Standardul Republicii Lituania „Principii și metode ale terminologiei”
Începând cu 1 ianuarie 1990 a intrat în vigoare standardul Republicii Lituania (Lietuvos RST) 1115–90 „Principii și metode ale terminologiei” (tiraj de 250 de exemplare), elaborat pe baza standardului internațional ISO 704–87. Acest standard a fost elaborat de angajați ai Universității din Vilnius și ai Institutului de Limbă Lituaniană; Departamentul de Standardizare și Calitate l-a aprobat și a stabilit data intrării în vigoare.
Standardul menționat este alcătuit din cinci capitole și patru anexe.
Primul capitol precizează scopul acestui standard și domeniul său de aplicare.
Al doilea capitol prezintă documentele internaționale care pot fi necesare pentru crearea și gestionarea terminologiei.
În al treilea capitol, „Concepte”, se explică ce sunt conceptul, conținutul și sfera conceptului, precum și sistemele de concepte. Sunt discutate relațiile dintre concepte. În activitatea practică de gestionare a termenilor se disting două tipuri de relații între concepte: ierarhice și neierarhice. Relațiile ierarhice se împart în relații de gen–specie și relații întreg–parte. Relațiile neierarhice sunt legături temporale și spațiale sau relații de cauză și efect.
Totalitatea conceptelor dintr-un anumit domeniu formează un sistem în care fiecare concept ocupă un anumit loc. Se indică importanța sistemului de concepte pentru gestionarea termenilor. Sunt prezentate două exemple de reprezentare grafică a sistemelor de concepte. Conceptele sunt clasificate după caracteristici care ajută la deosebirea unui concept dintr-un anumit domeniu de altul. Caracteristicile pot fi interne și externe, esențiale și neesențiale.
În al patrulea capitol, „Definiții”, este prezentată concepția generală despre definiție. Sunt enumerate scopurile definiției. Definiția constituie baza selectării și analizei termenilor. În activitatea terminologică se folosesc cel mai frecvent două tipuri de definiții: definițiile intensionale și cele extensionale. Definițiile tuturor conceptelor care alcătuiesc un sistem trebuie să fie coerente între ele.
Sunt discutate cerințele care trebuie respectate la formularea unei definiții. Acestea sunt:
1. Definiția trebuie să reflecte caracteristicile esențiale ale conceptului.
2. Adecvarea definițiilor.
3. Caracterul sistematic al definițiilor.
4. Concizia definițiilor.
99