina (dial.) „a lua cina”: atwecierioio 215,20 (l. odwieczerzał 215,20) (1).

a deschide: hupas mana pats atwerti tey kis 63, 25–26 (l. otworzyć 63,25); 101,9; atweri rankas sawa 35,6 (l. otworzysz 35,6); atwers 115,14 (l. odewrzec 115,14); Sirdis musu atwersi 185,6 (l. naprawisz 185,6); atwertos duris 115,23 (l. otwarte 115,23) (6); cf. a deschide.

89

răcorire: Așteaptă răcorirea sufletului cufundat 103,16 (1).

rod „recoltă” (?): va da… sporirea și înmulțirea rodului bun 185,7–9 (l. wielkie mostwo dobrego owocu) (1).

Augustas: Augustas 153,5 (1).

aur: aur 158,24; sg. instr. aur 246,4 (2). [auksza 154,7: tipărit greșit, trebuie să fie aukszta; vezi aukštas.]

cel mai înalt folosit ca adjectiv și o dată substantival (80,2); auksciausias 16,8; auksciausiasis 127,7… (7).

sus adverb: pe cer sus aukstzai 4,9; 107,11; 132,2; auksciaus 29,7; 84,12 (4).

înalt: 1) „înălțime, înălțime supremă”: să-ți fie slava… în înălțime ant aukszta 155,25; 53,18; 141,16; 156,11; (4); 2) „înalt, -ă”: aukszton wietosn 66,17–18; 91,3; 122,10; 158,16 (4).

înălțime supremă: înălțimile regelui karalau aukstzibes 34,15; aukszti bey 115,5; pl. gen. înălțimilor aukstzibes 81,8… (4); cf. înalt.

în sus adverb: O, inimile voastre… ridicați-le în sus aukstziniu 218,9–10; 131,11 (2)

ureche: iar atunci în locul urechii șoaptă 205,27; ausis 69,4… (9).

auroră: 1) „strălucirea zilei”: auszsroy 67,9; 93,7 (2); 2) „ținutul răsăritean”: sg. gen. auszros 158,19 (1).

oaie „credincios”: apără-ne de dușmani, pe noi, oile noastre 155,13–14; 36,15; 70,23; 81,15; 179,25; 209,15 (6).

berbec: Nu vei cruța de acest Domn nici boii, nici berbecii 46,10 (1).

miel „domn”: awinelis 178,27; 246,7 (2).

oaie: 1) „miel”: precum o oaie nevinovată suferă kaip awis nekalta kenteia 112,22; (l. Baranek 112,21) (1); 2) „credincios”: hrănindu-ne ca pe oile pe care le-ai creat penedams mus kaip awis kurias teykiwys sutwverti 116,10 (1).

B

Babilon: Babilona 99,3; 99,11… (6).

foamete: o femeie moare de foame 114,15 (1).

a termina: să termine mereu 183,8; pers. a 3-a sg. bayktu 45,22; pers. a 3-a sg. baigie 172,4 (3).

teamă: baimei 239,22; baymę 17,14; baymey 232,14… (12).

cu teamă adv.: baimingai 240,10 (cf. bogoboynie 240,11) (1).

grozăvie „grozăvie, asprime, tiranie”…: baysibe 212,1; baisibiu 79,15; 143,7… (10).

grozăvie „asprime”: atlays iumus baysuma rustibes sawa 28,22 (1); cf. baisybe.

groaznic, -ă „groaznic, aspru…”: baysus 103,2; baysu 44,21; baisuosiu 119,8; baysioy 116,22… (13).

glas: 1) există glasul auzit 178,16; să cântăm cu glasuri armonioase 23,6…; 2) „așteptare”: touiau balsu 150,4; 180,7… (23).

alb, -ă gen. sg. fem. baltos galwos 222, 6; 242,10 (2).

idol (dial.) „idol”: nom. sg. bafwona 107,10; gen. pl. bafwonu 208,19; bafwanu 228,26 (3); || cf. stabas BrB I Sam 15; DP 89.

turmă „grup de vite”: le păstorește ca pe oi și ca pe turma sa 70,24 (1).

ceartă (-uri) „dușmănie, gâlceavă”: ac. sg. barnia 90,22; ac. pl. barnias 141,21 și barnis 142,16 (3).

a certa: îi ceartă pe aceia 195,7 (1).

dar (= însă): m-ai lăsat pe mine, nenorocitul / dar tu ești arma mea 54,9; dar totuși trebuie să-l biruim 135,25; 211,6… (3); cf. bataig.

bataig (= betaig) „dar, totuși”: bataig 4,25; 57,5; 181,7… (46). Uneori, pe aceeași pagină, sunt folosite bat și bataig (10,6 și 10,24; 65,23 și 65,8; 91,12 și 91,7).

bataiga (= betaiga): bataiga 123,18 (1); cf. bataig.

biserică (sl.) „lăcaș de rugăciune; comunitate de credincioși”: Bažnyčia 133,3 (l. Zbor 133,3); bažničios 162,8; bažniciey 73,13; bažniciey 143,26… (43).

be: această prepoziție este folosită cu genitivul în sensurile obișnuite astăzi (a fi, a face, a suferi… fără ceva): be wisokio sirdies abeiojima 95,10; kente be kaltes 161,7–8; Be tawes nieko ne galim 167,14 … (17).

nenorocire: beda 140,20; 149,19; 224,23… (7).

sărac: sg. gen. bediewia 79,10; pl. gen. bediewiu 90,20… (4).

a fugi: tawęspi bekti 144,15; 113,9; 186,9 (4).

băiețel „copilaș”: Bernelis 152,8; 95,16; 154,22… (4).

băiat „copil”: bernus 20,11; bernay 156,13 (2).

bespiečnai (pol.) „în siguranță”: duok id bespecznay giwentum 143,12–13 (l. przespiecznie 143,13) (1); || cf. gudriai.

Betleem „Betleem” 153,7… (3).

urâțenie „tot felul de hidoșenie”: biauribe 133,13; pl. acuz. biauribes 161,3… (5).

a sluți: biaurina mokslu piktu 72,25 (1); cf. biaurėtis.

a se sluți: žmonems pisznomis tokias biauris 43,14; nesibiauretu 187,2 (2).

90

a se dezgusta „a se dezgusta”: Patiecha vž girekus gaylintiemus /ir ieys biauran­tiemus 26, 16–18; 28,17 (2).

dezgust: a spăla goliciunile de dezgust 62,7 (1); cf. dezgustător.

dezgustător „murdar, rău, imoral”: biauraus 106 12; biauroia 109,18; biaurayseys 52,2 … (8).

biblie: Biblios 222,7 (1).

sărac, -ă (sl.) „lipsit de mijloace, nevoiaș”: biednas 140,10; biedna 67,16; sg. instr. biednaia 66,22; pl. ac. biedniey 156,4… (15); || cf. bogat.

a se teme (s.): biosiesi 91,17; biocia 51,4; nesibiome 61,15; bijotumbim 33,5; bijes 243,1; bijesi 249,9 nebijenciu 208,20… (29).

proces „proces judiciar”: pl. gen. bihu 87,12 (1).

a vorbi „a vorbi, a spune”: biłoti 79,5; pers. a 2-a biłay 57,23; pers. a 3-a biła 60,14 și Biloia 4,2; Biłodamas 166,10… (24).

a rătăci „a umbla rătăcind”: și îndreaptă-i pe toți cei care rătăcesc 118,4–5 (1. bledne y zlosciwe 118,4) (1); cf. a se rătăci.

farfurie (br.) „farfurie”: sg. ac. bluda 219,13 (1).

rătăcire (br.) „rătăcire, greșeală; păgânism”: bludo 133,22; pl. gen. bludu 142,7; pl. ac. bludus 155,11 (3); || cf. rătăcire.

clevetitor (bluznierius) (sl.) „vorbitor de rău, bârfitor”: bluznieriaus 229,1 (1); || cf. cuvânt rău DP 173.

prețios, -oasă „valoros”: brangia 30,15; brangiausiu 30,18; brangiausioy 249,21; brangiausias 184,13… (18).

frate „coreligionar, tovarăș de idei”: Fiți atunci siguri, dragii mei frați și surori 28,18; brolemus 235,2; broleis 179,6… (20).

frățesc: broliszką 220,17 (1).

tobă (br.): bubnays 102,5 (1).

sărutare: bučiawimu 160,10 (1).

mod „fel de a acționa, de a lucra; obicei”: surinkima… tas budas ira 203,4; sg. instr. budu 215,19; budus 204,8… (19).

a construi (pol.) „a zidi”: budawok murus 64,8 (1) || cf. a construi.

trează budv.: sąžinė musu meiley io budri butu 39,2 (1).

viață „viață, vârstă”: per visą buyti musu 32,14 (1).

gras (dial.) „gras, vânjos”: buynas 58,19 (1. buyna 58,19) (1).

miraculos „neobișnuit”: regieia žienklą buklinga 137,7–8 (1).

gură: vsskimšta turi buti burna 67,25 (1).

a se împrieteni (pol.) „a fi prieten”: Bursawoio dažnay su griesznayseis 121,4 (1); || cf. prietenie.

vrajă „mijloc de ghicit”: ant rubu burtas mete 161,13 (1).

a fi: buti 76,19; esmi 2,12; esi 2,19; es 73,15; est 8,4; esme 135,10; este 86,3; tes [= te-esie] 157,12; bucia 122,23; butumbim 118,13; ir 6,9; yra 6,4; ner 100,2; nera 245,4; esas 177,14; santi 64,17 [= esanti]; sancioia 107,12; sancios 31,18; sancius 180,15; sancieys 55,5; sant 162,12; budami 98,13… (654).

[butu 235,18: eroare de corectură, trebuie să fie budu; vezi mod.]

prezență „menținere”: prieg iam buwimą 183,20 (1).

C

capit. 33,12 [capitulum] „împărțire”: latinizare accidentală.

[ciastis, ciastawok vezi čestis, čestavoti.]

cielas (br.) „sănătos, întreg”: kelsis wel cieli 111,23 (l. cało 111,33) (1); || cf. visas.

[ciertas, cieso…, cetwergie vezi čertas, čėsas, čėtvergas.…]

cimbolai (sl.): gen. pl. cimbolu 102,8 (1).

Cipriionas 247,21 (1).

cnata (pol.) „nevinovăție”: gen. pl. cnatas 17,15 (1); || cf. gen. pl. gamtas DK 3,3; nekaltybė DK 3.

cnatlyvas (pol.) „nevinovat”: gen. pl. cnatliwi 51,23; 95,16; 243,1 (3).

Colossensump 248,18 (1).

creda (lat.) „expunerea adevărurilor de credință”: sg. loc. Credoy 172,25 (1); cf. tikėjimas.

Č

čertas (br.) „diavol”: cierto 36,6; 37,19; 167,22… (9); || cf. velnias.

čėsas (br.) „timp, moment”: čiesas 247,9; čiesa 248,9; čiesai 121,5… (46); || cf. metas.

čestavoti (br.) „a respecta”: Ciastawok 5,9; čiastawotumbem 235,22 (2); || cf. a venera, a respecta DK 23.

čestis (br.) „glorie, respect”: čiastis 34,5; 106,8; 197,14… (12); || cf. glorie, cinste.

četvergas (br.) „joi”: sg. nom. Cietwergie 160,4 (1).

aici: Cia 75,14; aici 101,23; 126,10; 230,16… (67).

čionay „aici”: să ne dea tot binele aici 21,8; aici 98,11; 196,13; 220,20… (35).

čystas, -a (sl.) „curat, nevinovat”: necistas 62,21; čista 145,17; cistumi 62,15; ne cisti 193,11… (16).

91

čystata (pol.) „curățenie, castitate”: sg. gen. cistatos 177,19; sg. loc. cistatoy 110,18 (2); || cf. nekaltybė.

čiūpoti (sl.) „a pipăi, a palpa”: rankomis sawo čiupavom 223,7–8 (1).

D

da- (sl.): nici măcar acum să recunoască putreziciunea 50,10 (l. dopuszcz); Oare să-ți așternem noi după voie 114,6; dați-i drumul copilului să vină la mine 195,9; să te bucuri 216,11; se bucură 217,12… (18); să se descompună 180,3; vom merge 212,20; se risipește 236,7;

dabar: acum s-au adunat asupra mea toate necazurile 59,23; 125,21; 227,12… (20); cf. nū.

daboti(s) (pol.) „a privi, a ține seama”: dabotis 204,19. Dabokimes 162,2; dabodamas 138,9… (10); cf. atsižydėti.

daeiti (hibr.): vom merge pe cuvântul lui sfânt 212,20 (1).

[dagans 8,5: eroare de corectură, trebuie să fie dagaus (= dangaus)]

daiktas: 1) „lucru”: dayktas 230,20; 80,19; 2) „un obiect oarecare”: Ne wok daykto artimoia 109,19; 3) „cauză”: Delkurio daikto esi žmogus 3,6; 4) „loc”: visame daykte saugotu 80,7 (33).

dalaisti (=daleisti) (hibr.) „a permite”: dalaysi pažinti puwima 50,10; dalayzdami 210,15… (6).

dalia (parte): 1) Trečia dalis 8,18 (l. część 8,19); ant daugiau daliu daliesi 18,10; 2) „soartă”: Ne tures pikti dalos tokios 44,3; 3) kuriuo budu jos dalą apturesim 206,23… (12).

împărțire: daliimu 220,21 (1).

dalininkas „asociat”: tos szwentos We-ciarios dalininkais stoietes 222,13 (1).

a împărți(s): te împarți 7,24; parte 87,19… (4).

danguiejis, -a „celest, al cerului”: tewas danguiegis 17,9; sg. gen. danguieia 38,9; danguieiam 250,9… (10); cf. dangujesis, dangujis.

dangujesis „aflat în cer, ceresc”: danguie-sis 15,15; 117,19; 251,14… (12); cf. dang-uiis.

forma „dangujis”: „dangujis” 22,3; gen. sg. „dangugi” 143,19… (16); cf. „danguiejis”, „dangujesis”.

forma „dangus”: plnas ira dangus žiame tawo szłowes 150,14; gen. „dangaus” 158,12; ill. „dangun” 170,1… (94).

Danielis 137,7; 244,8 (2).

forma „darbas”: baiksi darba tawo 4,25; dat. pl. „darbams” 123,3; „darbump” 28,9… (30).

forma „darymas”: garbą ir deku darimą… apwaykscio-tumbim 207,9; „darimop” 222,19 (2).

forma „daryti”: „darau mielasirdiste” 4,16; „dariu dekas” 60,19; „Paiuoką wisad dare” 88,6; „dariti” 123,6; „daritumbit” 231,19; „darikig” 64,8; „daridami” 165,21; „darant” 107,19… (107).

forma „darytojas”: 1) „gera daritoją” 150,23; 2) „creator”: Tikuu... daritoją dangaus ir žiames 7,4; 8,5 (3).

forma „daržas”: „darzie su savais buvo” 160,4 (l. w ogrodzie 160,4) (1).

forma „daržinė”: „daržiney guli” 153,21 (1).

„dasilaisi” (hibr.) (=„dasileisti”) „a-și permite”: ney wel dasilayst priesz wirą tawa 236,7–8 (l. przewłaszczać 236,8) (1).

forma „dasitirti” (hibr.) „a experimenta”: O ten dasitirsi teyses teypag mela 180,3 (1).

forma „dasižinojimas” (hibr.) „cunoaștere, experiență”: klausineimą aba dasižinojimą 204,8 (1).

forma „daswiečijimas” (pol.) „confirmare, mărturie”: „daswiečėima” 206,11 (l. doświadczę-nia 206,11) (2).

forma „daswiečyti” (pol.) „a confirma, a mărturisi”: pers. a 3-a „daswiečii” 216,12 (l. doświadczyć 216,13); „ne daswiečia” 217,12–13 (2).

forma „daug”: „mums daug palikt teykiės” 28,24; 33,9; 44,11; 63,20; 141,18; 147,3; 162,6; 204,10; 212,3; 216,19; 229,3; 229,4; 224,15; 242,24; 250,14 (16).

forma „daugau” 221,8: eroare de corectură, trebuie să fie „dangaus”].

mai mult „mai mult”: daugiasn ne rustinkit 46,5 (1).

mulțime „mulți”, daugi silwartu attrėmsi 37,9; 44,9; 49,11; 49,12; 121,10; 122,21; 123,8; 138,4; 180,10 (9).

mai mult „mai mult”: ia daugiaus ne pažey-sumbim 27,11; 148,5; 236,22… (9).

mulțime „mulți, o mulțime”: ant daugia dalia daliesi 10,10; daugia 48,2 … (4).

a spori (se) „a mări”: Buk tawo karaliste /teikis ią musp dauginti 116,10; daugintusi 72,10… (4).

a spori „a mări”: dauksink bažnyčia szwen-tąją 118,8 (1); cf. a spori.

David: sg. gen. Dawida 47,1 (1); cf. Dovy-das.

dăruire: turim isz szwenta dawima 155,22 (1).

adesea adv.: perszokdami dažnay norą 26,15; 121,4; 210,13… (5); dažniaus 138,22 (1).

frecvent: dažname pažinime tawęs (l. wstawicz-nym 197,4) (1).

92

nor: cerurile tale acoperă 172,5 (1).

ardere: pentru ardere ar trebui să aduci 233,11 (adică palienė 233,10) (1).

a arde: să nu ardă în flacăra veșnică 183,15; la plural, conjunctiv, dektu 64,2 (2).

divin „divin”: Deywiszkam 224,2 (1).

divin, -ă „divin, -ă”: deywiszkian apweyzdejiman 39,23; la singular, conjunctiv, mielasirdistes deywiskies 26,25; 211,1… (8).

divinitate „divinitate, caracter divin”: la singular, conjunctiv, deiwistes 45,10; la singular, locativ, Deywistey 175,20… (6).

mulțumire (dial.) „mulțumire, recunoștință”: asz jam padarisíu deka 59,17; la plural, conjunctiv, deku 207,9; la plural, acuzativ, dek as 151,19 (cf. dzięki 151,19)… (13).

mulțumire (dial.): dekawoima 183,21 (1).

a mulțumi (dial.); dekawot 231,17; Dekawoki-meg 17,5; dekawotumbim 34,17; dekawodami 15,18… (17).

[dektu vezi a arde.]

din cauza: 1) cu genitivul pentru exprimarea cauzei: o anis del silpnuma amžia ne gal wayksciot 195,22; 16,22; 101,3…; 2) cu genitivul pentru exprimarea scopului (în traducere): Del sawo szlowes sweika mane layka 50,24 (cf. dla swey chwały 50,24); 205,13; 207,23… (83).

din pricina „din cauza”, cu genitivul pentru exprimarea cauzei: delia sunaws tawa miela 20,17; dela 21,10; 56,21; 122,19; 144,2; 159,16; 164,3 (7).

din pricina „din cauza”, cu genitivul pentru exprimarea cauzei: Delagi to dabar wisi ios waga arba 72,15 (1).

din pricina „din cauza”, cu genitivul pentru exprimarea cauzei: Delgi to džiaugiuos linksmsay sirdii sawo 50,4; 56,2… (6).

a acoperi „a acoperi, a proteja, a ascunde (?)”: negi-deng… weyda tawa 54,3; nuog welnia ir pakusu dengia 112,13; idant ios perszokius kiestumeby 234,11–12 (3).

a se potrivi: 1) „a conveni”: dera sirdis sawa… pakielti 141,7; 2) „a se înțelege”: Derek su tawa presz-tarniku 247,11–12; 3) „a se împăca, a trăi în bună înțelegere”: tu wisada su žmogum ne deresi 178,10–11… (5).

a armoniza „a împăca, a uni“: să ne împace mereu cu tine 185,16–17 (1).

armonie „pace, înțelegere“: armonie 158,17; 124,8; sg. loc. armoniei 187,3…(4).

armonios „în acord, armonios“, adv.: să dăm cu toții slavă în armonie 81,3 (1).

a pune: punem lucruri urâte 120,8; pus 195,15 (2);

a se întâmpla „a avea loc“: ce se întâmplă aici în lume 184,5 (1).

al zecelea: al zecelea 106,14 (1).

zecime: zeciuiala poruncilor sale 105,13; ac. pl. zeciuieli 81,25 (2).

zeciuială a miilor 79,20 (1).

dreapta „mâna dreaptă, partea, latura…“: folosit ca substantiv și adjectiv, de ex.: șade la mâna dreaptă 8,16; 91,15…; șezând la dreapta 131,11–12; 174,9… (21).

drept „din dreapta“: degetul drept 175,12 (1).

al nouălea, -a: al nouălea 106,13; a noua 161,17 (2).

[Dideis 232,25 greșeală de tipar: trebuie să fie didelis.]

măreție „măreție, mulțime“: slăviți după mulțimea bogatei măreții 101,24–25 (l. wiel-kosci 101,25); va da fiecăruia o măreție fără seamăn 185,7–8 (l. mnostwo 185,8); 126,16 (3).

mare adv.: mare 114,18 (1); cf. foarte mare.

mare: sg. gen. mare 102,22 (1).

mare, -ă „mare, -ă“: mare 81,5; mare 61,3; sg. gen. celei mari 133,22; mare 143,6; sg. dat. celei mari 82,21; mare 56,4; sg. instr. cu unul mare 58,20; mare 180,2 și cea mare 245,16; sg. loc. în cea mare 104,14; în mare 89,12; către una mare 22,14; pl. gen. celor mari 27,25; 54,19; pl. instr. cu cei mari 139,12; celor mari 72,18; pe cei mari 62,20; mai mare 139,6; celui mai mare 205,13; cel mai mare 117,4… (81).

mărime: după măreția ta 62,5–6 (1).

cu măreție adverb.: cu măreție… te voi lăuda 49,19 (1).

zi: 1) a treia zi s-a schimbat 159,21; 111,3; 170,17…; 2) „timp, vreme”: îmi voi rândui zilele 90,21; 67,8… (74).

Dumnezeu „bž.”: Diewas 64,7; singular locativ Diewun 65,18; Diewop 137,10, Diewiep 91,13… (477).

în zadar „în mod inutil, degeaba”: Dikay saugos sargay nakties 93,7 (2).

a lucra „a face”: dirbti 106,6; dirbk 109,18… (9).

disciplină (lat.): singular genitiv disciplinos 206,14; 220,14 (2).

minune (br.) „minune”: rodis diwus išgi cierto macies 122,19 (1); || cf. minune.

minunat (br.) „uimitor, miraculos”: diwnas 149,11; diwn a 128,15; diwni 227,10… (5).

dar: Tu septingeri dowana 175,12; dowana 23,4; la întoarcere vom oferi daruri 127,4; dowanos 76,25; dowanomis 29,16… (27).

în dar „degeaba”: Ne praleke dowanay meldimas mana 55,24; 109,14… (5).

dăruit „dat în dar” participiu: vž dowana grieku atfaydima 212,24 (1).

dăruire: și dowanoima draugistes 224,8 (1).

93

a dărui: sunu… mumus dowanoio 152,8; dowanoti 15,16; vn. na. dowanotay 185,22… (8).

David: Dowida 67,1… (67).

haină „veșmânt“: drapana 193,16 (1).

cu îndrăzneală adv.: drąsey 60,17; 79,5; 86,3… (6).

îndrăzneață adj.: drąsią 53,21 (1).

a sfâșia: wisą nakti wargina… draskie 160,16 (1).

împreună adv.: draugia su Ponu musu 17,19; draugie 167,2; 170,11; 240,11… (10).

prietenă „prietenie, grup“: draugiey žiamindamiesi po io akims 81,11; wisi draugieia wadinkit sawuoiu 102,14 (2); cf. draugybė.

prietenie „prietenie, grup“: regit… draugibę …su Abromu 223,13; draugiben susieie 19,14; vn. vie. draugibey 127,19… (18).

prietenie „prietenie, asociație“: draugiste musu su kunu ir krauju 218,4; kursai ius tosp draugisteps paszawkia 238,3–4; 30,3; 223,11…(27).

a interzice: turi but su gieda nuog draugistes szwentos drausti 206,13 (l. hamowani 206,14); nedrauskit 195,10… (4).

a se stăpâni „a se controla, a se gospodări“: žmogus… turi ramintis irgi draustis 58,8–9 (1).

a tremura: Drebu alkanas budamas 88,25; drebeia 162,10… (4).

jefuitor „prădător“: dg. ki. dreskieiu 208,27 (l. łupieczcow 208,27) (1).

a îndrăzni „a cuteza“: dręsate 64,21; dręsa 142,3; ne dręsdami 210,9… (5).

îndrăzneț „îndrăzneț“: dręsus 137,12 (l. przespięczeń 137,11) (1); cf. drąsi.

«cu putere» adv.: drutay 119,3; 186,17; (2).

«tărie»: pamink drutibes piktiui 69,23; (l. vilnosę 69,24); drutibe sanariu duok 251,4 (2).

«a întări, a fortifica»: vžų dayktą tikriausią drutinti 79,6; teyks drutint meyle sawa 146,3; 156,20 (3).

doi, două: du 149,22; dg. ki. dwieiu 10,13; 105,14… (7).

praf: apsigręžia ing dulkies ir ziame 35,10; 44,4; 84,26 (3).

speranță (dūksė?) «speranță»: nes amžinop džiauksmop tamuy nera dukses 140,22; vn. vie. duksey 46,21 (2); cf. duksis.

oftat «oftat»: duksegiimo 19,4 (1).

a spera «a spera, a se încrede»: iszklaukus Diewe tawimpi duksincia 47,10; kursay duksis teysibey 48,10; wienok łoskoy tawo mes duksim 146,22… (14).

speranță (dūksis?) «speranță, încredere»: duksis 53,9; 173,24 (2).

fiică: dukte 5,2; dg. ki. dukteru 94,14; dukterimis 17,18… (5).

gând (sl.) «gând»: vn. ki. dumos 69,26; duma 191,18; vn. vie. dumoie 49,23; dg. ga. dumas 41,20… (13).

a cugeta (sl.) «a medita, a gândi»: dumot 42,4; pers. a 2-a dumoi 115,20; Dumoia 103,10; Dumodamas 60,2… (3); || cf. a gândi DK 30.

groapă: gilon duobena imestas 137,6 (1).

pâine: Tu duona isz dangaus esi 130,21; duonos 13,7; duonaus 9,24 [eroare de tipar, trebuie duonos]; dounoy 172,22… (24).

dar «ofrandă, dar»: dg. ga. duonas 63,27 (1)

a da (s) «a oferi, a destina, a dărui ceva cuiva»: duoti 185,3; pers. 1 duomi 148,10; duomies 146,11; pers. 2 duosi 128,7; pers. 3 duost 194,3; dawey 53,27; duocia 63,27; duotumbei 179,8; Duokig 240,8; dawęs 63,18; duotas 208,16; duodamas 221,13; duot 42,10 [eroare de tipar, trebuie duok]… (228).

ușă: ușile sunt deja deschise 115,23; 83,4; durisna 115,13 (3).

oftat: dusawima 103,15; 182,19 (2).

a ofta: kaip dusawau mielasirdistey tawo 47,19; (l. vfal 47,20) (1).

suflet (pol.): 1) „suflet, spirit“: dusia 58,23; sg. gen. dusiey 44,11; dusioy 121,10…; 2) „inimă (?)“: dusiose 175,21 (l. w sercach naszych 175,21)…(90); || cf. siela DK 22.

ucigaș (br.) „ucigaș de suflete, ucigaș”: gen. pl. dusiagubiu 90,19; 208,24 (2).

tărie (pol.) „putere, tărie“: sg. gen. dužibes 83,3 (1); || cf. stiprybė.

conac (sl.): dwaro 153,4; gen. pl. dwaru 46, 15; 94,19 (3).

spirit: dwasia mano iszista 99,19; io dwasioy/piktui darbu ne randa Ponas 56,15; Dwasey szwentay 86,12; dwasiosp 176,18…(97).

spiritual adv.: dwasiszkay 126,23; 127,11; teyp gi priimsim dwasiszkay 131,12–13 (3).

spiritual adj.: ateimas… dwasiszkas 148,3; dwasiszkame 138,8; 217,25 (3).

bucurie: džiauksmą 232,26; džiauksmą 76,6; džiauksmais 94,13…(29).

a se bucura: džiaugiuos 52,9; džiaugias 56,3; Džiaukitesig 58,15…(11).

E

Edomskus: sg. gen. Edomsku 98,24 (1).

Egiptas: sg. gen. Egipta 71,23; Eghipta 4,5…(3).

interj. ei: Ey 145,4; 146,2…(4).

94

a merge: apoi cu negarea nor a merge 25,3; eyme 183,5; pers. a III-a sg. eiti 49,12; eia 158,22, eytu 203,22...; formele es ale participiului cu tema slabă a timpului prezent: ent 39,19 [=einant]; entis 206,11; atencia 220,15; ataiančiame 200,21; paenčios 110,14; paenčią 111,12; nepriemusiemus 228,18; prientiemus 206,12...(43).

Eliošius: sg. gen. Eliosiaus 161,19 (1).

Emanuel 156,23 (1).

luarea: sg. acc. emima 205,25 (1).

vultur: sg. acc. ereli 83,24 (1).

mărăcine: erszkiečiey 184,26; erszkiečius 72,5 (2).

[es, esme, este, esti vezi a fi.]

evanghelist (sl.) „evanghelist“ bž.: Ewan-gelista 242,22; 13,13 (2).

evanghelie (sl.) „evanghelie“ bž.: Ewanielios 24,9 (1).

evanghelie (sl.) bž.: Evangelios 25,7; ewan-gelioy 24,20...(7).

Ezaiošius: Ezaiošius 152,20; 242,7 (2).

F

figura (sl.) „obicei”: iszpiIdes figuras sanas 180,18–19 (l. figure 180,19) (1); || cf. paprotis.

G

a distruge „a nimici”: gadina 72,20; 113,8 (2).

cocoș: gaidis pragida 160,20 (1).

căință „căință”: gaileima 144,9; 247,10 (3).

a se căi „a se căi, a se pocăi”: gayleti 71,11; gaylis 84,15; nesiga y(e)ia 164,4; gaylimesi 28,2; gaylite 28,19; gayletumbim 125,27; gaylinčia 57,5; gailedams 145,4...(23).

a se înfuria „a se mânia, a se înfuria”: gaylinas ant manęs /iszkiele rankas 87,2 (1).

a irosi „a nimici, a risipi”: diens gaysinu sawas 90,21; gaysinti 20,9; 184,26 (3).

a pieri „a pieri”: isz meyles tawa badu gie ne gaysta 114,14–15 (1).

înviorare: Ant gaywinima dusiu 116,14 (1).

a însufleți „a însufleți, a întări”: dwasia sawo szwenta gaiwintumbey 225,9; gaywindamas 75,15; 169,13 (3).

sfârșit „sfârșit”: galas Psalmu 104,17; Ant galo girdeiot 218,3; temus tey kis galą padariti 73,3; O pab aygos musu galop 41,12; ateys tikras galas 138,19; vn. na. gali 31,4; 141,21; 200,26; 203,28; 220,9; 251,6.

a putea: giesmes kurios gali but giedotos 40,18; negaleia nieks ant manęs pripulti 49,17; kad galecia taw duoti garbes 100,12–13; galiegu 6,15; galetumbim 127,14; n. sg. galis 81,6; dg. ki. Negalinc iu 18,23; ga ledams 155,3...(72).

în cele din urmă „în cele din urmă, în sfârșit”: galiausey pras isime 18,17; 229,22 (2).

ultimul, -a „ultimul, -a”: vn. ga. ga-lausi 30,18 ir gal usia 42,4; gal ausiu 173,15...(4).

putere „putere, forță, tărie, vigoare”: galibe 10,26; galibes 150,9; galibę 137,3; galibemis 114,9...(34).

Galileea: Galileos 172,16; 164,14 (2).

cap „parte a corpului; conducător”: kunas wisas esti nuog galvos redomas 234,3–4; idant butumbeyt gāva moteres tawa 233,23–24; galwomis 89,2...(19).

destul adverb „îndeajuns”: gana darote 231,20–21; 247,1; 242,16 (3).

pășune: aweles io gieru ganiklu 81,15 (1).

păstor (trad.) „eliberator” arhaic: ganitoio 73,24 (l. pasterza 73,24) (1).

a pășuna: 1) „a păzi” arhaic: Asz piemuo ius wisad gieray ganau 121,16; 2) ganidam piem enes 158,5; ganantiemus 153,26 (3).

slavă (=slavă): garba 35,13; garbos 227,22; garbą 163,14; garboy 151,8; garbona 172,6; garbas 92,10...(55); cf. slavă.

slavă „glorie, laudă, respect”: Garbe 38,2; garbes 52,7; garbemis 81,2...(16); cf. slavă.

onorabil adjectiv: garbingas 225,14 (1).

a cinsti „a respecta, a slăvi”: Garbink tewa motina tawo 108,21; garbinti 71,3; garbina 80,20; garbinkite 89,20; garbintumbey 235,23; n. sg. garbintas 225,16; garbindams 67,5...(56); cf. a cinsti DK 23.

cinstitor, -oare arba balwanu garbintojos kokios ne imtu 228,26; 208,19 (2).

turmă „turmă, grup”: Mums garduy tawa grumzdžia 141,19–20 (l. trozdie 141,19) (2).

[garga 36,15: eroare de tipar, trebuie să fie garda.

gata (pol.) „pregătit”: esi gat aws mums padeti 184,6–7 (l. gotow 184,7); 192,10 (3); || cf. a se pregăti.

pregătire (sl.) „pregătire”: gatavvima 205,15 (1); || cf. a se pregăti.

gatavyti (dial.) „a pregăti, a aranja”: tu gatavii stala mana 51,7 (l. gotuiesz 51,8) (1); || cf. rangtis.

gausi „abundent“: garbinkite gi pagaley gausios didibes 101,24–25 (1).

95

gausiai adv.: Tures gausey ant izskalbos zodzia 93,25 (1). gausinti „a îmbogăți, a spori“: giara gausindama linksmin 113,4–5 (1). gauti: meylę tawa gautumbim 23,19; gaus 125,9; negaus 61,26...(6). gėda: gieda 89,9; tie neprietelus mano impuls diden giedon 89,12 (2). gėdėtis: Nesigiedes eit po akim suda 93,24; nesigededami 82,21...(5). gėdingai adv.: giedingay 161,5–6 (1). gėdimas „dorință, poftă“: dažaydami... kunuy wisokią gėdimą 26,18 (1). geisti „a dori“: malones tawa gieydžiame 21,5; mana dowanu ne gieydi 49,7–8; gieyzdami 192,22...(34). gelbimas „salvare“: gialbimo 141,11 (1) gelbėti: gialbet 146,9; pers. a 3-a, Gielbti nuog nebespecznu ciesu 60,24; Gialbiem 52,18 [=gelbėk mane]...(26). gelbėtojas „mântuitor“ bis.: gialbetojas 162,2; gialbetoia 20,18; 86,13; 146,8 (11). Genesis 194,14 (1). geluo „șarpe“: tas gieluo neingils 79,21 (1). geradėjas (trad.) „binefăcător“: gieradejaw 30,5; gen. pl. gieradeju 49,15–16 (2). geradėjystė (trad.) „faptă bună, binefacere“: gen. sg. gieradeytes 8,21; gen. pl. giaradaystes 14,16; 26,16 (l. dobrodzieystwa 26,16) (24); || cf. gerybė. gerai adv.: darikig Pone sionui giaray 64,8; giera 120,16 (16); gieraus 19,8; 62,24...(8); gierausey 204,22; 210,7 (2); gierey 106,27 eroare de tipar (= gieray). geras, -a gera: gieras 96,22; giaramuy 64,17; gierui 44,5; gierump 98,9; geriasnio 201,1; geriausiasis 31,24...(65). gerybė: Nes gieribey tawa paduksi turiu 47,22; gieribe 165,15; 193,14...(25). gėrybė (?): tawo gieribes marsina 20,4; gieribemis 196,2 (l. dobrodzieystwy 196,2); 70,17...(9?). gėrimas: 1) acțiunea: gierimu 149,8; 2) „băutură“: ac. sg. gierima 217,26; 217,27...(5). gerklė: gierkle mano tawe wisad szlowis 63,26–27; 89,17; 114,4 (3). gerti: winą isz kubkos giarem 223,9–10; Giarkit 13,26; te gier 216,13; 221,22...(10). gi particulă auxiliară: per kuri gi mus... iszwalvinay 30,13–15; kaip ir gi mes atlydžiame 118,22; Del gi to tey kies paszlawinti 108,17; kogi 50,17; aszgi 54,2; negidenk 54,3; tey kisig 251,17; irgi 58,9; izgi 74,15; negi 124,5...

Particula gi este folosită cel mai adesea nu separat, ci împreună cu un alt cuvânt; uneori și în forma prescurtată -g, de pildă: Dekawokimeg 16,2; Džiaukitesig 58,15; darikig 64,8; nuog 42,11... [gialbet..., giama..., giaras..., giarkit... vezi gelbėti, gimti, geras, gerti.] gydyti: gidžia wisas ligas 83,19; giditu 148,8 (2). gydytojas: Teykis but ligoniu giditoiu 31,27 (1). [gieda, giedia, giedingai vezi gėda, gėdėtis, gėdingai.]giedojimas: giedogimay linksmi 153,17 (1). giedoti: su Angiołais amžinay giedoti 144,7; pers. a 3-a giesti 150,12; giedotos 40,19; giedodams 106,18...(30). giedrus: kur est giedriuu pawersmes wandenu 50,22 (1). [gieyst..., gielbeti..., gieluo, giems, gier..., giera-deystes, gierimu..., gieruiu..., gierkle... vezi geisti, gelbėti, gėluo, jie gerti, geras, geradėjystė, gerklė.]giesmė: giesmes apie dwasią szwentą 174,12; Giesme 110,3; giesmemis 29,9; 202,1...(66). giesmelė: gen. pl. giesmeles 19,10; 98,11...(1); cf. giesmė. [gieszkau... vezi ieškoti.]gilai adv.: wandeni giley 107,14 (1). gili adj.: gilon duobena 137,6 (1). gilumas (trad.): Isz giluma grieku mano 96,10 (l. Z. Głębokości 96,10) (1). gimdymas: Jiuos saw szužia gimdimop naujopi 75,21 (1). gimdytojai „părinți“: gimditoiey 199,15; 200,1; 228,13...(7). gimdyti: Panna tureia sunu gimditi 156,21; gimditu 153,3 (2). gimdyva „mamă“: gen. sg. gimdiwas 88,2 (1). gimimas „naștere; natură; neam“: stebuklingas gimimas 152,10; gimimu 152,17; pastiprina terp žmoniu swetima gimima 72,3–4 (l. zmocnili się bardzo mocnie w ludu cudzego 72,3–4); tatay del nuteysima wisokia žmoniu gimima 111,3–4 (l. To dla usprawiedliwienia wszego ludzkiego plemienia 111,3–4) (4). giminė „obârșie, popor; generație“: Tu esi ana gimine 129,4 (l. plemię 129,4); Wisos gimines te tur sawimpi szlowingą 113,19–20 (l. narody 113,19); pamsties ant tewu... iki giminey kietwirtay 107,18–20...(91). gymis „chip; imagine“: ir ta pateriotą gimi sawa sunump sawa mielasiasme sug­rą-

96

știi 30,12; mireasa sfântă suspină 160,16 (2).

a se naște: s-a născut din Maria 151,3; se naște 198,10; născut 7,8… (17).

[gindive 54,8: eroare de tipar, trebuie să fie gim-diwe.]

gynej as: tu mano ginejas 67,10; 69,22; 91,7 … (7).

gynimas „apărare“: su wisu ginimu sawa pamete warguoli 54, 9–10; ginima 37,16; 99,25 (3).

ginklas: 1) „apărare“: idant po ginklu tawa giwent galetumbim 32, 17–18. (l. ob-roną 32,17); 54,10; 89,13; 2) „apărător“: Ponas sargu Ponas ginkhu 91, 13–14; 3) „armă“(?): ginkla sawo man pridawey 69,14;…(10).

Cuvintele poloneze obroncą (77,3), obrony (72,17), obronę (80,3), obroną (32,17) sunt traduse prin ginklu; numai o dată obronę (141,9) a fost tradus prin apgynimą (141,8).

a apăra: a apăra cuibul lui de odihnă 69,19; apără 113, 6; voi apăra 80,13; ai apăra 234,1; apărat 234,4–5…(16).

gintis „a nu se recunoaște vinovat“: niekada to nesigin-tumbey 181,15–16; gines 149,19 (2).

gintojas „apărător“: Gintoiau 37,18 (1).

a auzi: Vei da să audă bucurie 63,9; să auzim 180,4; auzit 178,17; auzind 78,6…(19).

a adăpa: Astfel ne adapă cu sânge [=girdai] 129,15; ne adapă cu lacrimi amare 71,18 (2).

„laudă”: plural genitiv girias 233,14 (1).

girkłas „laudă”: Esi szaknis tawa wina dawey isz sawe girktą swewyką 130,25–26; 130,14; 161,13 (3).

a lăuda: trebuie să laud bunătatea Domnului tău 47,24; giri 239,5 (2).

bețiv: plural genitiv girtuoklu 209,1 (1).

[gis… vezi jis.]

viu, -ă „viu, veșnic”: giwas giedodamas szlowisiu 100,18; duosiu maldą Die-wuy giwamui 60,5–6…(21).

viață: 1) „viețuire”: ir per wisas dienas giwenima musu 25,17; 50,13; 2) „casă, locuință; gospodărie”: cionay mano gyvenimas 90,19–20; kaip saldus tawo giwenimay 75,3; 48,8…(16).

a trăi: giwenti 71,2; gywesių 148,24; giwęs 130,9; giwentumbei 5,10; giwenanti 113, 13…(76).

locuitor: giwentojey 150,18–19 (1).

a se alătura „a se uni”: glaudies vieniben su mumis 128,19 (1).

salcie: plural genitiv gluosniu 98,4 (1).

palat: gomuriop 98,18 (1).

a ocroti „a ocroti”: kaip waykus sawa goploia 19,18 (1).

sicriu (sl.): singular genitiv graba 149,12; grabana 162,25; 170,21…(8).

îndemn „încurajare, îndemn, reamintire”: graudenimas dekų darimop 222,18; 38,6; 220,16…(5).

a îndemna „a încuraja, a reaminti”: graudena 216,18; graudena žmones idant melstus nobaznay 219,20 (l. amintește) (3).

frumos adv.: gražey 65,5; 73,7; 84,11…(5).

frumusețe: Iszgadinta ios gražibe pirmoy 73,5 (l. krasa) (1).

a returna: lauka žiedus gražindams 153,23 (1).

a întoarce: žiwatop gražindams 138,22 (1).

repede adv.: greytay 154,14; greyčiaus 204, 17 (2).

a îndrepta „a orienta”: ležiuwa ant pikto negręž-dams 48,13–14; 250,15 (2).

griekas (sl.) „păcat, vină”: griekie 146, 24; griekamus 129,16; griekais 147,2; griekuosn 127,3…(103); || cf. vină; păcat DK 13.

griešyti (br.) „a păcătui”: griesiti 147,6; gresiom 147,3 …(4); cf. a păcătui.

griešnas (br.) „păcătos, vinovat”: griesz-nas 66,12; griesznopi 148,19; grieszniemus 123,17 (l. grzesznikom 123,16)…(32); || cf. vinovat.

griešnykas (br.) „păcătos”: griesniku 45,5 (1).

a scrâșni „a scrâșni din dinți”: sutrink dantis griesniku ant mane griežencius 45,5–6 (1).

a cădea „a se prăbuși”: po desiney desims tukstan-čių grųs 79,20 (1).

a se întoarce: griszti 127,4; grįždam dowanas paterosim 127,4 (2).

a sucì „a răsuci”: galwomis grįžiuoja 89,2 (1).

gromata (br.) „scrisoare”: gromata 245,13; 13,15; 246,17 (13).

frumusețe: grožibes 236,5; 236,12; 239,24; 241,1 (4).

grumzdimas „murmur, mânie”: niekad nesibiosiu grumzdima pikturiu 64,18–19; cf. grumzdėti.

grumzti „a se mânia, a amenința”: kunigaikszis sio iey grumzdžia 61,17; 141,20 (2).

gruntas (pol.) „fundament”: grunta 98,26 (l. gruntu 98,26); 60,22 (2); || cf. pamatas Mž. 27.

gruntavnai (pol.) „fundamental” adverb: gruntawnay 245,19 (l. gruntownie 245,20) (1).

7. Iš lietuvių leksikologijos ir leksikografijos

97

-gu particulă interogativă: Galiegu tu ta prisakima...izspildit 6,15; Jautiegu tu sirdi savo 9,3; ilgaygu 45,20; Pagužistat 199, 5—6...

gūdra „miezul nopții, adâncul nopții”: Dikay saugos sargav nakties gudros 93,5—6 (1); cf. gūdrumas.

gūdriai „cu viclenie, vigilent” adverb: serkti pats ir gudrey iaučia 112,14 (1. pilno 112, 14) (1).

gūdrumas „miezul nopții, adâncul nopții”: gudrum nakties ir auzroy tawe atmindamas 67,9—10; gudrume nakties 153,27 (1. w połnocy 153,27) (2).

gukštinėti „a se plimba”: te gukštineisi wisada čia su pawargieleis 87,16—17 (1).

guldýti (trad.) „a pune”: tawimp asz guldžiu nodieją 96,12—13 (1. Pokładam w tobie wfanie 96,12...); gulditumbim 176,16; guldinčius 173,24; guldidami 184,10; 114,18; 184,10...(8).

a zăcea: totuși zace în grădină 153,21—22; zăcea 166,12; zaci 153,8; zăcând 154,2; zăcând 158,10...(10).

a se culca: Małda să se culce pe 39,19 (1).

ispită: să nu ne duci în ispită 123,18; 138, 8; 141,10...(8).

a ispiti: să nu ispitească 36,16; ispitește 51,17; 134,10 (3).

culcuș: zace în propriul său culcuș 153,22 (1).

gvoltas (pol.) „constrângere”: gwolta ne daritum bey 236,19—20 (1); || cf. priespauda DK 34.

gvoltavoti (pol.) „a încălca”: istatimay szwenti io est gwałtawoiami 191,13—14 (1. gwałcone 191,14) (1). || vezi pažeisti.

H

hadina (br.) „oră”: vn. ga. hadina 160, 21; hadinoy 161,17; 161,4 (3); || compară cu valanda.

hadnai (br.) „cum se cuvine, vrednic”: priimt hadnay 127,10; (1. godnie 127,20) 131,26; 203,8...(7).

hadnas, -a (br.) „potrivit”: nehadnas 216,21 (1. niegodne 216,10...) nehadno 217,4; hadnays 127,8; 221,3...(3); || compară cu reikėjamas AK 31.

hadnastis (br.) „potrivire; valoare”: dg. ga. hadnastis 132,15; idant mes pažine hadnasti musu draugistes 217,24; hadnastę 217,22 (1. godność 217,24)...(5).

Heli 161,18 bis. (1).

heretikas (sl.): dg. ki. heretiku 208,21; Heretikus 41,4 (1. Heretiki 41,4) (2).

hetmonas (sl.) „conducător”: Hetmona 86,6 (1); || compară cu vadas Mž 247.

historia (sl.) „istorie”: dg. ki. Historiu 229,4 (1. Historye 229,4) (1).

honbyti (pol.) „a batjocori, a face de rușine”: hónbit 142,21 (1. hanbić 142,21); || compară cu pagėdinti.

Ch

Heruvim 150,10 bis. (1).

Christus, Christusas bis.: Christus 166,10; Christusas 29,18; Christaus 185,22; Christusa 13,6... (175). —Formele Christusas sunt întâlnite mai des, în special cele de genitiv (Christusa).

I, Į, Y

į: 1) în locul prepoziției i se folosește peste tot numai ing; 2) prefixul į- este întâlnit mult mai frecvent decât im- sau im-; vezi cuvintele cu į- (įsakymas, įsakyti...), in- (indėti, ingilti,...) și im- (impulti).

id „idant”: id daugiau ne pažeystumbim 27,11; 53,10; 80,6... (77).

În unele locuri id și idant sunt folosite paralel pe aceeași pagină (de ex., id 25,6 și idant 25,16; 91,21 și 91,21); idant este folosit consecvent (cu excepția lui 247,1) de la p. 220 până la sfârșit; cf. idant.

idant: O turesime praszit idant... teyktus mus vžlaykit 39,3—4; teykis apszwies ak is mano drasey / idant ne vžmikcia smerčia vmay 47,11—12; 118,12; 171,19... (207); cf. id.

idante: idante hadnais butumbime 131,22—23 (1); cf. idant.

idantigi: idantigi 21,5; 191,15 (2); cf. idant.

a intra: ne ieit piktu rodon 43,12; ne ieis žiamena 82,6; ieio 154,21; dg. va. ieie 83,4... (10).

[ies 134,19: eroare de corectură, trebuie să fie ies].

a căuta: ne noreikime ie szkot dunoy 172,22; grieszkau 54,2; ieszkome 129,19; gieszko-site...(9).

Eva: Iewa 178,9 (1).

ik „până la”: 1) prep. cu dativul pentru indicarea timpului: ik senibey tureki sawo maloney 70, 8—9; 169,18; 237,2... (9); 2) prep. cu dativul pentru indicarea locului: palinkies ik žianey 88,23 (1); 3) prep. cu dativul în expresii: ik gali [=ik galiu] išznikint 141, 21—22. 4) conjuncție: Tuskiankim durisna io / ik mumus atwers anas 115,13—14; 178,11; 209,2... (4); cf. iki.

iki: 1) prep. cu dativul pentru exprimarea timpului: nuo dienos iki dienay 81,17; 85,10; 107,19; 186,25 (4); 2) prep. cu dativul în expresii

98

se: dacă până la capătul vieții sale 200,26; 203,18; 220,9; 251,6 (4); a trăi până la capăt 214,10 (1); cf. ik.

įlaisti (= įleisti): a planta răsaduri: ataugay įlaysti / ne ing tikrą kelmą… 186,13–14; 186,17–18 (2).

ilgai adv.: mult timp… vzmiršt nori 47,3; ilgai-gu 47,5; 97,22… (11).

ilgas, -a: Îți voi da o viață lungă 80,17–18; 85,6; 120,6… (4).

ilipti „a se înfige, a se implanta”: ing kuną sunaus sawoia ilipik 127,13–14; dg. va. ilipiti 186,17 (2).

iltis: siarnas cu colți mari 72,18 (1).

ilgumas „dor”: giedogimay linksmi / be jokio ilguma 153,17–18 (l. tęsknośći 153,18) (1).

įmesti: aruncat în groapă 137,6; 136,26; 137,13 (3).

impedimenta 229,9: latinism întâmplător.

impulti (= įpulti) „a se prezenta, a cădea”: impuls diden giedon 89,11–12; ing liga impulsu 249,16; 67,18; 120,2 (4).

imti: 1) „a lua, a culege, a-și însuși”: moksła imt gali 204,23; macies muog io imtos 101,22; imame 11,13; imcia 103,28; vn. va. emes 219,7…; 2) „a menționa” (trad.): Ne imk downay io warda 109,14 (l. Niebierz… 109,14…); 106,3… (52).

įnartinti „a înfuria, a mânia”: kurieys tawe inartinom 22,6 (1).

a pune (= a așeza): a pus trupul în sicriu 162,25–26; 158,3 (2).

ing „în”: folosit cu acuzativul pentru a exprima 1) locul spre care se merge: skistas wanduo ing gi ieis 88,10; ieie ing bazniczą io 83,5; 114,22…; 2) cu verbele a se transforma, a uni, a alege, a se supune, a da în căsătorie: tada mirszta tuoi aus ir apsigrežia ing dulkiės 35,9–10; sujung ing vieną kuną 238,5–6; mus aprinkay ing… linksmybes 142,6–7; 141,8; 142,23; 223,24; 118,26…; 3) cu verbele a crede (foarte frecvent), a se purta, a mărturisi… (trad.): regetumbim daug sunu tikincu ing tawe 33,9; 77,19; redos ing szwentą wardą io 67,22–23 (l. się sprawują w imię święte jego 67,23); 200,12; 225,5; 238,14; 240,3; 244,15…; 4) ing kurio isodinay szakni 71,24 trebuie considerat o greșeală de corectură (= ing kurią)… (70).

ingi: ingi 63,20; 112,16 (2); cf. ing.

a adânci (= a se adânci): acel cuțit nu va pătrunde 79,21 (1).

a dobândi (= a obține): omul trebuie să… ingit /aba pateriot 247,22–23 (1).

instrumentas (lat.): instrumentu 102,9 (1).

particular, -ă „special, personal”: Ipacias naștere… a regelui 152,14–15; 197,25 (2).

și: adevărul îl adeverește /și acea iubire ne-o dăruiește cu laude 16,26–27; 19–20; 20,25; 22,25; și va da căi de tot felul de griji/ și de el nu va cădea 43,17,19; Iar ei înșiși nu vor înțelege 67,17… (844).

și: inima plecată și umilită 64,6; 72,19; 78,21; 81,10; 95,25; 110,15; 138,15; 145,26; 176,3… (23); cf. ir.

poruncă: porunca ta /să te izbăvească de dușmani 36,13–14; 92,9; după legea și porunca lui însuși 192,13–14; 201,2; 235,20 (5).

a porunci: Apoi poruncește-le și lor 171,10; poruncește 192,1; a poruncit 105,13; a poruncit 236,13… (13).

a altoi (a înrădăcina?) (pol.) „a implanta, a insufla”: isciepiti 245,6; isciepiti 14,12; ne ing tikra kelma isciepiti 186,13–14… (5); || cf. a lăsa să intre.

a se încredința „a se preda, a se implica”: vezi că m-am încredințat armelor tale, Doamne 89,12; și să nu vă încredințați nenorocirilor trupești 234,22 (2).

a se înspăimânta (a se speria?): de ce mă voi înspăimânta /când dușmanul pândește 53,2 (1).

a se ramifica (a se ramifica?) „a se răsfira”: ramurile se întind /s-au ramificat larg 73,8 (1).

a se îndrăgosti (trad.) „a îndrăgi”: ca omul, îndrăgostindu-se de tovărășie… să nu trăiască singur 233,6–8 (l. rozmiłowowszy się towarzystwa 233,6–8) (1).

a se convinge (?): iar cei care nu mă rabdă /toți cei ce se încred în mine vor pieri 53,4–5 (1).

a se ascunde „a se piti”: atunci cel rău s-ar ascunde /ca să nu fie înaintea Domnului 149,12–13 (l. tam by się rad zły skrył 149,12) (1).

a năvăli: năvăli acolo un leu 72,18 (1).

a despărți (?): Nu mă despărți de iad împreună cu tâlharii 52,13 (1).

a planta: Acela va fi ca un copac plantat 43,16; am plantat 71,24; 72,8 (3).

lege (trad.): ca să acționăm potrivit legii Domnului Christusa și după rânduiala Apostolului 191,7–9; 231,20; 236,19… (11); cf. a institui.

a institui: (trad.) „a întemeia, a înființa, a pregăti”: Del to swetasti istatey 129,23 (l. świątość wstawil 129,24); Waciara sawo istate 215,4 (l. wieczerzą swoją postanowił 215,4); 9,13; 191,23; 205,20; 207,20; 236,14 (1).

întemeietor (trad.) „creator, organizator”: Kas ira istatitoio weczarios Pona? 13,10 (l. kto jest wstawcą… 13,10) (1); cf. a institui.

^7*

99

din: 1. Prepoziția din este folosită cu genitivul pentru a indica: a) locul: Id ištrauk­tum­bey iš rankų piktui 103,12–13; scoate-ne din gâtlej 114,4…; b) timpul: din rita dekawokim 38,10…; c) cauza: din răutatea lui se va ridica împotriva mea 44,10; 59,26; 86,22…; d) modul: să facem aceasta dintr-odată 181,26…; e) excepția: după aceea unul dintre ostași i-a străpuns coasta 162,15–16; 222,20…; f) traduceri literale: și frica lui din inima sa 95,8 (l. I boišie iego z serca prawego 95,8)…; g) diverse alte cazuri: Scoate-mă din marea mea suferință 102,21–22; Iar folosul acela îl vom dobândi din primirea lui 126,24… (178).

2. În câteva cazuri, din este folosit cu mine, tine: Să nu se bucure de mine 47,16; dă din tine un gâtlej sănătos 130,25–26; 224,24; 239,21.

3. În titlurile „Despre învierea din morți” (166,1–169,1), formele de acuzativ trebuie considerate greșeli de tipar, deoarece înainte (165,17) este folosit genitivul.

4. Prepoziția din este folosită ca prefix (vezi cuvintele cu din-, de exemplu a flămânzi, a albi…). Pe lângă din, în mod la fel de obișnuit (dar mai rar) se folosește prepoziția iż; uneori cele două alternează chiar pe aceeași pagină (isz 69,11 și iż 69,2; 166,25 și 166,5…).

a înrădăcina „a prinde rădăcini, a se fixa”: Zodi sawa szwentą teyki­si išaknint sirdisna 31,10–11 (1).

a flămânzi: panenek mus atawwius sawo išzalku­sius 221,8–9 (1).

a albi: ca zăpada voi albi 63,7 (1).

a pângări „a murdări”: penukszla kaip kiaules ir szunes neiszbiaurintu 209,6; išzbiaurin­tumbim 194,5; dg. va. išzbiaurinti 193,12 (3).

a rosti „a spune pe larg, a exprima”: del tos io izbi­lotos meyles 119,18; 224,19 (2); cf. ižby­loti, a rosti.

a împrăștia: Jo neprietelus wisi per szalis izs­blaszką 87,21–22 (1).

a arde: anglis ugnie iszdegin­tos 90,17–18 (1).

a îngropa: „a înhuma” în mormântul său a îngropat 162,24 (l. pochował 162,24); kìeles… kurs buvo iszdetas 166,11 (2).

a preda: 1) „a da înapoi” (trad.): vż juos kuną iszdawey/ ir krauius sawus išzleiey 130,15–16 (l. za nie swe ciało wydał… 130,14); 207,22; 221,18; 223,22… (13); 2) „a trăda”: vż trisdesimts pengiu… iszdawę 160,2–3; 215,10 (2); cf. ižduoti.

mâncător de oameni „crud, nemilos”: nes žmoniu išzeda /ant musu gatwu pasikiele 71,5 (l. okrutny 71,5) (1); cf. akrutinykas.

a ieși „a ieși, a se ridica”: Nors isz swieta per smer­ti iszeysiu 122,6; 134,10; pameski ta afiera pats /kuri iszeis is wienu sirdies 64,10–11… (6).

ieșire: ans serkt tawo iszegima 91,23 (1).

a strica: Iszgadinta ios grožibe pirmoy 73,5 (1).

a pieri „a dispărea”: del to gie iszgaisz 55,21 (1); cf. ižgaisinti.

mântuire (trad.) „răscumpărare, salvare”: iszganimas 143,23 (l. zbawienie 143,25…); iszganimop 181,3; 224,13… (38); cf. ižganymas, išgelbėjimas.

a mântui (trad.) „a răscumpăra, a salva”; iszganey 202,11 (l. zbawil 202,11) (10); cf. ižganyti.

mântuitor, -oare „salvator”: iszganitinga­me 197,4; iszganitinga 222,14 (2).

mântuitor (trad.) „salvator, răscumpărător” bis.: iszganitoias 242,17; iszganitoiau 202,7; 245,25…(7); cf. ižganytojas, išgelbėtojas.

salvare: del žmogaus iszgiaibema 163,20 (1); cf. išgelbėti.

a salva: nuog wisu grieku esme iszgiaibet 213,9; iszgiabliey 202,10; iszgiabietu 161,20.

a izbăvi: iszgi ginkla sawa 72,17; 153,3 (2); cf. iš.

[išgialbema, išgialbeti… vezi išgelbėjimas, išgelbėti].

a vindeca: O io ronemis melinomis iszgiditi esme 244,5; 251,17; 251,23 (3).

a auzi „a asculta”: iszgirsk… szawkientigi sawęsp 44,17; 76,11; 133,5… (6); cf. ižgirsti.

a răsuci „a se abate, a devia”: isz kalibės krik­sčionisz kos ne iszgręztumbei 234,16–17 (1).

a răsturna „a răsturna”: Piktasias žmones wisas isz wietos iszgrawia 101,14–15 (1).

a obosi „a osteni”: Kada dwasia mano iszilsta 99,19 (1).

a scoate „a scoate, a elibera”: isz welno rankos izzeme 166,2 (l. wydal 166,2) (1).

a arde „a arde”: widurius mano ugnia sawo izkaytink 51,17–18 (1).

a pleca „a călători”: Duok laymingay iškakt mums 144,3–4 (1).

elocvență „justificare verbală”: idant iszkalbos ne­rascia sawimp 63,2–3 (l. wymowki 63,2); Tures gausey ant iszkalbos zodzia 93,25 (2).

a rosti: 1) „a spune”: Iszkalbejes tatay /grau­dena žmones 219,19–20; 2) „a povesti” Vż tokias giaradeystes neizskal̄bamas 17,2

100

(l. niewymowne 17,21); din iubirea nerostită 29,15; 30,9 (6); cf. izkalbėti.

iškammunikavotis (hibr.) vb.: iškammunika-woies 209,19 (l. exkommunikuia 209,19) (1).

iškelti „a ridica; a înălța”: iszkiele rankas sawas 87,2; serkti ir kieleywius /iszkieldams pawargusius 101,11–12 (l. wywyższając 101,11); 142,18… (6).

iškiai „în mod clar” cu v.: iszkley… piktina 204,24; 206,4; 213,25 (3).

a îndura: iszkęsčia kalawiia kirtima 60,12 (1).

išklausymas: apie iszklausimą mielą tawo 135,6 (1); cf. išklausyti.

išklausyti „a auzi, a lua în seamă, a împlini”: id teyktumbeis iszklausuti 117,9; iszklausis 119,11; iszklausi 137,24; 184,22… (25).

iškoroti (hibr.) „a pedepsi”: ne iszkorojęs 191,12 (1).

a păstra: 1) išlaikit baymey… ir tikroy wieroy 199,10–11 (1); 2) sieymielę… patogtey… išlaikyt galetumbit 235,1 (1).

a elibera (= a elibera): palenkies sawo gawo /dusíą tuoy iszlayda 161,26–27; winnicia potam erszkiecius iszlaydo 72,5–6; Iszlaydo biaurus žodzius isz sawo piktibes 86,22 (l. puścił 88,23); O po pirmamuy ne išzlaiski isz gieribės 104,10–11; id galetumbi tiszlaisti waysiu 127,14 (l. wypuścić 127,14)… (6).

išliejimas: Krauiu sawa iszlegimu 130,27 (1); cf. išlieti.

išlieti: ir krauius sawus iszleiey 130,16; iszlietas 126,9; 131,7… (10); cf. išlėti.

išlyginti „a compara” (?): Praszome neizzlignintos gieribės tawa 29,13–14 (cf. l. niez-mierney 29,15) (1).

išliuosavimas (hibr.) „eliberare”: iszluosawimas 143,25 (1); cf. išliuosuoti.

išliuosuoti (hibr.) „a elibera, a descătușa”: iszluosuot 224,7; iszluosok 77,18 (2); || cf. išvaduoti.

išmania „înțelegere, pricepere”: Duok iszmania noro savo 23,25 (l. zrozumienie 23,24) (1).

înțelegere „pricepere”: dăruiește-mi înțelegere 21,22; 217,19–20 (2); cf. a înțelege.

a înțelege „a pricepe”: ca să puteți înțelege faptele și a le cunoaște 218,11; înțelege 74,9; ai putea înțelege 239,25; înțelege 233,21; înțelege 195,24; de neînțeles 206,8 (12).

a înviora: inimă… tu însuți, de piatră, învioreaz-o 184,25 (1).

încercare „testare”: Iar aceasta este încă o încercare a noastră 217,16–17; 205,14… (4); cf. a încerca.

a încerca „a testa, a cerceta, a se convinge”: dacă astfel nu poate încerca / să încerce și alții 204,21; Să se încerce pe sine însuși 205,1; 217,13… (5).

a alunga: Și slava lui dintre oameni să fie alungată 87,25–26 (1).

a înmuia „a face moale”: tu însuți înmoaie inima împietrită 23,23 (1).

înțelept „chibzuit”: înțelept 2,13; înțelepții 158,19… (4).

înțelepciune: 1) „pricepere”: arată-ne puterea ta și înțelepciunea cerească 142,14–15; 62,24; 83,2…; 2) „conștiință”: ca… să putem trăi… cu conștiința noastră bună 32,17–20 (l. z dobrym sumieniem 32,19)… (8).

a învăța: Învață-ne aceasta 184,12; învață 9,18; pers. a 3-a să învețe 206,20; învățat 200,26… (9).

a învăța: să învățăm pedeapsa 155,4 (4).

a disprețui: a disprețuit marea lui dreptate 120, 24–25 (1).

a nimici: să nimicească toate nedreptățile mele 62, 4–5 (1); cf. a pieri.

a șterge (a nimici) „a nimici”: totuși îți voi șterge păcatele 122,7; a nimici 141,22 (2); cf. a nimici.

mărturisire (trad.) „recunoaștere, rostire”: Despre mărturisirea păcatelor și căința lor 144, 8–9 (199,14); Aici trebuie să fie mărturisirea credinței 199,14–15; 210,3–4… (16); cf. a mărturisi.

a mărturisi (trad.) „a recunoaște, a spune”: nu vreau să mărturisesc credința… 209,9–10 (l. wyznać 209,10…); 220,8; iar prin cuvinte mărturisesc că și omul este păcătos 205,2–3; ați mărturisit 200,12; mărturisind 210,1… (16).

a ponegri: iszpeykta ta szwenta sprowa 191,11 (1).

împlinire (trad.) „îndeplinire”: iszpildima wiso prisakimo 85,20–21 (l. wypełnieniu 85,22). 133,23 (2); cf. a împlini.

a împlini (trad.) „a îndeplini, a înfăptui”: ką žadeiey wis iszpildey 24,21 (l. spelnił 24,21); iszpildęs 180,18… (7); || cf. a face.

a răscumpăra: mus noredams iszpirkt /teykieys kūną priimt 151,2–3; iszpirkay 202,9; iszpirkta 16,24 (3).

a jefui: wisą turta swetimi iszplesza 87,20–21 (1).

a se revărsa „a curge afară”: krauiey wanduo iszphudo 162,16 (1).

a alege: su wisays tays /kuriuos iszrinkay 156,5; iszrinktus 142,19; 180,18… (10).

101

a dezlega (trad.): Malžẽnstwą… tiktay smertis iszrisza 232,23–24 (1. rozwiezuje 232,25) (1).

a răni (regional) „a vătăma”: Kurie iaučiat sirdi sawo iszronitę 126,15; iszronitas 251,22 (l. zraniony 251,21) (2); ‖ cf. a răni.

a mărturisi: iszsakiusiu tat Ponuy sawam 99,16–17 (1).

a epuiza: ne iszsemta wersme mėyles dides 146,2–3 (1).

a se înălța „a se preamări, a se mândri”: dręsa kalbėti ir tuo isziskalti 142,3 (1).

a însemna „a exprima”: Tas wardas /su mums Diewas/ iszsimana 156,24–25 (l. wykłądą 156,24) (1).

a se slăvi (hibr.) „a se face cunoscut”: isislowiõ 166,22 (l. rozslawilo 166,22) (1).

a se rătăci (trad.) „a se abate”: isz tenay sudit /neduokime neywenam iszsiwest 172,27 (l. zwodzić 127,27) (1).

calcul „socotire”: Cionay turi but iszskaitimas reikahu surinkima 219,20–21 (l. wyliczenie 219,20) (1).

a rosti „a spune pe de rost”: Atlaysk mumus musu kaltes /iž neiztariomos mėyles 22,17–18 (l. niezmierney 22,19) (1); cf. a spune pe de rost, a rosti.

a se revărsa: Iztekiejo swietastis musu iszganima 162,18 (l. wyciekły 162,18) (1).

pată „pată”: iztepimas 192,25; 198,16; 251,21 (3); cf. a păta.

a păta „a murdări, a înnegri”: Iszwisk moteri sawo nuog Antikrista izstepta 133,26–27; 193,5; 246,6 (3).

a nimici (regional) „a distruge”: iszterjot 141,21 (1); ‖ cf. a nimici.

a întinde: isztiesęs… rankas 164,10 (1).

a lovi: kad weias didis isztinka /žiedas žiámen puolą 85,4–5 (l. wderzy 85,4) (1).

a se topi: kaip aliejus isztirps 88,11–12 (1).

a scoate „a trage afară, a salva”: ir isztraukey isz gierkles 89,17–18; isztrauktu 16,20; isztrauktum bey 103,12… (15).

a alunga „a izgoni”: isztremey… wisus pahoni 71,25 (1).

a elibera „a elibera, a răscumpăra”: žmones iszwadawa 148,15; iszwadawęs 128,19; 152,18… (4).

a călăuzi afară (trad.) „a scoate”: kurs iż wisu silwartu mane iszwadžioi 45,14–15 (l. wywodzić 45,15) (1); ‖ cf. a scoate.

a elibera (sl.) „a elibera, a izbăvi”: mus iż… paskandina smerčia io brangia iszwalninay 30,15 (1); ‖ cf. a elibera.

a scoate: 1) iszwedziau tawe iż žiames Eghipta 4,4–5; 100,12; 107,6; 2) „a da rod” (trad.): idant waysiu iz sawe iszwestu 239,21 (l. płod wywiedli 239,21); iszvezdamas 232,15 (2).

a dezrădăcina: iżgi szakniu iszwerst 141,22–23 (1).

a vedea „a zări”: Duok iszwisti… pakaiu 96,4; iszwido 195,8; iszwidę 154,14… (14).

a introduce: wiernuus ten iwedei 151,6–7 (1).

a dezvolta: ir iwiste wistikłan 158,2 (1).

Izapas: M-a făcut de râs Izapu 63,5 (1).

Israel: Izraelaus 96,4; Izraelau 91,12… (5).

Isac: Izoku 223,14 (1).

dinspre: iż 6,8; 22,17; 42,6; 166,5; iż sawę 225,9–10… (48); cf. dinspre.

a împrăștia (= a risipi): iżbarstis kielus piktuosius 44,7 (1).

fugă (= ieșire prin fugă): ir ner wietos ant iżbegima 100,2 (1).

a spune tot (= a spune tot): neižbilomą 34,18 (1); cf. a spune tot.

vistierie 1) „avere”: brangiausiu iżdu žodžio sawa szwento apidowanioy 30,18–20; 2) „tezaur”: iżda atawere /dowanas dides dawe 154,24–25 (l. skarby swe otworzywszy 154,24); 186,8 (3)

a trăda (= a preda): iżdawe 124,13; iżduotas 13,22; 126,8… (7); cf. a preda.

a nimici (= a extermina) „a distruge”: Nes wargios žiames tikray iżgayswintos 66,14–15; Iżgaysink iuos rustibey didey 104,14 (2);

a putea să se apere (= a se putea apăra): vždenkt stipra o neižgaleta ranka sawo 39,13; (l. obronną 39,13) (1).

mântuire (= salvare): iżganimas 45,7; 73,14; 129,10… (5); cf. a mântui.

a mântui (= a salva): iżganik 71,4; iżganitas 6,21; 67,21 (3); cf. a mântui.

mântuitor (= salvator): vn. ki. iżganitoia 29,23; 64,18 (2); cf. mântuitor.

spaimă (=frică): vžmirsę iżgąsties ir gieradeystes tawo 26,16.

salvator (=mântuitor): vn. ki. isgialbetoia 26,3; 28,14; 40,6… (5).

dinspre: iżgi 16,7; 19,12; 47,24; 57,4; 58,24; 68,15; 74,15; 83,13; 88,17; 94,18; 98,26; 100,12; 106,23; 122,19; 140,15; 141,22; 161,5; 167,19 (18); cf. išgi.

[ižgialbetoia vezi salvator.]

a auzi (=a auzi): iżgirski… rugăciunile mele 55,6 (1); cf. išgirsti.

expunere (=expunere) (sens.) „prezentare”: Avem o scurtă iżguldymą 106,20 (1).

a însemna „a marca, a însemna”: tesi teyk ius mieli waykialey iżimet 201,15 (1).

102

a rosti (=a spune): neizkalbetas 38,12 (1); cf. iškalbėti.

a vărsa (=a vărsa): și în sângele Său vărsat pentru noi 14,20 (1); cf. išlieti.

mărturisire (=mărturisire): izpazinimas 7,23; 29,6 (2).

a mărturisi (=a mărturisi): Ižpažįstame 27,23; išpažincia 70,10; išpažindami 14,15... (4).

a se împlini (=a se împlini) (sens.) „a se împlini”: išsipilde per io vžgimimą 152,9 (l. šię spehilo 152,9) (1).

J

[jai, iai, jaigi, iaygi vezi jei, jeigi.]

jalmužna (pol.) „pomană, ofrandă”: ialmužnos 225,23 (1); || cf. duosna, dovana.

Japas 138,15; 242,11 (2).

Jardonas: Jardona 59,22 (1).

jau particulă: Aici începe deja păgânismul celor de acasă 15,2–3; 71,10; 132,17; jaw 213,5; 245,5... (86). În unele locuri jau funcționează ca particulă de întărire, de pildă: toliau 20,21; toliau 250,20.

jaunybė „tinerețe”: nuog iaunibes mano szaukiu 69,10 (l. mlodosći 69,9); 71,5 (2); cf. jauniškė.

jaunikis: 1) logodnic (?): iaunikis 234,8; Jaunikop 233,12 (2); 2) „tânăr”: iaunikiu... (1).

jauniškė „tinerețe”: vi. ki. iauniszkes 242,3; 249,6; 249,10 (3).

a simți: te jaut malone 55,17; iaust 149,3; iaucia 67,16; Jautiegu 9,3... (15).

taur: iawcia 5,19; 109,5 (2).

jei: unii dintre care, dacă noi nu vom avea, vom pieri cu toții pentru totdeauna 135,14–15; iey kitaip tay manimp wietą turetu 98,21; 242,21... (61).

jeib „dacă”: ieyb 128,11 (1).

jeigi „dacă”: iaygi 242,14 (1); cf. jei.

jednočius (pol.) „împăciuitor, unificator”: jednočiaus 145,8–9 (l. jednacza 145,8–9) (1);

jednoti (pol.) „a unifica, a uni”: O kad teypag mes amžiną paskandinimą del to ragawima iednoiem 217,1–2 (l. dla takiego pożiwiania iednamy 217,2) (1); || cf. sujungti.

Ierusalim: la Ierusalim 92,13 (1); Jeruzalem 64,9; 94,20... (9) (indeclinabil); Jeruzalaus 158,21 (1); Jeruzolimas 98,24 (1).

Iisus, Jezusas: Jezus 13,16 și Jezusas 159,15; Jezaus 166,26 și Jezusa 29,22... (64).

el, ea, ei, ele: gis 18,14; gi 153,9; io 2,20; ioia 4,27; ios 9,9; iam 64,5 și iamui 61,21; iey 200,26; gi 17,25; ią 183,7; iuo 119,13; iame 220,11; iop 149,5; iampi 115,6; iampe 251,9 (2), iosp 9,8; gie 114,15; iu 71,27; giems 101,11; iemus 171,4; iuos 74,13; ias 70,23; ieis 76,20; iomis 249,18; iuose 75,22; iump 158,7... (544). ies 134,19 trebuie considerat o greșeală de tipar (=ios).

În sensul lui „el” se folosește și anas (cf. anas).

el: gisay 88,14; 191,19; 231,17 (3).

că: Jog 13,16; cf. juog.

jokias, -ia „niciunul“: nu se găsește niciun lucru 230,20; neiokia 245,2; iokios 45,4; neiokiu 105,16... (22); cf. joksai.

niciunul: neioksai 192,24 (1).

Iacov: sg. gen. Jokuba 100,25; 239,16... (3).

Ioan: Jonas 178,24; Joniep 244,17... (6).

a îndemna „a încuraja“: și spre lucruri bune să-i îndemne mereu 28,9–10 (1).

Iuda, Iudaș: Judos 186,19; Judosius 160,10 (3).

doar: Chiar și vrabia mică... nu cade la pământ 140,13 (1).

jug: căci este un lucru bun pentru bărbat să fie legat de jugul umblării tinereții 249,7 (1).

negru, adj.: sg. nom. iuoda 103,7 (1).

că: de aceea facem aceasta pentru tine /că binevoiești să ne ierți 116,21–22; și din multe altele se vede /că noi nu avem nimic de la noi înșine 242,24... (98); cf. jog.

a râde: și râsul îl faci 89,7 (1).

a face pe cineva să râdă: care îi faci să râdă pe cei întristați 113,4 (1).

a râde: de necaz râzi 140,20; râzând 45,19... (3).

brâu: brâu 88,13 (1).

a purta brâul: să se încingă astfel cu brâul, să-l poarte pretutindeni 88,13–14 (1).

Iosif: Juozapas 162,23; 153,6 (2).

voi: pe voi 98,8; al vostru 199,25; vouă 148,10 și vouă 200,5; cu voi 199,23... (100).

K

a atârna „a sta suspendat”: pe cruce... atârna 112,21; atârnând 252,15 (2).

kač (dial.) „deși”: kač 49,7; 166,19 (2); || cf. deși.

kačiais (dial.) „deși”: kačieyb 59,22; 133,16; 194,11... (5); || cf. deși.

kačiaigi (dial.) „deși”: kacieygi 62,21 (1); || cf. deși.

că: 1) „că”: Că vedeți că folosul vă vine din îndurare 68,14–15; puterea ta s-o cunoști /că prin minune ai arătat-o 137,3–4... (aproximativ 125); 2) „când, în timp ce”: Când i-au condus împreună /cercetașii au ajuns 90,24; și ne-ai făgăduit să ne asculți mereu/ când ne rugăm în numele lui 196,15–16; 246,2... (aproximativ

103

47); 3) „dacă”: Kad kurią tiktay dieną griesznas žmogus pasimetavotų piktibey saway… în acea zi nu vreau să-mi amintesc de păcatul lui 248,20; 4) particulă emfatică: o teyp kad jau iš wisokiu szalu reykalingi esme abginimu 135,13; 85,2.

kada: 1) „cândva; vreodată”: idant tą walandą kada kunay musu atsilseyma ims… 38,24–25; nes nežina žmogus kada iop smertis ateis 149,4–5; Ponuy buk garba /kuriop kada szaukiau 55,23; atmindamas wisokius perszokius savus/ kuo tiktay kada Pona Diewa pažeyde 247,3–4; 153,9; 232,10; 234,16… (35); 2) „că”: idant mums duotumebey… žodi tawą/ kada gi giaray perminatumibim 176,13–15; 141,2–3; 142,4; 144,18; 179,18; 230,17; (7). Uneori kad „când” și kada sunt folosite în paralel pe aceeași pagină, de pildă 67,4 și 67,13; 139,26 și 139,27.

kadangi: kadangi 126,20; 191,11 (2); cf. kada.

deoarece: deoarece… tewuy musu pasidaboio 15,10; 191,3…; deoarece 172,20; 179,21 (12).

kaimynas „un anumit iobag”: id naujeys butumbim io kayminays 120,11 (1).

kaip: 1) conjuncție: kaip buvo pirm ir nunay /taip bus wisada amžinay 86,14–15; o tegul wisad stoiesi/ kaip tu pats nori 116,11–12; 123,22…; 2) în comparații (adverb): nuplausi mane kaip sniegas išzbal­s iu 63,6–7; 75,12; 88,22…; 3) „când”: Nes žmogus kaip jau numirs/ žiame praris 100,22; …(176).

kaipa, kaipagi: kaypa 47,3; kaina 117,4; kaipagi 6,21; 9,8; 209,13; 225,1 (6); cf. kaip. Uneori kaip și kaipagi sunt folosite în paralel

kaipo, kaipog: kaipo 34,6; 66,11; 98,11…; kaypog 138,14… (11); cf. kaip.

sabie: Nes pigiaus isskėčia kalawiią kirtima 60,12; 67,18; 90,23 (3).

limbă: neteisus saway kalboy 65,20; Kalbos 90,17; 172,4 (3).

a vorbi: cu glas omenesc cuvintele 219,7–8; a vorbi 142,3; vorbind 53,27; vorbind 244,23; vorbind 178,7; vorbind 148,9… (62).

munte: al muntelui 48,8; spre munte 60,8; 91,3… (5).

kaltas, -a: 1) „vinovat, păcătos”: kaip mes atłaydžiame sawiemus kaltiemus 10,23; Nesang gis persekioia nekaltagi žmogų 88,5–6; 199,16; 216,22…; 2) „dator, obligat” —

„îndatorat, obligat”: ką buwam kalti tay darem 242,20; 235,17; 15,17… (23).

kaltė „vină, păcat”: Pasikielė su kariu be wisokios kaltės 86,24; Atłaisk mums musu kaltes 118,21; kienteia del musu kaltes 110,22–23… (12).

kaltÿbė 1) „vină, păcat”: Atłaisk mums musu kaltibes 165,16; 114,20; 120,23; 2) „datorie”: kaltibę sawa girdieiey 235,8 (l. powinność swą słyszał 235,8); 231,1; 234,16… (6).

păcătos: iar păcătoșilor noștri le vom ierta 125,27 (1).

a acuza: înșiși se acuzându-se pentru ele 125,23 (1).

păcătos: iar păcătoșilor noștri le vom ierta 125,27 (1).

a acuza: înșiși se acuzându-se pentru ele 125,23 (1).

frâu: totuși, de la frâie și de la zăbale se liniștește îndată 58,7 (1).

suferință: Cel mai bun poate să-mi aline toate suferințele 67,3–4; 163,4; 163,11 (3).

răbdare: mare este răbdarea ta 164,26; 138; 169,18 (3).

răbdător: adj. răbdător 118,12 (1).

a domni (formă veche): a domni 113,10; a domnit 20,19; domnind 207,14; domnind 184,4… (18).

regat (formă veche): regat 10,25; regat 18,13; în regat 163,12… (31).

rege (formă veche): Regele este foarte puternic 81,6; Regelui 33,20; 150,25… (25).

războinic „luptător, adversar” (?): războinicul nostru învinge 120,27 (1).

a lupta „a se bate”: dă-ne să luptăm împotriva noastră 141,17 (1).

luptător „combatant, adversar” (?): Și dă-ne puterea să-i învingem pe luptătorii grei 145,25–26 (l. boiowniki 145,25) (1).

război „război”: S-a ridicat la luptă fără nicio vină 86,23; 138,9 (2).

a atârna „a fi suspendat”: atârnând între hoți 120,27 (1).

fierbinte, -ă: išz pekłos karsztos 78,16; 58,20; dg. ki. szitansiu 205,20 (3).

căldură: Karsztibes Saules niekad ne bijosiesi 91,17.

dată „oară”: ką artimam kartą žadeia 48,21, 160,21; 216,5… (8).

amar, -ă: kartu girkłą dawe 161,12; karcios 164,9; karčiausių 165,2; 171,27 (4).

ce: apare cu funcție de pronume interogativ, relativ și nehotărât, de exemplu: todel tawe klawsiu

104

/cine ești tu? 2,10; și ce sperăm că vom primi de la el 38,17; despre ce nu ne îndoim /că vei face aceasta 197,18; ce anume 53,2; pe cine 218,3… (116).

ce oare: kasgi 48,6; 243,13 (2); cf. ce

kastyria (pol.) „jucător de zaruri; escroc”: dg. ki. kastiriu 209,1 (l. kosterow 209,1)

catehism (sl.) bis.: katachizmas 7,1; 14,1; 29,7… (9).

katig(i) „că, doar”: Iszmokie mus… katigi ne kursay klausą žodžia est pagirtas /bataig kursay pildzia 184,12–15; katig 145,13 (2).

a ucide „a omorî”: dg. kl. kauienčiu 208,24 (l. zdraycow 208,24) (1).

os: Sutritni kaulay 63,10; 36,20; 88,11 (3).

a blestema „a ocărî”: O širdie kiekvie 65,5 (1).

călător: kieleywiui 146,5 (l. pielgrzyma 146,5); 32,3; 101,12 (4).

drum: Asz kiałas /teyse/ szwiesibe 121,20; kiałan 78,10; 95,5… (25).

călătorie: kieliawimu 182,13 (5).

ridicare „înviere”: nuog kielimo mano 66,10; 113,7; 165,23 (3).

butuc „trunchi”: ing tikrą kielmą isciepiti 186,14; kielman 186,16 (2).

a se ridica: o pirmiaus kad anksi kielasi 15,7–8; iey tikit /kad isz to wiso ne galim kialtis 198,14–15 (l. postwąc 198,15); Noris kiel-sis koksai musis 53,7–8; kialkigi 180,21; kialanti 154,5; kialdams 55,8… (36).

vită „animal de povară”: vienok daržiney guli /sawa kiältuwu guolij 153,22 (1).

a suferi: tey kies cionay kientieti dela žmogaus 159,16–17; kienteiey 147,12; kienči̇encios 242,11… (8?); cf. kęsti.

răzbunare: prapulsit izgi kierszto mano 74,15 (1).

a îndura „a suferi”: kursay del io čia wargą nor kįesti 140,6–7; kienčiu 60,10; kiente 163,6; kies 201,1; kiestum bey 234,11; kiencias 84,8… (19).

a se întinde „a se desface”: kur žialent žohe sawa žiedus kiacia 50,20.

a intenționa „a promite”: Nesang tokiu wisada kietin Diewum buti 65,18–19; 113,7 (2).

în patru feluri adv.: kietweropay tay noriu atpildit 248,16 (1).

al patrulea, a patra: Kietwirtas 3,18; vn. vie. kietwirtoi 4,15; 33,11; 193,28… (12).

patru: Kieturi 3,15; kieturias 81,25… (6).

patruzeci 170,17 (1).

[kiacia, kiałas…, kiałtis…, kiałuwu, kiatu-riasdešimts žr. kęsti, kelias, keltis, keltuwa, keturiasdešimts.]

scroafă: kaip kiaules… neiszbiaurintu 209,5–6 (1).

[kiekykė žr. keikti.]

cât: 1) cât numai aceasta este bună printre noi 212,13–14; 216,5; 240,25… (6); 2) îngrijindu-se cât mai mult de locurile protejate 57,17 (2).

ciekas „cât“: de aceea faceți câte unul de fiecare dată, veți cânta în amintirea mea 15,5–6; 216,3 (2).

[kiekwieropas 148,2: greșeală de corectură, trebuie să fie kietweriopas].

fiecare, -e: kiek wienas 43,11; kiek wien 102,11; kiek wienam 95,21… (13).

Kiek și wienas, -a… se scriu separat.

[kielavimu, kieleywiui, kielimo, kielmą, kienteiey, kierszto, kįesti, kietin, kietwirtas, kieturi… žr. keliawimas, keleivis, kėlimas, kelmas, kentėti, kerštas, kęsti, ketinti, ketvirtas, keturi…].

dur adj.: inimă împietrită, înmoaie-o tu însuți 23,23 (1).

kirmelė „arătare, balaur“: Tu Lawą și kirmelę pamisi 80,10 (1).

lovitură „accent“: Nes pigiaus iszkiescia kawa kirta 60,12–13 (1).

altul, alta: să nu fii nimeni altul 65,14; kitamuy 115,4; kiton 186,17; kitiemus 123,17… (41).

altfel adv.: kitaip 28,21; 206,9 (2).

de alt fel: ca să am bucurie de alt fel 98,21–22 (1).

viclean sl. „înșelător, viclean, șiret“: kitras 178,8; kitroio 20,25 (2).

viclenie (sl.) „înșelăciune, șiretlic, viclenie“: kitrastimis 39,10 (l. chytrościami 39,9); 175,15 (2); cf. șiretenie; șmecherie Mž 258.

șiretenie (sl.): kitribe 65,25; 19,21 (3); cf. viclenie.

în altă parte adv.: kitur 193,22; 243,7 (2).

rătăcire (=rătăcire) „greșeală, erezie”: o kaydeimams tiemus galą padaryti 73,2–3 (1); cf. a greși.

a greși (=a rătăci) „a greși, a rătăci”: klaidet 114,7; pers. a 3-a kaysti 82,2 (2).

klapatas (br.) „necaz, grijă”: ramink tu musu klapatus 135,19 (pol. kłopoty 135,20) (1); cf. grijă.

a îngenunchea: klaupeši 207,3 (1).

[klausakimas 6,20 și 6,25: erori de corectură, trebuie să fie klausimas; cf. 6,14 și urm.]

ascultare: ir klausimop io pakauiju mus renki 30,20; 187,1 (2); cf. a asculta.

interogare: ir klausimeima aba dasižinoimą 204,7 (1).

ascultător: o labiausey klausitoiu sawo 204,9 (1).

105

a asculta: Tes pakaius io valos klausantiemus 157,12; te klausa Pona sawęsp kalbančia 149,20… (24).

a întreba: klausėgu 61,9; klauzdamiesi 154,16; 198,21… (10).

hambar: hambarul este plin 46,19 (1).

a se închina (dial.)a se pleca: neturite giemus kloniotis 107,15; 4,11–12 (2); cf. a se smeri.

a îngenunchea„a sta în genunchi, a îngenunchea”: klūpauti 65,20; klūpawiamę 26,10; klūpaudami 81,12 (lė vpadaią 81,13) … (4).

kocerystė (pol.)„credință rătăcită”, biser.: koceris-tę 134,3 (l. kacerską moc 134,3) (1); cf. klaidéjimas.

de ce: Kodėl tavę… žmogum sutwere 2,16 (1); cf. kodrin.

de ce oare: Kodelgi 64,14 (1); cf. kodel.

kodylas (subst.)„tămâie”: dawe sawas dowanas auksą kodilą 158,24 (1).

kodrin„de ce”: kodrin 60,8; 65,9; 115,9(3); cf. kodel.

picior: lutą kojoms sutrisi 80,11; koiump 225,1; 182,6… (9).

care, -re: koksay 53,8; koki 99,25; kokiuo 192,7 (13).

kolai (=până când): kolay mane wirgdiste iuokdamies iszmanes 45,19; 100,18; 209,2… (6).

a ocărî (pol.)„a insulta, a disprețui”: dg. ki. koloienčiu 208,20–21 (1); cf. a blestema.

kompunijabiser.: kommunios 205,20 (1).

corinteni: Koritump 13,15 (1).

kornastis (pol.) „disciplină, rigoare”: pasiduost după disciplina bisericii sfinte… 209,10–11 (l. karanie… poddawaią 209,11) (1).

korojimas (sl.) „pedepsire, chinuire”: koroima 251,4; koromay 58,12; 134,10… (4).

koronia (-ė?) (pol.) „pedeapsă, necaz”: koronia 22,19; 135,22 (2).

koroti (sl.) „a pedepsi”; koros 49,22; koroies 108,3; dg. va. koroti 204,13 (4); cf. a pedepsi DP65.

kozalnyčia (pol.) „amvonul”: kozalnėcios 222,7 (1).

kozonis (pol.) „predică”: kozonies 23,13; kozoní 206,18; || cf. predică.

kožnas, -a (br.) „fiecare”: kožnas 99,7; kožnamuy 115,24; kožnop 148,18; koznayseis 121,5… (56); || cf. fiecare.

kožnis (sl.) „pedeapsă”: kozni 71,14 (1); cf. pabaudimas DP 559.

[knbka 215,19; greșeală de corectură, trebuie să fie kubka.]

cărți (abreviere): din a patra carte a lui Moise 33,11–12 (1).

kratyti „a scutura”: drebu wisad kaip lapas kuri krata weiey 88,24 (1).

sânge: și sângele său l-a împodobit 129,8–9; sânge 160,25; în sânge 14,3; în sânge 218,14… (59).

a turna: vărsați-vă strigătele înaintea ta 122,12 (1).

kreivai (vert.?) „nedrept”: kreyway prisiekienciu 208,22 (l. krzywo przysięgów 208,22) (1); || cf. drept.

creștin (abreviere): krikscionis 105,12; krikščionies 3,12; plural genitiv krikscionius 40,16… (21).

krikščionystė „creștinătate”: krikscioniste 150,19 (1).

creștin, -ă: krikscioniszkam 199,11; krikscioniskosp 234,8–9… (11).

botez (sl.): krikstzuy 129,7 (1); cf. botezare.

botezare „botez“: krikszitimas 193,1; krikszitima 162,20, krikszitimop 199,20… (23); cf. a boteza.

a boteza (sl.): kriksztiu 201,8; krikszitum-bit 192,4; dg. va. kriksztiemi 196,1… (6).

a cădea: și inelul cade în deget 85,3 (1).

Cristos, Cristos: Kristus, 6,5–6, Kristusa 8,9… (4); cf. Christus.

krivda (sl.) „nedreptate“: krivda 84,2; 169,17; 248,13 (pol. krzywde 84,3) (3); || cf. pagubă DK 27.

cruce (sl.): kriżiaus 124,13; kriziauspi 164,5; 222,1… (13).

temere „pericol; teamă?“ krupawimą 99,17 (pol. nebespieczność 99,17) (1).

a trăi: 1) „a trăi, a exista“: kurio galibe giwenam /krutame ir esame 212,16; 2) „a lucra, a acționa“: krutes 43,19 (pol. czynić będzie 43,20) (2).

sângeros adverb: kruwingay prakiaytawa 160,8 (1).

sângeros adjectiv: kruwinos 243,16; kruwina 250,7; kruwinoy 22 (3).

kubka (sl.) „cupă“: kubkas 51,9; kubkos 216,21; 221,20… (14).

a bate „a lovi, a zdrobi“: Sukulkit kulkit nete iżgi grunta 98,26 (1).

corp: kunas 66,12; kuns 164,17; kunuy 210,16; kuną 20,4… (104).

principe (germ.): kunigayksztis 61,16 (1).

preot (germ.): 1) „păstor”: kunigay 160,23; kunigumpi 160,14… (5); 2) „principe”; ne duksekitesi tiem kurię ne gal

106

ialbet /preoților oamenilor (cf. 1. książetach 100,21) (1).

preoțește adv.: kuniszkay ne giwena 172,13 (1).

preoțesc, -ească: kuniszkas 148,2; kuniszkos 138,10; kuniszkuosna 234,21... (6).

neliniștire: Noris ant iu ateys sunkibes /irgi kokie kupravimay del iu slipnibes 57,11—13 (l. zatrwożenie 57,12) (1).

unde (oare): Kur jau Pona gimines pulkays tenay eiti 92; o duok wayksciot tawuosna pulkuosna /kur wisi wierni giwena 77,5—7; kurgi 144,14... (28).

care (-le), -a, care apare ca pronume interogative, relative (cel mai adesea) și nehotărâte (rareori), de ex.: Pasławintas wiras kiek wienas /kuris ne ieit piktu rodon 43,11—12; kuriagi tada nauda yra 14,8; kurs 34,20; kursay 208,12; kuriop 55,23; kurie 203,17... (313).

șoptire „șușotire”: o tatay wietoy ausin kuszteima 205,27 (1).

L

foarte adv.: foarte răi 27,24; 214,16; 228,21... (38); mai mult 164,14; 170,20; 86,22... (5); cel mai mult 59,19; 200,23... (5).

laidas „garant” zinay iuog ten bus ne laida 115,20 (l. rękoymia 115,21) (1).

laisti (=a lăsa): par mierą szwiesę laydo 154,10—11; jau łask pakaiuw Pone 159,9 (2).

laistis (=a se preda) „a se abandona, a se încredința” (trad.?): Ant tawa... szawkimo /drąsey wisi łaydźiamiesi 24,18—19 (l. smiele się my apuszczamy 24,19); ant io walos łaydesei 160,7—8 (l. na jego wolą puścił 160,7) (2).

a păstra: tiesoy tikroy łaykiki 155,12; 187,3... łaykit 233,21; łaykiau 81,25; 187,3... (18).

noroc: łaymes 95,20; vn. vie. łaymey 94,23 (2).

[Laymasnia 232,17 vezi laimus.]

din belșug „din abundență” adv.: duosti łaymiey saw iemus wierniemus čionay 94,22—23 (1).

cu noroc adv.: laimingay tokiam pasi wes 42,2; 144,3 (2).

norocos: Laymingas 56,13; Laymingiausias 93,22; dg. ki. laimingu 93,22 (1).

laimus „norocos“: Laymus 128,22; Laymasnia 232,17 [=mai norocos] (2).

a hoinări: new wel strelų nakti łakio... 79,16 (1).

[łandanciams 103,22 vezi listi.]

langwas (=ușor): o miega łangwa pridawey 19,21—22; 32,5; 183,14 (3).

langvai (=cu ușurință) adv.: malda... łangway kalbeta 39,18; łangwiew turi iam atsi duot 236,9 (2).

langvybė (=ușurință): łangwibe 223,2; łangwibey 234,15 (2).

[łankienciosios 93,18=19 vezi lenkti.]

łankiškai (=în poloneză) adv.: cu aceeași voce ca și łankiszkay 23,14 (1).

łankti (=a îndoi): Rankoy wira strełos łankienciosios 93,18 (=îndoindu-se) (l. săgețile iuți 93,17) (1).

łanta (=scândură): Antroy toy łantoy raszita 105,17 (l. tabel 106,18); dg. ki. łantu 105,14 (2).

łapas: și o frunză nu va cădea de la el 43,18; 88,24 (2).

łatras (sl.) „tâlhar, escroc”: pe łatrą atârnând lângă el pe cruce 252,14; umblând printre łatru 121,2 (2); || cf. bețiv, mâncău.

câmp: stowi su mums łaukie 61,22; 94,8; 114,13; łauka žiedus gražidams 153,23 (4).

łaukti: și a poruncit să aștepte într-un oraș 171,24; łaukiu 179,11; łauktumbim 112,5; łaukiancios 46,18; łaukdami 231,24... (22).

[łaupsay..., łaupsinti... vezi liaupsiai, liaupsinti.]

łaužti: a luat pâinea... o frânge 13,18—19; łauždams tawa prisakimus 173,13; łaužitas 215,16... (6).

[ława, ławaiti vezi levas, levaitis.]

leda (pol.) „fie, ori”: idant mes ne leda kokiu budu kriksztiumubim 192,7 (1); || cf. măcar.

legalia 239,8: latinism accidental.

letybė „umilință”: Melskimes tewwy sawam pakaroy ir letibey 115,3—4 (l. în liniște) (1).

levaitis: ławayti /îți vei zdrobi piciorul (l. Cu picioarele vei călca peste Leu și peste Balaur 80,9—10) (1).

levas (sl.) „leu”: Tu Lawą ir kirmelę pamisi 80,10 (1).

laude „din belșug” (adv.): kad man teyp łaupsey duost iš sawo meyles 50,18 (l. wiele 50,18); ir tą meile łaupsay mumus paduosti 16,27; 239,13 (3).

a lăuda „a slăvi, a venera”: liežuwis giems laupsins Poną mano 50,5; Laupsinki 100,17; laupsindams 53,24 (3).

a însoți: lidek taku tikruoiu 54,11; lidesiu 57,26 (2).

liečijimas (sl.) „vindecare”: vn. ki. liečima 204,15 (1); || cf. a vindeca.

liekas „al unsprezecelea”: pirmoy gromatoy Korintump liekame paguldime 13,16 (1).

liekorius (sl.) „medic”: liekoriau 251,17 (1); || cf. medic.

107

[liektis 45,8 žr. liktis.]

trunchi „tulpină”: ney wel isz liemenes tikros /betayg isz obeles rukscios 186,15 (1).

poruncă: ir liepimo mano sergienčių 107,23 (1).

flacără: id ne dektu amžinoy liepsna 183,16.

a porunci: ant Arfu mumus sawi žaisti liepe 98,7; liepdams 124,18; 160,27… (116).

a turna: vandeni nu leiu 201,5; liedamas 201,6 (2).

ploii: lietaus laukia žiame 103,17; lietum 185,7; 59,25 (3).

limbă: 1) „limbă”: Del to liežuwis wisad garbins mano 89,14; 50,5; 90,12…; 2) „limbă” (trad.); liežuwieys tulingays pahonis priwerst teykeyys draugisten 174,18–20 (l. języki 174,19)… (14).

boală: ing liga imputu 249,16; ligą 242,11; 248,12… (11).

la fel „în mod asemănător”: Ligiey kaip buynas elmis 58,19; 85,2 (2).

a compara: Nu mă compara, Doamne, cu cei răi 55,11; 55,5 (2).

bolnav: pentru bolnavi /care au multe răni în suflet 12,10; Bolnavii 241,4; 252,9… (5).

egal: să fie egal tatălui 61,9; egal 78,8; 103,22… (5).

a rămâne „a rămâne”: asupra oamenilor tăi să rămână și slava 45,8 (1).

ascunzătoare: În ascunzătoarea întunecată, închis, tânjind 103,5 (1).

cu bucurie adv.: De aceea se bucură inima [mea] cu bucurie 50,4; 147,19; 155,20… (6).

vesel, -ă: veselă 53,23; celui vesel 50,13; cea mai veselă 93,15… (13).

bucurie: Căci celui mai mare în tristețe i-a dat acea bucurie 59,9; bucurie 52,6; bucuriei 140,4… (16).

a bucura: a bucura veșnic 144,5; te bucuri 94,24; pe cei bucurați 145,2… (18).

cel care bucură: sg. instrumental: celui care bucură 18,25; 31,27; 175,6 (3).

a curge: Voi fi deja egal cu cei care varsă sânge 103,22 (1).

mărturie (mărturisire): mărturie 23,22; mărturiei 180,25; 222,22… (6).

a mărturisi (vb.): faptele mărturisesc despre tine lucruri bune 78,9–10; mărturisind nedreptatea 54,15; 106,13… (5).

liber (germ.) „liber”: ca să fim liberi de păcate 24,10–11 (1); || liber SiDi 359.

leu (br.) „balaur, dragon” (?): lege ayti / vei călca leul cu picioarele 80,10–11 (cf. „cu picioarele vei zdrobi balaurul” 80,9–10) (1).

cuib: nu se năpustește asupra celor de pe pământ, ci asupra cuibului 140,15; cuibului 75,19; 75,12 (3).

lobis „avere”: negieysk lobio swetimo 106,16; lobi 61,24; 109,21 (4).

lomas „mormânt, groapă”: niekad ne mirszi dusios mano lome 50,9–10 (l. wgrobìe 50,9) (1).

łoska (pol.) „har”: łoska 205,16; łoskoy 38,23; łoskon 136,7… (11); || cf. malonė

Pat: stă pe pat 251,19; 252,2 (2).

[ludji, ludima žr. liudyti, liudijimas.]

Lukos̃is: Lukosius 242,22 (1).

a pândi „a sta de pază”: Lukurnedams 103,15 (1).

[luosi žr. liuosas.]

buze: liežuwis ir lūpos mano 70,16; 63,25 (2).

jefuire „jefuire”: Lupimu irgi turtu 65,24 (1).

[luta žr. liūtas.]

M

macis, mačis, mačia (-ė) (sl.) „forță, putere, tărie“: macies 141,11; macij 156,8; macini 146,11; mačė 112,18; macia 231,6… (20); || cf. putere, tărie

mainyti „a schimba“: niciodată să nu mai schimbi ceea ce i-ai promis o dată aproapelui 48,20–21 (1).

mailė (= meilė): mailei 2,20 (1); cf. iubire

răzvrătire: maysztay ir ant wisu szalu 74,11; mayszte 136,22 (2).

Moise (sl.): Mayžiesaus 32,12; 84,4 (2).

majestate (sl.) „măreție“: maiestota 26,13; Maiestotop 145,5; 208,3… (19).

rugăciune: malda Pona 29,7; maldoy ir nuzia-mime 117,8; maldosp 15,4… (54).

Malchus: Malchaus 160,13 (1).

malkas „înghițitură“: auzi-ne cu înghițituri de lacrimi 71,18–19 (1).

har: Prin harul și îndurarea lui Dumnezeu 6,23; maloney 36,12; formă instrumentală singulară maloneia 114,17; malonespi 22,15… (37).

milostiv, -ă: maloningas Pone 36,11; 73,16; 165,11… (7).

plăcut, -ă: malonus 34,8; 187,5…; maloniausias 239,1; 250,13… (8).

malžankai (pol.) „tineri căsătoriți“: Malžankus 239,7 (1).

malženska (pol.) adjectiv „matrimonial“; toi iu Malženskoi draugistey 239,10–11 (1).

malženstva (pol.) „căsătorie, nuntă, cununie“: malženstwa 229,15; Malženstwon 238,23; malženstwop 230,5–6… (34); || cf. căsătorie DK 30.

marșingas „marasuri”: žadeime sawa ne marsingas 184,3 (1).

maršinti „a uita, a face să se uite”: kuriomis musu niekad nemarsina 38,12–13; o ne

108

să-l facă să râdă pe diavol / să-i uite binefacerile tale 20,8–10; 20,5 (3).

Mateušas (sl.): gen. sg. Mateusza 106,21 (1).

spălare „spălat”: Id mazgoimu wirszutiniu 180,25 (1).

a spăla: Kieleši koies mazgoia 180,21; mazgotu 181,9; 181,17 (3).

puțin adv.: nemažay 239,4–5 (1).

al meu, a mea: O asz sunkume troszkume wedu dienas manas 65,2–3; manas 54,7 ir mans 54,7; manogi 98,16; mano 63,26 ir mana 63,25; manamuy 60,5; manasias 140,4; manose 49,5... (28?); cf. mano.

meu: kąc mana dowanu ne gieydi 49,7–8; tey kis apszwies t akis mano drąsey 47,11–12... (169?); cf. manas.

În unele cazuri este imposibil de stabilit dacă se folosește acuzativul pronumelui manas, -a sau nominativul ori instrumentalul femininului singular, ori genitivul invariabil mana, de exemplu: tu ant sawes imk nekaltibe mana 87,7–8.

mardavonia (pol.) „omor”: mardawonios 114,3 (1. mordownia 114,3); || cf. a ucide.

Maria: Maria 110,17; 124,10... (10).

mări: Io esti marios ans jas sutwere 81,9; marias 101,4; 108,14... (4).

mic, -ă: waykay maži 194,11; nemažas 66,16; 188,16... (12).

„cel mai puțin” adv.: Idant mažiaus už dwieju nedelu... butu užakita Malženstwa 227,15–18 (1).

a se micșora: galibe świete mažintusi 72,11 (1).

mecių (br.) „sabie“: mečium 160,12 (1); || cf. kalavijas.

medvysis „vânător“: Anas isztraukes isz spaštu medwisia 79,9 (1).

medžias „copac“: bus kaip medis isodintas 43,16; medžių 95,17; 119,23 (3).

megti „a iubi, a plăcea“: kurie manim nemegia 107,21 (1. nienawidza 107,21); Megiu asien labai tays 92,3; ne mekit piktibe 65,23–24; 164,17; megančiuose 25,20... (11).

mėgumas „plăcere“: O teip mano nodie ia ir mano megumas 65,13–14 (1. kochanie 65,12) (1).

mėginti „a încerca, a ispiti“: reikia mums patiems pirm sawe meginti 125,7–8; pradėkay iusu mane megina 81,22 (1. kusił 81,22); 51,16 (3).

iubire: tey kis drutint meyle sawa 146,3; betaig laukiu su meyla 179,11; meylenai 57,5; meylesp 164,27... (94).

cu dragoste „cu plăcere, cu afecțiune“: meylingay priimti 45,17; 114,19; 241,5... (9).

iubitor, -oare „binevoitor“: Tewe musu meilingas 225,18 (cf. miłosciwy 225,18); meylinga 175,10; 197,11... (8).

minciună: ne tikiekit giems nes esti melas 122,25; melą 143,7; melus 54,16... (4); mehn 90,13 trebuie considerat o eroare de tipar (=melu).

rugăminte „cerere“: Iszklausik musu meldimą 21,20; meldimas 55,25; 19,3 (3).

albastru: O io ro nomis melinomis izgiditi esme 244,5–6 (1).

a se ruga: melsimes Ponuy Diewuy 38,18; melstisi 107,16; Melskim esig 169,15; melstus 219,21... (13).

a ruga „a cere“: tewą sawo melde 161,25; melsk 54,22; meldzami 186,28... (4).

a minți: kada bus meluota... ir wis pikta kalbeta 139,27 (1).

lună: Karsztibes Saules niekad ne biiosies /Ney wel szalčia Menesie 91,16–18 (1).

fecioară: născut din Fecioara Maria curată 7,8; 109,5; Mergosp 235,11... (4).

noi: mes 10,3; 26,8; 194,5... (109); musu 31,20; 139,9; 196,24... (375); mumus 29,3; 33,4; 15,13... (101) și mums 21,18; 46,14; 69,7... (73); mus 30,20; 37,20; 82,24; 159,5... (190); mumis 33,6; 130,19; 192,5... (14) și mums 114,18; 125,12,28,16 (3); musump 16,17; 97,13... (8); musimp 30,7; 185,13... (8); muspi 123,12; muspe 117,24; 132,9; musp 17,16; 116,9... (6); în total (779); mus 128,7 trebuie considerat o eroare de tipar [= mums].

Mesijosius (sl.): Jezusa Christusa Mesiosiaus 245,26 (1).

a arunca: a aruncat sorți asupra hainelor 161,13 (1).

an (-i): 1) „timp”; precum tatay akimis sawa wisu metu riagime 15,23–24; 31,8; 147,6... (4); 2) „ani”: per keturiasdešimts metu 81,25; 157,17 (2).

somn: O miega łangwa pridawey 19,22 (1).

a dormi: Akis kad prades miegoti 37,14; nemiekt 112,13; miegosiu 46,22 (3).

drag, -ă: Mani mielas pakaius 90,21; miela 67,2; mieloja 32,22; mielopi 145,2; mielampe 197,10; dg. va. mieley 38,7; mieluriu 93,23; Mielasne 76,18; mielausiame 30,12–13; Mielausiey 207,17... (99).

mielasirdingas, -a (trad.): mielasirdingas 29,12 (1. miłosierny 29,14); 84,2; 220,23... (15); || cf. milostiv.

mielasirdingai (trad.) „cu milostivire” adverb: mielasirdingai 16,26 (1. miłosiernie 16,25) (1); || cf. milostiv.

mielasirdystė (trad.): mielasirdiste 85,7 (1. miłosierdzie 85,7); Mielasirdistey 41,24; 214,13; 239,20... (34); cf. milostivire.

109

mielasirdis „milostivire” (trad.): Căci milostivirea ta este mai liniștită decât vinul 67,2; vezi ochiul milostivirii tale 182,20 (1. milosierdžia 182,20) (1); cf. mielasirdystė.

mielės: iar bunurile sale strămoșești vrea să le dea lui Dumnezeu 249,11.

miera (pol.) „măsură, moderație”: cei care nu au măsură în violența lor 52,14–15; 154,10; 237,2 (3); || cf. saikas BrPI 254.

miescianka (pol.) „orășeancă”: Miescienkos 161,7 (1).

miestas (pol.): miestas 137,17; miestan 166,17; miestuose 31,22… (14).

mylasnykas (pol.) „iubit, preaiubit”: mylasnikay 174,10–11; milasnikams 115,10 (2); || cf. mylėtojas.

mylėjimas: să adorăm cu sinceritate, pentru iubire și răscumpărare 155,20–21 (1).

mylėti: 1) „a iubi”: ca să te iubim cu adevărat 23,17–18; 17,25; ar iubi 233,24; celor ce iubesc 174,5; 2) „a îndrăgi” (trad.): și pe cei care iubesc tot felul de răutăți 208,25 (1. mihuiacych 208,25); iubirea 50,11 (25); mileli 237,21 trebuie considerată eroare de tipar [= mylėti].

mylėtojas: să cutreiere… iubitorii lumii 142, 26–27 (1).

mylįsta (-ė) (sl.) „har”: milistos 49,6; milistes 84,19 (2); || cf. malonė.

minėti: 1) „a menționa”: pomenind de averea mea 115,11; minėcius 108,3; minetumbim 124,21 (6); 2) „a-și aminti, a-și aduce aminte”: De aceea și pentru aceasta amintiți-vă /că pentru om nu este nimic mai potrivit 232,8–10 (1. pamietaycie 232,8); 105,12; 186,10, 234,12 (4); cf. at-minti.

minti „a călca în picioare”: sjarnas… rupe /calcă 72,19 (1).

ministras (sl.) „învățător, predicator”: vorbește în fața ministrului 222,10; 204,4; 219,7… (11); în textul polonez, peste tot Minister (219,7; 220,5; 222,10…); || cf. mokytojas.

myra: a dat darurile sale /aurul/ tămâia/ mirul 158,24 (1).

miršti „a uita, a da uitării”: că nu-l vei uita pe slujitorul tău 137,4–5; 50,9; uitând 164, 15–16 (3).

mirti: atunci moare îndată 35,9; cel nemuritor 33,21; al celui mort 122,8; murind 163,24… (11).

misĮis (regional.) „gând, sentiment (?)”: mislis 182,11 (1. mysl 182,11); dual. acuz. mislis 120,4 (1. smysly 120,4); mislu 27,22; 242,2 (4); || cf. mintis AK 61.

mokėti „a plăti, a recompensa”: fiecăruia după faptă mokas 74,19–20; mokieia 145,14; mokies 79,24 (3).

mokėti „a fi capabil”: aba teypag nemoka išmegint 204,20–21 (1).

învățătură: del mokina berneliu 2,4 (1).

a învăța: žodžia tawa teykis mokit 23,9–10; mokis 8,3; mokitumbei 240,3; mokikimes 17,24; mokidamas 121,5… (18).

mokytinis „elev“: laužia ir dawe mokitiniems sawa /biłodamas 13,20; 166,13; mokitinium 195… (5).

învățător (-are): mokitoją tey sies szwentos 23,21; mokitoy 173,5; mokitoius 24,3 (3).

mokslas: 1) „învățătură”: o dela iu mokshu /pakreips nuo mokshu mano daugi žmoniu 122,19–22; 72,25; 118,3; 133,21; 198,22; 199,11; 203,18; 204,23; 205,17; 206,18; 2) „învățătură (?)”: abagi ant kozonies gata mokshus duost 206,18–19 (1. nauki 206,19) (1).

Morkus 195,3 (1).

mostis (regional.) „unsoare”: mostimis patepe 162,26 (1); || cf. tepalas SD⁵ 143.

motė: 1) „soție”: Ir mote tawo namuose /bus taw waysinga waykiuose 94,9; Idant wisokia silpnihe moteres tawa ant sawęs primtumbey 234,9–10; 5,18; 87,15; 95,14; 106,15; 134,21… (13). 2) „femeie”: moteries 236,15 și moteres 109,21; 208,26 (3).

moteriškas „femeiesc”: ką teypog moterizkas gali kalbet 237,14–15 (1).

mamă: id io mamina butu /mums karalu gimditu 153,2; mamă 109,16; 193,12… (10).

mučeln[y]kas (regional.) „martir”: mušalnikay 150,18 (1); || cf. kankintinis SD⁵ 146.

mučymas (regional.) „tortură”: mučima 159,17 (1); || cf. nukankinimas DK 52.

mučyti (regional.) „a tortura”: mučitas 110,21 (1); || cf. kankinti DP 205.

mudrai (br.) „cu înțelepciune”: mudray 245,19 (1. mądrze 245,19) (1); || cf. cu înțelepciune, înțelept.

mudras (br.) „înțelept”: mudrą 169,7–8; mudri 241,12 (2).

muilyti (pol.) „a se înșela”: tame nieka ne muiliam 110,12 (1. Na tym się nic nie mylimy 110,13) (1).

mūka (br.) „suferință”: mukos 163,11; mukas 163,19; 248,2… (7); || cf. suferință.

zid (germ.): dg. ki. muru 92,16 (1. mury 92,16); murus 64,9 (2).

musyti (pol.) „a trebui, a avea”: toksay musia paskandintas buti 171,16–17; 171,16; mu-

110

si 138,7 (l. mušį 138,7); mušij 138,10; musis 61,21... (7); || vezi a trebui.

mušis „luptă”: Noris kielskis koksay musis 53,8 (l. bitwa 53,8) (1).

a lovi: kurie kuną musza 139,20–21; musie 160,15; muszdami 160,27 (3).

N

a nimici: naykinančiu 208,22 (1).

noapte: patremey tamsibes nakties 19,21; nakti 30,25; 142,14... (29).

casă (-e): o piktas namic tawa skiliu te ne dara 92,16–17 (l. w domiech 92,17); 51,11; 75,9; 94,8; 95,14; 151,18; Potam wisi ieio namuosna anuosna 154,21; 76,18... (33).

domestic „de casă“: Paganimas namikscias 15,1; 42,1... (27).

gospodar: 1) „stăpânul casei“: kuri turi dariti naminikas sieymienelesp ir waykialump sawa 15,5–6 (l. gospodarz 15,5); 2) „membru al casei; membru“: darikim giera przesz wisus /o daugiaus przesz naminikus wieros 248,9–11; 209,15–16 (l. domownikom 248,10);... (3).

mânie „furie, mânie“: Ans mumus wisieims tawa narsą perprasė 124,11–12; ne wesk narsan tarna sawa 54,4 (l. gniew 54,4); 71,15; 127,5; 162,4 (5).

gravidă (=însărcinată): nasciomis poniomis duodamas su paszlawinimu sawo langwa pagimdima 32,3–5 (1).

gură „gură“: tawe pati garbintumbim /nasrais szirdzia prasitumibim 117,21–22; 71,3; 86,20; 134,8; 223,8 (5).

a proclama „a vesti, a anunța“: Ape tay seney Prarakay nasina / ateima io nuog amžiu drutina 156,19–20 (l. Prorocy powiadali 156,19) (1).

văduvă: naszhu ir siratu priweyzdetoiu 32,2; 101,13 (2).

văduvie: Te est mote naslistoy 87,15 (1).

notă (sl.) „melodie“: natos 157,18 (1); || cf. voce.

folos: 1) „utilitate“: ir aut naudos artimu musu 29,21; 68,14...; 2) „avere“: ir tegul nuominykay nauda io dalia 87,18; naudas io ateme 169,8–9... (5?).

în mod folositor adv.: sekla... naudingay butu tawi surinkta 185,4; naudingiaus 251,24 (2).

folositor: wienok tarnais ne naudingais esme 242,21 (1).

recent adv.: kurie nauiey wiera ispazina 220,4 (1).

nou, -ă: noul testament 14,2; nașterea celui nou 75,21; renăscând din nou 14,12; 120,11... (10).

noutate: sakit... și łabay linksma nauiena 171,8–9 (1).

a înnoi: ir liežuwis naupini 175,14 (1).

nu: 1) particula negativă nu se scrie, cel mai adesea, separat cu verbele (predominanța este foarte clară) (unde noi o scriem acum împreună); cu adjectivele, participiile, formele participiale și adverbele, scrierea împreună sau separat este aproximativ la fel de frecventă, de exemplu: nu ia 48,23; nu respinge 63,15; 71,12; 93,10...; Nu pot 6,18; nu se va teme 53,7; 61,26...; cel ce nu moare 33,22; neîmpiedicat 97,2; pe nedrept 106,13; nu înfricoșător 44,21; neștiind 120,7; nu cu cinste 203,19...; 2) ne- înainte de a se redă de obicei prin no- (vezi nodboimas, nopikanta, nopilasy...), dar uneori se păstrează neschimbat (neabejo(i)em 197,18; 214,11; 222,11; 245,12; neabdoiem 164,20); neatmayniey 48,11).

nici: nici se combină cu formele niciun și unul și se scrie cel mai adesea împreună, de exemplu: neiokia 4,8; newienas 87,22; newieno 102,25; 193,24...; dar: ne wienas 27,5; kadangi ne iokias dayktas nesiranda 230,21; 245,4.

neatboiimas (pol.) „nepăsare”: nedboimas 229,27; 204,14 (2); || cf. a lua în considerare.

ură: nepikantą 90,14; nepikantoia 133,11 (2).

nebespečnas (pol.) „periculos”: Gielbti nuog nebespesznu ciesu 60,24 (l. niebezpieczny 60,24) (1); || cf. pericol DK 52.

nebespečnostė (pol.) „pericol”: nebespiecni...tes 21,2; 216,20 (l. ni bezpieczeńści 21,1) (2); || cf. periculozitate VE.

nečystata (pol.) „necurăție”: nečistatos 232,13 (l. nieczystości 231,14); 239,5 (2).

duminie (br.) 1) „duminică”: nedela szwęski 106,5; 108,6; || cf. Atmink atilsia sekmą dieną 108,5; 2) „săptămână”: pirm dwieiu nedelu 203,5; 227,15–16... (7).

neg: 1) „decât”: pirm te pridžiuk liežuwis gomuriopi /neg asz turečia tawęs vižmirsztį 98,17–18; 60,13; 2) „înaintea”: praieway rodisis /neg ant susa desis 149,15–16; 139,4; 16P,20 (11); cf. decât.

negandas „răutate; mândrie; lux; teamă; nenorocire, necaz”: idant pateykawiman ir negandusna kuniszkosna neisiduutumbim 234,20–21; 27,24; 237,3 (l. próżnowanie 234,22; niedostatek 27,24; zbytku 237,4); (3); cf. negandumas.

negandumas: ateys tikras galas /tokia neganduma 138,19 (l. kwasu 138,20) (1); cf. negandas.

111

ba chiar: 1) „decât”: Ne est didesnis tarnas /negi patsay Ponas 139,6—7; 67,2; 124,5 (3); 2) „nu”: Negi gyesyki artima tawa /namu ney wel moteres io 109,4—5; 114,6 (2); cf. neg.

nei: 1) conjuncție: iar despre al treilea loc nu știm nimic / nici în scris… găsim 248,2—4; Nici binele, nici răul nu cunoaște 58,6; 149,6; 178,20…; 2) particulă emfatică: să nu îngăduim nimănui să se rătăcească 172,26—27; 24,25; 241,20; 242,7… (56).

nei apare adesea împreună cu vēl, de exemplu: Nu pricepe și nici nu aude 74,9; 55,4; 79,15…

neigi „nici“: Să sărbătorim veselia, nu într-oțet vechi / nici, tot astfel, în acreala răutății 219,3 (1).

nekaltė „nevinovăție“: spală-mi nevinovăția 51,14; 52,4; 52,17… (4); cf. nekaltybė.

nekaltybė „nevinovăție“: aceasta este haina nevinovăției noastre 193,16; niekaltibey 48,9; 87,8; 178,26… (8); cf. nekaltė.

nekuris (trad.): Acolo sunt și unii / care… nu vor să mărturisească 209,8—10 (l. niektorzy 209,8) (1).

[nelam 117,19; greșeală de corectură, trebuie să fie nekam (= nicăieri)].

nemeylė „ură“: Căci văd ura din pricina bătrâneții 59,20 (1).

nepakajus (regional) „neliniște“: Păzește-ne în acele neliniști 137,15 (1); || cf. liniște; hrană.

nepalaima: Nenorocirea este ca apa tulbure, care curge în jos 88,10; 237,22 (2).

nepasipūtimas „lipsă de trufie“: nepasiputime 237,2 (l. nie w pysze 237,4) (1).

nepatogumas: trebuie îndepărtate orice asprime și neplăcere 234,14 (1).

nepigumas „greutate“: Cu toată greutatea voi răsplăti 80,16 (1).

nepoteyes: 109,20… [= ne po teysey „pe nedrept“].

[neprieiemusiemus 228,18 vezi eiti.]

neprietelius (reg.) „dușman”: neprietelus 37,11; neprietelaus 93,20; neprietelue 88,15; 155,13 (36); || cf. prieštranykas.

[ner(a) vezi būti: Ner 133,21; nera 134,2; 140,21… (9).]

nes conj.: Paiuoka wisad dare isz io sunkiu wargu / nes ans mega piktibe 88,6—7; 112,8; 122,25… (144); cf. nesang.

nesang(i) „căci”: O susimilk ant musu nesang es maloningas tewas 73,15—16; 104,5; 182,11… (36).

Uneori nes și nesang sunt folosite pe aceeași pagină (de exemplu: 67,2 și 67,12; 88,7 și 88,5).

a purta: sirdij nesiosiu labay sunkus wargus 88,21; nesioia 163,22—23; nesiotu 80,8 (3).

a duce: id iam neszt padetu 161,11; te nesi 65,14; neždami 65,16 (3).

net (nete) chiar și făcând răul 138,23—24; 172,15; 172,19; 206,13; 214,10; în fiecare mormânt / până la capăt... nete 148,27—28 (6).

neteisė „nedreptate”: ir iznaykint wisas neteises mana 62,4—5; Nesang neteises sawo pažistu 62,11; 63,6 (pol. nieprawości 62,5; 62,11; 63,5) (3); cf. neteisybė.

neteisybė: neteisybę ludidami 54,15; neteisibiu 84,11; 147,2… (8); cf. neteisė.

neteisininkas „cel nedrept”: ne wayksciau su piktais neteisinikays 51,21 (pol. niesłatecznymi 51,23) (1).

nevalia (dial.) „nu este îngăduit”: newalos 107,7; newalon 98,6; 103,10 (3).

nevdėčnas (pol.) „nerecunoscător”: iuog newdecniems atmindinėja /tat ka iemus dowanoia 186,10—11 (1).

nevdėčnystė (pol.) „nerecunoștință”: newdecnistes toli bekim 186,8—9 (pol. niewdzięczności 186,9) (1).

nimeni: te nesi niekas kitas 65,14; Be tawes nieko negalim 167,14; pikta niekam ne daridams 48,14—16… (42).

niciodată: niekad ne est priwilemi szwenti žodžiey io 29,1—2; 38,13; 148,25… (16); niekada 46,2; 65,26; 181,15… (9).

[nekaltibey 48,9 vezi nekaltybė.]

nicăieri: niciunde pe această lume 78,7; 243,7 (2).

cu evlavie: nobažnay 213,12; 219,21 (2)

evlavios, -oasă (sl.) „cucernic, smerit“: nobažna 205,10; nobažnomis 23,3 (2).

[nodboimas 229,27; nodboime 204,14; nodboiu 59,26; nodboiem 164,20 vezi neatbojimas, atboji.]

speranță (sl.) „nădejde“: nodieia 65,13 (l. nadzieia 65,12); nodieia 96,13; nodieioy 251,14… (24); || compară duksis, viltis. DK 4.

[nopikantą 90,14; nopilaysi 141,3; noplays 141,15; 237,23; noplanks 200,20; nopmazgocia 181,21; nopsieszka 242,9; nopsisaka 209,18; nopiswayksciotumbei 250,24 vezi neapykanta, apilaisti, aplaisi, aplankti, apmazgoti, apsieškoti, apsisakyti, apsivaikščio­ti.]

dorință: Dă-mi dorința mea 23,25 (l. woley 23,24); călcând adesea dorința și porunca ta 26,14—15; 228,12… (20).

În multe locuri, polonezul wola este tradus prin dorință.

112

a voi: ți-aș vrea să mă împotrivesc 242,12; care nu vrea 133,19… (71).

deși: Deși potrivnicii se ridică împotriva mea / nu-mi vor clinti locul 53,6–7; 62,16; 122,6… (5); cf. noris.

noris „deși“: mă duce pe căile adevărului / deși umblă cu blândețe… 51,3; 79,18; 242,18… (5).

noravytis (pol.) „a înclina, a dori“: Norawikis teypag iosop 234,7 (1); cf. norėti.

nota (lat.) „melodie“: Nota 95,2; notos 168,15; 202,3; (3); || cf. balsas.

[notaiau 121,8; 121,12; notays 172,19; 244,26; notaime 193,25; notmaynancios 218,12; notmainomos 120,5; notłays 191,13; notsimulis 51,10; notstumà 195,1; nottolinki 182,3 vezi at(a)iti, atmainyti, atlaisti, atsimulyti, atstumti, attolinti.]

nū „acum, astăzi“: Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă 9,24–25; iar de acum să mulțumim mereu 17,22; 37,8; 90,10; 100,19… (30); cf. nūnai.

nu: nu (după modelul slavului hau) se folosește foarte rar înaintea superlativului adjectivelor: lângă aceasta, nu prea sfânt 131,2–3.

a dezveli: Dezvălui întunericul nopții 37,3 (1).

a întări „a fortifica“: și întărește inimile noastre / în dragostea Ta 29,18–19; (l. vmocnić 29,20); 54,22; 145,23 (3).

a cugeta (sl.) „a născoci“: nudumojau 57,2 (l. vmyšlilem 57,2); nudumos 89,9 (2); cf. dūmoti

a se duce: să se ducă în iadul său 20,15 (1).

a preamări „a glorifica“: cum să te preamăresc, iubitul meu 80,17 (l. wyielbkę 80,17) (1).

a cufunda: Așteptarea reînvie sufletul cufundat 103,16 (1).

a lua: este luat de pe cruce 162,20 (1).

a răsturna „a doborî“: și răstoarnă toți vrăjmașii noștri 174,2–4 (l. zložyć 174,4) (1).

a cădea: iar el nu va cădea de pe el 43,19; 140,16 (2).

a răstigni (sl.); nukriziawotas /mort/ și îngropat 7,9–10; 8,13 (2).

coborâre (= coborâre) „descindere”: Ca răsăritul Soarelui departe este nufaydima 84,16–17 (1).

a înclina „a atrage de partea sa”: Ne nulenks te to Pona iauciu ney awinu 46,9 (1).

întristare: nuludimas 251,8 (1).

a se întrista: iar când îți întorci fața ta / ei se întristează 35,8; nuluda 251,23; Nuludus 75,8; nuludusius 113,4 (4).

împăcare: pentru noi și împăcarea noastră, ucis 221,6 (l. vblagania 221,5) (1).

a presupune: kaypos tat numane 138,14 (l. skusit 138,14); numanay 31,15 (l. znasz 31,15) (2).

spălare: pentru spălarea păcatelor noastre 207,24 (1).

a iubi mult „a îndrăgi, a iubi”: care binevoiești să ne iubești mult 185,23; căci el ne iubește atât de mult 179,15–16 (l. vmilował 179,16); 194,23… (5).

a muri: vź ius noriu numirti 121,14; numirst 87,13; numirtumbim 112,4; numirusiuy 103,7; numirę 249,27; numirusių 7,12… (23).

numirusių 166,1–169,1 (în titluri) trebuie considerate greșeli de tipar (= numirusių).

chin (br.) „tortură”: numučimą [159,2; 129,21; 164,1… (8); || cf. suferință.

a tortura (br.) „a chinui”: numučit 124,12; Numucitas 7,9; 8,12 (3).

acum „acum”: precum a fost înainte și nunay 86,14 (1); cf. nū.

de la: 1) această prepoziție se folosește cu genitivul pentru a indica: a) timpul: nuog iaunistes wayksciot iungie 249,6–7; 242,3…; b) locul: și nu mă îndepărta de la fața ta 63,15–16; 121,21…; c) cauza: wienoka nuog kamanu ir žąslu tuoy nurimsta 58,6–7; 63,7…; d) agentul (trad.): iar de la tine, în toate felurile, a vizita 31,25 (l. a od ciebie 31,26; 9,12…); e) cu verbele a apăra, a salva, a ascunde etc.: slept weyda nuog manes 47,4–5; Binevoiește să mă aperi de limbile cele rele 90,11–12…; 2) de câteva ori nuog este folosit cu formele pronominale pe tine, pe sine: Aptureti tai nuog tawe 42,11; 58,14; 72,14; nuog sawe 113,14; 193,20; 3) nuog este întâlnit mult mai frecvent (183) decât nuogi (14); în unele locuri nuog și nuogi alternează pe aceeași pagină, de exemplu: 57,18 și 7,4; 120,22 și 120,14; 132,20 și 132,7…

veninuri: Cuvintele tale, asemenea săgeților, sunt înmuiate în venin 90,15–16 (1).

împrumut „datorie”: Să nu dai bani cu împrumut 48,22 (l. w lichwę 48,22) (1).

împrumutat „debitor”: Și să se bucure de folosul lor împrumutații 87,18 (1).

cu sinceritate adv.: el face întotdeauna aceasta cu sinceritate 48,12; 154,12; 155,121; 157,19 (4).

a spăla: și voi fi curățit de nedreptate / mă vei spăla și voi fi alb ca zăpada 63,6 (1).

8. Iš lietuvių leksikologijos ir leksikografijos

113

a cădea „a greși, a decădea”: fiindcă, în bunătatea Ta, binevoiești să-l ridici pe cel căzut 45,9–10; iar pe frații voștri căzuți să-i sprijiniți 235,2; pe cei căzuți 74,8... (8).

cădere „nenorocire, necaz”: el nu-l părăsește niciodată în nicio cădere 45,25 (l. przygodzie 46,2) (1).

a liniști „a calma, a potoli”: Cel mai bine poți liniști toate suferințele mele 67,3; vrăjmașul nostru... Tu însuți potolește-l acum 71,21–22; 87,24... (5).

a se liniști: totuși, de frâie și de hamuri se liniștește îndată 58,7 (1).

a alina: ca să-mi aline tristețea 59,17; 60,19 (2).

a prevedea „a anticipa”: în mare primejdie trebuie să prevadă cu grijă 229,9–10 (l. obacza-ne 229,10) (1).

păstrare „conservare”: pentru păstrarea castității 232,13 (l. wiarowania 232,13) (1).

a păcătui „a greși”: Mărturisim că am păcătuit deja 35,21 (1).

a coborî (= a se lăsa în jos) „a cădea”: Cum se lasă iarna 155,2–3 (1).

a se întrista: nu te întrista, ci nădejdea ta în Dumnezeu s-o pui 91,12; nu ne întristăm 96,23 (2).

liniștire (-ijimas?) (pol.) „calmare”: și liniștirea conștiințelor voastre 223,2 (l. vspokoienie 223,2) (1); || cf. a se liniști.

a se liniști: astfel mi se liniștește puțin inima 66,23 (1).

a se păzi „a se proteja”: Bataig iu pigay nusiserģiste 123,4 (1).

a se întări „a deveni mai puternic”: teyse io szwenta nusistiprინა 90,4 (l. zmocnila się 90,4) (1).

a se îndreptăți „a se justifica”: Jay norecia nusiteisinti 242,12–13 (l. vsprawiedliwić 242,13) (1).

a fugi „a scăpa”: ir kur nusitekiet norime 243,6–7 (l. viec 243,6); nusitekame 22,14 (2).

a trimite „a expedia, a trimite”: teikies musump čia ant swieto nusiųst sunu sawa 16,18; Nusiunte 120,22; 173,4... (8).

a se smeri: Nusižiamina kaip tarnas 163,18 (1).

a se căi „a avea milă”: tegul newienas žmogus niekad ne nuskundžia 87,22–23 (l. nie zmiłuje 87,24) (1).

apăsare „strâmtorare, împovărare”: wisam nuspaudime prieg iam busiu 80,14–15 (l. vdręczeniu 80,15); nuspaudimuose 90,8 (l. vćisku 90,8) (2).

a apăsa „a strivi, a împovăra”: id gi kit nuspaustu 87,10 (l. vtrapi 87,12); suda dara nuspaustiems 101,5 (l. vdręczonym 101,6); nuspaustasis 88,20; 143,8 (4).

a întări (trad.?) „a face mai puternic”: Asz pastasiu ir nustiprisu uszkalbi mano 194,16 (l. wzmocnię 194,16) (1).

a sfinți (trad.?) „a consacra”: wardą tawo nuszwęstumbim 118,2–3 (l. poswięcili 118,2) (1).

îndreptățire (trad.?) „justificare”: tatay del nuteisinima /wisokia žmoniu gimima 111,3–4 (l. vsprawiedliwienia 111,4); 8,7; 121,9; 170,13 (4).

a îndreptăți (trad.?) „a justifica”: Wiera musu nuteisinti 176,5–6 (l. vsprawiedliwieni 167,6); 194,13; 213,6 (3).

a curge „a se scurge”: maldoy... tewespi nutekame 117,8 (1).

a pierde (dial.) „a pierde”: Tegul wis nuterioia prowoy nuogi bihu 87,11 (1).

nutikrinimas (trad.) „garanție, asigurare”: ape grieku atlaydimą nutikrinimas 206,7 (l. vpewnienie 206,7); 246,24; 249,1 (3); cf. laidas.

nutikrinti (trad.?) „a garanta, a asigura”: ir mahoney tewo ius nutikris 122,4–5; nutikrinay 142,11 (l. vpewnil 142,11); nutikrintas 246,22... (8).

nutrankyti „a batjocori, a lua în râs (?)”: te nutrankay gie mani 89,6 (l. sikaluja 89,6); Ne vienam ne nutrankidams 48,13 (l. nie wrągaiac 48,13) (2).

a șterge: profeția va fi ștearsă 94,16–17; 246,10 (2).

1 nutverti „a prinde”: kaip nutwere gi židay 160,11 (1).

2 nutverti „a construi un gard”: tworios pagadina /kuri... buvo giaray nutwerta 72,15 (1).

a îngrășa: doresc să mă îngraș / să-mi satur trupul cu sângele 121,22 (1).

a obosi: era atât de obosit / încât nu putea merge 161,9–10 (1).

nuveizdėti „a observa”: juos kitas isz szalies nuweizdi 204,18 (1).

nuvilkti (trad.) „a îndepărta”: rustenibes nuog sawe nuwelkam 193,19–20 (l. zwłoczymy 193,20) (1).

nužemimas (?) „umilire, smerenie”: ir nužemime tawespi nutekame 117,8 (l. pokorze 117,8) (1).

nužeminti „a pleca”: o pakialk nužiamintą wargią galwą mano 44,15–16 (l. wnizone 44,16); 64,6; 248,26... (4).

114

a coborî: Credem că s-a coborât în iad 111,2 (1. a coborât 111,2…); 8,14; care din ceruri s-au coborât 181,6… (4).

O

o: 1) interjecție: În mâinile tale, o, Tată 32,13; 98,14; 127,7…; 2) conjuncție: De dimineață s-au adunat / și s-au strâns în prietenie 19,14–15; care mă va ajuta să înving / și mă va apăra de vrăjmaș 91,5–6…

o ca conjuncție și interjecție apare în total de 384 de ori.

măr: din mere acre 186,15 (1).

omnia 230,3: latinizare accidentală.

P

sfârșit: O sfârșit al nostru, la capăt 41,12; până la sfârșitul lumii 169,18; 186,25… (5); cf. încheiere.

încheiere „sfârșit”: o, iar încheierea acestei vieți nenorocite 82,15–16; 42,5; 91,24 (3); cf. sfârșit.

a termina: vei termina lucrarea ta 4,24; termină 108,7 (2).

pabažnai (pol.) „cu umilință, cu evlavie”: pabažnay 18,8; 22,20; 182,9 (în pol. pobożnie 18,9…) (3); || cf. jos.

pabažnystė (pol.) „evlavie, umilință”: pabažnistey 138,4 (în pol. w pobożności 138,4); 144,21 (2).

a fugi: privește cum a fugit și s-a dus în iadul său 20,14 (1).

a zidi (pol.) „a construi”: pabudawotus 92,6 (1); || cf. a construi.

a trezi: ca să nu trezim asupra noastră mânia ta cumplită 211,12–13; 214,4 (2).

a se trezi: Am adormit… și m-am trezit 44,20; trezit 169,6 (2).

padaboti (pol.) „a privi cu atenție, a observa”: padaboies tai sawimp 241,19 (1); || cf. išvysti.

padaryti „a face, a crea, a îndeplini…”: tey kis galą padariti 73,3; padarey 156,6; padaritumbite 242,18; Pagidarik 239,19; padares 215,11; padaritomis 196,3… (48).

padaugyimas, padauginimas „creștere”: meyley tawa padaugima 24,2–3; (pol. pomnożenie 24,2); 76,9; padauginima 9,9; 238,19 (4).

padauginti „a mări”: ir meyley tikroy padaugint 23,10 (1).

padavimas „transmitere” (?): Atpirkti esme nuog tusčia padawima tewu musu 246,2–3 (pol. podania 246,3) (1).

ajutor (-is): am pe cineva care să te ajute 70,3; a ajutat 137,11; 167,9… (13).

padėjimas „ajutor”: bat nuog io padegimo kažnu čiesu łaukit 46,12–13; padeimo 200,27; padegimą 136,10; padeimu 237,7… (23).

a mulțumi (br.): Să mulțumim 223,20 (1).

1 padėti „a ajuta”: betaig esi gatavas mums padeti 184,7; padesti 101,9; nepad eia 82,24; padetumbit 235,3…

2 padėti „a lăsa, a culca…”: kur padetu waykus sawa 75,13… (24); padadamos 234,4 trebuie considerată o eroare de tipar (=padedamas).

padidinimas: buk apgineiu ir padidinimu 31,19 (pol. pomnożeniem 31,20) (1); cf. padauginimas.

padrūtinti(s) „a întări”: padrutint 27,8; padrutinosi… malone 90,3; padrutintu 187,12 (3).

padūksis (-ė?) „speranță, mângâiere”: giwent galetumbim ant garbes warda tawa ir ant padukses artimu musu 32,17–19 (pol. paciesze 32,18); tawimpi paduksi turu 68,20–21; (pol. vfanie 68,2); 135,25… (10).

a pulveriza: îi pulverizezi ca pe praf 44,4 (1).

paduoti: 1) „a încredința”: Galiben tawo paduome 36,18; 58,10; 70,18; paduota 235,23; 236,1 (pol. podana 235,24; poddany 236,1)… 2) „a transmite”: tikiedami tawa žodžiu/ mums… paduotuy 24,20; 215,8… (1).

padžiūti „a se usca”: padžius žole 85,3 (1).

[paenčios 110,14 și paenčia 111,12, vezi etti.]

pagadinimas: pagadinimu 246,5 (=pagadinimui) (1); cf. pagadinti.

pagadinti: ceea ce creează, o strică 72,13–14; în propria sa fire stricată 233,10–11; 133,16… (5).

pagal (pagalei): Această prepoziție, folosită cu genitivul, exprimă după ce se trăiește, se plătește, se iartă…, de exemplu: pagal tawęs negiwonem 131,24; pagal walos tawa redik 177,2; idant pagal darbu wisems vžmokietu 169,21–22; 55,15; 74,19… În unele cazuri, din terminațiile flexionare nu se poate stabili dacă pagal este folosit cu genitivul sau cu acuzativul (de exemplu: pagal diduma malones tawa 62,5; pagal nora klaidet 114,6), deoarece, potrivit dialectului scrierilor lui Petkevičius, acestea pot fi atât genitive, cât și acuzative. Întrucât în majoritatea cazurilor este limpede că pagal (pagalei) se construiește cu genitivul, la fel ca în scrierile lui Mažvydas, se poate presupune că, în ansamblul scrierilor lui Petkevičius, pagal este folosit cu genitivul.

8*

115

Mai frecvent este pagal (28) decât pagalei (15); există cazuri în care ambele forme apar pe aceeași pagină (de exemplu, 84,10 și 84,11; 191,7 și 191,8).

ajutor (-a): praszom pagalbęs wieszpat 36,2–4; pagalbę 91,5; pagalbą 175,7–8; 178,21… (7).

paganymas (trad.) „învățătură”: Paganimas namikszias 16,1–41; (pol. Pasterstwo domowe 16,1–42) (26); Pagimas 15,1 trebuie considerat o greșeală de corectură (=Paganimas); || cf. pamokslas.

pagarbinti „a preamări”: pagar bintas esti 101,2; 150,15 (2).

pagėdinti „a face de rușine”: pogiedink… barnis /musu neprietelu 142,16; participiul passiv pagiedintas 241,9 (2).

naștere: duodamas… łangwa pagimdima 32,5 (1).

pagimdyti: ten gi pagimda /ir rankosna eme 153,12; participiul pasiv pagimdintas 200,1; pagimd us 157,23 (= pagimdžiusį)… (5).

pagirdyti: papenet ir pagirdit 226,3–4; participiul pasiv pagirdytos 90,16; 221,10–11 (3).

pagirti: pokim… pagirt negali 243,4; participiul pasiv pagirtas 151,23; genitivul singular pagirtos 233,7… (5).

pagyvenimas (trad.) „viață, trai”: duok giarą pagiwenimą 118,18–19; (pol. pożywienie 111,18); pagiw enimo 15,16 (2); || cf. gyvenimas.

pagrebas (sl.) „pivniță”: turi pilnus pagrebus wina 46,20 (1); || cf. rūsys KN 208.

paguldymas (trad.) „secțiune, subdiviziune”: paguldime 13,16 (pol. Rozdziale 13,16); 195,4; 245,9 (3); || cf. straipstis Mž 172.

a așeza, a culca: 1) „a pune, a culca”: prakarte gi pagulde 153,14–15; Asz duszą sawa vz jus paguldžiau 244,13; 244,19; 249,25 (4); 2) traducere: kame ira paguldita kalte to nehadno ragawima 217,3–4 (l. w czym jest położona wina 217,3) (1).

ispită „ispită”: Ne wesk mus ing pagundimą 118,26; 10,24; 138,13… (6).

pahonis, pahonka (sl.) „păgân, -ă”: pahonies 228,27; pahonkos; dg. va. pahonis 113,22… (5).

prost: kuriump paykuiu eyti daugi žmoniu 49,12 (1).

a se odihni: o dumos wisos toiuas io tenay pails 100,24; pailstančius 221,10 (2).

[paioprasta 98,17 vezi simplu.]

căutare (trad.?) „găsire”: kurie ne est su mumis ant pagieszkojima 43,8 (l. pozyskan iu 43,8) (1).

a stârni „a provoca”: ir ne pajudintubim ant sawes /smarkios rustibes tawa 27,12–13 (l. a nie pobudzali … 27,12) (1).

batjocură „ridiculizare, râs”: Ne duok welniuy ant pajuoka 42,3; Paiuoką wisad dare iš io sunkiu wargu 88,6; paiuokus dara 89,3 (3).

a simți: įdant galibe patiechu wisokiuose priepuoluose paiustu 240,5 (1).

pakajingas (sl.) „liniștit”: Duok pakaingą užgimimą 37,7 (1); || cf. liniștit.

1 pakajus (sl.) „liniște, pace”: Tes pakaius io walos klausantiemus 157,12; pakainus 92,21; paka iopi 181,3; 153,11… (21); || cf. liniște.

2 pakajus (sl.) „cameră”: įdant wisokius namus ir pakaius teyktus Ponas vždengt 39,11–12 (1).

în secret adverb.: įdant wis ems butu žinoma /ne papeykta /ne pakampi 227,18–20 (1).

vale „depresiune”: pakahey 51,3 (l. dolinie) (1).

pakara (pol.) „umilință”: pakara 153,19 (l. pokora 153,19); pakaroy 136,18; 231,24… (6); || cf. umilire și a se umili.

a se smeri (pol.) „umilit”: pakarnomis 18,2 (l. pokornymi 18,2) (1); || cf. a umili.

cu umilință (pol.) „umilit”: pakarnay 16,13 (l. pokornie 16,14); 155,7; 214,2… (6); || cf. umilit DK 172.

a îngropa: numires /ir pakastas 7,10; 8,12; 112,23 (3).

a ridica: 1) „a înălța”: ne dręsdami akiu sawa pakialt 210,9; o sir dis… auksz tiniu pakialkit 218,10…; 2) „a răsturna”: net pikta pakialdams 138,23–24; 3) „a deschide”; tu gi ant koių teykis pakialt 251,19… (16).

înălțare: už pakileimą tawa kieltusi 252,5 (l. podźwignieniem 252,5) (1); cf. a înălța.

a înălța: Akis sawa pakileiau 91,3; pakilekim 131,10(2).

a asculta: Ewangelios pakłausukit 194,26 (1).

a îngenunchea toy gi paklupdina 88,8 (1).

a da ascultare „a asculta, a auzi”: Pakhusek jau mane szaukima 100,8 (1).

până când (= până ce): pa kolay 171,24; pakolay 247,17; 248,9… (6).

a pedepsi (sl.) „a pedepsi”: pakerosi 62,95 (1); || cf. a pedepsi DP 65.

a boteza: pakriksz titumbim 192,13 (1).

a devia „a se abate, a se îndepărta”: pakrips nuog mokshu mano daugi žmoniu 122,20 (1).

116

a pune în mișcare „a mișca”: kurs ne duos koių pakrutint 91,9 (1).

pakusa (pol.) „se pune în mișcare“: pakusos 20,25; (l. pokusy 20,25); pakusu 112,13 (2); ‖ cf. ispitire.

pakūta (pol.) „căință“: pakuta 85,9; pakutosp 148,7; 171,19… (4); ‖ cf. pocăință.

pakūtavoti (pol.) „a se căi“: pakutawotumbim 147,6; nepakutawoienčius 205,22 (2); ‖ cf. a regreta.

eliberare (= eliberare): Potam palaydim as žmoniu turi but 226,12 (1).

fericire: tawęs ciesu palaimos ir nepalaimos noplaisk 237,22 (1).

palaimiai „fericit“: Pałaymiey tokiam pasi wes 94,15 (1).

palaimus, „-a fericit“: Pałaimus 76,21; 94,19; 99,3; sg. fem. pałayma 152,22… (5).

a lăsa (= a elibera): nes ne palais nekorojęs juos 108,2; palayzdamas 225,24 (2).

pervaz: ir tegul palangiemis duonos prasineia 87,17 (1).

[palauk, palaus… vezi a aștepta, a înceta.]

a apleca: palęnk ausi sawa 76,12; 113,16; palenkęs 161,26; sirdi palenkta irgi nužiamintą 64,6… (7).

încontinuu adv.: nepalawiancey spauda 56,21 (1).

a înceta „a se opri“: kad mes griesiti palautumbim 147,6; palowe 115,14; ne palaudams 57,20… (12).

a trimite: palideiau… namuosna tawo 59,11 (1).

palikoti (?) „a lăsa“: palikoia iumus pamokslą sawo 123,10 (l. zostawil 123,10) (k); cf. a lăsa.

a lăsa: a lăsa teykies raszte 28,24; a lăsat 207,11; lăsând 87,14… (6).

a înveseli: tatăl ceresc să dea bucurie 17,9; 134,25 (2).

a înveseli: pe mine… m-ai înveselit 70,12; înveselește 78,11; înveselit 246,21… (5).

a se înclina „a se apleca”: înclinat spre pământ 88,23; înclinată 64,23 (2).

pamačia (pol.) „ajutor”: pamačia 236,12 (1); ‖ cf. pagalbė.

a îndrăgi: ai îndrăgit să trăiești veșnic 71,2; vei îndrăgi 64,10 (2).

a pierde „a lăsa”: nu-l pierde niciodată în fiecare cădere 45,24; 54,7; 69,19 (4).

pametavonia (pol.) „căință”: pametawoniosp 28,9 (1); ‖ cf. gailėjimas DK 97.

a călca: a călcat puterea lui 168,2–3; vei călca 80,10 (2).

pamirti „a muri”: Că va trebui să murim 163,8 (l. pomrzeć 163,8); vom muri 115,14–15 (2); cf. numirti.

predică „învățătură, știință; predică”: Să ascultăm predicile tale 37,5 (l. nauki 37,5); la capăt să luăm aminte la predicile lor 186,2; în predici 122,15; 148,22… (6).

pamsta (sl.) „răzbunător”: asupra celor răzbunători ai săi 27,14 (l. pamstę 27,13); pe cei răzbunători 99,5; 211,14 (3); ‖ cf. kerštas.

pamstyti(s) (sl.) „a se răzbuna”: Domnul Dumnezeu se răzbună pentru aceasta (l. się mścić 4,20); te vei răzbuna 107,18 (3); ‖ cf. kerštas.

fată (sl.): Îngerul le-a spus femeilor 152,21; 155,10… (7); ‖ cf. merga.

a suporta (trad.) „a purta”: dar trebuie să suporți totul cu dragoste și blândețe 234,14–15 (l. ale masz wszytko w miłości i łaskawości znosić 234,17) (1); ‖ cf. pakelti.

a pofti: Să nu poftești casa aproapelui tău 5,17; 5,18 (2).

papeikimas: iar din „dojană” ar fi suficient 229,20 (1).

papeikti: „a dojeni”: sir dies sutrintos ir nužiamintos ne pape yke 248,27; pape yktas 69,12; pape yktus 132,20… (7).

pape neti „a hrăni“ cu trup și sânge: papenet 131,21; 132,3; 221,8… (4); papeneytumbei 35,4 trebuie considerată o greșeală de tipar (=papenetumbei).

papiktinimas: cei care săvârșesc scandal 209,1 (1).

papildyti 1) „a umple“: tu mus papildik sawa szwenta dwasia 127,15 (l. Napełhże nas… 127,14…); 139,11; 175,5 (6); 2) „a face“ (trad.): Ne papildik grieka biauraus 108,26 (l. Nie popełnisz… 108,26) (1); ‖ vezi daryti.

a mitui: Că i-au mituit pe preoți 166,19 (1).

paplatinimas, paplatymas „mărire, lărgire; înmulțire“: ir paplatinimą giara auglaus 185,8–9; potom per paplatinimą wieros musu 214,7; 252,2 (3); compară paplatinti.

paplatinti „a înmulți; a mări, a lărgi“: O paplatink terpu musu karaliste sawa 179,23; Pagip atlink juos tawe mielausias 239,17; 238,16… (4).

paprastasis „obișnuit, cotidian“: užmirštu žaysla paioprąsta 98,17 (l. zwyklego 98,17) (1).

paprotis „obicei“: ir padarik sirdi cistą nuog wisos paproties 145,17–18 (l. od zlych naiętności 145,8) (1).

117

paprovymas (sl.) „îndreptare”: și paprovimą celor ce făgăduiesc viața 206,3 (1).

a scrie: precum prorocii au scris 133,24; parasita 106,22; 205,11... (5).

a vinde: vândând pentru treizeci de groși 160,2 (1).

parėdyti (reg.) „a aranja”: În care toate se rânduiesc 142,10 (1); || cf. a rândui MT 204.

parėdkas (reg.) „ordine, rânduială”: Cântările… după propria rânduială 43,3–5; a rândui rânduielile lui David 92,11–12 (l. wstawionie rządy Dawidowe 92,12); 105,3 (3); || cf. rânduială DP 363.

parėdnai (reg.) „în ordine” adverb.: ca toate să fie făcute cu folos și în ordine 229,12; 229,15 (2); || cf. rânduială DP 363.

a sprijini „a întări”: întărește inimile și conștiința 21,21; 20,6; 63,18; întăriți-i pe cei căzuți 74,8 (4).

paroda (sl.) „sfat”: al cărui sfat îl simt deja în inima mea 49,20; sfaturi 205,25 (l. porady 205,24) (2); || cf. a încuviința.

a arăta: pe care ni le-ai arăta 25,25; ai arătat 130,19; am fi arătat 192,19; arată 87,8; arăt 73,25 (=arată)… (16).

parpulti „a cădea la pământ”: chiar și mii vor cădea înaintea ta 79,19 (1).

pas: această prepoziție se folosește cu acuzativul pentru a indica locul, de exemplu: nu te teme stând lângă acela 61,11–12; stând acolo lângă foc 160,19; 166,16; 233,19; 252,15 (5).

a spune: Atunci primul înger a spus 166,7 (1).

poveste „narațiune”: nu crede în povești neadevărate 48,16 (l. Nu wierzy powieściom złym 48,16) (1).

lume: În orice loc al acestei lumi 86,9; 89,20; 158,17 (3).

înfiere: înfierea și logodirea... cu biserica 238,11–12 (l. poslubienia 238,11) (1); cf. a înfia.

a înfia „a lua”: ca altuia să nu-i fie logodită ori înfiată 228,8 (l. zaręczona 228,9) (1). A înfia se întâlnește în scrierile lui Mažvydas, Bretkūnas, Daukša și alții și are sensurile „a lua, a se uni, a se logodi, a adopta”.

a semăna: ca sămânța ta semănată aici 185,3–4 (1).

a se teme „a se înfricoșa”: Pasibijęs Petras tare 181,27.

a plăcea (pol.) „a fi pe plac”: tewuy musu pasidabojo 15,11 (l. spodobało 15,11) (1).

a nădăjdui „a spera, a se încrede”: Tiek patysi pasidukseiau kaip tawe regėjau 66,20 (1).

a se preda: 1) „a încredința”: O ing apginimą jo tikray pasiduot 141,8–9; pasidawiew 44,21;

45,11…; 2) „a se preda”: bat žodžiams cierto ans pasidawe 119,22; 220,14–15… (7).

mod de viață „mijloace de trai”: Ne uždirbsi saw pasielgima 93,9 (l. pożywienia 93,9) (1).

a se îndura: Pasigaylek teip sunkios tarnu mardawopios 114,2; 133,4 (2).

căință „pocăință”: isz sawo piktibiu darit pasigailimą 57,2–3 (l. wyznanie 57,3) (1).

a se rușina „a se acoperi de rușine”: su kuriuo ne pasigėdetu pokim suda sudžios 241,14 (1).

a se ridica „a se înălța”: ant musu galwu pasikiele 71,5–6; (l. powstali 54,14); 86,23; 141,18… (7).

a se răscula „a se ridica”: isz piktenibes priesz mane pasikėlia 44,10 (1).

a se înclina (sl.) „a se umili”: sirdis iam wisad mano pasiklonios 55,25–26 (1); || cf. a se umili.

a se apleca: tu koump pasitenkey 181,5; 181,10 (2).

a-și trece prin minte (pol.) „a-și aminti păcatele, a le cerceta”: griekuose guli /o nepasimetawoia 209,3–4 (l. nie wpamiętawaią 209,3–4); 248,21 (2); || cf. a răsfoi.

a se înmulți „a se reproduce”: sawoy sekloi… pasiplatint 240,23 (1); cf. a lărgi.

pasipro(v)ymas (sl.) „îndreptare”: cu gândire adevărată pasiprowima 126,2 (1); || cf. a îndrepta; a se împodobi și pirengti DK 97.

pasirėdyti (br.) „a se pregăti”: O kadagi tuo budu pasiredisim 126,20 (1); || cf. prisitašyti și pirengti DK 97.

pasirodyti: În ce fel trebuie să apară pokim 241,5–6; a apărut 90,2–3; 177,21; 229,26 (7).

pasispirti „a se sprijini, a-și recăpăta puterile”: iar aceasta [este] ceva ce se liniștește și se sprijină prin duhuri 240,6–7 (1).

pasistiprinti „a se întări”: și se întărește printre oameni prin naștere străină 72,3–4 (1).

pasitėsyti (br.) „a se desfăta, a se liniști”: iar pasitiesis oasele acelea zdrobite 63,9 (1); || cf. a se liniști.

pasivesti (trad.?) „a-i merge bine”: Įaymingay tokiam pasi wes 44,2 (pol. Szczęśliwie mu się powiedzie 44,2); pasi veda 92,14 (pol. powodzi się 92,14); pasiwes 94,15 (pol. się … wodzi 94,15) (3).

pasižinti: 1) „a ști”: Pasižistam kad jau nusidėjom 135,21 (1); 2) „a cunoaște, a se convinge”: Vżu tokiu stebuku žmones pasižino 162,13 (pol. ludzie się wznali 162,13) (1); 3) „a mărturisi (?)”: kad anis ne pasi

118

žista gospodarii 209,15 (1. sie... nie žiną 209,15–16) (1).

paskaityti (trad.?) „a susține”: ir vž gietus paskaityti 167,6 (l. policėni 167,6) (1).

paskandinimas: iż... paskandinima iszwalninay 30,14; 83,21; 198,11; paskandinimą 244,13... (7); paskandimą 22,6 (1); cf. paskandinti.

paskandinti „a scufunda, a pierde”: toksay musia paskandintas buti 171,16–17 (l. potėpion 171,17); abagi wel pėkłoy ant amžiu paskandint 139,23; 242,14... (5).

a repartiza: pentru a-i desemna pe credincioși 151,13–14; desemnată 161,14; a desemna 92,11; 234,18... (5).

paskui: 1) adverb de timp: O paskuy tat turi but kalbeta 199,16–17; 2) se construiește cu acuzativul ca prepoziție, de exemplu: paskuy žmones eydami 149,20–21; 122,18; 216,20... (5)

paskutinė adjectiv: dienoy paskutiney 169,20–21 (1).

paslūga (pol.) „serviciu”: pashugay 133,3 (l. poshugowaniun 131,3); || cf. tarnau­ti.

paslūšnas (pol.) „ascultător”: ir iamuy pashuszni estė 86,2 (1); || cf. paklusnus DK 129.

paslūžyti (sl.) „a sluji”: bat ataiay wisiemus pašužit 121,13 (l. posłużyć 121,17) (1); || cf. tarnau­ti.

pasnykas (br.): pasnikas 205,19 (1); || cf. alkinimas DP 52.

pasnykauti (br.): pasnikaudams 88,26 (1); || cf. alkintis DK 37.

a așeza: m-am așezat la masă 129,12; 71,27; 172,10 (3).

pasotymas „saturare”: ant pasotima kunu 116,15 (1); cf. pasotinti.

a sătura: a sătura cu trupul și sângele său 121,18; am săturat 35,14; 71,17; pentru a sătura etc. 131,8 (4).

a pândi: mi-a întins curse 99,21–22 (1).

așezare „stabilire, dispoziții (?)”: pertirė sawa sąžines pagal Pona pastatymu 127,20–21 (l. narządzenia 127,21) (1); cf. a așeza.

a așeza: 1) „a întemeia” (trad.?): pastatit tey-kieys karaliste id daugintusi 72,9–10 (l. wstawiles 72,10); 197,23; pastatitoie 240,9 (l. postanowionym 240,9); 2) „a stabili” (trad.?): Asz pastatisiu ir nustiprisíu vzkalbi 194,16 (l. postanowie 194,15); pastatisime 126,5 (l. postanowimy 126,5); pastatitos 224,15 (l. postanowiony 224,16); 3) „a construi”: duok id mes po tawa desiney /pastatiti butumbim wisi 174,9–10; 42,8; 92,10; 219,15; 251,20; 4) „a pregăti” (trad.): pastate wečiara sawo szwentą 124,17 (l. wstawil 124,19)... (12).

întărire: ir ant pastiprinimą... mumus 224,13 (1).

a întări: tey kis gi pastiprint 251,18; pastiprinam 194,10; pastiprintumbit 231,19–20; pastiprinančiam 229,25; pastiprin­dami 214,6... (9).

orfan mic: Te est mote naslistoy /waykay pastumdeleis 87,16 (l. sirotami 87,17) (1).

vindecare „tămăduire”: Negalincziu idant teyktusi buti pasveikinimus 18,23–24 (l. vzdrowieniem 18,24) (1).

paswiečyti (sl.) „a mărturisi”: paswiečitum­bit 214,1 (l. poświadczali 214,1); paswiečioim 223,6–7 (l. poświadczyli 223,7 (2); || cf. a mărturisi.

chemare 1) „situație, ocupație, stare socială” (trad.): idant pagaley paszaukima iusu 234,24–25 (l. powołania 234,24); wisos žmones kožno paszaukima 89,22–23 (l. stanu 89,23); 228,20; paszaukime 229,5 (l. Rzeczypospolitey 229,5); 234,25... (4); 2) „invitație” (?); id pitkay ne vžiwotumbim paszaukima 82,9–10 (l. pozwania 82,10); 31,23 (2).

a chema „a invita”: kursay ius tosp draugisteps paszawkia 238,3–4 (l. powoła 238,3) (1).

glorificare, slăvire: paszławinimas 45,8; paszławinimą 24,10 (l. przeżegnanie 24,10); paszławinimu 40,11; paszlawinime 239,12 (l. błogosławienstwie 239,13)... (16); paszłowinimu 38,21 (1).

a glorifica: paszławint 40,8 (l. pożegnać 40,8); paszławin 33,13 (l. błogosławi 33,14); paszławintu 199,24; paszławink 21,15; paszławinta 223,13; paszławinti 94,3... (31).

sfințire „consacrare”: paszwentima 17,6 (l. poświęcenia 17,6); 24,2 (2); cf. a sfinți și a consacra.

a sfinți: o mus wisus amžinay paszwentina 124,14; paszwentinay 72,9 (l. poświęcił 72,9) (2).

a consacra „a sfinți”: o smerčia sawa brangiausia paszwesti 128,27 (l. poświęcić 128,27...); paszwentey 129,8; 162,19; 193,14; 196,8... (13); cf. a sfinți.

culcuș „loc de dormit”: o patało negawo 154,19 (1).

îndreptare „îndreptare, pocăință”: pažinė griekus pataýsima gieysim (1).

patamkas (pol.) „moștenitor”: gen. pl. patamku 197,8 (pol. potomstwa 195,7) (1); || cf. tėvainis.

119

pateikavimas „trândăvie”: įdant pateykawiman ir negandusna kuniszkusona neisiduotumbit 234,20–22 (pol. prožnowanie 234,22) (1).

a unge: l-a uns cu ulei 162,1 (1).

pateriojimas (pol.) „pieire”: ir ant sawo amžino pateriojima ne walġitu 209,6–7 (pol. zatracenie 209,7) (1); || cf. pražūti.

paterioti (pol.) „a pierde, a rămâne fără”: pateriot 247,23; paterioio 119,23; pateriotos 164,24… (6); || cf. pražudyti.

patiecha (pol.) „mângâiere”: Patiecha 28,16 (pol. pociecha 28,15); patiechą 144,17 (pol. otuchę 144,17); patiechu 240,4–5; 249,17… (8); || cf. nuraminimas DK 174.

patiešyti (pol.) „a mângâia”: patiesik 71,20 (1); || cf. raminti.

patogiai „cuviincios, frumos” adv.: įdant wisa butu darita patogiey 229,12 (pol. vcześiwie 229,11); 229,15–16; 234,27 (3).

patogus, -i „adevărat, frumos, sincer”: o rodžiu giems meyle patogia 107,22; patogiasnio 205,13–14; 232,9 (3).

patremti „a alunga, a îndepărta”: juog tu patremey tamsibes 19,20; patremtu 39,9; patrems 45,25; patremtas 20,14 (4).

pats, patsai, pati: mihesi artima tawo /kaip pats sawe 6,12–13; patsay 24,25; pati 41,20; paties 46,5; pačiam 8,3 și pačiamuy 106,7; sg. instr. pačiu daiktu 239,18; pačiam 182,24; patis 194,9 … (129). Pats este întâlnit mai des decât patsai; uneori, pe aceeași pagină, ambele forme alternează (140,17 și 140,9; 114,12 și 114,4).

patiroti (pol.) „a se conforma”: swietuy labiaus paturoiom 164,13–14 (pol. folgować 164,15) (1); || cf. pritarti.

patvirtinimas „întărire”: o patvirtinimą dowanot 132,10 (1).

pasăre: pauksciey 67,20; pauksčius 153,24 (2).

păsărel (=puișor); pauksztaley 75,19; 114,13 (2).

pavadinti „a invita”: įdant ne kaip sudop pawa­dinti eiti 241,12–13 (pol. poz wani 241,12) (1).

imagine (=imagine): pawaik­sło 2,14 (1).

după-amiază „spre seară”: est nuimtas pawakares čią 162,21 (1).

ascultător, -ă (pol.) „supus (?)”: wisame pawa­lni bukim 181,25 (l. powolnymi 181,25); pawalna 64,16 (2); || cf. ascultător Mž 234.

cerșetor „cerșetor”: 1) „cerșetor”: te gukstinei wisada čia su pawargieleis 87,16–17 (l. zebrakami 87,18) (1); 2) „sărac”: ir su mumis teypag pawargieleis 252,7 (1).

a obosi: Nesang asz rudulis ir pawarges esmi 77,15; pawargusia 47,9; pawargusiam 89,17; pawargie 250,19… (11).

conducere „îndrumare” (?): o tatay užu Dwasios szwentos pavedimo 9,14 (l. powodem 9,14) (1).

imagine: 1) „imagine”: juog mus ant paweik­sła sawa sutewerey 30,10–11; 212,19 (2); 2) „exemplu”: id pawęksła imtu isz io 180,23 (l. przykład 180,23); 252,14 (2).

imagine „exemplu”: mums paweizdą dawe 155,5–6 (l. przykład 155,5) (1); cf. paveikslas.

a privi „a se uita”: Teikis paweizdet… ant Christusa 76,14; Paweizd 66,15 (2).

a privi „a se uita”: Pawizdeia Die was isz dangaus 242,5; pawizdek 37,22; 46,15; 73,12; 78,21; 99,24; 133,8; 135,6… (9).

izvor „izvor”: vn. ki. paversmes 66,19; dg. va. paversmes 50,22; paversmiu 43,17 (3).

umbră „umbrire”: Vž tos paweses stoje­si 91,16 (1).

ciumă (sl.) „ciumă”: vn. ki. pawietries 75,16 (l. powietrza 79,17) (1); || cf. ciumă Mž 384.

a mișca „a pune în mișcare”: kad iszwistu mane pawiskinta 47,18 (1).

a vătăma ir pažeydem maiestota tawa szwenta 26,13 (l. przewinili 26,12); pažeyde tawo gieribę 165,14 (l. obrażili 165,14); kurie nors vgnin imesti /nebuvo tenay pažeysti 136,25–27 (l. uszkodzeni 136,26); 177,19; 211,23… (11).

vătămare „ofensă”: Anas isztrauks isz spąstu… ir juog pažeyzdos žmogaus bediewia 79,9–10 (l. y od zarazy 79,10) 6 (1).

„cunoaștere, recunoaștere” (?): Ir ant kialo pažinties tawos 57,25 (l. uznania 57,25); 120,11; Idant prieg tawa pažintii wisad stowetumbim 179,19–20 (l. Abyśmy y tu w tey stałości /a w wierze mogli trwać 179,19–20) (3); cf. cunoaștere.

cunoaștere: kuri mumus tikrą pažinima grieku musu duotu 28,7; pažinimas 109,11 (l. poznanie 109,11); 125,22; 197,5… (8).

a cunoaște: O mokimes tayp giara Diewa pažinti 17,25 (l. znać 17,25); pažisti 196,23; pagužistat 198,21; pažinėia 2,19; pažintumbim 179,2; pažine 211,9–10; pažindam 120,7… (65).

120

folosire (pol.) „utilizare, întrebuințare”: Est draugiebey pažvojimas kuna ir krauia 13,5 (l. výžwanie 13,3); 216,22 (2); || cf. utilizare DK 19. a folosi (pol.) „a utiliza, a folosi”: Weciaria... pažiwot 207,20 (l. požywać 207,20...); pažiwotumbim 208,4–5; pažiwokim 131,3 (3); || cf. ragawiem 213,5 (l. pożywamy 213,5); || cf. a utiliza DK 83. pecete (br.) „semn, marcă”: pecėtis 197,23 (l. pieczęć 197,24); pecėt ies 213,5; O pecieti ant wisa iums duosiu 122,2 (4); || cf. žymė DP 531; ženkłas Mž 153. a pecetlui (br.) „a însemna”: čionay per ragawima ios pecietitumbim ir pastiprintumbim 208,6–7 (l. pieczętowali 208,6) (1); || cf. a marca, a însemna. cuptor (br.) „cuptor”: peciaus 137,2 (l. pieca 137,2) (1); || cf. žaidis BrB. Vezi XVII, 3. a mustra: o peiki ir skandini neprietelia 239,5 (1). iad (pol.) „iad”: pekłą 52,13; pekłona 20,14; pekłosna 7,11 (l. piekłow 7,12); 139,23… (12); || cf. iad DK 14. vite „vite”: pekus 5,3 (l. bydło 5,4); 108,11 (2); cf. cuptor cu vatră. pelerin (pol.) „străin”: Jay ataywiai aba pelgrimai kokie mieste butu 203,16–17 (l. pielgrzymi 203,17); || cf. călător. hrană „mâncare”: o kaip dawey duona kunuy penu ant sotima 35,15–16; pena 116,17, 59,7 (3). a hrăni „a da de mâncare, a hrăni”: tey kis mus sawim peneti 128,4; penetumbey 130,23; penedams 116,10… (9). penigas (=pinigas) (germ.): Ne duosti nuomon penigu 48,22; 160,2 (2). al cincilea: Penktas 106,8 (1). hrană „hrană”: idant anis to szwenta penukszla kaip kiautes ir szunes neiszbiaurintu 209,4–6; 217,26; 224,12… (10). prin, pentru (207,12): această prepoziție este folosită cu acuzativul pentru a exprima: 1) timpul: teypag ir žmogus per wisus amžius turi ramintis irgi draustus 58,8–9; ir per wisą žiwatą musu 39,24; 25,16…; 2) locul: Io neprietelus wisi per szalis iszblaszka 87,21…; 3) cauza: o gi mes regime per wierą sawo 125,19; Nors išz swieta per smerti izseysiu 122,6…; 4) continuarea: tęsią per juos mums teikis duot 24,4; o dariti niekada ne palawia per sunu sawa mielagi 15,22…; 5) calcuri: per žodi sawa tiesą, nutikrina 16,22 (l. przez słowo 16,26); idant per galibe sawo nuog musu szalin patremtu 39,8 (l. przez moc 39,8); per Mateusza parasitą 106,21…; … (107).

a repara (trad.) „a implora, a transcrie”: ir rustibę amžina… id mums perdaritu 16,21–23 (l. przeprawit 16,23) (1) venire „sosire” (trad.): Welika musu aba pereimas 218,23 (l. przeście 218,23) (1). a trece „a trece”: Anksztu kielu pereyti wisus neprietelus 143,23–24; nakti pereiusią 20, 24–25; 25,13; 30,25 (4). victorie „victorie, triumf”: duok ant ju pergalėjimo 119,8; pergalėjimo 166,25–26; 223,18–19… (5). a învinge: padeki pergalėti mums neprietelus wisus 117,5; pergaleiau 47,14; pergaleia 120,27; 170,16; 183,6… (18). a înspăimânta: pergandink wisus piktuosius 142,26–27 (l. przestrasz 142,26) (1). a muta: 1) „a muta”: perguldit 98,22 (l. przekładać 98,22) (1); 2) „a traduce” (trad.): kuriuos dabar trumpay perguldisim 227,12–13 (l. przełożyć 227,14) (1). a lăsa (=a permite): 1) „a ierta” (?); ans nenor tokiam perlaysti /kursay teises ne atduosti 106,3–4; 2) „a lăsa” (trad.): Kodrin tatay perlaydo ans geriaus permąno 65,9–10; perlaisk 87,10 (l. Przepuść 87,11) (3). a înțelege „a înțelege” (trad.): kada gi giriaway permanitum­bim 176,15 (l. rozumieli 176,15); permanno 65,10; 181,14 (3); cf. a înțelege. a izbuti: pakaiuy ir łoskoy… permiegoti galėtumbim 38,25 (1). a rescrie: Ans mums wisitems tewa naršą perprasie 124,11–12 (1). a se prăbuși „a se prăbuși”: kaip sieną palinkusią pusiau perpuolusią 64,22–23 (l. przepadła 64,23) (1). persekiojtojas (?): persekiotoias 47,17 (1); cf. a persecuta. a persecuta: Nesang gis persekiuoja nekaltagi žmogų 88,5; 100,9 (2). avertizare „avertisment”: vn. in. persergejimu 229,8 (l. przestrogą 229,9); 227,12 (2). a avertiza „a avertiza, a aminti”: persergieia 245,20 (l. obwarował 245,20) (1). a înceta: 1) „a rămâne” (trad.): ir ant wisu amžiu su ieys perstosi 49,9–10 (l. Przestane z nimi 49,10) (1); 2) „a înceta”: grieku perstoti 71,10–11; perstokom 149,8; 149,22; ne perstotumbim 225,13–14 (4). a împiedica (pol.) „a împiedica”: wienok wirszutiney mokslay nieka top ne perszkadiia

121

205,17–18 (l. przeszkadząją 205,18) (1); || cf. a împiedica DP 87.

peršokis (trad.) „infracțiune, încălcare”: atmindamas woskius persokzious sawus 247,3–4 (l. przestępstwa 247,3); 234,11 (2); cf. a încălca.

a încălca: 1) „a păcătui, a încălca” (trad.): perszokdami dažnay norą ir prisakimą tawa 26,14–15 (l. przestępując 26,14…); perszokdami 210,13 (2); || cf. a păcătui, a încălca; 2) „a trece”: sia perszokusja diena 38,9 (1).

a cerceta „a examina”: pertirę sawa sąžines 127,20–21 (1).

binecuvântare (pol.) „binecuvântare”: Pierżiegnoimas 240,18 (l. Pożegnanie 240,17); peržegnojimą 129,5 (2).

a binecuvânta (pol.): 1) „a face semnul crucii” (?): Peržieg nok… Desines tawo galibe 41,15–16 (l. Pożegnay… 41,15) (1); 2) „a binecuvânta”: perżegnok 151,15 (1); || cf. a binecuvânta DK 165.

încălcare (trad.) „păcat”: ir atłaysk mums tuos perżengimus musu 210,24 (l. występki 210,24) (1); cf. a păcătui.

a încălca (trad.) „a încălca”: peržengiencius moksiu tawa kiala 63,19–20 (l. przestępce 63,18…); 205,21–22 (2); || cf. a încălca.

a ciupi „a ciuguli”: wisą nakti wargina /pesie 160,15 (1).

Petru: Petras 160,12… (8).

circumcizie „circumcizie”: ape piaustima Pona 157,15 (1).

păstor: ca păstor al casei 15,7; Buwo anoy szalie ganidam piemenas 158,5; piemenimus 153,26… (5).

prânz: Giesme presz pietus 35,2; 25,12 (3).

ieftin „cu ușurință” adv.: pigay nusisergieste 123,4; pigiey 246,20; pigiaus 60,12; 69,20 (4).

ieftin „ușor, rapid”: pigiasnio atprowima 205,23 (1); cf. ieftin.

răufăcător (trad.) „nelegiuit”: piktadeias 86,19 (pol. złośnik 86,21) (1); || cf. netrebnic.

cu răutate adv.: piktay po akims tawo padariau 62,13–14; 69,17; 82,9; 125,8… (6).

rău, rea: piktas 92,16 (pol. nieprzyjaciel 92,16); pikta stipribe 61,4; piktop 51,24; gen. masc. pl. piktiei 88,27; piktuiu 44,22; piktiemus 67,24; piktuosus 142,27; pıkčiausia 184,17; piktasias 184,27… (89).

răutate „ticăloșie, nelegiuire, ispită”: piktenibiu musu wisokiu vźmirsztumeby 31,5–6; piktenibe 82,4; Piktenibey 62,19; piktenibemis 39,9… (10).

ticăloșie „răutate, nelegiuire”: mano piktibes regiedamas 56,23; piktihey 248,21; pik-tibesp 20,3; 184,21; 208,25… (25); cf. răutate.

a mânia: surinkimą Diewo piktina 204,25 (1).

a împlini (se): 1) „a îndeplini” (trad.): iuog zokaną pildžiau 148,11 (pol. wypełnił 148,11…); pildinkit 148,12; pilditumim 107,3; pildžianti 83,9; 148,6; 184,15… (11); 2) „a (se) umple”: isz kurios pildžiesi žiame 237,7; o tatay kalbedams pildžia bludą 219,12–13 (2).

pe deplin (trad.) „cu sârguință, bine, cu adevărat”: nes paskuy dangun pilnay weyzda (pol. pilnia 172,14); Turim ape tatay pilnay rupintis 191,6 (pol. pilnie 191,6…); 61,3; 215,3; 234,24… (10); || cf. cu sârguință, bine.

plin, plină: 1) „plin”: est pilni wisa giara 35,7; pilnus 46,20; 144,14; 151,22…; 2) „sârguincios, adevărat” (trad.): Ape pilną żodia Diewa klau: [= întrebarea] 184,1–187,1 (pol. pilnym 184,1…); 183,18; 204,8…; (22); || cf. adevărat, bun, sârguincios.

sârguință (pol.) „grijă, sârguință”: Kur su wis didžia pilnasčia tie żodžiey nuog wierniu turi but wartioti 24,16–18 (pol. pilnością 245,17) (1); || cf. grijă.

deplinătate (trad.) „plinătate”: idant tikribe ir pilniste atliktu 245,22–23 (pol. doskonałość 245,23) (1).

Pilat: Pilotų 7,9… (4).

pirm adv.: 1) „mai devreme, mai întâi”: reikia mums patiems pirm sawe meginti 125,7–8; pirm neg gaidis pragida 160,20; 166,7; 203,14… (11); cf. pirmai; 2) prepoziție cu genitivul, indicând timpul, „înainte, mai întâi”, de exemplu: teyp kayp iemus pirm smerties żadeia 170,22–23; pirm dwieiu nedelu 203,5; 204,3; 205,19… (9).

pirmai, pirmiaus, pirmiausiai adv.: tie ne ieis žiamena anona pirmay saw żadetona 82,6–7; 133,20 (2); Pirmiaus tat žinot reikia 203,3; 227,14; 230,10… (11); pirmiausey 86,10 (1).

pirmagimtoji (trad.) „primogenitură”: ne kalba nuog wena grieka pirmagimtoia 246,10–12 (l. pierworodnego 246,10) (1); || cf. pirmgimė DK 12.

pirma adv.: Pirma tamuy wisi turime tikieti 125,11; 139,7.

primul, -a: Prima parte 8,2; Cântare întâi 110,3; primul 105,15; 139,7; prima 169,12; Primii 10,14 [= primii]; celui dintâi 104,10.

deget: degetul mâinii drepte 173,12 (1).

122

pišna (sl.) „mândră, splendidă”: žmonems pizno-mis tokias biauris 43,13–14 (l. pysznych 43,14) (1); || cf. puikus Mž.

plačiai adv.: plačiev isikiete 73,8; 178,16 (2).

plakti „a lovi”: plakti babay liepe 160,27; plaka 138,22 (2).

a tresălta: inima ta va tresălta de bucurie 94, 12–13 (1).

palmă: lovind cu palmele, au poruncit să-l răstignească 160,17–18 (1).

platinti(s): 1) „va lărgi”: platins /kaipo szaknis wina 95,14–15 (1); 2) „a înmulți”: Teykis sawa wier nus platinti 174,2 (l. rozmóżyć 174,3); platintumbimesi 197,6; 212,22 (3).

fir de păr: și niciun fir de păr nu va cădea de pe cap 140,14 (1).

pleme (br.) „neam”: sg. instr. pleme 197,2 (l. splemieniem 197,2...); 197,9; 198,6 (3); || cf. giminė.

plyšti „a se despica”: uolos plisza 162,8–9 (1).

po: 1) se construiește cu genitivul: Giesme po pietu 35,12 (1); 2) se folosește cu dativul pentru a exprima timpul, locul și modul, de exemplu: kada buvo po wéciaway 13,24; O po tiem sil-wartams 168,10...; sedi po desinei rankai 7,13; 89,16; 131,12... (foarte des); Ne ludik nepteysey 109,20; idant po sargibey butum 137,16; traduceri: po darbamus iu iuosgi pažinsit 123,4–5 (l. po vczynkach ie poznać możecie 123,4)...;...(33?); 3) cu acuzativul: po tris kartus praeidams 160,6–7; traduceri: ir po wisą swietą butu garbintas 225,15–16 (l. y po wszytkim świecie 225,15); Nes po wisas dienas giwenima musu turime słužit 249,12–13 (l. Bo po wszytki dni żywota... 249,12); 249,19; 252,6 (5); 4) cu instrumentalul pentru a exprima locul etc., de exemplu: Ko dabar po akim tava gaylimiesi 27,25; 51,19; 81,12...; Po juoda ziame seney vžsuzasusiuy 103,7–8; priimk mus po sawa ranka 165,3; klupiaume po weydu 210,8...; traduceri: Nuogi to čiesa po grieku esme 120,14 (l. pod grzech 120,14); Mes wisi po sargibe tawo pasiduome 182,23 (l. Myć się pod straż 182,23)... (51?). Există cazuri în care po se scrie împreună cu formele de caz (dativ și instrumental), iar astfel de îmbinări devin uneori ca niște adverbe, de exemplu: poakim mano 4,6; sedi podesinei rankai 7,13; 8,16; ir Pawizdek mana podesiney 99,24; prigul teypag su jumis podraugiey ing surinkimą 200,2–3; 204,1; 238,14; Ne ludik nepteysey 109,20. Foarte frecvent este pokim (Pokim przestarnikui tu gatawii stala mana 51,7; 58,11; 89,16...

(21), apărut prin contracție din po și akim și folosit în paralel cu po akim (27,24; 30,9... (5), po akims 62,14; 81,12... (11), po akimis 85,13; 230,18... (7); chiar și pe aceeași pagină apare pokim (230,19) și po akimis (230,18). De asemenea, este frecvent potam, folosit ca adverb temporal (vezi potam).

[pentru podesinei, vezi po: podesinei 7,13; 8,16; 99,24 (3).]

[podet 247,18: eroare de corectură, trebuie să fie padet; compară cu padėti.]

[pentru podraugei, vezi po: podraugiey 200,2; 204,1; 238,14 (3).]

[pentru pokim, vezi po: pokim 102,12; 122,12; 178,26... (21).]

pometis (pol.) „memorie”: id saw ant pomie-ties priwestu wisą giwenimą sawa 247,1–2 (l. pamięć 247,1); 249,18 (2); || compară cu atmintis.

pona (sl.) „fată Maria, femeie”: Kad Ponna tureio sunu gimditi 156,21 (l. Panienka 156,21); Ponnos 112,20; Ponnay 110,17; poniomis 32,4... (7); || compară cu merga; viešpačia DP 485.

ponas (sl.) „domn”: Ponas Diewas 2,16; Ponuy ant Ponų 33,20–21; sg. gen. Poni 139,21; Poną 18,17; sg. instr. Ponum 110,11; sg. voc. Pon 47,25; Poniep 44,12; Poniemp 58,15; pl. gen. Ponų 31,21... (567); || compară cu viešpats.

ponavonia (sl.) „domnie”: O ne attolink tolaus sawos ponawonios 113,23–24 (l. Panowania 113,23) (1); || compară cu viešpatavimas DP 287.

ponavoti (sl.) „a domni, a stăpâni”: idant teypag wiras ponawotu o ne ana 236,16–17 (l. panował 236,19) (1); || compară cu valdyti; viešpatauti MP 68.

ponystė (sl.) „domnie”: ir žodžio tawo poniste 118,6–7 (l. panowanie 118,6) (1); || compară cu viešpatavimas DP 287.

adjectiv posesiv: sg. gen. poniszkos čístatos 177,18 (1).

ponstva (sl.) „stăpânire”: Panstwos ir majestotai 150,10 (l. Tronowie y Panstwo 150,10) (1); || compară cu viešpates DK 83.

pontskas (pol.) „Pontius”: Numucitas po ponsku Pilotu 7,9 (l. Wmęczon pod Pontskim Pilatem 7,10); 8,12; po Pontsku Pilotu musitas 110,21 (3).

[popawia 85,2: eroare de corectură, trebuie să fie papawia — de la verbul papiauti.]

popiežius (pol.): pl. gen. Popiežių 20,6,8 (l. Papieskiey 206,9) (1).

[poponsku 7,9; 8,12 vezi ponskas.]

123

potam (trad.) „după aceea, apoi”: potam stoję pokim suda 115,15 (l. potym 115,15…); 3,16; 80,18; 118,19; 205,9… (51); || compară paskui și po.

[poteisiai vezi po: nepoteisey 109,20 (1).]

Povilas: Powilas 13,14; 215,5; 245,4… (6).

a începe: Ochiul începe să doarmă 37,14 (1); a început 207,2; a început 180,19; început 62,20… (7).

pradkai (pol.) „strămoși”: pradkay 81,21 (l. przodkowie 81,22) (1).

a străpunge: i-a străpuns coasta 162,16 (1).

început: acolo a început să mărturisească adevărul 119,23–24; 91,23; 227,20 (3).

a cânta ca un cocoș: cocoșul a cântat 160,20 (1).

prajevas (br.) „minune”: praieway rodisis 149,15 (l. cuda 149,16) (1); || compară stebuklas.

sudoare: prakayte… ar căuta pâine 234,18–19 (1).

prakalbėjimas „prefață”: Prakalbėjimas su raginimu 227,4 (l. Przedmowa 227,4) (1).

iesle: prakarte gi pagulde 153,14–15; 154,2; 158,10; prakartan (4).

[praklaytawa 160,8: eroare de corectură, trebuie să fie prakaytawa.]

prakeikimas: prakieykimas 94,16; prakieykimą 125,14; 213,7–8 (3); compară prakeikti.

a blestema: Știind că aici, pe pământ, viața este blestemată 138,12 (l. nikczemni 138,12); prakeiyktei 161,18–19 (l. niecnotliwy 161,18); prakeiyktus 116,8 (l. przeklęte 116,8)… (6).

pralėjimas: vărsare de sânge 63,22; pralegimu 128,12; 183,14 (3); cf. pralieti.

pralieti: și sânge /dalýdo praliet 207,23–24; pralėia 136,5; pralietas 222,1… (6).

pralėkti „a trece“: Ne pralekie dowanay meldimas mana 55,24 (1).

pranašas: 1) „profet“: pagaley pranaszu raszta 163,17; pranaszas 137,12; 148,14… (7); 2) „profeție“ (?): pranaszay izsipilde per jo vžgimima 152,9 (1).

pranešti „a anunța, a spune“: o wiernienus pranesze 133,24; 138,6; 152,20 (3).

pramanyti „a născoci (?)“: priimkit ką asz iumus pramanau 121,17 (1).

a pierde: Nu mă pierde 55,12 (l. Nie zatracąy mię 55,11) (1).

prapulti „a pieri“: Ne duok prapulti wmay 73,17; prapuolusiu 167,23; 168,23… (6).

prapultis „pieire“: isztraukiey isz tos prapulties 70,12–13; 236,6; cf. prapuolimas.

prapuolimas „pieire“: regiedams io prapuolima 163,20 (1).

prarakas (sl.) „profet“: prarakas 178,21 (l. Prorok 178,21…); 248,8; Prarakay 156,19… (9); || cf. pranašas.

prarakauti (sl.) „a profeți, a prezice“: prarakauti 160,18; prarakawa 178,3 (2); || cf. pranašas.

a înghiți: iar pe noi toți ar vrea să ne înghită 61,14; a înghițit 53,3; 100,23 (1).

a începe: Aici începe Psalmii 43,1–2; Am început cu răutăți / tot astfel cu păcate 146,24; 110,13… (6).

prasidžiaugti „a se bucura“: O Karalus prasidžiaugs tawim 67,21; 68,9; cf. pradžiaugti.

a se bucura: inima se bucură 89,10–11 (1).

lectură „citire”: un cântec după lectura Evangheliei 24,6–7 (l. după lectura 24,6) (1).

simplu, -ă (sl.) „obișnuit”: o simplă Iewą zdrodia 178,9 (l. prosta 178,8); prasti 58,17 (2).

josnicie (sl.) „ticăloșie”: toată josnicia noastră 84,25 (l. nikczemność 84,25) (1).

faptă rea (trad.) „păcat”: vede faptele sale rele 204,17 (l. występki 204,17) (1); cf. a păcătui; vină.

a păcătui (trad.) „a comite un păcat”: prastoiau 62,13 (l. zgrzeszył 62,18); prastot 106,18 (2); || cf. a greși.

cerere: Klausik musu prasimu 142,25; prasimęs 146,14; 134,27 (3).

a cere: o turesime praszit 39,3; praszome 151,10; prasineia 87,18; Prasikimeg 18,12; prasituṁbim 117,22; praszanti 90,9.

a trece „a trece“: a trecut a treia zi 159,21 (l. minął 159,22) (1).

a striga „a exclama”: Balsu mana Ponop praszuksziu 99,14; Praszuko 161,22 (2).

conducător (rar.) „călăuză”: prawadnyku 18,27; 72,2; 175,17 (3); || cf. conducător Mž 247.

a pierde „a rătăci, a pierde“: pe care îi pierduserăm 168,4 (1).

a pieri: și să piară în moartea veșnică 244,22; pražutu 27,5; 211,5 (3).

a apropia: apropie împărăția ta 123,13 (1).

[pridasti 246,1–2: Ko dabar ir Petras szwentas pridasti; eroare de tipar, trebuie să fie pridesti ar pridruosti (l. dokłada 246,1).]

a adăuga: Pridedines daugi žodžiump mano 123,8 (1).

a acoperi: Kurs tawe apigražina (mielasirdiste acoperă 83,22–23 (l. przykrawuie 83,23 (1).

în mod corespunzător „în mod potrivit” adv.: prideranciey ir teysey wisokias sutwerimas garbina 207,5

124

(l. slusznie 207,5…); 231,15 (2); cf. pri-derėti.

priderėti: 1) „a se potrivi, a fi potrivit“: kaip ant to pridera 203,10; dg. va. priderantiev 230,6; 205,12; 228,21–22… (6); 2) „a aparține“: reykalays kunuy musu prideramays 31, 14–15 (l. naležaycmi 31,16) (1).

priduoti „a da, a acorda, a dărui“ (trad.?): ginkla sawo man pridawev 69,14; priduok amžiną žiwatą 70,20; dg. ki. priduotu 100,15; Pridawęs 199,19 (l. Przydawszy 199,19)… (6).

pridrauginti „a alătura“: kuriops per wierą pridrauginti esme 6,24 (1).

a se usca: să ți se usuce limba de cerul gurii 98,17 (1).

prieg, priegi 93,19; 131,15: 1) prieg cu genitivul, pentru a exprima locul etc.: ir wisad prieg io stoweti 118,9–10; idant mus prįłaystu žmones prieg tu žodžiu szwiebes 186,23–24; Malda prieg Ligonį 250,12 (3); 2) prieg cu dativul, pentru a exprima locul, însoțirea, timpul etc.: prieg taw parpuls 79,19; nes turim tawe prieg sawi 143,18–19; prieg tam mane teysibes kelu weda 51,2; prieg Ewangeliey stotumbim 24,11; prieg žodžiu sawam vžlaykit teytkus 40,21–22; Trečias ateimas prieg smerti kožna žmogaus 149,2–3; 148,3; 183,14… (38?); calcuri: Prieg tam žiemiausey praszome 21,4 (l. Przytym 21,4…); O prieg tam teykis mus padrutint 27,7–8; 95,9; 211,8; 218,1; 246,26; teykis prieg kuna sweykatay /duot mums wisą giarą cionay 21,7–8 (l. przy zdrowiu 21,7); prieg sproway… diwį priep-

puoley s-a alăturat 227,8 (l. przy sprawie 227,8)… (6?).

În unele cazuri, forma tradusă prieg tam se scrie într-un singur cuvânt (217,21; 223,24) și poate fi considerată adverb.

În îmbinări de cuvinte: prieg krikssimu swentam 170,8; prieg paties… daliimu 220,20–21; Turi but prieg tarnawimu 228,3 (l. przy vzlugiwaniu 288,3) – formele krikssimu, daliimu, tarnawimu trebuie considerate dativuri cu terminația -u; cf. A. Bruckner, Archfsl Phil XIII, 566; cf. prieg vžiwogimy 127,17 (l. przy samym užżywaniu 127,17).

[priegtam vezi prieg.: Priegtam 217,21; 223,24 (2).]

prieiti: 1) „a se apropia“: mes turim top stalop prieyti 125,7; prieyti 125,9; prieydami 222,4; Jay noras… isz abieiu szalu top prieytu 228,12–15; 223,16; stalop Pona prien-

tiemus 206… (8); 2) „a ajunge“ (trad.?): kuriosp teypap gahonis galėtu prieyti 113,22; noredam prieyt teysbiu 131,4–5 (l. dochodząc 131,4); Potam amzinon linxmiben prieit galetu 240,12–13 (l. przyść mogli 240,13); 9,8; 138,23 (3); 3) „a crește, a ajunge la maturitate“: idant ney wasarump nepriemesiumes 228,17–18 (l. w leciech nie dorosłych 228,18) (1).

priėmimas: 1) „primire“: o tą naudą išz io priėmimo imsim 126,24; 193,19; 221,4; 2) „întrupare“: Nesang tuokio gimimu /o kuna priemimu/ žmones iszwadawa 152,17–19… (7).

[prientiemus 206,2 vezi prieiti.]

priepuolis „întâmplare, nenorocire“: abgint mus teykis sawa ranka nuog kožna priepuola 73,18–19; dg. ki. priepuolu 112,12 (l. przygod 112,12; wady 229,19; nawałności 183,3); priepuoluose 251,7 (l. przeciwnościach 251,6)… (9).

înainte, înainte de: această prepoziție se folosește cu acuzativul pentru a exprima opoziția, timpul etc., de ex.: Nesang mulți dușmani s-au ridicat împotriva noastră 141,18–19; Fii mâna noastră dreaptă împotriva groazei lor 143,10; 224,25; 231,6… (22); Mergi împotriva orașului 159,20; 234,5 (2); veselește-te înainte de moarte 119,6; 159,17 (2); cântec înainte de prânz 34,13.

Prieš apare și ca prefix (vezi a se împotrivi etc.).

a se împotrivi: ca să se adune la cântat cei / care voiau să ți se împotrivească 78,25–26 (1).

prieštarnykas „adversar”: ca să nu spună cel rău, dușmanul meu 47,8… (15).

prietelius (dial.) „prieten, amic”: dg. va. prietelus 162,26; prietelu 228,13; prietelamus 239,14… (4); || cf. gentis DK 49, draugas DP 95.

prievaizda „ocrotire”: Ia sub ocrotirea ta 72,26 (l. w opiekę 72,26); priewayzdoy 77,18; 104,12 (3).

priežastis: Fără niciun motiv, împotriva celor care se războiesc cu mine 45,4–5; 81,24; dg. ki. priežąsciu 203,7 (l. przyczyn 203,8…) (3).

prigatavÿti (sl.) „a pregăti”: prigatawiev 214,12 (l. zgotował 214,12); prigatawia 17,12 (l. przyprawia 17,13); prigatawita 111,26 (l. bespieczny 111,26)… (5); || cf. prisitaisyti DK 31, pireng­tis DK 99.

prigimimas „natură”: Căci mi se pierde aceasta prin natură 6,18–19; prigimime 233, 10–11 (l. naturze 233,10); 72,6; 114,22; 232,19 (5); cf. prigimti.

125

prigimti „a se naște”: norą prigimta 184,21–22 (l. przyrodzoną 184,22); 198,16; 242,11 (3).

priglausti „a alătura, a apropia”: Priglaudey mus bažniospi 129,11; ne priglauskėt 65,26; 224,12… (4).

prigręžti „a apropia”: Prigreszk manęsp ausis 69,3–4; 63,17 (2).

prigul dymas (trad.) „exemplu”: Kuriu pri-guldimu sergiekimes 82,8 (l. przykładem 82,9)… (2); || cf. paveizdas și paveikslas.

prigulėti (trad.) „a ține de, a se cuveni”: turi prigulėt surinkimuy 192,6; prigul 6,10; 156,9; 237,6… (10); || cf. priderėti.

a primi: Ton meilen teikis mus priimt 32,20–21; kad mus vž sunus prieme 111,27; žo-džius tawa priimtumbim 23,18; priimkit 121,17; priemes 163,18–19… (40).

prijunkti „a se obișnui”: priunkt nuoġ jaunisz-kes wayksciot iunge Pona 249,6 (1).

prikėlimas „înviere”: szlawindami mey-ley prikielimą Christaus 168,18–19; 7,20; 167,11… (7).

prikelti „a stârni, a învia”: prikiele manimp fabay didę rustibe 82,4–5; 17,4; prikialtas 169,7 (3).

prikeldinti „a trezi”: Prikieldink tarnus sawo 134,6 (1).

a îngenunchea: Ir kad po kaławiu sawo gahwa prikłaups 67,18–19; žiemay prikłaupe 23,2 (2).

a lăsa să intre (= a permite intrarea): pułkan wiernu prilałysti 116,23; ne prilaudžiam 209,4; prilaistu 186,23… (6).

prilyginimas „asemănare”: Nedarik sawi abro-za /ir neokia prilyginima 4,8–9 (l. podobienstwa 4,9…); 107,10; 133,21 (3).

prilyginti: 1) „a face egal cu cineva”: mani pri-liginta 105,16 (1); 2) „a compara, a asemăna”: o medžui aliwos bus priliginti 95,17 (l. podobni bedą 95,18) (1).

a aminti: Tatay čionay del to primenu 194,7 (1).

primusyti (pol.) „a constrânge”: Tay kokiuo budu ne butu primusitos małženstwop 228,9–10 (l. przymuszeni 228,11); || cf. priversti.

a pironi „a bate în cuie”: križiausp primusztas 110,22; 164,5 (2).

a umple: o rankas est pripilę swetimu turtu 52,15–16; pripila 219,15–16 (2).

priprova (sl.) „unealtă, instrument”: ir priprowose wisokiose Ponuy žayskit 102,3 (l. przyprawach 102,3) (1); cf. montaj DK 165.

priprovyti (sl.) „a pregăti, a aranja”: pripro-wit 24,3–4; priprowio 85,16; priprowita 79,14 (3); || cf. a se pregăti DK 99, a-și aranja DK 97.

a se întâmpla 1) „a se petrece” (trad.): neġaleia nieks ant manęs pripulti 49,17 (l. przypaść 49,17); o wel kada pripultu koks turtas ant swieta 65,25–26 (l. przypadnie 65,26); Idant kas pikta ne pripultu 91,21 (3); 2) „a cădea”: kojump pripuole 225,1 (l. przypadys 225,1) (1).

a lega: stulpopi gi pririsie 160,26 (1).

poruncă (trad.): Prisakimas Diewa 3,15 (l. przykazanie 3,17…); prisakimai 6,10; prisakimus 173,13; 210,13… (30); || cf. poruncă.

a porunci (trad.) „a da poruncă”: Kaip buwa zakone… prisakita 158,26–27 (l. przykazano 158,27) (1).

a se apropia „a veni aproape”: musump prisiartink 133,5 (1).

a jura: del to asz prisiekiau /tie ne eis žiamena 82,6 (l. przysiągł 82,6); prisiekienčiu 208,22–23 (2).

a se adăposti: tawo meylesp prisiglausti 164,27 (1).

prisihadyti (sl.) „a se întâmpla”: diwni priepuoley prisihadia 227,10–11 (l. przygadzać 227,11) (1); cf. a se petrece MŽ 462, PS I 21.

a-și îndrepta privirea „a se uita”: prisiweyzdeiau akia sawo biednaia 66,22; prisiweyzdečia 53,14; Prisiweyzdekim 154,27… (4).

a se sili: duok mums sawęsp prisivers-ti 164,26–27 (1).

a apăsa: wargais… prispausti 139,12–13 (1).

a se năpusti: Priszoka ant io 160,9 (l. Przypadli nań 160,9) (1).

consimțământ: va fi consimțământ vžu mus 136,3–4 (l. przyczyna 136,3…); consimțământ 19,6 (l. przyczyny 19,6…); 251,14 (3); cf. a consimți.

a consimți „a consimți, a promite”: și cuvântul sawo pritarey 69,8; va consimți 37,12; consimțit 228,8 (l. poslubiona 228,8) (3).

a consimți în mod repetat: vž mus ten pritarineia 111,7 (1); cf. a consimți.

a aduce aproape (trad.): werksman mane privažioio 59,6 (l. przywodzono 59,6); nutikrinimay est priwadžioiami 249,2 (2).

a fi necesar „a fi necesar, a trebui”: tie ragi-nima ir lečima wisokia priwała 204,15–16; 208,2 (2).

supraveghetor „ocrotitor, supraveghetor”: ko priweyzdetovey disciplinos pilnay turi sergiet 206,14; priweyzdetoiu 32,3 (l. opiekunem 32,3); cf. supraveghere.

126

a constrânge: a constrânge la iubirea ta 168,8; constrâns 169,11; Constrânge 41,4; constrâns 161,10–11… (8).

a conduce: 1) „a introduce”: kurion mus teyks… priwest 250,6 (l. doprowadzic 250,7) (1); 2) „a aduce”: kada gisay ius top priwede/ idant tą draugiste čia terp sawę daritumbit 231,17–18; 181,2 (2); 3) „a scoate în evidență” (trad.): id saw ant pomieties priwwestu wisą giweni-mą sawa 247,1–2 (l. przywiodł 247,1…); 242,15; 249,18 (3).

a dezamăgi „a înșela, a amăgi”: o niekad ne est priwilemi szwenti žodźiey io 29,3 (l. omilne 29,2–3); 212,6 (2).

dezamăgire „dezamăgire”: priwilima 83,11 (1); cf. a dezamăgi.

proces (pol.) „proces judiciar”: Tegul wis nu-teriorieja prowoy nugi bilu 87,11–12 (l. Niechay zawżdy od sądu skazany ustąpi 87,12–13) (1); || cf. cauză.

psalm (pol.): Psalmas 43,10; psalmay 67,1; 69,1… (101).

mândrie (pol.) „mândrie”: manimp nieka ne ras neokios puykies 121,26–27; saugokimesi puikias 155,2–4 (l. pychy 155,4…); pagiedink puikias 142,16 (3); || cf. trufie.

a se prăbuși în mod repetat „a se prăbuși”: padesti /tiems kurie puldineia 101,10 (1).

ceată (br.) „grup, ceată; adunare…”: pulkan 116,23; pulkay 53,6; pulkuosna 77,6; 141,25… (10).

a cădea: 1) „a cădea”: žiemen puola 85,5; 140,14; puolę meldes iamaw 158,23; ir wel ten wedi isz kur puole Adomas 173,12–13 (l. wypadł 173,13) (4); 2) „a se năpusti”: Ir ant manes warguola teyp labai puolate 64,21–22 (1).

murdărie: kad esme dul kies ir purvai 84,27 (1).

puščia, puščia (sl.) „pustiu“: puscios 81,20 (l. puszczy 81,21) 81,25; puscioy 81,25 (2).

pušiau adv.: pusiau perpuohusia 64,23; pusiau dienos 79,18 (l. południe 79,18) (2).

pūstyti (sl.) „a nimici“: ne duok pustiti 73,2; pustija 72,19; pustiančios 79,18 (3); || || cf. naikinti.

putrezire: ney wel dałaysi pažinti puwima 50,10 (1).

R

a gusta: wiečierios Pona ragawa 217,12; ragawiem 213,5; ragautumbit 213,10–11; ragaujami 34,17… (6).

gustare: ragawimą 217,2 (l. pożywania); ragawimu 223,5; 208,7; 217,4 (4); cf. ragauti.

[ragimesi 15,13 vezi regėti.]

îndemn „încurajare“: Raginimas 15,3; raginimą 227,4… (8); cf. raginti.

a încuraja „a stimula“: kurie mane ragin 92,4; ragina 247,11; 247,14 (3).

a bârfi „a vorbi de rău“: piktu liežuwiu mane ki-tiems rayszo 88,16–17 (l. roznoszą 88,17) (1).

liniștire „calmare“ (?): padare gi wer-kienti /ramdima neporonti 133,18–19 (l. ku tuleniu niechciwe 133,19) (1).

liniștit adv.: ramiey iau miegosiu 46,21 (1).

cel care alină, -a: ramintoios 187,8; ramintoia 150,23 (2).

calm „liniște“: ramuma 111,13; ramume 53,23 (2).

liniștit: sg. gen. ramu 75,11; ramesn [=rames-nė] 67,2 (2).

mână: ranka tawa 56,20; rankoy 67,16; ranku 103,12; rankons 163,9–10… (48).

ranktis (=a se pregăti): rankimes paskuy eidami 24,23–24 (l. bierzmy ię za nim mocnie 24,23–24); rankitesis jopi 65,16 (l. ciśnięcie się do niego 65,15) (2); cf. rangias DK 46; rangkimiesi KN 219.

rouă: rasa mano wersmės giwos 24,15 (1).

raskazius (sl.) „răsfățare”: raskasiu persto-kim 149,8; (l. roskoszy 149,8) (1).

a găsi: ne randam ney iokiem daykte ligaus 78,8; radau 91,8; nerascia 63,2; rastas 192,25; razdams 66,18… (21).

a se găsi „a apărea”: ne wiens nesiranda kuris iam duotu pagalbą 178,19–21; 230,21 (2).

a scrie: isakie rasziti 153,5; rasitu 105,14; raszi-ta 100,17 (6).

scriere: Rodzia rasztas szwentas 147,23; raszte 229,3; rasztay 245,11… (15).

ratmistras (pol.) „comandantul unei unități de soldați”: Ratmistras 162,11 (1).

plângăcioasă: „lamentabilă”: izsklausik raudinga maldą mano 77,13–14 (1).

rid (=ridă): raukszła 192,24 (1).

a plânge „a vărsa lacrimi”: teypag wisad rausti 140,20 (1).

razbainykas (sl.) „tâlhar, ucigaș”: raz-bayniku 208,24–25; razbainikays 52,14 (2); || cf. išėda.

redas (br.) „ordine”: idant redu stalop pena prieytu 220,2 (l. porządnie 220,2); 222,4 (2); || cf. tvarka DP 363, MT 204ᵇ.

rėdymas (br.) „aranjare”: redimo 213,17 (1); cf. rėdyti.

a rândui (abreviat) „a organiza, a conduce”: rediti 149,27; reditis 235,7; reditumbey 234,2–3; redomas 234,4; 239,9… (29); || cf. a stăpâni.

127

rânduitor (abreviat) „organizator; întemeietor” (?): reditoiu 18,26; 240,21; singular genitiv rėditoi 207,6–7 (3); || cf. întemeietor DK 9,32.

a vedea: gieydžia wisad regėti 66,13; regiu 59,20; ragimes 15,13; regieia 137,7; regietumbim 149,27; Regiejes 178,25; regimais 13,6; regiedamas 56,23… (47).

[regzdams, reigždams vezi a rėkšti și a reikšti.]

nevoie „trebuință”: iai io reykia butu 220,17; 240,25 (2).

Acesta este un substantiv arhaic, devenit în timp persoana a treia a prezentului verbului; cf. GK 1937,166; E. Fraenkel, Spr. § 28.

necesitate 1) „necesitate – trebuință”: To tada iau ir reykalopi 152,23; reykahu 219,22…; 2) „cele necesare”: Duok… wisu reykahu musu 118,16–17; … (9).

a avea nevoie „a avea”: kurie to trokšta ir reykalauia 205,25 (1. potrzebuia 205,26) (1).

necesar: reykalingas 205,13; reykalingame 35,5; reykalingiausia 232,4–5… (4); cf. necesar.

a trebui: geriaus žinay ko mumus čia reykie 114,12; reykia 125,7;… (15); plural dativ nereykiemu 45,20 (1).

trebuință „necesitate”: nieks ne weyzd mano reykima 100,3 (1. potrzeby 100,3) (1); cf. necesitate.

potrivit „necesar, adecvat”: Tokiam rodžies ir sapnas reykngas 93,13–14 (1. požadlivy 93,13) (1); cf. necesar.

a exprima: saldzieys reikszkie žódzieys 154,9; reisžkiem 114,17; reizgdams 97,20 (3).

clar „limpede, clar”: Jau tatay po kim [=sub ochi] reyszkiey regiu 58,11 (1).

a culege „a tăia”: waysiu regždams medžia 119,23 (1).

religie (sl.): Religioy 203,18 (1. Religiey 203,18) (1); || cf. credință.

rar „mai puțin frecvent”: riatas kursay… regi 204,16 (1).

ricierius (sl.) „cavaler, erou”: dg. va. ricierius 86,5 (1).

a culege: o teytes saw renka 101,11; 113,5 (1).

legătură: sujung ing vieną kuna… risiu 238,6 (1).

a lega „a uni”: Cia šwentasciump iszganima ne reykia riszt 126,11 (1).

dimineață: Giesmes iżgi rita 19,12; ritą 19,14; 38,10; 117,18 (4).

de dimineață „matinală”: Maida Rytikscia 25,9 (1).

sfat (sl.) „îndrumare; consiliu”: ir duosin roda id stotumb rodoy 57,27 (1. radę 57,27); Ro-

domis 31,20; 55,19; 69,25; 245,8… (7); || cf. predică.

a îndruma (sl.) „a sfătui”: Rodisiu ape giara 92,19 (1. bėde radžih 92,19) (1); || cf. a menționa.

a arăta: idant iki gali meylę sawa tewiszka rodit teyktumbeysi 31,4–5; rodžiu 107,22; rodžia 245,14; rodžies 93,13; te rod 104,8; rodi 50,12; rodit 46,10; nerodidams 103,6… (37).

rai (sl.): roiu 119,21; 178,2; Roiun 252,16 (3).

Roma 193,21 (1).

rană (sl.) „rană”: tonos 55,22; ronomis 244,6; 121,11 (3) || cf. rană MŽ 427,2; DK 140.

veșmânt (br.) „haină”: rubas 193,16; rubą 88,12; rube 138,7… (6); || cf. draperie.

sărman „sărac”: Nesang asz rudulis ir pawargęs 77,15; 88,20 (2).

a fermenta „a dospi”: bat duonoy ne rugintoy 219,5 (1).

acru (trad.) „aluat fermentat”: del to Welika szwes-kim ne senoie ruksztie 219,1–2 (1. w kwaśie 219,2…); 219,3 (2).

acru, adj.: bataig iz obeles rukscios 186,15 (1).

grijă f. 1) „grijă”: su rupescia reykie pradet 229,18; 23,18…; 2) „ocrotire”: nes rupestina tawo szwenton pasidawiav 44,20–21;… (8).

ocrotitor: rupintoiu manas / manęs tuien nepamesk 54,6–8; rupintoiu 91,19 (2).

a se îngriji: Turim ape tatay pilnay rupintis 191,6; rupinuosi 108,24; rupinas 112,13; rupintumbitesi 238,9; rupindamos 47,6… (13).

mânie atgrąžina smarkiė rūstenibę 87,7; 193,19 (1); cf. mânie.

mânie ir ne paiduintumbim ant sawes / smarkios rustibes 27,13; rustibę 136,6; rustibiu 99,6… (12).

a se mânia „a se supăra”: ne rustaut 220,19; rustawa 248,7 (2).

a mânia (pe cineva): Ne amžinay ans rustisis 84,9; ne rustinkit 46,6 (2).

S

cuvântare „predică”: szwenta żodžia sakimą 134,22–23 (1. kazania 134,23) (1).

a spune „a spune, a propovădui”: sakit… foarte veselă veste 171,8; sako 220,12; sakia 148,14; sakicia 70,9; sakidami 171,19… (12).

sacrament (lat.): Sakramentu 105,9; 220,12; 221,13–14 (3).

Salamonas 229,7 (1).

128

dulceață: ing adevărata dulceață 240,3 (l. słodkości) (1).

dulce: saldus 75,3; saldžieys 154,9 (2).

slujnică: la singular, genitiv: samdinikies 5,19 (1).

membru: 1) „membru”: kad tas wisas musu surinkimas su wisais sanariumis sawo 192,21 (l. członkami 192,20); 192,12; 218,6–7 (3); 2) „punct, paragraf”: tuose keturiuose sąnariuose tatay pažįsit 192,26–27 (l. członkach 192,27) (1); 3) „articulație”: tey kis malonę / mačį ir drutibę sanariu duot 251,3–4 (l. wymshu 251,3) (1).

[sanas… vezi senas: sanas 180,19; sano 154,15 (2).]

înțelegere (-ia?) „pace, concordie”: sandaros 145,7; sandaroy 12,17; sandarion 90,23… (5).

[sant, santi, sancìa… vezi būti.]

vis „vis, somn (?)”: idant sunkus sapnas ne vžgriutu 37,10 (l. sen 37,10); 93,13 (2).

paznic „păzitor”: idant musu sargu butu 36,4; 77,17; 91,14; sarguy 38,4; sargay 93,5… (7).

pază „pază, ocrotire”: sargibey io ney nieko nebibiosiu 49,16 (l. w opiece 49,16); idant po sargibey butum 137,16 (l. strażą 137,16); sargibe 135,9; 137,16 (4).

a păzi: Dumas szirdies teykis saugoti 37,15; sawgaia 19,17; saugotumbimes 211,11; saugoki 123,19; saugodami 191,9… (18); cf. segėti.

soare: saule 162,3; Sauta 76,27; saules 84,16; 91,17 (4).

propriu, -ie: ing kuną sunaus sawoia ilipik 127,13–14; smarkią skolą taw tewuy sawam vžmokieia 251,1; sawamuy 83,6; sawą 26,11; sawuoiu 102,14; sawoy 53,17; sawame 14,18; sawop 24,24; sawiemus 10,23; sawąsias 98,4; sawuosiu 171,23; sawuose 14,20… (74); sawom 14,6–5 trebuie considerat o greșeală de corectură (=savam); cf. sawo.

său: Ne del to krauia sawo praleia 135,5; Tatay wisa teykis padarit ir mumus duot iż meyles ir susimilima sawa 32,6–7; 135,6; 157,2; 159,8; 160,14… (435?). În unele locuri este imposibil de distins dacă se folosește acuzativul pronumelui savas, -a sau nominativul și instrumentalul femininului, ori genitivul invariabil sawa, de exemplu: pawizdek sawa szwenta akia 46,15–16; garbinkime su džiaugsmu sawa sutweregi 152,6.

pe sine, sie…: sawęs 161,9; saw 25,33; sau 82,7; sawi 143,19; sawę 205,14; sawe 108,3; sawim 170,2; sawimp; sawesp 139,16; sawip 59,14; sawopi 144,16… (110).

^9. Iš lietuvių leksikologijos ir leksikografijos

savavalnai (pol.) „de bunăvoie, liber”: ir biauruose griekuose sawawahnay guli 204,14–15 (pol. swowolnie 204,15); kuri sawawahnay laykom 164,18–18 (pol. swowolnie 164,18); 205,23; 206,10 (4); cf. savavalnas.

savavalnas (sl.) „arbitrar, liber”: davazdami tamuy sawawhanam kunuy /wisokia wala 210,15–16 (sl. swowolnemu 210,16) (1).

conștiință și conștiința musu meyley io budru butu 39,2 (pol. sumńienie 39,2…); sąžines 127,21; sąžinę 21,21; 181,3; 205,26; 214,21; 251,8 (8).

a ședea: sedi po desiney 151,7; sedeiom 223,17; sedintiems 101,7; sedinčiopi 131,11; sededams 169,12… (15).

a urmări: idant gi tame wisi sekiotu 108,18–19; sekioia 162,23–24; sekiódami 25,6… (4); cf. sekti.

sămânță (-ă): idant tawo sėkla čia paseta 185,4; sektes 194,17–18; sekloi 240,23 (3).

al șaptelea, -a „al șaptelea”: Sekmas 106,11; sekmą 108,5; sekmoy 106,7… (8).

secramentas (lat.): Sekramenta 220,20–21 (1); cf. sakramentas.

a urma „a merge în urma cuiva”: io sekti ne noreio 149,19–20; ne sektumbit 175,17; sekdami 164,15… (4).

a se usca „a dispărea, a se usca”: buwau spaustas teip kad siako smagienes kaulu 56,19–20 (pol. wemnie schnęły kości 56,19) (1).

vechi, -e: Dumoiiau ką darey senoy walandoy 103,10; senas 247,21; sano 154,16; 180,19… (7).

demult adv.: seney vžumiršo 72,7; 103,7; 156,19 (3).

senybė „bătrânețe”: senibey 70,8 (1).

senystė „bătrânețe”: senistes 249,11 (1).

septinergi „în șapte părți”: Tu septinergi dowana 175,12 (1).

Serafin 150,11 (1).

a păzi: teykis mane sergiet nuog smutka 57,8; serkt 91,18; sergietumbim 126,3; sergiesiegi 236,18; sergietas 229,17; sergiedamas 48,18… (23).

a se așeza: Tengi sedos po desiney 172,8; sesiu 52,3; sesis 149,16; 149,11 (4).

a semăna: ne seia ney aria 114,14 (1).

soră „soră în credință, prietenă în idei”: Pagužisti tatay miela sesuo 237,5–6, dg. va. seseres 191,5; seseru 31,24; 211,22… (13).

[siako 56,1 vezi sekti.]

argint: singular instrumental sidabru 246,4 (1).

a apuca „a prinde”: kalawius siekia 90,23–24 (1).

129

sieloti „a se îngrijora”, „a-și face griji”: ne siełok duszia mano 59,14–15 (l. nie frasuy się 59,14) (1); cf. „silvartas”.

siena „peretele casei”: siena 64,22 (1).

syla (sl.) „forță, putere”: kurie mus sila tawo gintu nuog neprietelu 40,2–3; silu 6,9; siloms 103,20... (8); ‖ cf. galybė ir stiprybė

slab: slab 251,18; slabă 114,22; slabei 37,23 (3).

slăbiciune: și adevăratele noastre slăbiciuni/ neputințe 252,12–13; slab 35,17; slăbiciuni 146,4... (7).

silpnumas „tinerețe” (trad.): o anis del silpnuma amžia ne gali wayksciot 195,22 (l. dla słabości wieku 195,23) (1).

silvartas (=sielvartas) „tristețe, durere, nenorocire...”: o silwarta neiszwi ant amžiu 96,3 (l. A smutku nie poznać 96,3); kad nuramins mano silwartus 60,19–20 (l. Frasunki 60,19); silwartu 45,14 (l.trudności 45,16; silwartamus 168,10 (l. kłopocie 168,10); silwartuose 175,8 (l. w tęskliwości 175,8...‖ (17); cf. sieloti.

îndurerat (=îndurerat): îndurerată 145,22 (cf. neliniștită 145,23); îndurerat 31,27 (cf. trist 31,27) (2).

silvartuo­ti (=sielvartuo­ti): o wienok ne silwartuok manimp dusia mano 60,16 (l. nie frasuy 60,17) (1); cf. sieloti.

Simeonas 159,7 (1).

Simonas: Symonas 161,10 (1).

Sionas: Syona 98,9; Sioni 75,10; Syona 98,3... (7).

sirata (sl.) „orfan”: Wargolui siratą sudik 74,6 (l. sierotę 74,6); siratu 32,2; 135,19 (3); ‖ cf. našlaitis DP 24.

siuntimas „misiune”: id siuntimą pilditu 148,6 (l. poselstwo 148,6); 218,20 (2).

siuntinys „trimis”: siuntiniey 149,14–15 (l. posłowie 149,14–15) (1).

număr: Fără să numărăm oștile și nenumărații oameni 143,16–17 (cf. nenumăraților oameni 143,16) (1).

frumos: skaisiosp (=skaisčiosp) /Bažničiosp 55,9 (l. jasnemu 55,8–9) (1).

a citi: skaytit 222,7 (1); cf. cititor.

cititor: iar la vremea aceea cititorul trebuie să citească ce se citește 222,6–7 (l. Lector 222,7) (1).

cu dărnicie „generos” adv.: Dowans sawas skalsey jemus duosi 76,25 (l. z hoynością 76,25) (1).

a răsuna: o skambes ing ausis terp swetimu žmoniu 50,6–7; 102,9 (2).

a condamna: o skandina gi Diewa żodis 61,18–19 (l. potępia 61,18); 36,16; 20,4; 239,5 (4).

scut (germ.) „fortăreață”: Abgineiu ir skida powargusiu 104,3–4 (l. Obronc... y twierdzo 104,3) (1); cf. apărător.

gaură: o piktas namie tawa skilu te nedara 92,16–17 (1).

capitol: 1) „diferență”: Idant wieroy skiriaus kokia ne butu 228,23 (1); 2) adv. „separat”: O idant kožnam skirumi teyktusi buti 18,22–23 (1).

a distinge(se): kad tureio jau skirtis 115,9; 163,9; Nes tuo nuog kitu zwieru nekalbanciu skirresi 232,11–12; 161,16; nesiskirtumbey 237,10–11; Skirtumbim 218,1 (6).

lichid: skistas wanduo 88,10 (1).

datorie „datorie; vină”: o te numirst palikdamas skolas 87,13–14; żdengdama musu wisokias skolas 136,10 (l. winy 136,9); skolą 251,1; 183,12 (4).

avere (pol.) „bogăție”: skorbą 46,20 (1); ‖ cf. avere.

a se grăbi: nesiskubintus 145,3 (1).

a plânge: neteysey ant io skundes 160,22–23 (1).

prag (=prag): gražiey pabudawotus atankims slankščius 92,6–7 (1).

a ascunde: de multă vreme dorește să-și ascundă fața de mine 47,4–5; nu ascunde 55,4 (2).

a apăsa „a apăsa”: Sztay piktas žmogus dusią mano slogin 103,4–5 (1).

sliūžyti (sl.) „a sluji”: shužit wisame giarame artimiems musu 18,10; shužia 75,21 (l. służą 75,21); shužitum 143,13... (7); ‖ cf. a sluji.

creier „creier”: smagienes kaułu 58,19 (1).

lacom „persoană lacomă”: dg. ki. smalstu 208,27 (l. łakomych 208,27) (1).

aspru adv.: smarkiey susiteka... wandenes 59,24–25; grumzdžia smarkiey 61,17 (l. strogo 61,17); 135,11; 161,6 (4); cf. aspru.

cruzime: smarkibey 52,14 (l. okrućieństwie 52,13) (1); pl. aspru.

asprime: smarkumas 234,13–14 (l. strogość 234,15); smarkuma 162,5; 240,22 (3); cf. aspru.

smarkus, -i „curajos, crud, puternic...”: Vž meyłe atgražina smarkią rustenibę 87,7–8 (l. niespodziewaną 87,7); iztrauki isz smarkios rankos neprietelaus mano 88,18–19; (l. srogiey 88,18); 137,13; 168,2; 169,3... (13).

muritor, -oare (pol.) „muritor”: smertelna 249,16 (l. śmiertelną 249,16); nesmertelna 183,24; 51,3 (3); ‖ cf. muritoare DK 186.

moarte (br.) „moarte”: smertis 149,5 (l. śmierć 149,5...); smerties 30,14; smerti 122,6; smercia 167,5... (62); ‖ moarte DK 34.

130

a se întrista (sl.) „a fi trist”: o werksme wel smutijasi 76,7 (1); || cf. a se întrista, a se mâhni.

tristețe (sl.) „durere sufletească”: smutka 71,18 (l. žāhosčī 71,16); smutką 59,18 (l. frasunki 59,17); smutkie 103,9; smutkus 165,7... (6); || cf. mâhnire.

trist, -ă (sl.) „mâhnit, sărman”: kada asz szaukū smutnas tarnas tava 55,7; smutną 45,16 (l. smutne 445,18); smutnoy 88,21... (8); cf. a se întrista.

zăpadă: kaip sniegas iszbalisiu 63,7 (1).

durere „suferință”: sopulose 161,23 (1).

Sara (= Sara): Soros 236,24 (1).

săturare „hrănire pe săturate”: o kaip dawey duona kunuy penu ant sotima 35,15–16 (l. ku žiwności 35,16) (1).

a sătura: sawo malone sotink 67,7 (1).

aripă: po sparnais tawo 67,12; 79,11 (2).

zăbrele: Anas isztrauke isz spaštu medwisia 79,9 (1).

apăsare: Visur neprietelus turim / nuog wisur spaudimą regim 165,6–7 (1); cf. a apăsa.

a apăsa: ne spawditu waiku tava 20,13 (1).

a apăsa: Kaip noresim taip gi spausim 69,21; buwau spaustas 56,19; spaudžia 84,3 (l. trapia 84,4); spauda 56,22 (5); cf. a asupri.

spovedanie (sl.) „mărturisire”: spaviedgies 205,27 (l. spowiedzi 205,26) (1); || cf. mărturisire.

lucru (sl.) „obiect, chestiune, treabă”: kad ragaujam surinkime... nuog tawe pastatitos sprowos 224,14–16 (l. sprawy 224,16...); ten pradėja sprowas naujas 180,19; spro-wose 245,9 (l. Dzieiach 245,9)... (20); || cf. obiect, chestiune.

a pregăti, a îndeplini (sl.): sprowa-wota węčiaria 206,16–17 (l. sprawowana 206,17) (1); cf. a se pregăti DK 99.

a întrista (= a întrista) „a mâhni”: Tay Pone dusią mano fabiausey srudina 59,19–20 (l. rozrzewnia 59,19) (1). E. Frenkelis (Spr. § 42) consideră că este o greșeală de corectură în loc de a întrista.

masă: așezat pe masă 219,15; masa 51,8; spre masă 125,6; către masă 95,16... (15).

stalčius (sl.) „tron”: Tęnaygi pastatiti ira stalcius suda 92,10–11 (pol. stolice sądowe 92,11); Stalčių 85,15 (2); || sostas DK 47.

stangauti „a se încăpățâna, a se împotrivi (?)”: ant puscios stangawiančiu 81,20–21 (pol. vpornego 81,21) (1).

stangumas „încăpățânare”: Kuriu stangumas ir piktenibė prikiele manimp labai didę rustibę 82,4–5 (pol. vpor 82,4) (1).

statyti(s): ir te giedies dumos sawa / kurią state dusiey mana 69,26–27 (pol. czynili 69,28); teysumis patis statidamiesi 120,6–7 (pol. dobrymi się zdali 120,7) (2).

stebuklas: kad per stebukłą tat rodey 137,4 (pol. przez dziw 137,4); stebuklu 162,13 (2).

minunat: naștere minunată 152,10 (1).

stiprai (-iai) „cu putere, cu tărie, cu adevărat”: Stip-rey asz tikiu wisad maloney tava 51,15–16; tatay stiprey stosis 119,10 (pol. w prawdzie 119,10); tam stipray tikime 141,5; 169,8... (6).

stiprybė „tărie, putere”: stipribe 10,7; stip-ribey 85,20; 117,13; 150,9... (6).

a întări (se): tesi ramin ir stiprin anais žodžieys 248,18–19; întărește oamenii 182,21; stip-rint 251,10; stiprintis 249,18 (4).

stiprumas: Tarnay tikri tures stipruma 37,17 (1); compară stiprybė.

stipras, -a (-us, -i): stipras 4,13 (pol. mocny 4,13); stipriosios 99,9; stiprą 251,7; stiprop 60,7; plural. acc. stiprus 137,19 și stipri 85,19; stip-riemus 143,22; stipriasne 252,21... (116).

styrėti „a se ascunde”: tawimp dumos mano stiri wisos 103,24–25 (1).

stoda(s) (sl.) „turmă”: stoda ganantiemus 153,26–27 (pol. stadom 153,26) (1); || compară banda.

stoti(s): 1) „a deveni, a apărea, a se întâmpla, a avea loc, a se arăta, a fi” (trad.): Stoiausi swietui papęyk tas 69,12 (pol. stalem 69,13); Ir stoios po akims iu 158,6 (pol. stanął 158,6); sto-da-mies nauiu sutwerimu 208,11–12 (pol. stawając 208,10); stotumbimes 212,19; sto-sienti 152,22...; 2) „a se opri”: wartuo-se... stosis musu koios 92,5–6; stotumb rodoy 57,27; 91,17; 115,15... (37).

a sta „a sta, a rămâne”: anas wisada stowi / po desiney rankay tawa 91,14–15; padek mums priesz gi stoweti 119,2–3 (l. sprze-ćwić 119,2–3); stowetumbim 175,23; sto-winčiu 118,15; stowint 178,26; stowedami 140,24... (22).

săgeată: ney wel strelų nakti łakioenciu 79,16 (l. strzały 79,16); strelos 90,16; 93,18 (3).

strochas (sl.) „teamă, spaimă”: nes kai žiame drebeia koks ten buwa strochas 162,10–11 (l. strach 162,11); stroche 160,19 (2); || cf. teamă.

strūnos (sl.) „instrument cu coarde”: garbin-kit gi bubnays / strunomis 102,5 (l. w struny 102,6) (1).

stulpas (sl.): stulpopi gi pririsę 160,26 (1); || cf. tulpină DK 47.

9*

131

a împinge: pekłona ne stumtu 103,2–3 (1).

cu: această prepoziție se folosește cu cazul instrumental, cu sensurile sale obișnuite de astăzi, de exemplu: amžinay su mumis buk 25,12; Ne eik su mums sudan tawo 22,12; Ir dekawokim su džiauksmu 83,14–15; ney wel ligink su tays 55,14–15; siarn as su didemis iltimis 82,18…; traduceri: niekad negali stotis pikt su mano kunu 65,12; 54,8… (194).

subudavojimas (pol.) „învățătură” (?); ir bažnicios sawa grožibės subudawoyma 241,2 (l. zbudowaniu 241,1); 43,6; 197,15; 228,1 (4); || cf. predică.

sūdas (br.) „judecată”: sudą dara nuspaustiems 101,5; sudan 102,23; sudop 241,12; dg. ki. sudu 74,10… (16).

suderančiai „în armonie” adv.: suderančay to gieyde 230,18–19; 240,11 (2).

suderėjimas „armonizare, acord”: sudereima Pona… su bažnica (l. ziednanie 238,11) (1); cf. a armoniza.

suderėti „a se înțelege”: o suderanczays balsays giedojime 19,10 (l. jednostaynem 19,11); 23,6 (2); cf. a armoniza.

a armoniza „a potrivi”: mus su Dieu wu suderinay 24,21–22 (1).

sūdyti (br.) „a judeca”: Sudit 42,7; sudij 74,4; sudisi 96,18; suditu 62,16; Sudikim [=sūdiki mane]… 51,14 (20); cf. a condamna Mž 107.

sūdžia (br.) „judecător”: sudžia 27,2 (l. Sędzia 27,21); 74,18; 83,25; sudžios 241,15 (4).

a se usca: labaay sudžiuwau 56,22–23; sudžiuwęs 88,26 (2).

adunare „reuniune”: unde și întâlnirea sfinților 111,16–17 (l. obcowanie 111,17) (1).

a captura: O, să nu-i captureze dușmanii 37,11; capturând 99,9; 69,21 (3).

[sugiespausti 65,15 vezi suspausti.]

conexiune „unire”: în această legătură a prieteniei noastre 214,8–9; conexiune 152,11 (l. złączenie 152,11); conexiunea 239,3;… (5); cf. a uni strâns.

a uni strâns „a uni”: Unește inimile în iubire adevărată 239,11–12 (l. Spoyże 239,12); unite strâns 239,8 (2); cf. a uni.

a întoarce: la prima parte întoarce 136,7–8; întoarce 30,13 (2).

a apropia „a uni, a apropia”: el îi va uni și-i va strânge într-un singur trup 238,4–6; apropiată 231,7–8; 230,23–24 (4); cf. a uni.

a păcătui (dial.) „a păcătui, a greși”: am păcătuit 131,24; a păcătuit 165,14 (l. zgrzeszyli 165,13) (2); || cf. a păcătui.

întoarcere: dar așteaptă întoarcerea lui 22,10; 91,23; întoarcerea 180,14 (1).

a se întoarce: s-a întors acasă 154,26 (1).

a uni: unind într-un singur trup 238,5 (1).

a însângera: însângerat 164,6 (1).

zdrobire „bătaie”: dar fiica Babilonului își va primi în curând zdrobirea, fără îndoială 99,2–3 (l. zburzenia 99,2) (1); cf. a zdrobi.

a zdrobi „a sfărâma, a bate”: Teykis, zdrobește… dușmanii 137,18; cel care i-a prins pe aceia îi va zdrobi și pe ei 99,8–9 (l. pothłucze 99,9); zdrobiți 98,26 (l. Zburzcie 98,26)… (5).

a uni (=a lega⟧ „a uni”: s-a unit cu noi 126,25 (l. spojonego 126,25) (1); cf. a uni strâns.

a aștepta: așteptați ceea ce / cum am auzit despre iubirea ta milostivă 47,19–20; voi aștepta 54,18; 92,2; 94,24 (4).

a distruge „a nimici”: silas wisokias… sulauzey 36,9–10 (l. poraził 36,10) (1).

a ciuguli: pauksciey zw eris sulas 67,20 (1).

a compara: Nes negalim suligint silwartu… su… linksmibems 140,3–4 (1).

suliūbas (pol.) „legăminte”: Atmink ant suliubo sawo žadeima pirma 133,27–134,2 (l. sluby 134,2); 132,18 (2).

sulubyti (pol.) „a promite”: teyp kaip tatay mumus sulubit ir žadet tekyies 211,2–3 (l. zaslubic y obiecać raczył 211,2–3); tuos dayktus sulubia tam kožnam 80,19–20 (l. slubie 80,20); sulubita 79,13; 115,8… (6).

a nimici: sunaykint wisas netey sibes 145,16 (1); cf. suny kin ti.

fiul: suneli gi pagimde 153,9; sunelu 94,24 (2).

suny kinti „a nimici”: idant gundima kožna galetumbim sunikint 116,26–28; 64,24 (2); cf. a distruge.

cu greu adv.: sunkiey dara dusiey mana 78,17; 131,24 (2).

greutate „greutate; necaz, nenorocire…”: Idant tawesę sunkibe neat eytu 91,21–22; o welig piktiemus amžina sunkibe 169,23–24 (l. pohanbienie 169,24); susimilk sunkibey mana 52,18–19 (l. ciężkości 52,18); pawizdek ant musu sunkibiu 72,22 (l. vćiski 72,22); sunkibese 179,9… (17).

greu, -a „greu, împovărător, mare”: Idant sunkus sapnas ne vėgrintu 37,10; iszgialbeti mes nuog sunkaus suspaudima 73,20–21; sunkume gundime 141,10; Ir duok stiprey pergalet sunkius kariautoius 145,25–26 (l. ciężkie 145,25)… (17).

132

fiu: sunus 29,18; sunaus 38,19; sunaw 176,16; sunausp 176,12; sunup 30,12; sunumus 21,19; snnu [= sunu] 8,9… (159).

a înțelege „a pricepe”: ne supras kad ing pekta impuls 67,17; suprastu 164,2 (2).

surakinimas (trad.) „rezumat”: Surakinimas (wieros krikščioniszkos 2,3–4 (l. Summa 2,3) (1).

surėdymas (abrev.) „aranjare”: suredimu dwa-sios szwentos 118,7 (1).

surinkimas (trad.) „adunare, sinod”: susirinkimas 237,25 (l. zgromadzenie 237,27); susirinkimą 18,18; (l. zbor 18,18; obcowanie 8,26); susirinkimuose 195,20… (38); cf. susirinkti.

a aduna: tuog mus draugie surinkt teykeisi 15,12; surinkta 111,16… (4).

a lega: dumomis sawo suriszo 133,10 (l. zwia-zal 133,10) (1).

suronyti (sl.) „a răni”: vn. va. suronitas 244,4 (l. zraniony 244,3) (1); || cf. pažeisti.

a se aduna „a se strânge”: susieiom szitay po akimis 213,15; susieioł 45,21; susieia 44,9; dg. va. susieie 19,15… (5).

a se rușina „a se simți rușinat”: idant susigiedetu tie 78,25 (1).

susiglaudimas „unire”: susiglaudimą turi tawa 128,22–23 (l. złączenie z tobą maią 128,23) (1); cf. susiglausti.

a se uni „a se alătura”: tey kies su mums su-siglausti 125,12–13 (l. złączyć 125,13); su-siglaudey 130,19 (2).

a se întoarce: kad kieltus ir ans susigrisztus 144,21 (l. przyszędł ku sobie 144,20) (1).

a se strânge: kaip pauksztaley lizdump susilakie 75,19–20 (1).

compătimire „milă, îndurare”: mu-mus duot iš meyles ir susimilima sawa 32,7 (l. miłosierdzia 32,7); vn. n. susimilimu 28,21; 103,15; 129,3 (4).

a avea milă „a se îndura”: teykis ant mane bied-na dabar susimilti 45,15–16; 3 asm. su-simile 84,21; susimilk 53,25; susimiltasis 30,4… (22); cf. pasigailėti.

a se aduna „a se întâlni”: kurie tiktay čionay su-sirinkot 209,24; susirinks 78,5; susirinkę 158,14… (8).

a se revărsa: 1) „a se scurge”: susiteka didziu lietu wandenes 59,24; 2) „a se întâlni”: o sztay priesz-tarnikay mano/ priesz mane susitekėia 69,16–17.

a se întoarce (trad.) „a se converti”: Padeki mumus iau susiversti tawespi 71,9–10 (l. się na-wrocili 71,10) (1).

a număra: del grieku nesuskaytomu 22,5 (1).

apăsare „oprimare, suferință…”: Ne wesk mus ing… sunku suspaudima 118,27; suspaudime 141,9; 141,13… (4).

a apăsa „a oprima”: Teykis but… suspaustu giabetoiu 31,26; sugiespam 65,5 (2).

a zdrobi: gimi szweta suspiaude 160,16 (1).

a construi (trad.) „a ridica”: namu nesusta-tis 93,2 (l. nie zbuduie 93,2) (1).

înțelegere „acord”: Jay noras aba su-tarimas… isz abieiu szalu top prieytu 228,12–13 (l. przyzwołanie) (1).

[sutek 47,19: eroare de tipar, trebuie să fie suteyk.]

[sutak 92,15: eroare de tipar, trebuie să fie suteyk.]

a întâlni: Id cionay tatay mani wis sutiktu 98,20 (l. potkało 98,20) (1).

distrugere „nimicire”: ir sutrinima wisu grieku musu 223,23 (1); cf. sutrinti.

a distruge „a nimici, a zdrobi…”: Sutrinįt teykis… ta żwerią markią 72,23–24; smerti teypag sutriney 151,5–6; sutrintumbim 118,13; sutrintas 244,5… (20).

a scurta: Dekawoiame tau szirdzia sutrupinta 30,6–7 (l. skruszonym 30,6); 64,5 (2).

creator (trad.) „făuritor”: sutweregi 86,7 (l. stworzyciela 86,8…); sutweriejaw 27,20; 110,4; 112,8… (7); || cf. făcător.

creație (trad.): 1) „creatură, făptură”: nupuołęs sutwerimas tawas 26,9–10; 135,7; 147,13…; || cf. făptură DP 35; 2) „creare”: už giaradeiste sutwerima musu 16,3–4 (l. stworzenia 16,4)… (24).

a crea (trad.) „a făuri”: kurias teykieys su-twerti 116,11 (l. stworzyć 116,11…) sutwer-tas 2,14… (18); || cf. a face.

creator (trad.) „făuritor”: sawo mielą sut-wertoią 97,6 (1); || cf. făcător.

a numi: tawa meyłena suwadina 157,5–6 (1).

înșelător (trad.) „amăgitor”: Tiesa tawa labay ankstay del piktu suvedėiu 133,2–3 (l. zwodniki 133,3) (1).

a înfășa: prakrate gulint wayką / rasit su-wistita 158,10–11 (1).

a ucide „a prăpădi”: iau sužudina mus 61,2 (l. potrawił 61,2) (1).

oaspe: ir swiecias kurasai esti namuose tawo 5,3–4 (l. gość 5,5); sweciu 175,21; 108,12 (3).

sănătos, -ă sweyka mane łayka 50,24–25; sweykas 19,23; 130,26; 230,5… (5).

sănătate: paduomi… sweykatą wisą 70,19; 118,18; sweykatay 21,7; 25,21 (4).

cel mai sănătos comparativ: swykiaus butu 251,25 (1).

a vindeca „a trata”: teykis nuog grieku sweikint 146,19–20 (l. vzdrowić 146,21) (1).

133

svėstastis (br.) „obiect sfânt, lucru sfânt”: šeimynėlė „servitori”: waykus ir sieyminele įusu swetastis 133,10 (l. swiątości 133,11…); 234,26 (l. czeladke 234,27); sieyminelep swietasciump 126,10; 129,19… (8); ‖ cf. 15,5–6 (2). šventastis.

străin, -ă: žiamey cionay swetimoy budami 98,12–13; swetima 72,3; swetimomis 208,26… (8).

sviecijimas (br.) „mărturie”: swiecijima 193,27; 201,1 (2); cf. liudijimas.

sviečymas (br.) „mărturie”: swiecima 5,16 (l. swiadectwa 5,18); 214,20–21 (2); cf. liudijimas.

sviečyti (br.) „a mărturisi”: swiecia 13,12; 243,22; 245,12… (11); cf. liudyti.

sviedkas (pol.) „martor”: swiedkai 230,12; swiedku 237,25; 231,2 (3).

svietas (br.) „lume”: Nors swietas welniu pilnas butu 61,13; swietą 243,12; swietan 243,12; 137,8; 149,20… (67); ‖ cf. pasaulis.

Š

ramură: waisu duodama szakas laide 73,7–8 (1)

rădăcină: kaip szaknis wina waisui duodines 95,15; 130,25; szakniu 141,23… (5).

parte: 1) „ținut”: Buwo anoy szaliie ganidam piem enes 158,5; 2) „latură”: teyp kad iau iz wisokiu szalu / reykalingi esme abginimu 135,13–14 (l. strony 135,13); 165,4…; 3) „jumătate”: abi szali žiengienti ing maźenstwą 229,23–24; 228… (17).

putere „capacitate” (?): rodik szalpe sawo 44,14–15 (l. możność 44,15) (1).

frig: szalčia Menesije 91,18 (1).

chemare „invitație, rugăminte, adresare”: szaukimo 24,18 (l. zawolanie 24,18); 96,12; 100,8 (3).

strigăt „rugăminte, adresare”: iszklausik tu musu szauzkima 21,9–10; szauksmus 122,3; 99,15 (3); cf. a chema.

a chema „a se adresa, a ruga, a invoca”: kursay szaukia eykit wisi manesp 126,13–14; mes tawespi szaukiame 131,21; szauktumbim 196,14; szakientiemus 75,16; szaukdams 137,10…(40).

šciepyti (pol.) „a altoi”: sciepik / ing kuna Sunaus 127,13 (1); ‖ cf. a altoi, a înrădăcina.

șeforius (pol.) „supraveghetor”: tarnu ir szefo-rium io budamas 201,3 (l. szafarzem 201,3) (1); ‖ cf. priveizdėtojas.

šeimyna „membrii comunității religioase”: Zwigterek… ant to surinkimo sieym in os tawo 196,17 (l. czeladki 196,18) (1); cf. šeimynėlė.

šeimynėlė „servitori”: waykus ir sieyminele įusu 234,26 (l. czeladke 234,27); sieym inelep 15,5–6 (2).

mistreț: siarnas 72,18 (1).

umbră: waikscioiu kaip siesielis palinkęs ik źiamey 88,22–23; siesielo 51,3… (3).

șase, -șase: siesi 6,9; szieszas 4,24; 108,6… (7).

šeštas, -a: Szesztas 106,9; szesz tos 161,4 (2). [siarnas 72,18 vezi šernas.]

šiaudas: guleia / ant siaudu 154,18 (1). [sieym inos, seyminele… vezi šeimyna, šeimynėlė.]

šienas: guleia ant siaudu ir siena 154,18 (1). [siesielis…, šiesis, siesz tas… vezi šešėlis, šeši, šeštas.]

širdingai „cu sinceritate”, adv.: sirdingay… dekawokime 17,3; 123,21 (2).

inimă: sirdis iam wisad mano pasikłonios 55,25; sirdies 20,23; szirdzia 114,22 și sirdi 9,3; sirdin 148,17; sirdisna 31,11… (96).

acesta, aceasta: sio swieta 61,16; sia 18,6; siuo 191,3; sieme 229,5; siose 116,5… (34).

šitai „iată”: weyzdek sitay… ant pawargusia 47,9; 213,15 (2).

acesta: sito 78,16 (1).

škadlyvas (pol.) „dăunător, vătămător”: szk adliwa 57,14 (l. szkodliwego 57,14) (1); ‖ cf. žala Mž 16.

șkariata: Szkariatos 159,22 (1).

glorios, slăvit, -ă: szławinga 231,2 (1); szłowingas 133,18; szłowingo 166,26; 95,13; 113,20 (4).

glorificare, preamărire „adorare, urare”: Vź tatay iemus duos… szlawinimą 76,8–9 (l. dobrořecznie 76,8); 88,2; 72,2; 129,9 (4); amžins szlowinimas 143,26–27 (l. pożegnanie 143,27) (1).

a glorifica, a slăvi: szlawint 40,10; szławincia 75,10; szławinkitegi 68,13; szławindami 97,16… (25); szłowin 150,6; szłowintumbim 34,18; szłowindami 97,13… (13).

slavă: szłowe 10,26; szłowes 20,8; szłowę 81,3; szłowey 151,14… (16).

glorios „vestit, onorabil”: regėia žienkłą buklingą / wisam swietui szłowint ingą 137,7–9 (l. znamienity 137,9) … (1); cf. slăvit.

coastă: szoną iam pradure 162,15–16 (1).

iată interj.: sztay mes pawargusios 26,8; 166,11… (4); sztey [= sztay] 69,16.

câine: dg. va. szunes 209,6 (1).

sfânt, -ă: szwentas 68,16; szwentamuy 83,7; szwentop 196,2; szwentasis 57,2; szwentoi 116,13; szwentiegi 85,19; szwenciausias 164,10… (333).

134

Formele pronominale ale adjectivului „sfânt, -ă” sunt folosite uneori ca substantive, de exemplu: Teypag ir io szwentei meyle papilditi 139,11–12; 85,19.

šventastis (trad.) „sfințenie, sacrament”: szventastiu 9,12 (l. świątości 9,12); 131,3 (2).

sfințenie: szwentibey ir teysibey giwentumbim 31,8; 145,21; 249,14 (3).

švęsti: sărbătoriți ziua a șaptea szwęst 108,5; tęsi baymey szwęstas 68,18; szwęstumbey 4,23–24;… (6).

švęstis (trad.): Szweskis wardas tawo 9,20 (l. świećsie imię twoie 9,207); 10,16; 116,6… (4).

šviesė (?), šviesia (?), „lumină”: Zwayzde szwiesi žibeio /per mierą szwiesę laydo 154,9–11 (1); szwiesios nerodidams kaip numirusiu 103,6 (l. Światła 103,6); cf. šviesybė.

șviesiai adv.: Apszswięsk szwiesey vimas musu 175,9 (1).

šviesybė „strălucire, lumină”: Asz kelas / teyse / szwiesibe 121,20; szwiesibes 37,2; 169,5; 186,24… (7).

luminos, -o: Zwayzde szwiesi 154,10; szwiesus 217,13.

T

tad: 1) particulă auxiliară: jau tad iop est kalbėjęs 178,6–7 (l. toč 178,6); 149,12 (2); 2) „atunci”: kurs tad nebuwa 170,20 (1).

tada adverb și conj.: Bukite tada tikri mano mieli broley ir seseres 28,18–19; o kada atimi dwasia sawa nuog iu / tada mirszta tuojau 35,9–10, 96,18; 192,15… (29).

[tayiau 244,10… vezi tas, -a, tai.]

tajemnyčia (pol.) „mister“: taiemničios 181,11 (l. taiemnicuy 181,11); taiemničia 238,10; 230,1 (3); || cf. slaptė DK 7.

taipag „de asemenea”: Ira taypag nekurie 209,8 (1); cf. teipag.

a îndrepta: Teykis mus taysiti 149, 2,6; taisitu 18,14; taysik 40,14… (6).

cale: lidek taku tikruoiu 54,12 (1).

Toma (sl.): Tamosius 170,20 (1).

tamsia „întuneric”: tamsiose vayskciojančios 79,17; Zzėos tamsioy 93,8 (2).

întuneric: Iszwesk mane izgi tamsibes / kad galėčia taw duoti garbes 100,12; tamsibey 74,10; tamsibese 121,22… (6).

întunecat, -ă: Nakti tamsią 169,5; Tamsioy 103,5… (4).

[tana 153,7 vezi tas.]

tankiai „adesea” adverb: maiestota… tankiey žieyde 252,4 (1).

tapimas „devenire”: Negridetas tapimas kunu 152,13 (1).

taryti „a spune”: tarikime 25,5; taryta 247,15; 58,17 (3); cf. tarti.

slujnică: dukte… ney wel tarnaite 108,11 (l. słuzebnica 108,11); tarnaiteś 106,15 (2).

slujitor (=slujitor diminutiv) „servitor“: szuzii wis iems / tarnalalnus pawargusiems 128,8 (2); cf. tarnas.

servitor: primește rugăciunile robului tău 78,3; tarnopi 60,14; tarnamus 239,14… (37).

a sluji: tarnauia Malženstway szwentay 227,5–6; tarnautumbim 22,21; tarnaudams 128,20 (3).

slujire: pirm tarnawima Wečiarios Pona 204,3; tarnawimu 228,3; 231,5; 239,7… (9).

între: această prepoziție se folosește cu genitivul pentru a indica între ce se arată ceva, este aruncat etc., de exemplu: parodik cia tarp žmoniu didę meylę sawo 68,6–7; tarp smarkiu žwieriu imestas 137,12–13; 133,9; 145,8 (4); cf. tarpu și terp.

mijlocitor: tarpinýkas 136,9 (l. posrednik 136,8); tarpinyka 19,7; 122,11 (3).

între: tarpu wisu giminiu 68,17; 87,26; 90,20; 93,22 (4).

a spune: „a zice“: tarkim wisi Amen 73,27; tardams 171,27; 215,12; 247,16… (19).

acesta, aceasta, acest: Tas prisakimas… ant daugio daliu dalies 5,24; tasai 15,14; to 57,9; toiau 20,21; tam 26,17 ir tamuy 56,17; tą 21,16; Taiau 178,15; tagi 157,22; tuo 248,11; tuog 128,78; tame 120,6; topi 65,27; tana 153,7; tie 78,25; tu 4,10; tiemus 73,3; tuos 5,21; tays 92,3; tuose 6,11; tump 227,5; ta 73,4; tos 14,13; toliau 250,20; tay 20,24; toy 106,17; tospi 97,15; tomis 130,10; gen. fără formă distinctă tay 28,14; 39,14; 101,4… (408).

Aceste forme funcționează ca pronume demonstrative, relative și altele; uneori (foarte rar) tai este folosit ca particulă auxiliară.

al tău, a ta: Diewas stipras tawas 107,6; tawos 30,24; tawame 41,2; tawoy 143,14; tawus 52,9; tawais 77,9; Tawuons 75,18;… (27?); cf. tavo.

al tău: turės giwenti tawo namuose 48,5–6; nes tat išz meyes tawo turiu 59,26; 107,2; tawa 75,20; 91,15… (380?).

În unele cazuri este imposibil de stabilit dacă este folosit acuzativul singular al pronumelui tavas, -a sau nominativul și instrumentalul singular feminin, ori genitivul invariabil tawa, de exemplu: su ta tawa merga 233,18–19; malone tawa papildik 175,4–5.

135

te-: particulă a formelor conjunctivului desiderativ ter se scrie aproape întotdeauna separat (de ex.: te duod 33,18; te tur 87,12); doar ocazional te este atașat verbelor (tes 157,12; tesi 156,11).

teg(i) „să...”: Teg atsimaynay ju roda 69,25; tegi 68,8; 226,3 (3).

tegul (și tegulgi 238,25): Ir szłowe io isz žmoniu tegul bus izsmesta 87,25; 116,11; 123,13… (19).

a se strădui: Teykis mums nu padet 21,15; tey kies 28,25; teykisig 251,17; teiktumbeysi 239,10 (188).

teip „așa“: Ne teip smarkios ir ne teip ir bayšios 93,17; 200,20,21; 229,4; 240,20… (128).

teipa (= teipo) „așa“: teypa 60,9–10; 131,7 (2).

la fel (= de asemenea): teypag ir tatay tawo akis regies 79,22–23; 82,13; 130,6… (119); teypagi 114,9; 129,15; 185,14… (4).

teipo „așa“: teypo 46,11; 57,14; 98,10; 130,14… (9).

În unele pagini, teypo și teypag sunt folosite alternativ (48,24 și 48,10; 130,14 și 130,6).

teisė: 1) „dreptate” (?): o teyses pats serkti 101,5 (l. prawdy 101,5); 51,20; 2) „adevăr”: te-ysią szwenta neatmayney 48,11 (l. Prawdę 48,11…); tokiems teysę darikit 74,6–7 (l. sprawiedliwość 74,6); 79,13; 121,20;… (16); cf. teisybė.

teisiai adv.: nes taw tay priguli teysiey 21,23–24; neteysey 106,13; 160,22… (5).

teisybė: ir stowi teysibe Pona iki gimimu trečiamu 85,1; teysibes 22,13; teisybę 70,2; teysibiu 131,5… (20); cf. teisė.

drept, -ă: tu nes esi sudžia teysus 74,19; Teysu-sis 159,7; neteysam 89,18; neteysum 86,20; teysume 41,3; teysiegi 100,13; neteysiuiu 74,11; teysumis 120,6; teysiausias 163,6… (23).

a curge: curge „wersmes” 50,14; „tawęspi wisi tekame” 22,10–11; 135,9 (3).

tekti „a fi suficient“: sihu… netenka 6,19; ne teks 50,17–18 (2).

telias, „vițel“: dgl. ga. telus 64,12 (1).

temnyčia (reg.) „închisoare”: temniciou 101,7 (1); || cf. kalinė DP 523.

acolo: „Nes ten saw radau ramu givenima” 75,11; „tę” 66,21; „tęn” 92,5… (28).

tengi adv.: Tengi 172,8; 172,24 (2).

acolo: „tenay iau patis” 100,24; „tęnay” 92,9; 122,11 … (15).

tenaigi adv.: Tenaygi 92,10 (1).

136

terioti (reg.) „a pierde“: tat terios 89,9 (l. stracą 89,9) (1); || cf. pamesti.

terp (= tarp): 1) această prepoziție se folosește cu genitivul și indică între ce se află, se întărește etc. ceva, de exemplu: Kurs teip stowi terp sunu miehu 93,23; 121,2; 148,23; 194,17… (14); 2) uneori terp se folosește cu formele pronominale mane, tave, save, de exemplu: terp tawę ir manę / ir terp sekles tawo 194,17–18; 231,19; 238,7; cf. tarp.

terpu „între“: terpu sawa muru 92,15–16; 179,23 (2); cf. terp.

[tes, tesi vezi būti.]

testamentas (pol.): testamentas 14,2; 71,25… (5); || cf. įstatymas.

tată: „tewas” 16,16; „tewo” 155,9; „tewą” 148,12; „tewop” 161,22; „tewamus” 239,14… (168).

tėvainis „moștenitor“: tewaynimi 252,16; teway-niey 198,3; tewaynimis 17,19 (3).

tėvainystė „moștenire“: tewaynyste 200,13 (l. dziedzictwo 200,13); 200,19 (2); cf. tėvainis.

părintesc: tewiszku 40,12 (1).

tėviškis, -ė (2) „părintesc“: ir apweyzdegima tawa tewiszkia 30,22–23 (l. Oycowską 30,24); tewiszki 251,4; meylę sawa tewiszkia rodit 31,4–5; tewiszkiey mielasirdstoy 25,12; 25,18–19; 31,4 (5).

tiek (81,21) [= tieg(ia)] „spune, afirmă“. Se folosește numai forma de persoana a III-a singular a timpului prezent.

tiekt „numai”: au fost… aleși / tiekt anis nu a vrut să cunoască 186,20 (1).

tiektai „numai”: Tiektay să nu judecăm doar după cuvântul însuși 185,25; 34,11; 66,20 (3).

tiesa: adevăr 133,2; adevăruri 102,20; în adevăr 135,2; 232,25… (11).

tiesus (-as?): își verifică adevărul prin cuvântul său 16,26 (1).

tiesiai adverb.: pe calea căreia… să meargă spre viață 251,11–12 (1).

tiesy (br.) „a liniști, a consola”: tiesit 140,9; tiesiu 103,14; tieszitu 134,3; 145,22 (4); || cf. a liniști.

credință: O, cu mare credință să ne bucurăm mereu 141,13 (l. dowiernością 141,14); Și să vă țineți de acea credință 122,26 (l. wierzeniu 122,26) (2).

a crede: tikiet ing gi 7,25; žadegimu tikietum-bim 119,12; tikinciuiu 141,3; tikian ti emus 157,3; tikiedami 24,19… (78).

a se aștepta: și ceea ce nădăjduim de la el vom avea 38,17 (1).

a pândi: dușmanul pândește 53,2–3 (1).

tăcere: în tăcere 236,8; 237,2 (2).

a tăcea: Nu tăcea, căci sufăr 86,18; tilomos 206,8 (2).

în tăcere „în liniște”, adverb: tilomis sekioi 93,7 (1).

adevărat, -ă „drept, adevărat, credincios”: Diews amžinas ir tikras 34,22; tikrosios 176,21; tikragi 139,26; tikruoiu 54,12; netikruu 49,11; tikresni 194,25; tikriausia 145,9… (10).

cu adevărat adverb: tikray tawo akis iszwis 79,22; 141,8; 172,20; 184,8… (106).

adevăr: ir kalba wisad tikribey 48,10–11 (l. w szczerości 48,11; pewność 245,23); 219,5; 245,22 (3).

tikt „numai”: tikt 65,14; 90,14; 91,7 (3); cf. tiktai.

numai adverb: tiktay taw ant garbos giwent 128, 24–25; tiktey [= tiktay] 43,19; 133,14; 192,16… (31); cf. tiektai.

a se întâmpla „a se petrece”: Nesitiks taw isz silwarta niekas 80,4 (1).

cu lene adverb: ne tingiey mes / duokim dekas 82,19 (1).

[tn 4,16; tnrime 36,19; eroare de corectură, trebuie să fie tu, turime.]

scândură (pol.) „scândură”: Ant pirmos tobļicos ira kieturi prisakimai 6,3; 6,1–2; 6,9 (3); ‖ cf. lenta.

desăvârșit: tobulame musu pažinime 217,18–19 (1).

de aceea: todel 70,15; 97,8; 216,11… (18); cf. todrin.

todrin „de aceea”: todrin 26,20; 60,9; 81,11 81,16; 130,2; 131,10 (6); cf. todėl.

astfel de, asemenea: wiras… tokias 43,14; toksay 171,16; tokios 44,3: Tokiamuy 95,21; tokiuo 222,21; tokiemus 74,6; tuokio [= tokiuo] 152,17… (40).

departe adverb: 1) „departe”: cia arti ir toli sančiu 31,25; 84,16; 186,9 (3); 2) „mult” (trad.): Toli daugiau… tau turi but wartota 241,15–17 (l. daleko więcej 241,15) (1).

mai departe „mai departe” adverb: ginti io tolaus palowe 69,20… 113,23; 128,123 (3).

mai departe „mai departe”: și cu cât mai departe, cu atât mai mult 225,7–8 (1).

treiță (pol.) „trinitate”: traycey 41,21 (1).

a atrage: cursurile ne atrag spre ele însele 20, 2–3; 216,20 (2).

al treilea, -a: trečias 3,18; Trečia 8,18; vn. na. treciamu 85,11; treciai 159,21… (23).

a alunga „a izgoni, a îndepărta, a respinge”: să nu te alungi niciodată de la tine însuți 113,14–15; 186,7 (2).

trei: tris 10,14; 148,22; 160,6… (5).

treizeci: trisdešimts 160,2 (1).

trompetă (br.) „tubă de suflat”: Cu trompeta veselă 102,2 (l. trąb 102,2) (1); ‖ cf. vamzdis BP 150; MP 125.

a tânji: 1) „a dori”: sufletul meu tânjește cu mare dor 75,5; tânjim 123,21; tânjind 128,23… (11); 2) „a gâfâi”: troszka isz didžio troszkuma 164,6–7; 119,7 (2).

însetat: tuogi nusiramina troszki sirdis mana 66,23–24 (1).

a înăbuși: După ce s-a închis în încăperea întunecată, a înăbușit 103,5–6 (1).

sete: „dorință, poftă”: ca setea și iubirea fiecărei femei să fie către bărbat 236,14–16 (l. żądza 236,17); troszkumā 58,24 (l. żądliwości 58,24); troszkuma 130,26 (l. pragnienie 130,26); 164,7… (5).

a crăpa „a se rupe”: Užudangas… truka 162,8 (1).

a lipsi: să vină la noi fără să ne împiedice 97,2–3 (1).

pe scurt adverb.: pe care acum le vom trece pe scurt 227,13 (1).

scurt, -ă: acolo ai o viață scurtă 87,12; în scurt 138,18; celor scurți 113,8… (4).

trvolas (pol.) „durabil, stabil”: o wierieo tikray trvolas 182,4–5 (l. istým 182,5) (1).

tu: tu 9,3; tawęs 28,6; taw 5,11; tawi 19,19; tawe 33,9; tawim 32,9; tawęsp 45,13; tawimp 29,17… (355); cf. tujen.

tujen „tu”: tuien 54,7; 79,12; 80,2; 106,25; 113,17; 234,5 (6); cf. tu.

mie: tukstantis 79,19; tukstanties 44,21; dg. ki. tukstančiu 79,20… (5).

tūlas: variat; frecvent (?)”: tułays griekay perszokdami 210,12–13 (l. rozlicznymi 210,12); Ir tulais griekas, gresijom 147,3 (l. częstokroć 147,2); 26,14 (3).

tūlingas „variat”: liezuwieys tūlingays 174,18–19 (l. roznymi 174,19) (1).

tuoj adv.: tuoy nurimsta 58,7; 161,26 (2).

tuojaus adv.: tuojau ir apsigręžia ing dulkies 35,10; 82,11; 100,23… (7).

turėti(s): 1) „a avea”: kantrumą tureti gundime kožname 138,8–9; turim 137,22; tureiey 136,24; turečia 98,22; turedams 141,15…; 2) „a trebui”: Ką tada dariti turime 243,6; 227,13; 230,8…; 3) „a ține, a se ține”: manęs turekis 244,24–25;… (228).

avere: pripultu koks turtas ant swieta 65,26; turta 87,20; dg. ki. turtu 52,16; 65,24 (4).

tusken­ti „a bate”: Tuskiankim durisna io 115,13 (1).

gol: Atpirkti esme nuog tuščia padawima tewu musu 246,3 (1).

tvirtai „cu putere” adv.: twirtay… kes 200,27 (1).

tvirtybė „rezistență”: twirtibey 85,20 (l. stałości 85,21) (1).

137

a întări „a fortifica”: dw Asia sawo mus twir-tinki 119,4 (1).

gard: tworą įos pagadina 72,13 (1).

U

sărac (dial.) „cerșetor”: vbagu 225,23 (l. ubogich 225,23); vbagamus 235,1–2 (2); || cf. cerșetor DK 50.

cerșetorie (dial.) „starea de cerșetor”: vbagiste 234,22 (1).

cinste (pol.) „integritate”: včzčiwscia 203,10 (l. včzčiwoscįa 203,11) (1); || cf. conștiință.

a crește „a cultiva”: waykielus vgis 94,11 (1); cf. a face să crească.

foc: vgnia sawo išzkaitink 51,17; vgnin 115,21; 136,26… (7).

gospodărie: Vkia… ne giesyi artimoja 109,21 (1).

minte (-a?) (dial.) „rațiune”: Apszwi es k szwie-sey vmas musu 175,9 (1); || cf. rațiune Mž 459.

pe neașteptate „brusc, pe neașteptate” prev.: vmay 47,13; 73,17; 154,23; 249,15 (4).

stâncă: ant stipriosios akmeningos volos 99,10; 162,8 (2).

încăpățânare (pol.) „încăpățânare, împotrivire”: sg. instr. vparu 209,9 (l. vporem 209,9) (1).

cu încăpățânare (pol.) „încăpățânat, potrivnic”: vparnai 209,19 (l. vparnie 209,19) (1).

râu: Kada buwom ant vpiu Babilona 98,2 (1).

dregătorie (br.) „slujbă, funcție”: tatay ant jusu ir ant ureda iussu vzgul 199,7 (l. vrząd 199,6) (1).

[vszkalbi, vszturet, vszdrutinkit… vezi užkalbis, užtūrėti, uždrūtinti.]

už, užu: 1) folosite cu genitivul, exprimă a) timpul: Idant mažiaus vž dwieiu nedelu 227,15–16 (l. înainte de pszed 227,15); 162,13 (2); b) locul: vž io sedem 223,17; kacėiyb vž lordana giweni 59,22; 91,16; 159,20; 223,17 (5); c) „prin” (trad.): vž tawo pademigo galetumbim sunikint 116,27–28 (l. Za twoim wspomoženiem 116,27); Ką mes nu užu pademio tawo Tewe mielausias darem 224,16–17 (l. Za pomocą twoią 224,17); iey nor ilgay but vž manes 108,21–22; 9,13; 55,21; 162,13; 198,17; 199,13; 200,27; 212,21; 212,22; 212,24; 218,9; 224,16; 240,23 (15); d) vž pahonies… wayka sawa małžentwon ne duotu 228,27–229,3 (1); 2) prepoziția už (užu) este folosită cu acuzativul pentru a indica: a) substituția: vž ius noru numirti 121,13–14; prasismė… vž visas žmones 18,17–19; ir del krauia vž mus iszlieta 130,6–7…; b) cauza, temeiul și altele asemenea: Dekawokimeg teypag vž giaradey ste 16,15; vž tat tawe garbinsiu wisas dienas 67,8–9…; c) indică pentru ce se primește sau se are ceva… de exemplu: giedą ims vž algą 89,9–10; emey mus sawi vž sunus 117,19–20; vž tiesą teip turim 117,14–15…; d) în locul lui: Vž tiesą vž tiesą kalbu jumus 244,13–14 (l. Zaprawdę 244,10)…; … (95).

Pe unele pagini, už și užu sunt folosite alternativ (16,15 și 16,4; 30,9 și 30,22; 206,2 și 206,16; 212,22 și 212,12); už este mult mai frecvent (118) decât užu (15).

užauklinti, „a crește, a educa”: įdant waysiu isz sawę iszwestu / ir gi vžauklintu 239,21–22 (l. wychowali 239,21) (1).

užbėgti: 1) „a opri”: Siloms ir dusiey biednay kłią vžbek 103,20–21 (1); 2) „a evita”: Todel vžbegdami tam wisam 227,11 (1).

užblūdyti (regional) „a se rătăci”: vžbhudit 244,21 (l. zabłądzić 244,18) (1); || compară užklysti.

uždeginti: Așa cum așteaptă ploaia, astfel este aprinsă țara 103,17–18 (1).

a aprinde: meyles vgni teykis iose vždekti 174,17–18; vždektu 184,11; Vždekta 73,4 (3).

uždegti, „a aprinde; a proteja; a plăti (trad.)”: vždengti mus nuog wisu priepulou 183,2; ranka tawa… vždentubey 25,18–19; (l. zaszczycił 25,19); wistikłays vždentkagi 154,3 (l. powitego 154,3); vždeng-dams musu wisokias skolas 136,10 (l. pokrywaiąc 136,9)… (7); compară uždengti.

a pune: ant io vždėdams kalti bes musu 120,23; vždeia 244,2 (2).

a câștiga: Ne vžd irbsi saw 93,9 (1).

uždrūtinti „a împietri”: ne vszdrutinkit sirdžiu sawu 247,15–16; ne vžd rutintumbim 81,19 (2).

užėiti (trad.) „a găsi”: Ten berneli vžeio 154,22 (l. nalezli 154,21) (1); || compară rasti.

[vznegie… vezi užžengti.]

[vzetema 162,3; eroare de tipar, trebuie să fie uzutema.]

a se stinge: o iay vžgies zarios 49,21 (1).

naștere: vžgiminimas 152,14; vžgiminimą 157,2–3; 167,3… (13); cf. a se naște.

a se naște: esti ant to swieta vžgimes 156,16–17; 155,10; 159,4 (3).

a-și încorda: ant sawęs narsą… wel vžgręsim 127,5–6 (1).

a se prăbuși: Idant sunkus sapnas ne vžgriutu 37,10 (1).

a ține de (trad.) „a aparține, a se cuveni, a se întemeia pe”: kas vžgul mokieti 3,13 (l. co należy vmięć 3,14); Pirmey tris vžgul ant garbos 10,14–15 (l. należą 10,14); musu izm intis… ant

138

to vžgul 2,7–8 (1. należy); 106,7; 199,7… (12); cf. a ține de; || cf. a se cuveni.

folosire (pol.): vži wogimu tos wečiaros 14,13 (l. vžywanim); vži wogima 124,3; vži wogimuyu 127,17 (3); || cf. întrebuințare DK 19.

a folosi (pol.) „a întrebuința, a utiliza”: su linksmi be vži wokim 127,23–24 (l. vžvayamy 127,24…); 231,24; vži wotumbim 82,9… (6); || cf. a întrebuința DK 109.

a agăța: vzkabinę widuia ant guosniu / sawąsias Arfas 98,4–5 (1).

înțelegere (trad.) „conversație, acord”: ir nustiprisu vszkalbi mano terp tawę ir manę 194,16–17 (l. wmonę 194,16) (1).

a se ridica (?): nes wisos galibes welno / ant musu smarkei vžkielo 135,10–12 (l. sburzyly 135,12) (1).

a astupa: vzikimsta turi buti burna 67,24 (1).

a rătăci „a se pierde, a devia”: o newienam ant szalies vžklisti ne duosi 68,11–12 (l. zablądzit 68,12…); tasay tamsibese vžklista 121,22–23; 24,25; 66,16; 146,5 (5).

a păstra (trad.?) „a menține”: gindamas ir vžlaykidamas wisame giarame 18,20–21 (l. zachowvwiąç 18,21…); teykyviesi vžlaykit nuog wisą pikta 25,13–14; vžkvitumbim 25,23… (12); cf. užulākyti.

recomandare (pol.) „numire, propunere”: Potam turi but vžliecawoi mas mużnos 225,22–23 (l. zalecanie 225,22) (1).

a recomanda (pol.) „a numi, a propune”: vžliecawoia 217,23 (l. zaleca 217,23); užliecawo iama 218,4 (2).

a uda: prin ploaie… vžliesi 185,7 (1).

adormire: dă-mi, la moarte, o adormire ușoară 183,15; 37,7 (2).

a adormi: am adormit… și m-am trezit 44,19; vžmike 47,12 (2).

uitare: O, orbirea oamenilor / și întunecata uitare 115,18 (1).

a uita: binevoiește să nu mă uiți 70,7; vžmirsz tumbey 31,6; vžmirsie 210,14; vžmirstas 116,2… (16); cf. a uita.

a răsplăti: răsplătește-i… după faptele lor 55,15–16; vžmokiecia 251,1; 169,22 (3).

a ucide: să nu ucizi 106,10; vžmusztas 244,10; 221,6… (6); cf. a ucide.

a purta sus: urci sus, pe înălțime 53,18 (1).

încuiere (calch.): cum ar fi Christos în încuiere 122,27 (pol. vzamknieniu 122,26) (1); cf. a încuia.

a încuia (calch.) „a exprima”: În cuvinte le încuie 6,6 (pol. zamknął 6,6); 6,12… (2).

a porunci: 1) „a interzice” (calch.): interzice 149,4 (pol. zakazal 149,4); 123,6–7 (2); 2) „a proclama”: Wecieria… a poruncit 203,6; 227,17 (2).

a se ține de: și făgăduiesc să mă țin cu adevărat 237, 19–20 (1).

răsplată (subst.) „merit”: vžslužima 243,19; 224,9 (12); cf. a sluji.

răsplătire (subst.) „merit”: vžslužimas 243,16; vžslužima 19,6; 223,18… (8); cf. a sluji.

a merita (subst.) „a-și câștiga meritul”: vžslužio 55,18; vžslužijom 22,6; 71,13… (5); cf. a merita; || a sluji.

a întrista (subst.) „a mâhni”: vžsmutiey 70,11 (pol. zasmučil 70,11) (1); || cf. a întrista BPs 33.

a ațipi: ne vzsnus Ponas tas 91,9–10 (1).

a proteja: Vžstoia sunus nuog neprietelaus 93,20–21 (1).

a îngheța: Vžzahus iu kunus 67,19–20 (1); cf. a îngheța.

a mijloci „a interveni în favoarea cuiva”: vžtarik mus tarnus tawa 173,23 (1); cf. a mijloci.

răsărit: Saules užtekiegimas 84,16 (1).

a se repezi înainte „a o lua înainte”: vžtekinėdami su garbe mis io weydui 81,2–3 (1).

a înăbuși: noredam … dusios mano vztrosz kinti 69,18 (1).

împiedicare „obstrucție”: ant padeimo / ne ant vžtrukima 236,3–4 (l. zawadzie 236,4) (1); cf. a împiedica.

împiedicare „obstrucție”: be vžtrukinama wisada łaymes 95,19–20 (1); cf. a împiedica.

a împiedica „a obstrucționa, a stânjeni”: kas ana malżenstwa vsztrukintu 230,2–3; 230,21–22 (2).

a păstra „a menține”: iuog negalima patis isz sawe ney tu dowanu tawa vszturet 224,23–25 (l. zadżierżeć 224,25) (1).

acoperământ „învelitoare”: Vžudangas… tru ka / volos plisza 162,8 (1).

a închide (= a închide): limdiney vždaręs 103,5 (1).

a acoperi (= a acoperi): Sparnays sawo anas vžudenkęs 79,11; 172,5 (2).

a pune (= a pune): griekus musu vžudes ant sawęs 126,26 (1).

a intra (= a intra): Jau tamsibes vžueyti 36,3 (1).

a crește „a crește”: ir aną baymei… vžugint galetumbit 240,23–24 (1).

a aparține (= a se culca peste) (trad.) „a aparține”: be abioima vžuguli Diewuy tewuy 192,21

139

(1. należy 192,21…); 217,17 (2); cf. a se culca peste; || a se cuveni.

a păstra (= a păstra) „a păstra” (trad.?): sweykus užulaikyey 19,22–23 (l. zachoval 19,24), 16,10–11 (2).

a uita (= a uita): ne nori čia musu užumiršti 184,5–6; vžumirso 72,7; 98,16; 101,13… (8).

a ucide (= a ucide): Neuzmuszki 5,12; vžumuszt 54,14 (2).

a pecetlui (= a pecetlui) (pol.) „a marca”: tesi toyk ius mieli weykialey iżimet ir vžupečetiet 201,14–15 (l. zapieczętować 201,14); vžupečetiey… (2); cf. a marca.

a se încuia (= a se încuia) (trad.?) „a se ascunde”: kurio rankose vžurakinosi žiames / ir kalnu didžu wisos auksztybes 81,7–8 (l. W ktorego są ręku każde skrytości ziemskie… 81,7–8) (1); cf. a ascunde.

a lega (= a lega): akis vžurizso 160,16–17 (1).

a se așeza (= a se așeza) (trad.) „a se așeza”: aba kur anis podraugiey su wiresneys vžuses surinkime 204,1–2 (l. zasiędą 204,1–2…); užusest 204,7 (2).

a apăsa (= a apăsa): To idant musimp newienas dayktas ne vžuslektų 213,2–3 (l. zatłumiła 213,3) (1).

a merita (= a merita) (col.) „a câștiga”: kurią mes buwom užsłuźhije 16,22 (1); || cf. a sluji.

a îngheța (= a îngheța): Po juoda žiame seney vžuszałusiey 103,7–8 (1).

a mijloci (= a mijloci): ir piktas žmones vžutarsit 74,5 (1).

a se ruga (= a se ruga): idante mus užtaritum-bey 173,3 (1).

a sufoca (= a sufoca): manęs vžutroskinti susieot bayktu 45,21 (1); cf. a sufoca.

a conduce (trad.): 1) „a induce în eroare”: ne vžvesiu tawęs 244,25 (l. zawiodę 24,23) (1); cf. a se rătăci; 2) „a introduce”: kurie newalon vžwede 98,6 (l. zawiedli 98,6) (1).

a invidia „a pizmui”: teypagi meyley vžwidis 107,18 (l. zawisny 107,18); 3,13 (2)†

a îmbrăca (trad.) „a-și lua”: wardana io eˢ kriksztiemi / aną ant sawę… vžwelka 196, 1–4 (l. przyobłaczą 196,4) (1).

înălțare „intrare”: ape Dangun vžžiengima 170,5 (l. wniebowstąpieniu 170,4); 171,1; 172,1; 174,1… (7).

a se înălța „a intra”: dangun vžžengie 112,24 (l. wstąpił 124,24); vžžienksiu 122,11; 169,10; 172,5… (7).

a numi: 1) „a da un nume”: kurs liepes wadinti tewu 110,5–6; wadinam 110,9; wadintas 139,8…; 2) „a chema”: widina mus tewop sawop 24,24–25; wadindams 180,11…; … (16).

a conduce (trad.?) „a ridica”: wadži odami barnias 141,20–21 (l. wiodąc 141,20) (1).

brazdă: wisi ios wagas arda 72,16 (1).

hoț: dg. ki. wagiu 208,27 (l. złodziei 208,26) (1).

a umbla: o anis del silpnuma amžia ne gali waikšcioti 195,22–23; waykscioia 137,2; waykscioiančios 79,17; wayksciodams 103,27… (26).

copil: tas waykas budamas pagimdįtas 200,1; waykay 87,15; wayk amus 193,2; 199,15… (32).

copilaș: taw mielus waykielus vgis 98,11; waykialis 200,15; waykialo 201,4; waykieley 201,15; wayki eluose 94,10; waykialump 15,6… (17).

cunună: 1) „împletitură circulară din ceva”: waynika kiele Pons ant galwos 161,2; 2) „coroană”: wadina… wainiku nuog Diewa padaritu 233,1–3 (l. koroną 233,3).

fertil, -ă: waysinga waykieluose 94,10; waysingais 238,16 (2).

fruct: idant waysius wieros musu sawimp galetumbit iaust 225,11; waysiaus 185,8; waisu 95,15; ir duos waysiu wisokiu ciesu 43,17–18… (10).

a rodi: naudą giarą wdysa 186,4 (l. Panu się upodobają 186,3); idant waikialus waysitu 233,8–10 (2).

lamentare: ascultă lamentarea credincioșilor 133,5–6 (1).

ieri adverb.: ieri 247,18 (1).

seară: și această oră de seară 38,18 (pol. wieczornego 38,18); 40,20… (3).

de seară adjectiv: Cântare de seară 36,2 (1).

oră: 1) „interval de timp de 60 min.”: mai departe așteptăm orele… 250,20–21 (pol. godziny 250,20); 148,27; 2) „timp”: în acea vreme când trupurile noastre își vor lua odihna și vor porni 38,24–25 (pol. czas 38,25)… (6).

a conduce: ai putea spune „a îndrepta și a conduce” 239,10; conduc toate popoarele 58,3; condu 41,20; ar conduce 178,6… (9).

putere: acolo îi iei altuia puterea 87,13 (1).

mâncare „mâncare, actul de a mânca”: Hrănește-ne și cu mâncărurile noastre 34,15–16; să nu împovărăm iarăși inimile noastre cu mâncare 149,6–7 (2).

a mânca: mănâncă 128,22; să mâncăm 124,20; mâncați 13,20; mâncând 94,6… (21).

140

voință: Fie voia Ta 9,22; nu da voie trupului nostru 118,14; voia 183,6; voințe 160,14... (28). [Walik 92,13 vezi a rostogoli.] valnai (sl.) „liber”: wahạy 163,23 (1). valnas, -a (sl.) „liber, -ă”: bataig ir nuog papeykima butu walna 229,20–21; walni 21,6 (2). valninti (sl.) „a elibera”: walnink 69,10 (1); || cf. a izbăvi. valnyste (sl.) „libertate”: Walnistes 49,15; walniste 101,7 (l. wolnosć 101,7) (2) valnumas (sl.) „libertate”: waṇumą 63,19 (1). apă: wanduo 88,10; wandeniu 192,3 și wandenim 181,7; sg. loc. wandeni 4,11; wandenes 59,25; wandenius 240,2... (2). nume: Szweškis wardas tawa 10,16; warda 29,20; warduy 83,6; wardu 28,5; wardan 29,4; 195,26... (74). suferință: wargas 139,26; wargą 140,6; wargie 140,8; wargus 163,16; warguose 161,24... vargi adjectiv „sărmană”: ant tos wargios žiames 66,14; wargiey 44,12; wargią 44,15... (3). vargingas: sg. nom. warginga 82,16 (1). varginti: wisą nakti wargina 160,15 (1). orgă (germ.): wargonays 102,6 (1). varguolis: vzkidau asz warguolis 66,17; warguola 64,21; warguolus 165,13... (7). porți: wartuose... stosis musu koios 92,5 (1). vartojimas „chibzuire, amintire”: wartojimas 217,5 (l. rozsądzenie 217,8); 217,14 (3); cf. vartoti. vartoti „a cugeta, a chibzui, a-și aminti, a ține minte”: todel turi su sawim su ruspeščia wartot 233,16–17 (l. rozmyslać 233,17); kozna nakti wartokit darbus sawa dienu 46,6–7 (l. rozbierajcie 46,8; rozmyšlayčie 232,3; rozważaycie 218,8); wartotumbim 218,2 (l. rozsądzali 218,2); wartodami gieradeytes tawa 25,24–25 (l. rozważając 25,24); dual. acc. wartoti (l. wważane 229,11) (20). vasara (vert.) „an”: Kadangi terp ligu / kaip paszaukimų / teyp wasaromis labay prideranti malžens twa esti 228,20–22 (l. laty 228,21); wasarump 228,17–18 (2); || cf. metai. vdečnas, -a (pol.) „recunoscător, -oare”: wdecni 17,2 (l. wdzięczni 17,2...); 185,21; 195,18 (3). vdečnai (pol.) adverb „cu recunoștință”: wdecžnay 220,18 (1). vdečnastis (pol.) „recunoștință”: wdecžnasties 224,25–26; 194,4 (2); cf. dėka.

večeria (sl.) „cină”: wečieria 13,3; wečiarios 14,13; wečiaray 13,24; wečiaia [=wečiaria] 132,1; wečierosP 208,18... (44); || cf. vakaryne DP 192. večerioti (sl.) „a cina”: wečieroia 180,17 (1). ved (germ.) „doar”: wed tatay pats mums žadeiey 69,7 (1); || cf. juk. a conduce: Kuriuos žwayzde est wedus 158,20–21 (1). față: 1) „partea din față a capului”: ne atremsi nuogi weydo manes gaylyńčia 57,5; 81,3; 143,6; 2) „înfățișare”: Ir prieme weyda kaip tarnala 120,26 (l. I wziął na się sposob służebnika 120,4); 81,3;... (21). a face „a lucra”: lieps dariti / ko asz jums užsakiau ne weykti 123,6–7 (1). veikiai „imediat, repede”: budawok murus... weykiau 64,9; 103,19; 175,7; weykiaus 98,15; 99,2 (5). veizdėti „a privi”: ko teyp labay weyzdite ant dangaus 172,16–17; weyzdesime 111,24; weyzdəkim 185,25; weyzdedams 52,10... (19). vėjas: žiedas krint žiamen / kad didis izstinka weias 85,4; weiey 88,24 (2). vėl: nei wel juos garbinsi 4,12; 19,4; 80,5; 107,15... (48). vėlgi, vėli, vėlig „din nou”: welgi 72,8 (1); wel 108,11; 109,2 (2); welig 169,23 (1). velyka, velykos (germ.): welika musu aba pereimas 218,23; welikos 159,18–19; 219,1 (3). velyti (germ.) „a dori”: mums giara weldiams 153,25 (1). velnaitis „cel posedat de diavol”: buvo welnaičiu wadintas 139,7–8 (l. opętanym 139,8) (1). diavol: welno 135,11; welniuy 249,10; welną 20,2; welnius 116,8... (19). a întoarce: Ne werčiau piktop sirdies 51,24; werčia 20,3 (2). sclav: Wergais sawi mus padaris 37,13 (1). vergysta „sclavie”: iszwedziau... iż namu wergistos 4,5 (1). plâns: Pasotinay mus duona smutka irgi werksma 71,18; werksmu 55,8; werksman 59,6... (7). verksmingai adverb: werksmingay 56,22 (1). a plânge: čia kieštu ir werktu 140,12; werkienti 139,18; werkia 159,18;... (4). izvor: amžinu džiauksmu teka wersmes giwos 50,14–15; 58,20; 146,2 (3). a conduce: wieniben mus weda 113,6; Ne wesk ing pagundimą 116,4; Jay nori potam ziwatą nobażną west 205,9–10 (l. wieść 205,9); wedu dienas manas 65,2–3 (l. wiode 65,2);

141

veskig 78,10; wedeim [= m-ai văzut] 52,19; westas 161,6… (28).

vėžia (germ.) „turn”: sg. instr. vežia 57,16 (l. wiezą 57,16) (1).

interior: Dwasia tikrą widuy manęs atgawink 63,14–15; 74,3; 137,2… (5).

mijloc: atnesiet ing widuri susirinkima 199, 21–22; 134,9; 196,21 (23).

mijloace: widurius mano vgnia sawo išzkaytink 51,17–18 (1).

unul, -ă: wienas musu 34,11; tegul newienas žmogus niekad ne nuskundžia 87,22; newiena 91,7; newieno 102,25; newienam 68,11; wieną 91,7; wiename 171,24; wienoy 249,21… (64); wienasis 41,21; wienoja 19,7; wienagi 112,7… (5).

vienatijis „singurul”: ir del ano wienatija sunaus sawa 27,2; 211,2; wienatigi 30,7; 147,21… (8).

unitate: kurs su tewu wienibey esi 132,6; glaudies wieniben 128,20… (10).

totuși: o wienok aną teip raminu 59,21–22 (l. wszakże 59,21…); 60,16; 139,3… (29).

vienoki, vienokig „totuși”: wienoki 135,25; wienokig 61,15; 138,16 (3).

viera (germ.) „religie”: wiers 247,24 (l. wiara 247,23…); wieros 229,6; wierą 9,4; wieroy 200,18; wi erop 41,4… (64); || cf. credință

viernas, -a (sl.) „credincios, credincioasă, adevărat, drept”: wiernas 244,27 (l. wierny 244,25…); wiernasne 232,21; wiern am 76,10; wiernagi 23,22; wierni 77,6; wier nay 75,18; wiernuiu 103,12; wiern iemus 146,7… (48); || cf. adevărat, drept.

Vier nai (sl.) adverb: wiernay tarnautumbim 22,20; 192,16; 211,19 (3); || cf. cu adevărat.

a domni: ant wisu žmoniu wieszpataus 85,17–18 (1).

domnie: sg. gen. wieszpatawima 86,9 (1); cf. a domni.

stăpân „domn, conducător; eliberator; zeu”: tegul wisad esti po akims wieszpaties 88,3–4 (l. Boga 88,4); Naprosnay ieys rupinas wieszpatis 93,3–4; Neimk warda wieszpaties Diewa tawa noprosnai 4,19; szłowintumbim… wieszpati musu 34,18–20 (l. Pana 34,20)… (28).

loc: sztay wieta kur ans gulėja 166,11–12; wietos 71,27; wietą 61,21; wietoy 86,8; wieton 20,9; wietospi 97,15; wietosn 66,18 (33).

a purta: te tur tatay už rubą / kuriuo wisad wilki 88,12–13 (1).

vin (br.): winas 67,3; wina 46,20; 219,16… (9).

a înfășura: Wistikłays gi winioio 153,13–14 (1).

vie (regional) „podgorie”: winnicia 73,4 (pol. winnica 73,4); 71,23; 72,4 (3).

bărbat „persoană de sex masculin; soțul unei femei”: Paszławintas wiras kiek wienas 43,11; Idant wiruy sawa ne isakutumbey 236,20; wirop 236,16; wiray 191,4… (29).

mai în vârstă, mai mare substantiv: ant io skundas wiresniey ir kunigay 160,22–23; wiresniu 208,23; wiresnius 31,21; wiresneys 204,2; 204,5 (5); Wiriausiu gruntu 60,22 (1).

bărbat „bărbat”: wiriszkiS 237,14; Wiriszkiey 222,5 (2).

a face să plângă: kołay mane wirkdisite 45,19 (1).

sus: kołay duos wirszu presztarnikams mana 47,7–8; wirszu aptureiau 47,14 (l. moc mam 47,14) (2).

superior: Id mazgoimu wirszutiniu 180,25; wirszutiney 205,17 (2).

tot: 1) „mereu” (?): Tegul wis nuterioia 87,11 (pol. zawżdy 87,12); 2) particulă: Id cionay tatay man wis sutiktu 98,20 (1).

mereu (a): Ir wisad gi prieg saw vžłaykitumbim 25,23–24; 73,21; 122,15… (62); wisada 15,18; 70,16; 99,8… (43).

Pe unele pagini, wisad și wisada sunt folosite alternativ (48,25 și 48,19; 67,10 și 67,26; 88,15 și 88,3; 120,4 și 120,3).

întreg, -ă, întreg: wisas džiauksm as mano 67, 12–13; wisu 10,25; wisam 47,4; wisą 32,14; wisu 80,16; wisame 18,10; wisi 22,10; wisu 9,24; wis iemus 33,6; wisus 40,15; wisays 38,14; wisuose 65,21; wisump 83,9; wisa 2,7; wisos 6,8; wisay 193,3; wisa 183,4; wisoms 83,18; wisas 17,15; wisomis 39,9; wisose 196,13; wisa. 224,18; wis 24,21… (35).

Uneori întreg, -ă are sensul de fiecare, de toate, de pildă: wisam nuspaudime prieg iam busiu 80,14–15 (pol. w każdym 80,14); wisoy wałandoy 95,5 (pol. wszelkiey 95,5).

atotputernic „atotputernic”, adj.: Diewe wisgalis 76,11 (1).

atotputernic „atotputernic”, adj.: Diewas… wisogalis 78,21; wisogalis 127,7; wisogalinčia 79,4; wisogalinčiamuy 34,6; wisagalinti 168,12; visogolincio 8,16–17 eroare de corectură (=wisogalinčia) … (41).

tot felul (visoks), -a: turi but atitolintas wisokias smarkumas 234,13–14; wisokio 95,10; wisokios 232,14; wisokią 26,17; wisokiu 43,18; wisokiame 237,1; wisokioy 237,20; wisokius 38,11; wisokieys 239,3; wisokiuose 251,7… (54).

142

scutec: ir inwiste wistiklan 158,2; wistik-łays 153,13; 154,3 (3).

pretutindeni, adv.: wisur 88,14; 94,7; 165,7; 192,23…

nepot (sl.) „descendent”: gen. pl. wnuku 94,14; wnukus 96,3 (pol. wnuki 96,2) (2); cf. descendent DP 72.

a ademeni (sl.) „a numi, a ademeni”: meilingay mus wobii saweⁿp 179,5–6 (1); || cf. a numi.

a fura: Ne wok 106,12; ne woksi 108,27; 5,14; 109,19 (4).

a se lăuda: wisada woloams grieke 120,3 (1).

Z

Zacheušas (sl.): Zacheuszas 248,14 (l. Zacheusz 248,15) (1).

zakonas: zakone 158,26; cf. zokanas.

zaria (sl.) „zori“: o iay vźgies zarios 49,21 (l. zorze 49,21) (1); cf. aušra.

zbaras (sl.) „adunare, sinod“: Zbara 132,13 (l. zborze 132,13…); 142,1; 143,1… (15); cf. susirinkti.

zdraja (pol.) „scut, acoperire, înarmare“: bus kaip zbraia stiprey priprowita 79,13–14; be kuniszkos zbraios 138,10–11 (l. zbroie 138,11…); zbraioy 160,9 (3); cf. uždangas.

zdroda (pol.) „viclenie, infidelitate, înșelăciune“: zdrodas 56,16; zdrodą 55,14 (2).

zdrodyti (pol.) „a înșela“: źaltis prastą Iewą zdrodija 178,8–9 (l. zdradził 178,9); 106,13; 160,10–11 (3); || cf. privilti.

zdrodlyvai (pol.) „în mod înșelător“: zdrodliway 65,21 (1); || cf. apmulnai.

zdrodlyvas (pol.) „înșelător“: Ką sawo mełu gausi lieźuwi zdrodliwas 90,13–14 (1).

zdrodnas (pol.) „înșelător, mincinos“: dg. ki. zdrodnu 90,12 (l. zdradnego 90,12) (1).

zerkolas (br.) „oglindă“: zerkalo 106,18 (1).

zlastis (pol.) „mânie“: zlasties 120,8 (l. złości 120,8) (1).

zokanas (sl.) „lege“: zokane 43,14; 104,4; 148,11 (3); || cf. įstatymas.

Ž

capcane: a întins capcane 99,22 (1).

promisiune: amintește-ți de făgăduința ta 96,14; făgăduinței 119,12; în făgăduințe 120,20; 212,2… (17).

a promite: cu tine… vei făgădui să trăiești 235,14–15; a promite 27,3; promiteți 200,25; promiți 220,18; celor care promit 206,3–4; promiți 141,2; se promite 82,7… (31).

instrument muzical „interpretare”: sg. gen. žaisla 98,17 (l. grania 98,17); (1) cf. a cânta.

a cânta „a interpreta, a suna”: ne-a poruncit să cântăm pentru noi la harpă 98,7 (l. grać 98,7); cântați 98,9; 102,4 (3).

a înverzi: copacul… înverzind 43,17 (1).

soldat (pol.) „soldat”: pl. acuz. žalnieriu 162,15 (1); || soldat DP 353.

șarpe: șarpele, făptură necurată a Evei 178,8 (1)

frâu: de la căpăstru și frâu se liniștește îndată 58,7 (1).

a binecuvânta (pol.) „a binecuvânta”, vb. tranz.: binecuvântează-ne cu binecuvântarea ta 129,2 (l. Poźegnay 128,27) (1).

binecuvântare (pol.) „binecuvântare”: sg. gen. žiegonia 129,2 (1).

a răni: piatra nu va răni piciorul tău 80,8–9; fără a-ți răni aproapele 48,15–16; 252,4 (3).

a crește: înverzind, iarba își țese florile 50,20 (1).

jos „nu sus; cu umilință”, adv.: te rugăm cu umilință 73,17–18 (l. pokornie 73,18); iar cei care sunt pe pământ, jos 4,10; mai jos 26,20; 155,2; 252,21… (12).

pământ „pământ; lume”: cerul este plin / de slava pământului tău 150,14–15; nu cade pe pământ din cuibul său 140,14–15; źiameia 98,12; žiamen 85,5… (48).

a se smeri: cu atât mai mult trebuie să te smerești 236,22–23; Să te preamărim mereu 183,9–10; smerindu-se 81,11 (3).

a păși: Domnul pășește spre cer… 171,22; celor ce pășesc 231,12; 228,5… (6).

semn: vede un semn minunat 137,7; cu semn 174,18; cu semne 13,6–7… (6).

a însemna „a marca, a semnifica”: prin această lucrare sfântă însemnăm 125,16–17; înseamnă 154,11; însemnat 199,25; 193,8 (4).

glumă (pol.) „glumă”: żiertus 60,13 (l. żart 60,14) (1); || cf. batjocură.

[žialent, žiamay, žiame… žiamintis, žiankła, žianklina… vezi a se smeri, jos, pământ, a se smeri, semn, a însemna.]

a străluci: Steaua luminoasă a strălucit 154,10; participiu prezent activ, genitiv singular 76,27 (2).

evreu (sl.): židay 161,18; židump 247,13…(7).

evreică (sl.): żidawkoś 228,25 (1).

floare: floarea cade la pământ 85,3; florile câmpului 153,23; 50,20… (4).

[žiegno(n)ia, žieide, žiemay, žiemes, žiengima, žiengie… žienkla, žienklina, žiertus vezi žegnonė, žeisti, žemai, žemė, žengimas, žengti, ženklas, ženklinti, žertas.]

143

semn „semn”: rodik žimę macies sawa 78,23 (1).

a ști: trebuie să știm 16,5; știm 139,2; nu știm 248,3; am putea ști 118,24; Zinokiteg 231,22–23; cele care știu 227,16; știind 179,14… (67).

viață (sl.) „viață”: Potam but amzina žiwata 7,21 (l. żywot 7,23); žiwatas 125,4; vn. na. žiwati 214,10; žiwatop 212,25… (65); || cf. viață, trai.

amurg „penumbră”: vn. ki. Zleios 93,8 (1).

omenire: gime žmogistey 152,17; 152,11 (2).

om: să dăm mulțumire pentru toți oamenii 82,20; O ius wisı piktiegi / vzumirsę žmones 45,18; preoților, oamenilor 100,21; om 149,4; omului 3,12; omului 87,8; cu omul 2,16; oamenilor 219,8… (149).

cuvânt: O skaudina gi Diewa žodis 61,19; cuvântului 30,19; cuvintele 4,3; Zodziuose, 6,6; žodziump 123,8… (76).

iarbă: žolę 84,27 (1).

a ucide: Să nu ucizi 52,12 (1).

žvgines 160,21: greșeală de corectură [= vžgines] sau formă dialectală [= užugynes].

a pieri: pe cei care pier… primește-i în sânul tău 165,12 (1).

stea „stea”: žwayzde est wedus 158,20; 154,9; 154,16 (3).

fiară: žweri smarkia 72,24; dg. va. zweris 67,20; žweru 137,12; 232,11 (4).

a arunca o privire: zwilkterek ant musu 71,7; 196,16 (2).

vrăbioară (= vrabie mică): žwirblalis 75,12; 140,13 (2).

II. Caracterul și amploarea lexicului PK

Scrierile lui M. Petkevičius sunt în întregime religioase: catehism, imnuri, psalmi etc. Ele constituie, în general, o culegere de subiecte religioase, în care aproape că nu se pot găsi niciun fel de reflectări sau ecouri ale vieții din vremea autorului, însă în lexicul căreia predomină totuși „lucrurile pământești”. Căci principala menire a PK este și aceea de a înfățișa anumite fenomene ale naturii și ale vieții societății prin prisma unei anumite religii și de a indica, de a-i învăța pe oameni cum să trăiască și să se comporte pe pământ. În acest fel sunt atinse (menționate) indirect lucrurile și fenomenele naturii și ale vieții societății. De aceea, și în literatura religioasă în general (cu excepția scrierilor teologice de specialitate) predomină lexicul laic, nu cel al domeniului strict religios.

În lexicul PK, termenii strict bisericești (de pildă: altar, înger, apostol, amin, biserică, catehism, kočilas, comuniune, creștin, cruce, mir) alcătuiesc o parte neînsemnată: sunt peste 50 din aproximativ 2.300 de cuvinte. Întregul rest al lexicului ține de natură (de pildă: vierme, ploaie, lie­muo, cuib, drojdie, flacără, măr, măruntaie, pământ, soare), agricultură (de pildă: a ara, turmă, grădină, pășune, țarc, kleitis, câmp, a semăna), viața societății (de pildă: salariu, asociat, arendă, ajutor, prietenă, obicei, om de nimic, lucrătoare cu simbrie, servitor, mijlocitor, sclavie, unitate), drept (de pildă: proces, nejurist, garant), psihologie (de pildă: îndoială, memorie, spirit, istețime, înțelepciune, încercare, răzbunare, padūksis), pedagogie (de pildă: învățătură, învățător, elev, știință), război (de pildă: războinic, sabie, bătălie) și alte domenii. Dar chiar și lexicul laic din PK este restrâns, deoarece textul în sine este scurt, tematica sa nu are legătură directă cu viața pământească, este puțin variată și se repetă mereu. Așadar, PK ne oferă o mică parte din lexicul lituanian al secolului al XVI-lea, în măsura în care acesta putea apărea într-o lucrare de mică întindere și cu un conținut religios sărac. Scrierile lui J. Bretkūnas (Biblia) și M. Daukša sunt incomparabil mai bogate în cuvinte decât PK.

În PK, unele cuvinte sunt folosite o dată sau de două ori (de pildă: orbire, a compătimi, haină), altele se întâlnesc destul de des (de pildă: Dumnezeu, a merge, a vorbi). Așa cum era de așteptat, cel mai frecvent cuvânt din text (cu excepția conjuncțiilor) este ponas („Dumnezeu, nobil, boier”). Este folosit de 567 de ori, iar echivalentul său lituanian viešpats — de 28 de ori. Acesta este, în ansamblu, cel mai caracteristic cuvânt al epocii feudale.

144

PK, în lexic predomină verbele, urmate de substantive abstracte, adjective, adverbe și cuvinte auxiliare.

În PK, religios și abstract, cu puține legături cu realitatea concretă, cuvintele sunt lipsite de viață, de expresivitate, de vigoare. Numai arareori se ivesc în anumite propoziții imagini create de cuvinte și nuanțe emoționale; asemenea expresii sunt vii, sugestive și apropiate de limba populară. De pildă: id welns iš rustibes sawa /ne spawditu wayku tawa 20, 12; ir ne pajudintumbim ant sawes /smarkios rustibes tawa 27, 12 (1. niepobūdzai 27, 12); O cierta pikta pats sutrink 37, 19 (1. sthumič 37, 19); sukulk prieš­tarnikūs /su tokia iu baysibe 45, 3 (1. pothum 45, 3), lėžuvia ant pikto negrėždams 48, 13; widurius mano vgnia savo iszkaitink 51, 17 (1. iako zlota w ogniu chieley nię sprobowad 51, 19); kunigayksztis sio šwieta iew grumėdžia smarkley 61, 16 (1. groži nam strogo 61, 17); Iszlaydo biaurius žodžius isz sawo piktibes 86, 22 (1. I puščit na mię wszczypki 86, 23); te gukstinei wisada čia su päwargieles 87, 16 (1. tułaią się 87, 17); piktiei galwomis grįžuoja 89, 2 (1. kiwaia 89, 2); Akis sawa pakileliau /ant, aukštu kalnu stowedams weyzdeiau 91, 3; tawo sirdis džiauksmais plästes 94, 12; Piktasias žmones wisas isz wietos iszgruwia 101, 14; Sztay piktas žmogus dusią mano slogin 103, 4 (1. trapi 103, 4); tawimp dumos mano stiri wisos 103, 25 (1. tkwia 103, 25); norus musu sutrintumbim 118, 13 (1. vmartwil 118, 12); smerti teypat sutrinew 151, 5; prašzoka trecioi diena 159, 21 (1. minął 159, 22); kraujey wanduo iszpludo 162, 16 (1. wypłynęła 162, 16).

III. Componența lexicului PK

PK are o compoziție lexicală variată. În acesta se pot distinge: 1) nucleul cuvintelor lituaniene folosite și în alte scrieri; 2) numeroase împrumuturi, mai ales polonisme; 3) dialectisme; 4) neologisme și 5) arhaisme.

Vom rezuma pe scurt fiecare strat lexical.

1. Nucleul stabil al cuvintelor lituaniene. Lexicul primelor scrieri lituaniene prezenta multe oscilații și variații. Pentru a denumi același lucru, mai ales concepte ale noii credințe, se foloseau adesea mai multe cuvinte, de pildă: speranță, dūksis, padūksis, nodieja; tărie, druktybė, putere și macė; credință, tikybė și vierą; conștiință, prijauta, prisijautimas, žinia, sumenė; vină, kaltybė, păcat, nuodėme, nuodžia, griekas etc.

O asemenea variație lexicală este legată atât de căutarea neîntreruptă a echivalențelor în traducerea din alte limbi, cât și de dorința de a-i mulțumi pe cititorii cu pronunțări diferite, de eforturile de a face limba bogată în cuvinte și expresivă, de influența puternică a altor limbi asupra traducerilor lituaniene și de lipsa unor norme lexicale stabilite.

Totuși, în vocabularul variat al limbii scrierilor din secolul al XVI-lea, nucleul este alcătuit din cuvinte lituaniene folosite în mod constant. O parte destul de însemnată dintre acestea se găsește și în PK (aproximativ 80%). Sunt denumiri ale obiectelor și fenomenelor vieții cotidiene și câțiva termeni religioși, de pildă: piatră, cal, lacrimă, ureche, zori, mieluță, aur, odihnă, foamete, teamă, grădină, ușă, cocoș, cap, Dumnezeu, cer etc. Și în acest lexic de bază întâlnim cuvinte variabile, folosite în paralel, care pot fi considerate sinonime, variante derivative sau paralelisme cu sensuri apropiate. Se poate ca unele dintre ele să fie dialectisme. De pildă: aklybė și aklystė; a reînsufleți și a însănătoși; baisybė și baisumas; gură și fălci; a lucra și a face; draugė, draugybė și draugystė; drū-

10. Iš lietuvių leksikologijos ir leksikografijos

145

a întări, a consolida și a fortifica; lăuză și mamă; a ademeni și a convinge; a fugi și a curge; spaimă și frică; vină și culpă; războinic și luptător; a intenționa și a promite; fericit și norocos; rugăminte și cerere; a se ruga și a cere; a rosti și a spune; necazuri și nenorocire; nevinovată și nevinovăție; ură și lipsă de iubire; nedreptate și injustiție; sfârșit și capăt; sprijin și ajutor; a întări și a fortifica; binecuvântare și noroc; binecuvântări și cu noroc; a hrăni și a sătura; a se ridica și a se înălța; a chema și a numi; izvor și sursă; a privi și a vedea; răutate și ticăloșie; a lovi și a bate; a alătura și a apropia; a jeli și a plânge; mânie și furie; a nimici și a îngreuna; dreptate și justiție; felurite și numeroase; întârziere și amânare; greutăți și anevoios; bărbat și bărbătesc etc.

Din PK se poate observa cum lexicul lituanian este dublat de împrumuturi preluate din textul polonez alăturat sau din alte surse, de exemplu: a construi și budavoti, învățător și ministru, răzbunare și pamsta, a fi obligat și musyti, sylv artas și smūtkas etc. (vezi și secțiunea despre împrumuturi).

2. Împrumuturile din PK. Din punctul de vedere al originii, structura lexicală a PK este următoarea: dintre cele 2311 cuvinte folosite, 1841 sunt lituaniene, 128 poloneze, 113 belaruse, 123 împrumutate din rusă, polonă sau belarusă, 31 de origine diversă (latină, germanică etc., dar pătrunse în lituaniană prin limbile slave), 11 latine, 8 germanice și 54 nume proprii. Adăugând câteva zeci de calcuri, împrumuturile vor constitui aproximativ 25% din întregul lexic.

Împrumuturile se întâlnesc în tot textul PK, pe fiecare pagină. Ele abundă mai ales în „sprovose”, a căror traducere este cu totul servilă, aproape literală. Unele împrumuturi sunt folosite o dată sau de două ori (apčystymas, apeka, apėkūnas, apsviečyti, atprovymas etc.), altele se repetă frecvent în text (de pildă, ponas este folosit de 567 de ori, griekas — de 103 ori, dūšia — de 90 de ori). Cele mai puțin numeroase sunt împrumuturile culturale vechi, de exemplu: agurkas, aliejus, asilas, arfa, būbnas, dėkavoti, disciplina, instrumentas, liudyti, liudijimas, liūtas, miestas, testamentas etc.

În PK întâlnim mai ales polonisme bisericești și împrumuturi belaruse. Împrumuturile de acest fel erau, în cea mai mare parte, dublări inutile pentru limba lituaniană, neînțelese și străine poporului. Alternând cu ele, M. Petkevičius folosește uneori echivalente lituaniene, care pot fi găsite în diverse locuri ale textului. De exemplu: afiera și duosna, apeka și priev aizda, atboti și atsiveizdėti, budavoti și statyti, čestavoti și gerbti, čėrtas și velnias, čėsas și metas, dyvas și stebuklas, čėstis și garbė, dūžybė și stiprybė, griešyti și nusidėti, hadyna și valanda, hanbyti și pagėdinti, išronyti și žeisti, išt erioti și išnaikinti, išliuosuoti și išvaduoti, jalmūžna și auka (duosna), kač și nors, klapatas și vargas (rūpestis), kloniotis și nusižeminti, kožnas și kiekvienas, kozonis și pamokslas, leda și bet, latras și girtuoklis (išėda), liekorius și gydytojas, macis și galybė (stiprybė), loska și malonė, mylista și malonė, mūka și kančia, musyti și privalėti, nodieja și dūksis, pakajingas și ramus, pakajus și ramumas, pakara și nužeminimas, pakusa și pagundymas, pakūta și pasigailėjimas, pamačia și pagalbė, pamsta și kerštas, pana și merga, pūstyti și naikinti, pasimetavoti și vartoti, pasit ešyti și nusiraminti, paslužyti și tarnauti, pelgrimas și keleivis, padėti și ženklinti, pekla și pragaras, prajevas și stebuklas, primusyti și priversti, smūtkas și sylv artas, skorbas și turtas, slūžyti și tarnauti, stoda și banda, strochas și baimė, sugriešyti și nusidėti, sulūbas și žadėjimas, svietas și pasaulis, tiesyti și raminti, tobyčia și lenta, vobyti și vadinti, žyvatas și buitis (gyvenimas).

Uneori, pe aceeași pagină, este folosit un împrumut alături de un cuvânt lituanian, de exemplu: hanbyti (142, 21) și pagėdinti (142,16),

146

mūka (163, 11) și kančia (163, 4). Abundența înlocuitorilor lituanieni arată că, în majoritatea cazurilor, echivalentele lituaniene puteau fi găsite cu ușurință în traducere, iar preluarea cuvintelor din alte limbi din textul polonez era de cele mai multe ori inutilă și dăunătoare, deoarece făcea limba scrisă să devină jargonizată, greu de înțeles și artificială.

În PK nu găsim echivalente lituaniene pentru împrumuturile culturale menționate mai sus, pentru unii termeni religioși și pentru alte cuvinte. De exemplu: abrozas „idol”, altorius, apkrikštymas, būbūnas, bliūdas, cimbolai, dėkavoti, dvaras, evangelija, gromata, grabas, ızapas, komunija, krikščionis, bažnyčia, knygos, levas, liūtas, liudyti, malžankai „tineri căsătoriți”, miestas, myra, mislis, mostis, mūras, nedėlia, nevdečnas „nerecunoscător”, pagrebas „pivniță”, pahonis, parėdkas „ordine”, pasnykas, pulkas, paturoti, pavietris, pečius, pečetis, rotmistras, rojus, škadlyvas, sviedkas, traičė, vėžia „turn” etc. Există aproximativ o sută de astfel de împrumuturi. Așadar, aproximativ unul din patru împrumuturi din PK nu are echivalent lituanian. Pentru unele împrumuturi se pot găsi echivalente lituaniene în alte scrieri vechi. De exemplu: balvonas — idol BB I Sam 15; cnata — castitate, natură DK 3; dūmoti — a cugeta DK 30; dūma — gând AK 61; malženstva — căsătorie DK 30; pečius — žaidis BB Sal XVII, 3; pavietris — ciumă Mž 384; rėdas — ordine DP 363; rona — rană Mž 427; stulpas — stâlp DK 47; stalčius — tron DK 47; tajemnyčia — taină DK 7; temnyčia — temniță VEE 17 etc.

În general, împrumuturile din scrierile religioase au fost un fenomen regresiv și reacționar în istoria limbii noastre scrise. Ele nu au îmbogățit limba lituaniană cu concepte și cuvinte noi, ci, cel mai adesea, au înlocuit cuvintele lituaniene cu polonisme și alte împrumuturi, înțelese de puțini sau cu totul de neînțeles. Împrumuturile de acest fel s-au înmulțit treptat în scrierile noastre bisericești, iar cel mai grăitor exemplu de limbă jargonizată este „Broma atverta ing Wiecznastį” (1753) a lui Alšauskas (Olševskis).

Comparând lexicul Catehismului lui M. Daukša, iubitor și susținător al limbii lituaniene, cu lexicul PK, se observă un mare pas înapoi. M. Daukša folosește în mod consecvent: viešpats dievas, merge Marija, pasaulis, nuodėmė, kančia, metas și multe alte cuvinte lituaniene, în timp ce în PK predomină ponas, pana, svietas, griekas, mūka, čėsas etc. Pe de altă parte, trebuie amintit că M. Petkevičius folosește încă apvaizda, apšlėkti, išmėginti, įžymėti, pasigailimas, priežastis, ragauti, strėla și alte cuvinte lituaniene, în timp ce în scrierile ulterioare și în limba vorbită apar împrumuturile apeka, apkrėpyti, paprabavoti, pažnōtyti, minavoti, pakūta, pričyna, kaštavoti, vylyčia etc.

O parte dintre împrumuturi provin din vechea limbă rusă, de exemplu: krikščionis, krikštas, krikštyti etc. Latinismele din text sunt întâmplătoare (creda, absoliucija); majoritatea lor au fost, probabil, preluate din limbile slave (disciplina, instrumentas, sakramentas, religija, testamentas), la fel ca o parte dintre germanisme și alte cuvinte (de exemplu: asilas, angelas). Germanismele sunt puține și sunt toate tradiționale, întâlnite frecvent în scrierile vechi (išliuosuoti, išliuosavimas, kunigas, kunigaikštis, liuosas, penigas, skyda). În prezent, sunt puține împrumuturile care au devenit cuvinte internaționale: disciplina, intrumentas, religija, testamentas etc.

3. Dialectismele din PK. Din limba scrierilor din secolele XVI–XVII și din perioadele ulterioare se vede că acestea au fost redactate în dialect. Acest lucru este indicat mai întâi de particularitățile lor fonetice și morfologice. Nu există nicio îndoială că în ele sunt folosite și cuvinte dialectale, adică dialectisme lexicale. În cercetarea particularităților lexicale dialectale din scrierile secolului al XVI-lea, atenția ar trebui îndreptată mai întâi către paralelismele lexicale oferite în note marginale și în texte, care sunt deosebit de numeroase la J. Bretkūnas

10*

147

și în scrierile lui M. Daukša, și care trebuiau să facă limba inteligibilă pentru vorbitorii diferitelor graiuri.

Deocamdată însă este dificil și, cel mai adesea, imposibil să se stabilească ce cuvinte din scrierile vechi pot fi considerate dialectisme. Cât timp nu este adunat și consemnat întregul lexic al monumentelor lingvistice vechi și al graiurilor actuale, cât timp nu avem dicționare istorice și regionale (dialectale) ale limbii lituaniene, nu este posibil să urmărim răspândirea și distribuția geografică a cuvintelor individuale; prin urmare, discutarea dialectismelor din scrierile vechi nu are o bază lingvistică adecvată. De aceea, trebuie să ne mulțumim să atragem atenția asupra acelor cuvinte din PK care, potrivit datelor adunate din fișierul de citate al „Dicționarului limbii lituaniene” și din anchetele mele suplimentare, sunt folosite astăzi în anumite graiuri și pot fi examinate, în primul rând, ca dialectisme. În PK se pot găsi câteva zeci de astfel de cuvinte. Dintre acestea, merită menționate:

atpentui «din nou, iarăși» apare în PK o singură dată. Variantele sale atpent(i), at-penč(iui) se întâlnesc în scrierile lui M. Mažvydas, J. Bretkūnas, M. Daukša, ale calvinilor și ale altora. Astăzi, atpent (apent) se folosește numai în anumite graiuri samogițiene. Este un cuvânt vechi, păstrat doar la samogițienii dounininkai.

gymis «față», «chip» este folosit în BB, DP, SP, MP și în altele; nu a fost observat în scrierile lui M. Mažvydas și nu se întâlnește în graiurile samogițiene. Este un cuvânt aukštaitian.

girklas «băutură, licoare» apare și în SD, KN, Ch și în altele. Astăzi a fost consemnat numai la aukštaitienii din nord-est (Brž, Jnšk, Slč, Ps, Všk) și are și sensul de «bere slabă».

gukštinėti «a hoinări, a rătăci» este consemnat numai în PK. În câteva răspunsuri neverificate la anchetă, a fost înregistrat în localități ale aukštaitienilor din est (An, Pbr, Pmp).

keltuva «animal, vită» apare în Mž, BB, SD, SP. Astăzi, cuvântul este cunoscut în graiurile aukštaitienilor din est.

malkas «înghițitură, băutură» apare în DP, SD, K. Donel, J și în altele. Astăzi, acest cuvânt este folosit mai ales de samogițienii din nord și de vecinii lor și poate fi considerat un samogițianism.

naminykas «gospodar» apare în DP, SP, MP, Ch și în altele. Astăzi, acest cuvânt este folosit pe scară largă de aukštaitienii din est și poate fi considerat un orientalism dialectal.

nū, nūnai «acum» se găsește în Mž, BP, DK, SD, SP, MP și în altele. Astăzi, acest cuvânt este folosit de aukštaitienii din est, mai ales de dzūkaii din sud.

pakampus «ascuns; indecent» este consemnat numai în PK. În răspunsuri neverificate culese la fața locului, a fost înregistrat și la puntininkai (Dbk, Jž, Ppl).

reiškiai «în mod evident, limpede» nu a fost găsit în alte scrieri. În răspunsuri neverificate, a fost înregistrat la estici (Kp, Ob).

a mura „a fermenta” apare în SD, de unde probabil a ajuns în dicționarele lui D. Sutkevičius, F. Kuršaitis, G. Neselmanas și în altele. Lituanienii din Aukštaitija de est îl folosesc și astăzi.

smalstas «zgârcit» apare și în MP, iar date neverificate arată că astăzi a fost identificat în unele localități din est (Kp, Rgv, Rm, Vžns).

telias «vițel» apare în DP, SD și în altele. Este un cuvânt aukštaitian, în timp ce samogițienii folosesc veršis.

tėvainis «moștenitor» apare în Mž, DP, KN, SD, MP, Sut, K, N, Vaižg și în altele. Astăzi, acest cuvânt a fost identificat numai în folclorul consemnat la Vaškai. Probabil că este un cuvânt al esticilor (la fel ca tėvonis).

tuskenti „a bate” este atestat în Mž, BP, SD, MP, KN, Ch și în alte scrieri vechi. Judecând după datele de anchetă care nu au fost verificate pe teren, acest cuvânt este cunoscut astăzi numai pe alocuri în graiurile răsăritene ale aukštaiților (Lnkv, Sv, Všn etc.).

ūgyti „a crește” este atestat în SD, KN, J. Astăzi este folosit în graiurile răsăritene ale aukštaiților.

148

Din exemplele prezentate reiese că acestea, cu excepția atpентui și malkas, sunt cuvinte folosite astăzi în graiurile răsăritene ale aukštaiților. Deocamdată este imposibil de stabilit cât de răspândite erau în secolul al XVI-lea. Le putem considera, doar cu titlu provizoriu, cuvinte dialectale.

În PK se pot găsi și multe alte sinonime cu sens foarte apropiat sau echivalent, care pot fi asociate cu graiuri distincte, de pildă: apjuokas și juokas, blaudyti și kleidėti, dauginti, daukesinti și gausinti, dovana și duosna, veikiai și greitai, garbė, šlovė și liaupsė, dūksis, padūksis și viltis, dirbti și krutėti, kaboti și karoti, rudulis și varguolis, graudenti și srudinti, stangauti și prieštarauti, tankiai și dažnai, užauklinti și užauginti etc.

4. Neologismele din PK.

Odată cu apariția scrierilor lituaniene în secolul al XVI-lea, traducerea din alte limbi a diverselor cărți cu conținut religios a făcut foarte actuală problema creării termenilor religioși și de altă natură, precum și a cuvintelor în general. De aceea, încă de la primele scrieri, limba se îmbogățește cu numeroase neologisme. Acestea nu au fost încă inventariate și cercetate în scrierile din secolul al XVI-lea; nu dispunem nici de un fișier lexical complet pentru acea perioadă, astfel că, deocamdată, problema creațiilor lexicale din PK poate fi abordată doar provizoriu. Numai acele cuvinte rare, create prin derivare și de felul acesta din PK, care nu apar în fișierul lexical al „Dicționarului limbii lituaniene” ca fiind atestate în scrieri anterioare sau în limba populară, pot fi considerate, cu rezerve, neologisme. În PK s-au găsit puține asemenea cuvinte, doar câteva: apsiriejėjas, ištepimas „pată”, pastatymas „stabilire”, perėjimas „sosire, Paști”, prilyginimas „asemănare”, reikimas „necesitate, chestiune”.

Neologismul perėjimas (după polonezul przejście) este un calc evident. În PK există câteva zeci de cuvinte traduse similare. Conținutul și structura lor sunt împrumutate, dar forma este lituaniană. Iată cele mai caracteristice calcuri din PK: apieškoti „a înșela”, apsieškoti „a se înșela”, apsisakyti „a mărturisi”, apsivaikščioti „a se purta”, apturėti „a obține”, atguldyti „a amâna”, atpirkti „a salva”, atrišimas „iertarea păcatelor”, atvalkioti „a dărui”, attaisyti „a îndeplini”, ganytojas „eliberator”, geradėjas „binefăcător”, gilumas „mărime”, guldyti „a pune”, įsimylėti „a îndrăgi”, įstatyti „a întemeia, a înființa”, įstatytojas „întemeietor, fondator”, išduoti „a da”, išganymas „mântuire”, išganytojas „mântuitor, răscumpărător”, išpažinimas „rostire”, išpildyti „a îndeplini”, kreivai „pe nedrept”, liežuvis „limbă”, mylėti „a îndrăgi”, mielasširdingai „cu bunăvoință”, mielasširdingas, mielasširdystė, nekuris, nutikrinimas „călăuză”, paganymas „predică”, panešioti „a suporta”, papildyti „a face”, pasivesti „a se prinde”, paskaityti „a susține”, perguld(y)ti „a traduce”, peršokis „infracțiune”, peršokti „a comite o infracțiune”, prastojimas „infracțiune”, prastoti „a comite o infracțiune”, pripulti „a se întâmpla”, prisakymas „poruncă”, užeiti „a găsi”, uždengti „a plăti”, užgulėti „a aparține”, užrakinti „a exprima, a cuprinde”, užsakyti „a interzice”, užvesti „a induce în eroare”. Majoritatea calcurilor folosite în PK se întâlnesc la M. Mažvydas, M. Daukša și în alte scrieri vechi, de exemplu: apturėti „a obține”, įstatyti „a întemeia”, išpildyti „a îndeplini”, liežuvis „limbă”, mielasširdingas „binevoitor”, perguld(y)ti „a traduce”, prisakymas „poruncă”, surinkimas „adunare” etc. Prin urmare, aceste calcuri nu pot fi considerate neologisme din PK, deși M. Petkevičius le-ar fi putut crea independent, după cuvinte poloneze, deoarece urma orbește textul polonez. Deocamdată este imposibil de stabilit care dintre celelalte calcuri menționate, în afară de perėjimas, îi aparțin sau nu lui M. Petkevičius, câtă vreme nu au fost înregistrate toate calcurile predecesorilor săi.

149

În PK se pot căuta și neologisme semantice. Nici identificarea lor nu este posibilă până când nu vor fi cercetate neologismele de acest tip din scrierile anterioare. Aici sunt prezentate doar exemple din PK, pentru a fi analizate în viitor. Este vorba despre cazuri de schimbare a sensului cuvintelor (transfer, extindere etc.), în care, la lectură, se poate simți că în limba scrierilor se extind limitele de utilizare a cuvintelor populare și că acestea dobândesc nuanțe semantice noi. De exemplu: ištepima prigimta negali atmazgot 198,16; Todėl atsitieskim /piktibių perstokim 149, 22; sirdis musu attw ersi 185, 6; nuog welnia ir pakusu dengia 112, 13; glaudies wenieben su mumis 128, 19; Zodi sawa szwentą teykisi iszaknint sirdisna 31, 10—11; ir gierump darbump wisada iudintu 28,9—10; ne pabudintum-bim ant sawę baysios rustibes tavo 211, 12—13; paremk sirdis ir sąžinę 21, 21 (l. Posil 21, 22); Sekiodami balsą tykrą szwentos Ewangelios 25, 7 (l. našlūjać 25,6); ir pažeydem maiestotą tawa szwentą 26, 13 (l. przewinili 26, 12); tada mirsztą tuoi aus ir atsigręžia ing dul kies 35,10 (l. obroca się 35, 10); isz piktenibes prieš mane pasikileia 44, 10 (l. powstali 44, 12); nes rupestina tawo szwenton pasidawiau 44, 20 (l. porucžil 44, 21); nes tu galibe teykies pakielt nupuousi 45,9 (l. podnieść 45, 10); Ne mulenkste to Pona iaucui ney awinu 46, 9 (l. błagayıcie 46,12); Ne werciau piktop sirdies 51, 24; ne wesk narsan tarna sawa 54,4 (l. nie skłaniały 54,4); sirdi palenktą irgi nužiamintą 64,6 (l. pokornego 64,6); žmoniu iszeda /ant musu galwu pasikiele 71,5; Ir ne atstósim potom nuogi žodžio tawo 73,22 (l. nie adstępi-my 73,22); kurs mus krauiu atw adawa 76,16 (l. sprawił wykupienie 76,16); prikiele manim labai didę rustibe 82,4 (l. Przywiodło 82,5); impuls diden giedon 89,11 (l. popadną 89,11); prakiėykimas bus nutrintas 94, 16 (l. zgładzone 94, 17); pakrips nuog mokshu mano daugi žmoniu 122,20 (l. odwioda 122, 20); gis musu kuną priemę 124,9 (l. wcielić 124,10); teykies su mums susiglausti (l. złączyć 125, 13); mus amžinay sugriatina 136, 6 (l. ziednoczył 136, 6); giaras dayktas est wiruy priiunkt nuog jauniszkes waykszciot iungie Pona 249,5 etc.

5. Arhaismele din PK. În această secțiune sunt abordate cuvinte lituaniene din PK care astăzi sunt rar folosite sau aproape deloc, nici în scris, nici în vorbirea vie. Aproape toate (cu excepția lui tiek „spun, afirmă”) sunt larg atestate în scrierile secolului al XVI-lea și, din perspectiva uzului din acea vreme, nu pot fi considerate cuvinte învechite. Ele au devenit astfel de-a lungul secolelor, retrăgându-se treptat în fondul lexical pasiv, făcând loc unor cuvinte mai noi și, în cele din urmă, dispărând cu totul sau supraviețuind doar într-un anumit grai. Iată câteva exemple.

Cuvântul pekus „animale, turmă” este folosit pe scară largă în scrierile din secolele XVI–XVII, alternativ cu banda și keltuva. În secolul al XVIII-lea și ulterior este întâlnit mai rar. Vaižgantas l-a mai folosit ocazional în scrierile sale. Din limba vorbită (graiuri), a fost consemnat în 1914 la Zietela și în 1939 la Tauragnai (pėkas).

Cuvântul liaupsinti „a venera, a lăuda” este, de asemenea, frecvent în scrierile vechi (Mž, DP, BP, SD etc.). Îl folosește și K. Donelaitis. Mai târziu devine foarte rar. Astăzi este din nou readus la viață (în publicistică etc.) cu un sens nou, ironic: „a lăuda, a glorifica în mod exagerat”.

Cuvântul idant „că” are astăzi o nuanță arhaică. Se întâlnește nu doar în scrierile vechi, ci și în cele de la începutul secolului al XX-lea și în scrieri ulterioare; în plus, s-a păstrat și în unele graiuri (Kv).

150

Doar forma de persoana a III-a singular a prezentului verbului *teigti „a afirma, a spune”, care ar fi trebuit să fie =tieg(ia), poate fi considerată o formă lexicalizată, rară și arhaică încă din secolele XVI–XVII.

Din PK se pot menționa aproximativ douăzeci de cuvinte care, din perspectiva uzului actual, pot fi considerate arhaisme: ašmas „al optulea”, idant „că”, išbyloti „a rosti, a spune”, ing „în”, liekas „al unsprezecelea”, liaupsė „laudă”, liaupsinti „a venera, a slăvi”, medvisis (medvišis?) „vânător”, nete „chiar”, nesang „deoarece”, pekus „turmă, animale”, reikia „chestiune”, sandara „pace”, sekmas „al șaptelea”, tiek [=tieg(ia)] „spune, afirmă”, todrin „de aceea” etc. Unele dintre arhaismele menționate (ašmas, sekmas, sandara etc.) mai sunt folosite uneori de persoanele în vârstă în expresii încremenite. Ele s-au păstrat mult timp și în scrierile religioase (cărți de rugăciuni, cărți de imnuri etc.).

În lexicul PK se întâlnesc rar în prezent și următoarele cuvinte: dermė „pace”, dovanas „dat în dar”, duksėti „a spera, a nădăjdui”, gyrius „laudă”, liukurnėti „a clătina”, laimus „fericit”, paklusėti „a asculta”, persergėti „a avertiza”, sloginti „a apăsa” etc.

6. Cuvinte neclare. În PK apar aproximativ o duzină de cuvinte îndoielnice, cu fonetică, morfologie și sens neclare. Ele sunt enumerate aici în ordine alfabetică. Nu sunt incluse în această categorie greșelile evidente de tipar, prezentate la cuvintele respective sau separat.

dariūu dekas 60, 19 (l. vėžnyė 60, 19) – forma dariu este neclară. Potrivit textului polonez, forma ar trebui să fie darisiu [=darysiu]. Se poate presupune că este o greșeală de tipar, deoarece forma dariju „fac” nu a fost găsită nici în alte scrieri, nici în dialecte.

dręsus (137, 12) „îndrăzneț” este cunoscut doar din PK; adverbul dręseiai apare în WP. Trebuie presupus că, pe lângă verbul dręsti (Gr, Erž), poate exista și adjectivul dręsus.

goploti (goploia 19, 18) „a ocroti” se întâlnește în scrierile calvine și poate fi considerat o greșeală de tipar preluată din PK în alte scrieri calvine. Sau cuvântul poate fi pus în legătură (singurul obstacol fiind diferența dintre consoanele b și p) cu gobti „a înfășa, a ocroti, a păzi” (cf.: Jei tu mane patremsi, o kas mane prigobs DK 44). Cuvântul nu a fost găsit în dialecte.

liaupsiai (kad man teyp laupsey duost iż sawo meyles 50, 18 – 19: l. wiele 50, 18) este consemnat doar în PK.

įsitikie visi atpuls 53, 4 – 5 (l. otrąćiwszy „izbindu-se, întâlnindu-se, lovindu-se de ceva” 53, 4): cuvântul este tipărit defectuos (i separat) și este neclar.

kuprawimas (Noris ant ju ateys sunkibes /irgi kokie kuprawimay del ju silp-nibes 57, 11 – 13: l. zatrwożenie „spaimă, neliniște” 57, 12) trebuie considerat, cel mai probabil, o greșeală de tipar în locul lui krūpavimas.

medvisis [= medvyssis?] apare în PK o singură dată (79). În alte scrieri vechi găsim medvišius [=medvyšius?] (MP, SE), medvišas [=medvyšas?] (Ch), medžiavišis [=medžiavyšis?] (SD). Nu este clar care era al doilea component al cuvântului medvišis (-visis sau -višis, vyssis sau -vyšis), deoarece este dificil de stabilit acest lucru pe baza ortografiei din scrierile vechi.

nutrankyti („te nutrankay gie mane” 89, 6: l. sikalułą 89, 6; „Ne vienam ne nutrankidams” 48, 13: l. wrągąic 48, 13) este folosit în câteva scrieri vechi cu sensurile neobișnuite „a lua în derâdere, a ocărî”. Este posibil să fie o creație lexicală semantică.

151

sylvartas, sylvartingas, sylvartauti sunt, probabil, forme samogitiene, întâlnite în Mž, DP și altele, alături de formele cu siel- (siela în DP, sielvartas în SP și altele).

šalpė (rodik šalpę savo 44, 15: 1. okaž moznósť swoją 44, 15) trebuie să însemne „ajutor, sprijin” și este legat de cuvântul šelpti (cf. šalpa „ajutor” în Grg, Ml).

Acest cuvânt (ca și pagalbė, šviesė), cu terminația -ė, este neobișnuit și neatestat în alte surse.

În PK se întâlnesc și alte cuvinte cu origine neclară și formă neobișnuită. Trebuie sperat că o parte dintre ele se vor lămuri prin continuarea cercetării scrierilor vechi și a dialectelor.

IV. Diferențe de sens ale cuvintelor din PK

Lexicul PK este sărac în sensuri. Cel mai adesea, cuvintele au un singur sens și doar rareori două sau mai multe. Această sărăcie semantică se explică prin faptul că majoritatea cuvintelor sunt folosite doar o dată sau de câteva ori și, prin urmare, semantica lor nu a putut ieși la iveală.

Stabilirea sensului unor cuvinte este dificilă, deoarece nici contextul, nici originalul din care s-a tradus, nici alte surse nu ajută la înțelegerea semnificației lor. În glosar, sensurile îndoielnice ale acestor cuvinte sunt marcate cu semne de întrebare.

Cele mai greu de înțeles pentru cititorul de astăzi sunt împrumuturile din PK foarte străine de limba actuală (de exemplu: kačeib, kastyria, nevėdčnas și altele) și calcurile (de exemplu: apieškoti „a înșela”, apsivaikščio­ti „a se purta” și altele).

În textul religios al PK, unele cuvinte au și un sens specific. De exemplu, brolis, sesuo înseamnă și o persoană de aceeași credință sau cu aceleași idei, avis, avelė — credinciosul, avinėlis — pe Iisus Hristos, dangaus tėvas — pe stăpân, pe Dumnezeu.

În PK găsim cuvinte ale căror sensuri diferă de cele ale cuvintelor din limba literară actuală. Dintre acestea, pot fi menționate: atitekéti „a veni la oameni”, gailintis „a se înfuria, a se mânia”, gardas „turmă, ceată”, gudriai „cu pricepere, sârguincios”, iždas „avere”, narsas „mânie, furie”, vartoti „a cumpăni, a reconsidera, a-și aminti”, žaisti „a suna, a cânta la un instrument” și altele.

ABREVIERILE SURSELOR

(conform „Dicționarului limbii lituaniene”)

AK = catehism anonim din 1605.

An = Anykščiai.

BB = J. Bretkūno Biblija (1590).

BP = J. Bretkūno Postilė (1591).

Brž = Biržai.

Ch = Biblia lui S. B. Chilinskis (1660).

Dbk = Debeikiai.

DK = M. Daukšos Katekizmas (1595).

DP = M. Daukšos Postilė (1599).

E. Fraen = „Cercetare lingvistică, în special sintactică, a catehismului lituanian calvinist al lui Melcher Pietkiewicz din 1589” de E. Fraenkel (1947).

J = Литовский словарь А. Юшкевича (I–1897, II–1904, III–1922).

Jnšk = Joniškėlis.

Jž = Južintai.

K = Dicționar lituaniano-german de Friedrich Kurschat (1880).

KN = Cartea evlaviei creștine (1653).

152

Kp = Kupiškis.

Kv = Kėdarna.

Lnkv = Linkuva.

MP = Postilla Lietuwiszka… (1600).

MŽ = Mažvydas. Monumentele vechi ale limbii lituaniene până în anul 1570… (1922).

N = Wörterbuch der Littauischen Sprache von G. H. F. Nesselmann (1851).

Pmp = Pampėnai.

Pbr = Pabiržė.

PK = Polski z Litewskim Katechism… (1598).

Ps = Pasvalys.

Ppl = Papilys.

Rgv = Raguva.

Rm = Ramygala.

SP = Šyŕwids Punktay sakimu… (I—1629, II—1644).

Slč = Saločiai.

Sut = Žodininkas Letuwiszkai-Lotiniskay-Lenkiszkas… (1848).

Sv = Svėdasai.

SE = Suma, o scurtă expunere a Evangheliei… (1653).

SD = Dicționar în trei limbi… (1713).

Vaižg = Scrierile lui Vaižgantas.

Vln = Enchiridionul, epistolele și evangheliile lui Vilentas (ediția lui F. Bechtel din 1882).

WP = Postila de la Wolfenbüttel… (1573).

Všk = Vaškai.

Všn = Viešintos.

Vžns = Vyžuonos.

Lexicul Catehismului lui M. Petkevičius din 1598

И. КРУОПАС

Rezumat

Ca urmare a luptei economice, politice și religioase, în Lituania se conturează în secolul al XVI-lea o literatură religioasă în limba lituaniană, care a dominat până la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a jucat un rol important în dezvoltarea limbii literare lituaniene. Cele mai importante monumente ale acestei literaturi constituie principalele surse pentru studierea istoriei, dialectologiei și lexicului limbii lituaniene. Una dintre aceste surse este Catehismul lui M. Petkevičius din 1598.

Lucrarea prezintă întregul lexic al catehismului sub forma unui dicționar și caracterizează principalele straturi lexicale: 1) lexicul tradițional lituanian, 2) împrumuturile, 3) dialectismele, 4) neologismele și 5) arhaismele.

Dicționarul arată că volumul său este relativ redus: în total, aproximativ 2300 de cuvinte. Deși catehismul are caracter religios, termenii bisericești (de ex.: altorius, bažnyčia, katekizmas) constituie doar o parte nesemnificativă a lexicului (aproximativ 5%). Celelalte cuvinte se referă la natură (kirmėlė, lietus, saulė etc.), agricultură (daržas, ganykla, žemė, pasėti etc.), viața socială (alga, dalininkas, nuoma, paprotys etc.), drept (byla, neteisininkas, laidas etc.), psihologie (abejojimas, atmintis, išmania etc.), pedagogie (mokymas, mokytojas, mokytinis etc.), artă militară (karias, kalavijas, tūšis etc.) și alte domenii. În lexicul catehismului se întâlnesc numeroase cuvinte paralele, nestatornice, ocazionale și neînrădăcinate în limba literară; totuși, baza dicționarului (aproximativ 80%) o constituie lexicul tradițional lituanian.

O parte considerabilă a lexicului (aproximativ 20%) o constituie împrumuturile din poloneză, belarusă, rusă, latină și germană. Majoritatea împrumuturilor sunt cuvinte de origine slavă (de ex.: svietas, griekas, dūšia, sirata etc.). Pe lângă cuvintele împrumutate, Petkevičius însuși folosește uneori și cuvintele corespunzătoare acestora

153

lituaniene (de ex.: afiera și duosna; čertas și velnias; dvas și stebuklas; liekorius și gydytojas etc.).

În catehism se găsesc și dialectisme, adică termeni folosiți în prezent în anumite dialecte ale limbii lituaniene. Cuvintele atpenti și malkas se folosesc numai în dialectul samogitian, iar în cel estic aukštaitian se folosesc girklas, keltuva, naminykas, nū, nūnai, ruginti, telias, tagyti etc.

Printre neologismele lui M. Petkevičius se pot număra următoarele cuvinte: apsirijėjas, ištepimas „pată“, pastatymas „construire“, perėjimas „venire, Paște“, prilyginimas „asemănare“, reikimas „necesitate, lucru“ etc.

Dintre arhaisme, adică termenii care nu mai sunt folosiți în prezent nici în limba scrisă, nici în cea vorbită, trebuie menționate: ašmas, idant, ing, liekas, nesang, pekus, reikia „chestiune“, sekmas, toarin etc.

Dicționarul alcătuit pe baza Catehismului lui M. Petkevičius din 1598 și analiza lexicului acestuia vor contribui la studierea limbii literare lituaniene din secolul al XVI-lea și vor constitui o sursă importantă pentru alcătuirea unui dicționar istoric al limbii lituaniene.