Termenii articolelor despre sănătate din Keleivio

PALMIRA ZEMLEVIČIŪTĖ

Institutul Limbii Lituaniene

CUVINTE-CHEIE: medicină, sănătate, termen medical

NOTE INTRODUCTIVE

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, situația limbii lituaniene în Lituania Mică era mai bună decât în Lituania Mare. Aici limba lituaniană înflorea – se acorda atenție purificării ei, îmbunătățirii normelor etc. În Lituania Mică au început să fie publicate și primele ziare în limba lituaniană (Zinkevičius 1990: 225), în care se pot găsi începuturile terminologiei din diverse domenii științifice. Una dintre publicații era săptămânalul Keleiwis iß Karalaucżiaus Broliams Lietuwininkams ßinęs parneßas (în continuare – Keleivis), publicat la Königsberg între 1849 și 1880, al cărui redactor și editor era Frydrichas Kuršaitis (1806–1884). În ziar, pe lângă predici de sărbători, știri politice și alte informații importante pentru public din Prusia, Germania și alte țări, se publicau articole de popularizare din diverse domenii științifice – astronomie, botanică, fizică¹, geografie, istorie, medicină, meteorologie, tehnică, medicină veterinară, zoologie etc.

Între 1853 și 1879, în Keleivyje au fost publicate nouăsprezece articole din domeniul medicinei². Trebuie subliniat că articolele nu au fost scrise de medici, cu excepția unui singur articol despre trichine („Feriți-vă de Trichynų!), la sfârșitul căruia este scris – Kreif[?]likus Dr. Pinkus. Cele mai multe, unsprezece, articole pe diverse teme au fost publicate de Fr. Kuršaitis³. Despre efectul tutunului asupra sănătății umane a scris în articolul „Ar Wale Tabako rukyti?”, despre importanța odihnei

¹terminologia articolelor de popularizare a fizicii din Keleivio a fost studiată de Angelė Kaulakienė (vezi Kaulakienė 1991).

²Sursele materialului pentru articol au fost culese din publicația Bibliografia Lituaniei. Seria C. Publicații din periodice lituaniene 1832–1890. Vilnius, 2004, 471–492.

³De fapt, autorul majorității articolelor nu este indicat în ziar; doar câteva articole sunt semnate cu pseudonimul K. Articolele prezentate în continuare îi sunt atribuite lui Fr. Kuršaitis, pe baza publicației menționate în nota de subsol a doua.

92 P. Zemlevičiūtė | Keleivio straipsnių apie sveikatą terminai

a fost publicat un articol despre sănătate, „Amintește-ți să sfințești ziua de sărbătoare!”. Patru articole sunt despre bolile infecțioase și profilaxia lor: „Îndrumări împotriva bolii holerei”, „Îndrumare împotriva bolii holerei”, „Boala trichinei”, „Despre ciumă”. Fr. Kuršaitis a scris, de asemenea, despre activitatea surorilor medicale, acordarea de ajutor medical soldaților prusaci răniți, incinerarea rămășițelor pământești și alte chestiuni legate de medicină.

În afară de Fr. Kuršaitis, despre operația la degetele mâinilor și picioarelor și a cancerului esofagului, precum și despre izbucnirea ciumei în Rusia, a scris în ziar lucrătorul din presa Adomas Einaras⁴ (1842–1906).

Autorii a șase articole nu sunt indicați; totuși, unele dintre ele sunt semnate cu pseudonimele..n., –w–, iar unul cu simbolul †. Despre efectele nocive ale decoctului de mac asupra sugarilor se scrie în articolul „Îndrumare și avertizare pentru mame”; despre plantele medicinale a fost publicat articolul în foileton „Farmacia casei”; despre simptome și tratament se scrie în articolul „Înțepătura unui țânțar”; iar despre vaccinurile împotriva variolei descoperite de E. Jenner — în articolul „Boala temută a variolei sau a vărsatului”. Despre ciumă, holeră și răspândirea ei în Klaipėda, Tilžė, Karaliaučius și alte orașe se scrie în articolele „Bolile ciumei” și „Boala holerei”.

În afară de articolele menționate, cuvinte și expresii legate de sănătate și tratament pot fi găsite în rubricile „Știri diverse” și „Știri scurte diverse” ale Keleivio, în care sunt prezentate adesea și informații medicale; de exemplu, se anunță pe scurt apariția unor boli în anumite localități, răspândirea bolilor (cel mai adesea infecțioase — variolă, holeră, tifos, rujeolă, febră și altele) și alte chestiuni legate de medicină, de pildă:

„Boala rea, holera, a apărut acum și la Karaliaucziuje, iar aici deja 10 colibe au fost lovite pe neașteptate” Kel⁵ 1852, sept. 8 (Nr. 37), p. 148;

„Holera încă îi chinuie dureros pe oameni la Karaliaucziuje, iar acum a apărut și la Klaipėda și Gumbinė” Kel 1866, sept. 11 (Nr. 37), p. 147;

„Aici, la Karaliaucziuje, numărul bolnavilor crește zi de zi, suferind în special de febră, frisoane și tuse <...>” Kel 1870, mercą 15 (Nr. 11), p. 44;

„Aici, la Karaliaucziuje, au apărut, după cum se povestește, pe ici, pe colo, câteva cazuri de variolă” Kel 1862, jun. 24 (Nr. 25), p. 104.

⁴ Articolele au fost semnate cu pseudonimele a-e-, e-.

⁵ În articol se folosește abrevierea titlului ziarului așa cum apare în Dicționarul limbii lituaniene.

Terminologija | 2011 | 18

93

Așadar, obiectul acestui articol îl constituie peste 250 de termeni medicali⁶ (incluzând variante), selectați din articolele și scurtele știri despre sănătate menționate mai sus din Keleivio. Articolul își propune să discute originea și semantica acestor termeni, aspectele sinonimiei și ale variației, să îi compare cu termenii medicali folosiți în prezent și să analizeze cauzele dispariției unora dintre termenii examinați din limbajul actual al științei medicale.

1. ORIGINEA TERMENILOR MEDICALI

1.1. Termeni de origine lituaniană

Din punctul de vedere al originii, cea mai mare parte a termenilor medicali este alcătuită din cuvinte și grupuri de cuvinte de origine lituaniană (185 de termeni), de exemplu: Akys⁷ Kel 1865 05 16 (Nr. 20) 78, Galvõs Skaudėjims Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 25, Gėlimą acc.sg. Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Gydimas Kel 1855 01 17 (Nr. 3) 11 / Gydymas Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26, Karʒtis Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, Krėtimo gen.sg. Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Kunas Kel 1853 04 20 (Nr. 16) 62, Kel 1855 01 17 (Nr. 3) 10, Kel 1865 05 16 (Nr. 20) 78, Kel 1866 08 21 (Nr. 34) 135, Kel 1872 04 30 (Nr. 18) 69, Kel 1873 09 16 (Nr. 37) 146, Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 19, Liga Kel 1852 09 8 (Nr. 37) 148, Kel 1852 11 17 (Nr. 47) 188, Kel 1853 10 5 (Nr. 40) 160, Kel 1855 01 17 (Nr. 3) 9, Kel 1856 10 8 (Nr. 41) 164, Kel 1857 09 24 (Nr. 38) 151, Kel 1862 02 11 (Nr. 6) 24, Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Kel 1865 05 9 (Nr. 19) 74, Kel 1866 02 13 (Nr. 7) 27, Kel 1866 07 31 (Nr. 31) 124, Kel 1866 08 21 (Nr. 34) 135, Kel 1866 10 30 (Nr. 44) 175, Kel 1867 04 2 (Nr. 14) 56, Kel 1871 03 14 (Nr. 21) 43, Kel 1871 08 8 (Nr. 42) 130, Kel 1871 09 5 (Nr. 46) 145, Kel 1871 10 17 (Nr. 42) 169, Kel 1872 04 30 (Nr. 18) 69, Kel 1873 01 14 (Nr. 2) 8, Kel 1873 08 5 (Nr. 31) 124, Kel 1873 11 4 (Nr. 44) 176, Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Kel 1874 06 16 (Nr. 24) 96, Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 25, Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 149, Kel 1879 01 28 (Nr. 4) 15, Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 18, Kel 1879 02 25 (Nr. 8) 30, Suputimas Kel 1874 08 18 (Nr. 33)

⁶ Trebuie spus că noțiunea de „termen” este folosită în acest articol în sens larg, deoarece doar o parte dintre termenii medicali examinați pot fi considerați termeni propriu-ziși, al căror statut terminologic nu ridică îndoieli, de exemplu: akis, kosulys, liga, ligonis. Totuși, o parte considerabilă dintre termenii discutați sunt, cel mai probabil, doar cuvinte sau grupuri de cuvinte folosite atunci în vorbirea populară și care ar fi putut fi considerate denumiri, de exemplu: užsidegimas, vidurių sugedimas, de aceea nu pot fi încă socotiți termeni propriu-ziși.

⁷ În articol, termenii medicali sunt prezentați cu grafia originală și în formele flexionare în care au fost găsiți în sursă.

94

P. Zemlevičiūtė | Keleivio straipsnių apie sveikatą terminai

131, Sʒabais sau Kramais (1 kramas 1. „crustă, coș” LKŽₑ) instr.pl. Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 19, Sʒiurpulius acc.pl. Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Užkimimas Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Užsidegimą acc.sg. Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, Wēmimas Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106.

1.2. Împrumuturi

1.2.1. ÎMPRUMUTURI DIN LIMBILE SLAVE

Printre împrumuturi (35 de termeni, incluzând variantele, dintre care 17 termeni monolexicali, iar 24 de împrumuturi apar ca elemente principale sau secundare ale termenilor compuși) predomină slavismele (17 termeni), de exemplu: Aptieka Kel 1868 10 20 (Nr. 42) 168 „farmacie”, din poloneză apteka Skar 32, Bezdžių žiedūje Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87 (vezi 2 xbezdas (1. bezd, bez) 2. „soc” LKŽₑ), Liekorius Kel 1853 04 20 (Nr. 16) 62, Kel 1855 01 17 (Nr. 3) 10, Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Kel 1866 08 21 (Nr. 34) 135, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Kel 1874 06 16 (Nr. 24) 96, din belarusă ljekarb sau din poloneză lekarz FrW I 364; cf. lie korius „doctor, chirurg”, din belarusă лѣкарь sau din poloneză lekarz Skar 120, Lie kar[t]wa Kel 1855 01 17 (Nr. 3) 11, Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 89, Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26, din belarusă sau poloneză lekarstwo FrW I 364; cf. liekarstva „medicament”, din belarusă лѣкарство sau din poloneză lekarstwo Skar 120, Namų Aptėka Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 86, Namų Lie kar[t]wa Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Pawietra Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 149, Kel 1879 01 28 (Nr. 4) 15, Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 18, Kel 1879 02 25 (Nr. 8) 30 „ciumă, epidemie”, din belarusă povėtrbje sau din poloneză powietrze FrW I 557; cf. pavietra „ciumă”, din belarusă повѣтребе sau din poloneză powietrze Skar 164, Roną acc.sg. Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131 „rană”, din belarusă рана sau din poloneză rana Skar 191, Smertis Kel 1866 02 13 (Nr. 7) 27, Kel 1879 02 25 (Nr. 8) 30 „moarte”, din belarusă smer[b] FrW II 844; cf. smertis „moarte”, din belarusă смерть Skar 202.

1.2.2. ÎMPRUMUTURI DIN LIMBA GERMANĂ

Au fost găsiți 7 termeni de origine germană, de exemplu: Bandwypmas Kel 1874 06 16 (Nr. 24) 96, din germană Bandwurm – tenie, soliter DVLKŽ I 129, Blywoterio (dialectal: Bleiwałler) gen.sg. Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131; cf. germana Blei – plumb DVLKŽ I 188 și Wasser – apă DVLKŽ II 524, Locaritû gen.pl. Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87; cf. liocoritas „Lazarett” din lǫtseret

Terminologija | 2011 | 18

95

„Lazarett” Alm 80, Meßkös Cukorius Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90 (vezi 2 ^xcukorius vezi ^xcukaras (germ. Zucker) „zahăr” LKŽe), raudoni Plakai Kel 1879 05 4 (Nr. 5) 19 (vezi plakas „pată de noroi”, din prusaca orientală plak „pată” FrW I 601; cf. plakas „pată” Alm 101), faldūjis jūdājs Lakricas⁸ Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Tiję iš Lepôs Žiedû Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87 (vezi tija „ceai” Alm 141).

Majoritatea slavismelor și germanismelor nu mai sunt folosite în prezent, cu excepția împrumuturilor vechi aliejųs (czyłtytafis Linfēmenių Alējus Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131), mėta (tikrolios Mētos Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 89), muilas (žaliafis Muilas Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131) și tabakas (Tabako Sywû Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131).

1.2.3. ÎMPRUMUTURI DIN LIMBILE GREACĂ ȘI LATINĂ

S-au identificat câteva împrumuturi din greacă (4 termeni), de exemplu: Akiù Klynīks Kel 1877 04 17 (Nr. 16) 63 (Klynīks din gr. χλυνή din χλίνη „culcuș, pat” Фасмер 1967: 251); cf. klynīke „clinică” Alm 68, Kolera Kel 1866 08 21 (Nr. 34) 135, Kel 1866 09 11 (Nr. 37) 147, Kel 1871 08 8 (Nr. 42) 130, Kel 1871 09 5 (Nr. 46) 145, Kel 1873 01 14 (Nr. 2) 8 din gr. χόλερα din χόλος „bilă” Фасмер 1973: 254, Trichynai nom.pl. Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Kel 1866 02 13 (Nr. 7) 27 din gr. trichinos – „asemănător unui fir de păr” TŽŽ 2005 756, Trikynû Liga Kel 1877 04 17 (Nr. 16) 63; și din latină (4 termeni), de exemplu: Daktars Kel 1866 02 13 (Nr. 7) 27, Kel 1866 08 21 (Nr. 34) 135, Kel 1870 08 16 (Nr. 34) 130, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Kel 1874 06 16 (Nr. 24) 96, Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131 din lat. doctor – învățător TŽŽ 2005 143, Liekoriaus Atefta apie Sweikatą Kel 1870 08 16 (Nr. 34) 130 din lat. attestatus – atestat TŽŽ 2005 75, Nerwû gen.pl. Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26 din lat. nervus „venă, mușchi, nerv” Фасмер 1971: 64, Opijumo gen.sg. Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26 din lat. Opium din gr. ὄπιον din ὀπός „suc de plantă” Фасмер 1971: 144; cf. opijums „opiu” din opijumm „opiu” Alm 93. Împrumuturile provenite din limbi, dintre care majoritatea sunt încă folosite în limbajul actual al științei medicale, au, într-adevăr, uneori o ortografie ușor diferită. Întrucât în Lituania Mică limba germană a exercitat o influență mai mare asupra lituanienei, este probabil ca grecismele și latinismele să fi ajuns în articolele din Keleivio prin intermediul scrierilor germane.

⁸ În opinia lui Max Vasmer, cuvântul лакрица „rădăcină de lemn-dulce” a pătruns în limba rusă prin intermediul limbii germane – Lakritze din latinescul liquirita, provenit din grecescul γλυκύρριζα „rădăcină dulce” (Фасмер 1967: 453). Autorul care semna cu pseudonimul –w– a folosit cuvântul lakricas în articolul său „Namų Aptėka”; cf. lakrica 1. „rădăcini de lemn-dulce” LKŽe; probabil că și acesta l-a preluat din surse germane.

96

P. Zemlevičiūtė | Keleivio straipsnių apie sveikatą terminai

1.2.4. Î M P R U M U T U R I D I N L I M B A L E T O N Ă

A fost identificat un termen provenit din limba letonă: Magunû Galwû Kel 1876 05 15 (Nr. 7) 26, Magunû Stēbukû Kel 1876 05 15 (Nr. 7) 26, vezi magūna vezi maguona (cf. let. magone „mac“ LKŽ.

1.2.5. Î M P R U M U T U R I C U E L E M E N T E D E O R I G I N I D I F E R I T Ă

În secțiune trebuie menționată o pereche de împrumuturi cu elemente de origine diferită (latină și slavă, germană și latină), de exemplu: Daktar=Aptēkēs gen.sg. Kel 1866 08 21 (Nr. 34) 135, Salmiak=Sȝpyrtus (verdünnten Salmiak/piritus) Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131.

1.3. Hibride

Au fost identificate câteva hibride (11 termeni, dintre care 5 hibride funcționează ca elemente principale ale termenilor compuși), de exemplu: Aptēkininko gen.sg. Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 86, Cȝepy jimas Kel 1867 04 2 (Nr. 14) 56, Namû Aptēkēle Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Rurelę acc.sg. „un astfel de dispozitiv“ Kel 1880 02 10 (Nr. 6) 23: „Prafelleris Dr. Schönborns i-a perforat direct o gaură în burta lui, iar acum îi ajunge hrana printr-o singură R u r e l ę⁹, turnată adânc în deschizătură“, Smertelnyj-te nom.sg. „mortalitate“ Kel 1870 03 15 (Nr. 11) 44.

1.4. Termeni compuși cu elemente de origine diferită

După cum se poate observa din unele exemple prezentate anterior, articolele cercetate conțin termeni compuși ale căror elemente constitutive au origini diferite. Au fost identificați 37 de termeni cu elemente de origine diferită: lituaniană și împrumutată, de exemplu: Gydymo Remeflo „medicină?” Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, judālis Smertis Kel 1879 01 28 (Nr. 4) 15, Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 18, Ku-no Liekorius Kel 1853 04 20 (Nr. 16) 62, Liekoriaus Atelta apie Sveikatą Kel 1870 08 16 (Nr. 34) 130, raudoni Plakai Kel 1879 05 4 (Nr. 5) 19, sau lituaniană și hibridă, de exemplu: Raupliû Cȝēpijimas Kel 1864 06 28 (Nr. 26) 104, Raupliû Iȝciepijimo Kel 1872 04 30 (Nr. 18) 69.

2. S E M A N T I C A T E R M E N I L O R M E D I C A L I

Termenii din articolele despre sănătate ale lui Keleivio denumesc diverse concepte medicale. Se pot distinge mai multe grupuri semantice. În primul rând, denumirile părților corpului uman, ale organelor și ale fluidelor produse de acestea, de exemplu: Akys Kel 1865 05 16 (Nr. 20) 78, Burnoj loc.sg. Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 89,

⁹În această propoziție și în celelalte propoziții ilustrative, termenii sunt tipăriți cu litere spațiate de autoarea acestui articol.

Terminologija | 2011 | 18

97

Gylas acc.pl. Kel 1855 01 17 (Nr. 3) 10, Gomurio gen.sg. Kel 1865 05 16 (Nr. 20) 78, Kaklas Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 19, Kaulai Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 19, Kojos nom.pl. Kel 1864 06 28 (Nr. 26) 104, Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Kraujas Kel 1853 04 20 (Nr. 16) 62, Kel 1855 01 17 (Nr. 3) 10, Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, Krutinės gen.sg. Kel 1865 05 16 (Nr. 20) 78, Liežuvio gen.sg. Kel 1865 05 16 (Nr. 20) 78, Nerwų gen.pl. Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26, Pažalçzų gen.pl. Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 19, Pilwą acc.sg. Kel 1866 08 21 (Nr. 34) 135, Kel 1880 02 10 (Nr. 6) 23, Pirß­tus acc.pl. Kel 1879 10 14 (Nr. 41) 168, Prakaitą acc.sg. Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Rankõs gen.sg. Kel 1879 10 14 (Nr. 41) 168, Stemplėje loc.sg. Kel 1880 02 10 (Nr. 6) 23, Szir­dį acc.sg. Kel 1855 01 17 (Nr. 3) 10, Widuriei Kel 1871 09 5 (Nr. 46) 145.

Majoritatea acestor cuvinte sunt denumiri nomenclaturale de anatomie umană, de origine veche și consacrate în uzul actual. Doar câteva cuvinte din grupul semantic analizat sau sensurile lor nu s-au impus în terminologia medicală actuală. De pildă, în locul termenului consacrat oda, A. Einaras a folosit în articolul despre ciumă o variantă apropiată de termenul actual, Ūda Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 19. Însă mușchii, flancurile și părțile laterale ale abdomenului le-a denumit prin alte cuvinte lituaniene – Mieſa Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 19, vezi miesa 2. „mușchi” în LKŽₑ și Tußtimūjė loc.pl. Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 19, vezi tuš­timai 1. „flancuri, părțile laterale ale abdomenului” în LKŽₑ. În articolul „Motynoms ant Pamoki­nimo bey Pagraudenimo”, în locul termenului smegenys a fost folosită varianta Sma­ginių gen.pl. Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26. În articolul despre holeră, Fr. Kuršaitis numea stomacul skilviu – Skilwįj loc.sg. Kel 1866 08 21 (Nr. 34) 135, vezi skilvys 3. „stomac, burtică” în LKŽₑ. Doctorul Pinkus, scriind despre trichine, numea obrajii prin termenul Weidai Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, vezi veidas 2. „obraz”, iar articulațiile – nariais (termenul Skaudėjims Narių Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, vezi 1 narys 1. „articulație” în LKŽₑ), însă în același articol al acestui autor găsim pentru acest sens și termenul actual sąnariai – Sanarius acc.pl. Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106.

Din contextul articolului lui Fr. Kuršaitis „Atmink, idant Dieną ßwentą ßweſtumbei!” nu reiese pe deplin clar sensul termenului syvai: „După ce în timpul somnului lucrurile consumate de trup, cu puterile lor, se refac, iar și S y w a i încep din nou să curgă prin venele lor adevărate” Kel 1853 04 20 (Nr. 16) 62. LKŽ oferă două sensuri medicale ale acestui cuvânt – „sucuri gastrice” și „lichidul care se scurge din gura unui cadavru în descompunere” –, însă, după cum se vede din propoziția citată, niciunul nu se potrivește. În acest caz, se poate doar emite ipoteza că termenul syvai ar putea desemna aici alte fluide produse de organe, de exemplu sânge, limfă etc.

98 P. Zemlevičiūtė | Keleivio straipsnių apie sveikatą terminai

Așadar, din cele spuse reiese că majoritatea denumirilor nomenclaturale din anatomia umană au rămas neschimbate până în zilele noastre (s-a schimbat doar ortografia unor cuvinte) și s-au impus în terminologia medicală științifică actuală.

O parte considerabilă a terminologiei din articolele despre sănătate ale lui Keleivio o constituie termenii clinici, adică cuvintele și sintagmele care denumesc bolile și simptomele lor, de exemplu: Drugiu instr.sg. Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 149, Dufulu instr.sg. Kel 1870 03 15 (Nr. 11) 44, Galwôs Swaigimas Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Kofulys Kel 1862 02 11 (Nr. 6) 24, Kel 1871 03 14 (Nr. 21) 43, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Pasirodymai arba Pažymėj tôs Ligôs Kel 1879 02 25 (Nr. 8) 30, Plautis „răceală” nom.sg. Kel 1862 02 11 (Nr. 6) 24, Putmenių gen.pl. Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Sanariû Gėlimą Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Įmarkaus Nėžiejimo Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, Sukatą¹⁰ acc.sg. Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26, Sзurpuli acc.sg. Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 25, Sзlapdrugiu instr.sg. Kel 1870 03 15 (Nr. 11) 44, Užkimimas Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Walgio Nenorėjimas Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Weido Suputimas Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Widuriû Kirmeles Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Widuriû Sulkydimą Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Widurû Karßtlige Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 150, Wirpėjimą acc.sg. Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Žmonių Raupliû Kel 1872 04 30 (Nr. 18) 69.

În textele analizate au fost identificate în principal denumiri ale bolilor infecțioase. Aceste boli sunt denumite numai în lituaniană – boli contagioase Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, boală contagioasă Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 18, boală contagioasă Kel 1879 01 28 (Nr. 4) 15. S-a observat că termenul boli ale ciumei are sensul de „boli infecțioase” în articolul „Maro Ligos”, tipărit la 20 august 1878 în Keleivis și semnat de autorul cu pseudonimul..n., în care se scrie despre boli contagioase precum ciuma, tifosul exantematic, holera, variola etc. De altfel, termenul compus cu elementul principal folosit la forma de singular a cazului boală – boala ciumei Kel 1879 01 28 (Nr. 4) 15, Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 18 – înseamnă doar „ciumă”.

Sunt caracteristice denumirile compuse cu termenul principal liga, de exemplu: Iβbalejimo Ligą Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Wiežo Ligą Kel 1880 02 10 (Nr. 6) 23, Wandens Liga Kel 1864 06 28 (Nr. 26) 104, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, pūlamoj Ligoj Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Žyvato Liga Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 150. Astfel de denumiri au adesea și forme dintr-un singur cuvânt

¹⁰ Pe baza contextului articolului „Motynoms ant Pamokinimo bey Pagraudenimo”, termenul sukatą din sukti, 30. „a înțepa, a durea (de obicei, burta, articulațiile)”, ar putea însemna „diaree”, cf. 1 sukatą 3. „evacuare intestinală” în LKŽ.

Terminologija | 2011 | 18

99

echivalente, de exemplu: karβczeis instr.pl. Kel 1865 05 9 (Nr. 19) 74 și Karβcziū Liga Kel 1868 05 27 (Nr. 18) 72, Tynežei Kel 1862 02 11 (Nr. 6) 24 și Tynežīū Liga „rujeolă” Kel 1862 12 9 (Nr. 49) 199, Trichynai nom.pl. Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Kel 1866 02 13 (Nr. 7) 27 și Trichynų Liga Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Kel 1866 02 13 (Nr. 7) 26 / Trikynū Liga Kel 1877 04 17 Nr. 16) 63, Rauplės nom.pl. Kel 1854 03 15 (Nr. 11) 44, Kel 1862 06 24 (Nr. 25) 104, Kel 1864 06 28 (Nr. 26) 104, Kel 1867 04 2 (Nr. 14) 56 și Raupliū Liga Kel 1860 04 24 (Nr. 17) 68, Kel 1861 02 19 (Nr. 8) 31, Kel 1862 12 9 (Nr. 49) 199, Kel 1867 04 2 (Nr. 14) 56, Kel 1871 03 14 (Nr. 21) 43, Kel 1872 11 5 (Nr. 45) 182, Kolera Kel 1866 08 21 (Nr. 34) 135, Kel 1866 09 11 (Nr. 37) 147, Kel 1871 08 8 (Nr. 42) 130, Kel 1871 09 5 (Nr. 46) 145, Kel 1873 01 14 (Nr. 2) 8 și Kolerōs Liga Kel 1852 11 17 (Nr. 47) 188, Kel 1853 10 5 (Nr. 40) 160, Kel 1856 10 8 (Nr. 41) 164, Kel 1857 09 24 (Nr. 38) 151, Kel 1859 10 18 (Nr. 42) 167, Kel 1866 02 13 (Nr. 7) 27, Kel 1866 07 31 (Nr. 31) 124, Kel 1866 08 21 (Nr. 34) 135, Kel 1866 10 30 (Nr. 44) 175, Kel 1871 08 1 (Nr. 41) 124, Kel 1871 08 8 (Nr. 42) 130, Kel 1871 09 5 (Nr. 46) 145, Kel 1871 10 17 (Nr. 42) 169, Kel 1873 01 14 (Nr. 2) 8, Kel 1873 07 15 (Nr. 28) 111, Kel 1873 08 5 (Nr. 31) 124, Kel 1873 09 16 (Nr. 37) 146, Kel 1873 11 4 (Nr. 44) 176, Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 149, Kropes acc.pl. Kel 1872 04 30 (Nr. 18) 69 (vezi kropės „variolă” LKŽₑ) și Kropjū Liga Kel 1872 04 30 (Nr. 18) 69 / Kropū Liga Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 149, Maras Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 149, Kel 1879 01 28 (Nr. 4) 15, Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 18, Kel 1879 02 25 (Nr. 8) 30 și Maro Liga Kel 1879 01 28 (Nr. 4) 15, Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 18.

Trebuie spus că, în ceea ce privește denumirea conceptelor medicale, acest grup semantic este unul dintre cele mai problematice. Adesea, este dificil să se stabilească din contextul articolului sensul unei anumite denumiri de boală și cu atât mai mult să i se găsească echivalentul exact actual, deoarece deseori nu se scrie mai pe larg despre boală și simptomele ei, ci doar se menționează. De exemplu, cei trei termeni folosiți alături în text Žywato Liga (Krauliga, Neprietwara) Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 150 ar putea desemna „dizenteria” sau poate doar o „diaree severă”. Pe de altă parte, se pune întrebarea dacă acești termeni pot fi considerați sinonime; vezi krauligė „sângeroasă?”, cf. kruvinoji 1. „dizenterie”, 2. „diaree severă”, dar neprietwaras¹¹ doar „diaree” LKŽₑ. Din context nu este clar nici dacă sintagma Widurū ir Wemimo Liga Kel 1878 08 20 (Nr. 34)

¹¹ Cuvântul de gen feminin neprietwara nu este atestat în LKŽₑ.

100 P. Zemlevičiūtė | Keleivio straipsnių apie sveikatą terminai

150 sunt denumiri ale uneia sau a două boli diferite. Trebuie subliniat aici că autorii articolelor despre sănătate nu erau medici, astfel încât lipsa lor de cunoștințe despre medicină este pe deplin de înțeles. În plus, la acea vreme nu se cunoșteau încă multe boli, ca să nu mai vorbim despre denumirea lor exactă. De aceea, în articolele cercetate se găsesc nu numai denumiri prezentate neclar, ci și denumiri descriptive: Skaudėjimas Kakle prie Rijimo Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Skaudėjimas Kakle per Užkimimą Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Spaudimą ant Prybirdiės Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90. Unele denumiri au fost probabil preluate din vorbirea curentă, de exemplu: baifų Plėbimą Galwoj Kel 1879 02 25 (Nr. 8) 30, didi Nėžiejimą Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, Gyflų Traukimą Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Kaklo Užėmimu Kel 1862 02 11 (Nr. 6) 24, Kaulų Gėlimą Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Pilwo Skaudėjimas Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 89, Užlidegimą acc.sg. Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131 din užsidegti „a face febră” LKŽe, Widurų Sugedimą Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 25. Astfel de sintagme, uneori chiar sugestive, de exemplu: baifingofios Rauplės Kel 1872 04 30 (Nr. 18) 69, piktą Gumbą Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 25, piktoji Liga Kel 1852 09 8 (Nr. 37) 148, Įtaiga žavinanti Liga Kel 1879 01 28 (Nr. 4) 16, pot fi considerate termeni populari.

Merită menționate separat denumirile unei forme de tifos (termenul actual dėmėtoji šiltinė, lat. typhus exanthematicus MedŽ 563) din articolul „Maro Ligos”. Această boală infecțioasă a sângelui este denumită prin termenul Bado Karßtlige (în germană: Hungertyphus) Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 149. S-a observat că mai târziu, de exemplu în broșura din 1920 „Kova su limpamomis ligomis”, medicul Petras Avižonis a numit această boală într-un mod asemănător – bado karštine KLL 1920 14. Pe lângă termenul menționat, în același articol mai apar două denumiri diferite ale acestei boli – margoji sau plokioToji Karßtliga (Flekkentyphus) Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 149. În LKŽ, sensul adjectivului plokiotas nu este precizat (este pus un semn de întrebare); este oferit un exemplu de utilizare din scrieri mai puțin cunoscute din fosta Prusie Orientală și din regiunea Klaipėda, fără indicarea mai exactă a sursei, sau din ziare mai recente. Pe baza datelor din articolul în discuție, se poate afirma că plokiotas înseamnă „pătat”, din germanul Fleck „pată” DVLKŽ I 374.

Ar fi de remarcat că, în articolele despre trichine, Fr. Kuršaitis și doctorul Pinkus au folosit, cu sensul de „a avea mintea limpede și discernământ”, termenul consacrat în limbajul actual al științei medicale Sąmonę acc.sg. Kel 1866 02 13 (Nr. 7) 27, Sąmonės gen.sg. Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, deși deja la începutul secolului al XX-lea, de exemplu, medicul Antanas Vileišis a denumit conceptul menționat

Terminologija | 2011 | 18

101

prin termenii nuomonė PirmP 1903 71, nuomanė ŠLL 1901 21, sąvoka NG 1924 116 117.

Așadar, exemplele din grupul semantic discutat arată că majoritatea denumirilor bolilor sau ale simptomelor acestora nu s-au păstrat în uzul actual – doar câteva, de exemplu, dusulys, kosulys, maras, vėmimas etc., au devenit termeni medicali – sau sunt folosite astăzi doar cu unul dintre sensuri; de exemplu, termenul drugys s-a consacrat doar cu sensul de „malarie”, în timp ce în articolele din Keleivio termenul era folosit, pe lângă cel menționat, și cu sensul de „frisoane în timpul bolii”; unele dintre aceste cuvinte au fost înlocuite de alte cuvinte lituaniene, de exemplu raupļes – astăzi raupai, plautis – astăzi sloga, vandens liga – astăzi vandenligė. Totuși, principalele motive pentru care cea mai mare parte a termenilor nu a intrat în terminologia medicală științifică sunt ambiguitatea, inexactitatea sau aria lor restrânsă de utilizare.

Numeroase denumiri de remedii. Cititorilor ziarului li se ofereau sfaturi despre cum să se trateze singuri când se îmbolnăveau și ce remedii să folosească. Desigur, cel mai adesea erau recomandate remedii casnice – alimente și băuturi, de exemplu: Medus Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, nełudyts Swieftas Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, Piens Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, ßalto Wandens Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, źaliôs Mėfôs Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131. Se recomandă mai ales tratarea cu plante medicinale și părți ale acestora, de exemplu: Bitkrėlių Žiedai Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Ciberžoles nom.pl. Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Dygulio=žoles nom.sg. Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90 / Dygulio Žolės Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26, Drignės nom.sg. Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26 / Drignes nom.pl. Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Kadagio Szakniû Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Kadagio Ogû Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Lapû nû Kelrėtenjû Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131 (vezi kelretinis „pătlagină cu frunze late (Plantago major)” LKŽe), Metelės nom.sg. Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Puplaißkiei Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Saldmedis Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Srawžolė nom.sg. Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Sżeiẃmedis Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Remulike (sau Remunike) Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87. Cu sensul de „ceai” era folosit germanismul tije: Remunikjû Tije Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87. Au apărut și câteva denumiri de medicamente (de altfel, cu sensul de „medicamente” era folosit doar slavismul Liekarf twa Kel 1855 01 17 (Nr. 3) 11), Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 89, Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26), de exemplu: Opijumo gen.sg. Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26, Blywoterio gen.sg. Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, Wēmimo=Rießutus Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90.

102 P. Zemlevičiūtė | Keleivio straipsnių apie sveikatą terminai

În articolele examinate se găsesc câteva denumiri de persoane asociate cu știința și practica medicinei, de exemplu: Aptėkininko gen.sg. Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 86, Kudikis Kel 1872 04 30 (Nr. 18) 69, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26, Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 150, Kel 1879 10 14 (Nr. 41) 168, Lawoną acc.sg. Kel 1866 08 21 (Nr. 34) 135, Ligonis Kel 1859 01 5 (Nr. 1) 3, Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Kel 1866 02 13 (Nr. 7) 27, Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90. Două termeni care concurau între ei exprimau sensul de „medic”: termenul de origine latină Daktars Kel 1866 02 13 (Nr. 7) 27 și cel de origine slavă Lie korius Kel 1853 04 20 (Nr. 16) 62, Kel 1855 01 17 (Nr. 3) 10, Kel 1864 07 5 (Nr. 27) 106, Kel 1866 08 21 (Nr. 34) 135, Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, Kel 1874 06 16 (Nr. 24) 96. Uneori se preferă latinismul daktaras, de exemplu Daktars sau Liekorius Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87; alteori, slavismul lie kor ius, de exemplu Liekorius sau Daktars Kel 1864 06 28 (Nr. 26) 104. În articolul lui Fr. Kuršaitis „Despre ciumă”, termenii daktaras și mokytas liekorius, legați prin conjuncția arba, ar putea fi în relație de sinonimie: „avem de la noi, din Germania, precum și din Austria, câțiva doctori sau medici instruiți care să călătorească în acel colț al ținutului rusesc apăsat de ciumă <...>” Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 18.

S-au găsit și denumiri ale instituțiilor de tratament. Cu sensul de „spital” au fost folosiți termenii Ligonbucžio¹² gen.sg. Kel 1870 08 16 (Nr. 34) 130, Ligonû Butas Kel 1870 08 16 (Nr. 34) 130 / Ligonû Bute Kel 1880 02 10 (Nr. 6) 23. În articolul „Farmacia de acasă”, împrumutul Locaritû gen.pl. ar putea însemna, de asemenea, „spital”; vezi ^{xlaz arietas} 1. „spital” LKŽₑ, deoarece este legat prin conjuncția arba de termenul Ligonbucziû gen.pl.: „Pe lângă acestea se află L i g o n – b u c z i û sau L o c a r i t û, unde bolnavii săraci sunt tratați fără plată” Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87. Același sens, adică „spital”, l-ar putea avea și termenul compus gydymo namai, deși, pe de altă parte, echivalentul german alăturat sugerează că poate acești termeni au unele diferențe de sens: Gydymo Namûje (chirurgische Klinik) Kel 1880 02 10 (Nr. 6) 23. Același lucru se poate spune și despre termenii legați prin conjuncția arba klyniks și gydymo butas: Akiû Klyniks sau Akiû Gydymo Butas Kel 1877 04 17 (Nr. 16) 63. În articole, farmacia era numită prin termeni variați — slavismele Aptėkôs gen.sg. Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87, Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131 și Aptieka Kel 1868 10 20 (Nr. 42) 168.

¹² Jonas Palionis considera cuvântul ligonbutis „spital” (cf. Krankenhaus) o creație lexicală nouă a lui Fr. Kuršaitis (Palionis 1995: 219).

Terminologija | 2011 | 18

103

3. ÎNCEPUTURILE LIMBAJULUI ȘTIINȚIFIC MEDICAL

A. Kaulakienė, care a cercetat terminologia articolelor de popularizare a fizicii din Keleivio, a observat că în acest ziar „au fost publicate, probabil, cele mai multe articole de popularizare a științei, în care se pot găsi anumite elemente incipiente ale limbajului științific” (Kaulakienė 1991: 81). Articolele despre sănătate din Keleivio ar confirma această afirmație. Una dintre trăsăturile lor caracteristice unui text științific ar fi denumirea conceptelor specifice. Elementele care exprimă concepte specifice din denumiri compuse, mai ales ale bolilor și remediilor, sunt exprimate prin adjective cu formă determinată, de exemplu: aβtroji Liekarſtwa Kel 1876 02 15 (Nr. 7) 26, cȝyſtytalfis Linſėmenių Alėjus Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, didylis Ma-ras Kel 1879 01 28 (Nr. 4) 15, Kel 1879 02 4 (Nr. 5) 18, ſalduſis jūdalis Lakricas Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, ſalduſis Medelis Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, tikroſios Mėtros Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 89, ßaltaji Drugi Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90, ȝalialis Muilas Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, mai rar — prin participii: pūlamoj Ligoj Kel 1874 06 2 (Nr. 22) 87. O altă trăsătură este furnizarea echivalentelor din alte limbi. În articolele despre sănătate, alături de unii termeni sunt indicate, de regulă între paranteze, mai ales echivalente în germană, de exemplu: Bado Karßtlig e (în germană: Hungertyphus) Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 149, Blywoterio (în germană: Bleiwaffer) gen.sg. Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, Gydimo Namûle (chirurgiſche Klinik) Kel 1880 02 10 (Nr. 6) 23, Karßcziū Liga sau Typhus Kel 1868 05 27 (Nr. 18) 72, Lapû nû Kelio Rėtenû, în germană: Wegerich Kel 1874 08 18 (Nr. 33) 131, margoji sau plokiotoji Karßt liga (Flekkentyphus) Kel 1878 08 20 (Nr. 34) 149, Ȝwaigȝd=Anyſû (în germană: Sternanis) Kel 1874 06 9 (Nr. 23) 90.

CONCLUZII

Articolele despre sănătate din Keleivio sunt texte importante pentru cercetarea originilor terminologiei medicale lituaniene. La baza terminologiei medicale din articole se află lexicul de origine lituaniană. Faptul că ziarul era redactat de Frydrichas Kuršaitis, bun cunoscător al limbii lituaniene, ar fi putut contribui în mod cert la aceasta; în plus, majoritatea articolelor despre sănătate au fost scrise chiar de el. Desigur, au existat și împrumuturi din limbile slave (în principal), germană, greacă, latină și altele. Majoritatea cuvintelor de origine slavă, de exemplu liekarſtwa, liekorius, pavietra, rona, smertis și altele, erau larg răspândite în vorbirea curentă. Cea mai mare parte a slavismelor și germanismelor folosite în articole nu mai sunt utilizate astăzi, cu excepția împrumuturilor slave mai vechi, devenite parte integrantă a lexicului limbii lituaniene. Împrumuturile provenite din limbile clasice — greacă și latină — au ajuns cel mai probabil în articole prin intermediul surselor germane. După cum arată materialul cercetat,

104 P. Zemlevičiūtė | Keleivio straipsnių apie sveikatą terminai

numeroși termeni, mai ales denumiri ale părților corpului și ale organelor (akis, koja, širdis ir kt.), ale bolilor (drugys, kosulys, maras etc.) și ale unor concepte medicale de alt tip (gydymas, lavonas, ligonis etc.) sunt cuvinte lituaniene vechi din acest domeniu, atestate deja în scrierile vechi și folosite până în prezent în limbajul actual al științei și practicii medicale. Având în vedere că în prima jumătate și la mijlocul secolului al XIX-lea ortografia limbii lituaniene era foarte variată, este firesc ca articolele să conțină numeroase variante ortografice ale termenilor. Abundă, de asemenea, termenii sinonimici care denumesc același concept, mai ales în terminologia clinică, fapt care nu este caracteristic doar grupului de denumiri nomenclaturale anatomice. Această particularitate a fost probabil determinată nu numai de faptul că aproape toate articolele despre sănătate au fost scrise de persoane fără pregătire medicală, ci și de împrejurarea că pe atunci nu se cunoșteau multe boli; prin urmare, este de înțeles că nu toate bolile erau denumite cu precizie și se foloseau sinonime. Adesea se recurgea la termeni descriptivi sau la cei folosiți în limbajul popular. Este important de remarcat că unele articole au trăsături de text științific: conceptele specifice sunt denumite prin forme determinate ale adjectivelor sau participiilor, iar alături de termeni sunt indicate echivalente din alte limbi (mai ales din germană).

SURSE PRINCIPALE

Adomas Ein ar as. Pawietra, didyfis Maras, jūdālis Smertis. – Keleiwis. 1879, jan. 28 (Nr. 4), 15–16; febr. 4 (Nr. 5), 18–19.

Adomas Ein aras. Apie Maro pradėjimą Rūjūjoje / a-e- – Keleiwis. 1879, febr. 25 (Nr. 8), 30.

Adomas Ein aras. „De curând, soția unui țăran a adus un copil din colțul Įfrutė la Karaliauczius, la doctori...” / e-. – (Iată o scurtă știre). – Keleiwis. 1879, oct. 14 (Nr. 41), 168.

Adomas Ein aras. „Acum câteva săptămâni, un pacient de la Casa de Tratament (chirurgische Klinik) din Karalauczjus a...” / e-. – (Iată o scurtă știre). – Keleiwis. 1880, febr. 10 (Nr. 6), 23–24.

„Ziarele relatează că în câteva locuri din Lituania, la granița Prusiei, mai ales în districtul Biauriūnai din ținutul prusac, numit Nimmerfatt, a apărut variola...” – (Iată o știre). – Keleiwis. 1860, apr. 24 (Nr. 17), 68.

„Dumnezeu Atotputernicul, după cum se pare, ne vizitează acum din nou provincia cu loviturile Sale...” – (Iată o știre). – Keleiwis. 1872, nov. 5 (Nr. 45), 182.

Frydrichas Kuršaitis. Amintește-ți să sfințești ziua sfântă! – Autorul nu este indicat. – Keleiwis. 1853, apr. 20 (Nr. 16), 61–62.

Frydrichas Kuršaitis. Cuvânt înainte de sărbătoare și de nume. – Autorul nu este indicat. – Keleiwis. 1855, jan. 17 (Nr. 3), 9–11.

Frydrichas Kuršaitis. În spitalul pentru bolnavele noastre dragi. – Autorul nu este indicat. – Keleiwis. 1859, nov. 8 (Nr. 45), 178–179.

Frydrichas Kuršaitis. Ar Wale Tabako rukyti? – Aut. nenurodytas. – Keleiwis. 1865, mejį 16 (Nr. 20), 78–79.

Frydrichas Kuršaitis. Trichynū Liga. – Aut. nenurodytas. – Keleiwis. 1866, febr. 13 (Nr. 7), 26–27.

Frydrichas Kuršaitis. Îndrumări împotriva bolii holerei. – Autorul nu este indicat. – Keleiwis. 1866, aug. 21 (Nr. 34), 135.

Frydrichas Kuršaitis. Plângere / Kuršatis. – La nr. 34, autorul nu este indicat. – Keleiwis. 1870, aug. 16 (Nr. 34), 129–130; sept. 16 (Nr. 43), 148.

Frydrichas Kuršaitis. Pamokinimas prieš Kolerôs Ligą. – K. – Keleiwis. 1873, sept. 16 (Nr. 37), 146.

Terminologija | 2011 | 18

1 0 5

Frydrichas Kuršaitis. „Fratele nu a fost încercat în zadar prin acea boală...” / K. – (Răspunsuri). – Keleiwis. 1874, jun. 16 (Nr. 24), 95–96.

Frydri̇chas Kuršaitis. Apie Marą. – Aut. nenurodytas. – Keleiwis. 1879, febr. 4 (Nr. 5), 18.

„Se relatează în gazeta din Gumbinė că, dincolo de graniță, în Virbalis, în orașul Vilnius și în Vilkaviškis, boala holerei a izbucnit...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1871, aug. 1 (Nr. 41), 124.

„Din Išrutė se scrie că în localitatea Szalila, de cealaltă parte a râului Kreisa, în parohia Berškalniai, în Wanagłaukiai și Spraktai, râia a încetat deja de câteva săptămâni...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1864, jun. 28 (Nr. 26), 104.

„A sosit o știre din Tilžė că, de la 21 decembrie anul trecut și până acum, nimeni de acolo nu s-a mai îmbolnăvit de holeră...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1873, jan. 14 (Nr. 2), 8.

„Se pare că epidemia de holeră care a secerat deja vreo 400 de victime din populația orașului Königsberg se apropie de sfârșit...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1852, nov. 17 (Nr. 47), 188.

„Ajunseserăm să credem că anul acesta holera nu ne va vizita la Königsberg...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1856, okt. 8 (Nr. 41), 164.

„Holera încă răpune cu cruzime oameni la Königsberg, iar acum a apărut deja și la Klaipėda și Gumbinė” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1866, sept. 11 (Nr. 37), 147.

Boala holerei. – Autorul nu este menționat. – Keleiwis. 1853, okt. 5 (Nr. 40), 160.

„Boala holerei a ajuns acum și în Suedia...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1873, aug. 5 (Nr. 31), 124.

„Boala holerei a apărut acum și în orașul Königsberg...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1871, aug. 8 (Nr. 42), 130.

„Boala holerei a apărut acum și în orașul nostru, Königsberg...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1859, okt. 18 (Nr. 42), 167.

„Boala holerei este acum în orașul nostru, Königsberg, și, se pare, s-a răspândit deja și în alte părți ale provinciei noastre...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1871, okt. 17 (Nr. 52), 169.

„Se pare că boala holerei vrea să se răspândească în curând peste tot în orașul nostru, Königsberg...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1866, okt. 30 (Nr. 44), 175.

„Boala holerei s-a răspândit deja mult în orașul nostru, Königsberg...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1873, nov. 4 (Nr. 44), 176.

Boala holerei se răspândește, se pare, tot mai departe prin lume...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1873, jul. 15 (Nr. 28), 111.

„Boala holerei face acum ravagii, fără milă, în orașul nostru, Königsberg, iar din Išrutė a sosit vestea că a apărut deja și acolo...” – (Știre din altă parte). – Keleiwis. 1866, jul. 31 (Nr. 31), 124.

„Boala holerei încă face ravagii înfricoșător de mari în Königsberg...“ – (Știre diversă). – Keleiwis. 1871, sept. 5 (Nr. 43), 145.

Maro Ligos. –..n. – Tekste: Kaunas, Karaliaučius. – Keleiwis. 1878, aug. 20 (Nr. 34), 149–150.

„Dragilor frați lituanieni le aduc la cunoștință această veste, că de la 1 ale acestei luni [...] am deschis o mare farmacie cu felurite mărfuri comestibile și necomestibile [...]“ / John D. Gudat. – (Anunțuri). – Keleiwis. 1868, oct. 20 (Nr. 42), 168.

Motynoms ant Pamokinimo bey Pagrudenimo. – –w–. – Keleiwis. 1876, febr. 15 (Nr. 7), 25–26.

„În orașul Königsberg, în acest ținut, foarte mulți oameni sunt bolnavi...“ – (Știre diversă). – Keleiwis. 1871, martie 14 (Nr. 21), 43.

„În ținutul nostru, în colțul Priekulė, potrivit unor relatări oficiale, s-a ivit între oameni boala variolică.“ – (Știre diversă). – Keleiwis. 1861, febr. 19 (Nr. 8), 31.

„Domnul nostru Oberpräsident Eichmann a făcut acea faptă...“ – (Știre diversă). – Keleiwis. 1854, sept. 6 (Nr. 36), 143–144.

Farmacia de acasă. – –w–. – Keleiwis. 1874, iun. 2 (Nr. 22), 86–87; iun. 9 (Nr. 23), 89–91.

„Potrivit relatărilor din ziare, în orașul Tilžė s-a răspândit foarte mult boala febrei sau tifosul...“ – (Știre diversă). – Keleiwis. 1877, mart. 27 (Nr. 13), 52.

„Potrivit cercetărilor autorităților, până în prezent, în districtul administrativ Gumbinė, această boală, numită tifos, s-a răspândit în multe localități de când a izbucnit aici...“ – (Știre diversă). – Keleiwis. 1868, mai 5 (Nr. 18), 72.

Per wiênôs Mußelês Ißgêlima. – –w–. – Keleiwis. 1874, aug. 18 (Nr. 33), 130–131.

„Cumplita boală, holera, a apărut deja și la Königsberg...“ – (Știre diversă). – Keleiwis. 1852, sept. 8 (Nr. 37), 148.

106 P. Zemlevičiūtė | Keleivio straipsnių apie sveikatą terminai

Pinkus. Feriți-vă acum de trichine! [Mormăieli] / Recomandat de Dr. Pinkus. – Keleiwis. 1864, iul. 5 (Nr. 27), 106–107.

Regulamentul de primire pentru funcția diaconițelor, la instituirea diaconițelor în spitalul Mieląbirdingylės din Königsberg. Autor neindicat. – Keleiwis. 1858, dec. 29 (Nr. 52), 206; 1859, ian. 5 (Nr. 1), 2–3.

„În apropiere de Königsberg... boala variolei s-a răspândit foarte mult...” – (Diverse știri). – Keleiwis. 1871, mart. 14 (Nr. 21), 43.

„Anul acesta, variola s-a ivit ici și colo în provincie, îndeosebi în împrejurimile Königsbergului, în jurul Tilsitului și, de asemenea, prin împrejurimile Ikrut...” – (Diverse știri). – Keleiwis. 1854, mart. 15 (Nr. 11), 44.

Raupliū arba Kropjū baiſingąjei Ligai. – †. – Keleiwis. 1872, apr. 30 (Nr. 18), 69–70.

Atenție! – Autor neindicat. – Keleiwis. 1871, sept. 5 (Nr. 43), 145.

„Aici, la Königsberg, numărul bolnavilor crește de la o zi la alta, mai ales al celor care suferă de febră, friguri și tuse...” – (Diverse știri). – Keleiwis. 1870, mart. 15 (Nr. 11), 44.

„Aici, la Königsberg, după cum se povestește, variola a apărut ici și colo, în anumite locuri.” – (Diverse știri). – Keleiwis. 1862, iun. 24 (Nr. 25), 104.

„Aici, la Königsberg, s-a înființat o clinică regală modernă de oftalmologie sau un cabinet de tratament al ochilor, deschis de la 1 aprilie...” – (Diverse știri). – Keleiwis. 1877, apr. 17 (Nr. 16), 63.

„Aici, la Königsberg, printre oameni s-a răspândit foarte mult boala numită «febra de cincisprezece zile», iar, după cum se povestește, și variola a început să se arate prin împrejurimi...” – (Diverse știri). – Keleiwis. 1862, dec. 9 (Nr. 49), 199.

„Aici, la Königsberg, epidemia de holeră a început cu câteva săptămâni în urmă...” – (Diverse știri). – Keleiwis. 1857, sept. 24 (Nr. 38), 151.

„Aici, la Königsberg și, după cum auzim, și în alte locuri, epidemia de variolă s-a răspândit...” – (Diverse știri). – Keleiwis. 1862, apr. 2 (Nr. 14), 56.

„În această perioadă, din câte putem afla, atât în apropiere de Königsberg, cât și pretutindeni prin provincie, mulți oameni suferă de febră puternică...” – (Diverse știri). – Keleiwis. 1865, mai 9 (Nr. 19), 74.

„Scrisorile sosite din ziarele din Tilsit și din zona cârciumii Šilas povestesc...” – (Diverse știri). – Keleiwis. 1862, febr. 11 (Nr. 6), 24.

SURSE AUXILIARE

Alm 1931: Alminauskis K. Die Germanismen des Litauischen 1. Die deutschen Lehnwörter im Litauischen. Kaunas.

DVLKŽ 2006: Krži̇nauskas J., Smagurauskas S. Didysis vokiečių–lietuvių kalbų žodynas 1–2. Vilnius.

FrW: Litauisches Etymologisches Wörterbuch von Ernst Fraenkel, I–II, Heidelberg, Göttingen, 1955–1962.

KLL 1920: [D-ras med. P. Avižonis]. Kova su limpamomis ligomis. Raseiniai.

LKŽₑ: Dicționarul limbii lituaniene. – www.lkz.lt

MedŽ 1980: Astrauskas V., Biziulevičius S., Pavilonis S., Vaitilavičius A., Vileišis A. Medicinos terminų žodynas, Vilnius.

NG 1924: [D-ras A. Vileišis]. Naminis gydytojas. Trumpas paprasčiausių ligų aprašymas ir jų gydymas. Antrasis pataisytas leidimas. Kaunas.

PirmP 1903: [Antana Vileišis] Dr. Fr. Esmarch. Pirmoji pagelba nelaiminguose atsitikimuose. Išvertė daktaras A. V. Tilžėje.

Skar 1931: Skardžius Pr. Die slavischen Lehnwörter im Altlitauischen. – Tauta ir žodis 7.

ŠLL 1901: [Antana Vileišis] Trumpi šneka apie limpancias ligas ir kaip nuo jų apsiginti. Parašė D-ras V. A. Tilžėje.

TŽŽ 2005: Tarptautinių žodžių žodynas, Vilnius.

Фасмер М. 1967, 1971, 1973: Этимологический словарь русского языка 2–4, Москва.

LITERATŪRA

Kaulakienė A. 1991: Mokslo kalbos užuomazgos „Keleivyje“. – Lietuvių kalbotyros klausimai XXIX: Lietuvių leksikos ir terminologijos problemos. Vilnius, 80–91.

Lietuvos bibliografija. Serija C. Lietuviškų periodinių leidinių publikacijos 1832–1890. Vilnius, 2004.

Palionis J. 1995: Lietuvių rašomosios kalbos istorija, Vilnius.

Zinkevičius Z. 1990: Lietuvių kalbos istorija 4: Lietuvių kalba XVIII–XIX a., Vilnius.

Terminologija | 2011 | 18

107

TERMS OF ARTICLES ON HEALTH IN KELEIVIS

The paper deals with terminology in articles on health in the Lithuanian weekly newspaper Keleiwis iß Karaliaucjaus Broliams Lietuwininkams Žinês parneßas (Traveller from Königsberg Bringing News for Lithuanian Brothers) published in Konigsberg from 1849–1880.

During the period of 1853–1879 there were nineteen articles on various health issues and their treatment published.

These articles on health are important when searching for the beginning of the Lithuanian medical terminology. Medical terms used in these articles are mainly of the Lithuanian origin. Undoubtedly such choice was influenced by the editor of the weekly Frydrichas Kuršaitis (Friedrich Kurschat) who had a good command of Lithuanian and wrote many articles himself. These articles contain some borrowings mainly from Slavic, as well as from German, Greek, Latin and other languages. Many borrowings of Slavic origin, such as liekarstva (drug), liekorius (doctor), rona (wound) were widely used in spoken language. The majority of Slavisms and Germanisms of these articles are no longer used, except for some old Slavic borrowings which took root in the Lithuanian language a long time ago. Borrowings from Greek and Latin most likely made their way into these articles from German sources. Quite a lot of terms, mainly those naming of the parts of the body (akis (eye), koja (leg), širdis (heart), etc.), as well as diseases (drugys (fever), kosulys (cough), maras (plague), etc.) and other medical concepts (gydymas (healing), lavonas (corpse), ligonis (patient), etc.) are old Lithuanian words of this field, which can be found in old writings and are still being used in modern language of medical science and practice. In the middle of the 19^th century Lithuanian orthography varied a lot, therefore it is natural that orthographic variants of medical terms in these articles are numerous. Synonyms are also common, especially of clinical terms, except in the group of anatomy nomenclature. Such variations probably are caused by the fact that the majority of articles were not written by specialists of medicine and also because there was a lack of knowledge about some diseases. Thus, the lack of precise naming and abundance of synonymy are understandable. Descriptive terms and folk names were also used. Some articles have features of scientific text – specific concepts were named using definite adjectives or definite participles, some terms came with other language (mainly German) equivalents.

Gauta 2011-12-01

Palmira Zemlevičiūtė Lietuvių kalbos institutas P. Vileišio g. 5, LT-10308 Vilnius E. paštas [email protected]

108 P. Zemlevičiūtė | Keleivio straipsnių apie sveikatą terminai