MĂSURI ȘI STRATEGII DE PREVENIRE A ABANDONULUI FAMILIAL ȘI A INSTITUȚIONALIZĂRII COPIILOR

Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
172
CZU 343.623:342.7-053.2
MĂSURI ȘI STRATEGII DE PREVENIRE
A ABANDONULUI FAMILIAL ȘI A
INSTITUȚIONALIZĂRII COPIILOR
Ion ROTARU 1
Vasile BUZDUGAN 2
În ciuda exis enței uno ac e no ma i e și egle-
men ă i legisla i e ca e izează p o ecția copilului
și p e eni ea abandonului, eali a ea co idiană ne
a a ă că aces e no me nu sun în o deauna su ici-
en e sau e icien e în p ac ică. Deși cad ul legisla i
es e bine de ini , în mul e cazu i, amiliile și copiii
con inuă să se con un e cu si uații de isc, ia aban-
donul ămâne o p oblemă pe sis en ă. O ce ce a e
ap o unda ă a pu ea pune în e idență lacunele
exis en e la implemen a ea aces o eglemen ă i
și cum po i îmbună ăți e in e ențiile ins i uțiilo
abili a e. Iden i ica ea aces o aspec e a pe mi e
dez ol a ea uno poli ici publice mai e icien e, ca e
nu doa că o sp ijini amiliile a la e în di icul a e,
da și o educe semni ica i iscu ile de abandon
și o asigu a p o ecția d ep u ilo copiilo la ieca e
e apă a ieții lo .
Cu in e-cheie: p e eni e, abandon, amilie, co-
pii, compo amen .
MEASURES AND STRATEGIES FOR
PREVENTING FAMILY ABANDONMENT
AND THE INSTITUTIONALIZATION
OF CHILDREN
Ion ROTARU 1
Vasile BUZDUGAN 2
Despi e he exis ence o no ma i e ac s and
legisla i e egula ions aimed a child p o ec ion
and abandonmen p e en ion, e e yday eali y
shows ha hese no ms a e no always su icien
o e ec i e in p ac ice. Al hough he legisla i e
amewo k is well de ined, in many cases amilies
and child en con inue o ace isk si ua ions, and
abandonmen emains a pe sis en p oblem. In-
dep h esea ch could highligh exis ing gaps in
he implemen a ion o hese egula ions and how
he in e en ions o esponsible ins i u ions can be
imp o ed. Iden i ying hese aspec s will allow he
de elopmen o mo e e ec i e public policies ha
will no only suppo amilies in di icul y bu will
also signi ican ly educe he isks o abandonmen
and ensu e he p o ec ion o child en’s igh s a
e e y s age o hei li es.
Keywo ds: p e en ion, abandonmen , amily,
child en, beha io .
DOI 10.5281/zenodo.17318253
1 Doc o and, asis en uni e si a , Ca ed a „D ep penal și c iminologie”, Academia „Ș e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a (ROR:
h ps:// o .o g/036k xa54); e-mail: [email p o ec ed]; e-mail: [email p o ec ed]; ORCID ID: 0000-0002-2091-4905
PhD s uden , Uni e si y Assis an , C iminal Law and C iminology Chai , The „Ș e an cel Ma e ” Academy o he MIA o he Republic
o Moldo a (ROR: h ps:// o .o g/036k xa54); e-mail: [email p o ec ed]; e-mail: [email p o ec ed]; ORCID ID: 0000-0002-
2091-4905
2 Doc o and, asis en uni e si a , Ca ed a „Ins ui e mili a ă și in e enții p o esionale”; Academia „Ș e an cel Ma e” a MAI al Republi-
cii Moldo a (ROR: h ps:// o .o g/036k xa54); e-mail: [email p o ec ed]; e-mail:[email p o ec ed]; ORCID ID: 0009-
0006-7527-7073
PhD s uden , Uni e si y Assis an , Chai o Mili a y T aining and P o essional In e en ions, The „Ș e an cel Ma e ” Academy o he MIA
o he Republic o Moldo a (ROR: h ps:// o .o g/036k xa54); e-mail: [email p o ec ed]; email: [email p o ec ed]; ORCID
ID: 0009-0006-7527-7073
INTRODUCERE
Ins i uționaliza ea ep ezin ă un p oces
p in ca e un indi id, în special un copil, es e
plasa în -un mediu de îng iji e di e i de cel
amilial, de obicei în -o ins i uție des ina ă
pe soanelo abandona e de amiliile lo . Dinco-
lo de scopu ile uncționale ale aces ui sis em,
ca e includ p o ecția și îng iji ea celo ulne-
INTRODUCTION
Ins i u ionaliza ion is a p ocess h ough
which an indi idual, especially a child, is placed
in a ca e en i onmen di e en om he amily
se ing, usually wi hin an ins i u ion in ended
o pe sons abandoned by hei amilies. Be-
yond he unc ional pu poses o his sys em,
which include he p o ec ion and ca e o ul-
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
173
abili, ins i uțiile de aces ip au o semni icație
mai p o undă, a ând o dimensiune socială,
psihologică și mo ală conside abilă. Aces e
ins i uții nu doa că sepa ă un anumi g up
de indi izi din es ul socie ății, da c eează un
spațiu în ca e sun a a e ne oi speciale și sun
asigu a e condiții de sup a eghe e cons an ă și
asis ență specializa ă.
As el, ele se ans o mă în -un loc în
ca e pe soanele ulne abile, ie din cauza lipsei
unei amilii, ie din cauza uno condiții sociale
sau economice deosebi e, sun plasa e în -un
egim de iață con ola , ce le poa e o e i o anu-
mi ă p o ecție, da o oda ă le es icționează
au onomia și conexiunile a ec i e undamen a-
le. Cu oa e aces ea, deși olul aces o ins i uții
pa e unul p o ec i , ele po a ea e ec e nega i-
e pe e men lung asup a dez ol ă ii izice și
emoționale a celo in e nați. Copiii și ine ii ca e
ăiesc în as el de ins i uții po expe imen a
aume emoționale și psihologice lega e de lipsa
unui a așamen s abil și sănă os, ceea ce le poa-
e a ec a dez ol a ea socială, a ec i ă și chia
in elec uală. În ciuda in ențiilo de a p o eja și
sp ijini, aces e ins i uții nu po subs i ui mediul
amilial esențial pen u c eș e ea și o ma ea
unei iden i ăți s abile și sănă oase. P in u ma-
e, deși ins i uționaliza ea copiilo abandonați
es e conside a ă a i o me odă de înlocui e a a-
miliei, ea cunoaș e e ec ele sale nega i e, ap
pen u ca e poli ica s a ului nu ebuie sa pună
accen ul pe lup a ins i uționaliză ii cali a i e și
co ec e a copiilo , ci pe mecanismul ce izează
p e eni ea si uațiilo de abandon amilial.
Scopul s udiului. Scopul p incipal al
p ezen ului a icol ș iinți ic es e de a analiza
mul idimensional enomenul abandonului a-
milial și al ins i uționaliză ii copiilo , p ecum
și iden i ica ea măsu ilo și s a egiilo e icien-
e de p e eni e a aces o a. S udiul u mă eș e
să e idențieze, în -o manie ă complexă și
in eg a ă, a â aspec ele eo e ice, câ și cele
p ac ice ca e con ibuie la educe ea iscului
de sepa a e a copilului de amilie și la p omo-
a ea in e esului supe io al copilului la oa e
e apele in e enției sociale. În aces sens, ce -
ce a ea își p opune să examineze mecanismele
gene ale și speciale de p e eni e aplicabile în
con ex ul abandonului și ins i uționaliză ii, pu-
nând accen pe poli icile sociale, in e ențiile
mul idisciplina e și cad ul no ma i ele an .
ne able indi iduals, such ins i u ions hold a
deepe signi icance, encompassing conside -
able social, psychological, and mo al dimen-
sions.
These ins i u ions no only sepa a e a
ce ain g oup o indi iduals om he es o
socie y bu also c ea e a space whe e special
needs a e add essed and cons an supe ision
and specialized assis ance a e p o ided. Thus,
hey become places whe e ulne able pe -
sons—whe he due o he absence o a ami-
ly o because o pa icula social o economic
condi ions—a e placed in a con olled li ing
en i onmen ha can o e some p o ec ion
bu simul aneously es ic s hei au onomy
and undamen al emo ional connec ions.
Howe e , despi e he seemingly p o ec-
i e ole o hese ins i u ions, hey can ha e
long- e m nega i e e ec s on he physical and
emo ional de elopmen o hose placed wi hin
hem. Child en and you h li ing in such ins i-
u ions may expe ience emo ional and psycho-
logical auma linked o he lack o a s able and
heal hy a achmen , which can ad e sely a ec
hei social, emo ional, and e en in ellec ual
de elopmen . Al hough hese ins i u ions aim
o p o ec and suppo , hey canno subs i u e
o he amily en i onmen essen ial o he
g ow h and o ma ion o a s able and heal hy
iden i y.
The e o e, al hough he ins i u ionali-
za ion o abandoned child en is conside ed a
me hod o eplacing he amily o hose who
ha e been abandoned, i ca ies i s own nega-
i e e ec s. Fo his eason, s a e policy should
no ocus p ima ily on p omo ing quali a i e
and co ec ins i u ionaliza ion o child en, bu
a he on mechanisms aimed a p e en ing si -
ua ions o amily abandonmen .
S udy objec i e. The p ima y aim o his
scien i ic a icle is o p o ide a mul idimen-
sional analysis o he phenomenon o amily
abandonmen and he ins i u ionaliza ion o
child en, as well as o iden i y e ec i e meas-
u es and s a egies o p e en hese phenom-
ena. The s udy seeks o highligh , in a complex
and in eg a ed manne , bo h heo e ical and
p ac ical aspec s ha con ibu e o educing
he isk o sepa a ing child en om hei am-
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
174
To oda ă, luc a ea explo ează olul esențial al
asis en ului social ca ac o p incipal în ede-
ea iden i ică ii impu ii a iscu ilo , consilie ii
amiliilo ulne abile și aplică ii in e ențiilo
meni e să mențină copilul în mediul amilial. De
asemenea, a icolul in es ighează con ibuția
de e minan ă a amiliei la modela ea compo -
amen ului copilului, subliniind olul aces eia
în p e eni ea condui ei delinc en e, p in asigu-
a ea unui clima a ec i s abil, a sup a eghe ii
pa en ale adec a e și a sp ijinului educațional.
METODOLOGIE
Fundamen ul me odologic al p ezen ei
luc ă i se bazează pe u iliza ea unui ansamblu
di e si ica de me ode de ce ce a e, ceea ce a
asigu a o înțelege e comple ă și ap o unda ă a
aces ei p obleme sociale. Fieca e me odă a os
aleasă în uncție de scopul speci ic al analizei și
de aspec ele pe ca e le deține. As el, în cad ul
p ocesului de elabo a e au os alo i ica e me-
ode p ecum cea logică, sis emică, deduc i ă,
g ama icală ș.a., ieca e din e aces ea aducând
o con ibuție semni ica i ă, comple ându-se
ecip oc pen u a cons ui un cad u de ana-
liză coe en și de alia . În cali a e de supo
me odologic olosi pen u ce ce a ea subiec-
ului p opus au se i luc ă ile eo e icienilo
naționali și in e naționali, p ecum și un se de
ac e no ma i e.
DISCUȚII ȘI REZULTATE
P e eni ea gene ală și specială a
abandonului și a ins i uționaliză ii copiilo
P e eni ea abandonului și a ins i uționali-
ză ii copiilo ep ezin ă o p io i a e majo ă pen-
u p o ecția d ep u ilo și bunăs ă ii aces o a,
a ând în ede e e ec ele nega i e pe e men
lung pe ca e le poa e a ea sepa a ea de amilie
asup a dez ol ă ii lo izice, emoționale și soci-
ale. Implemen a ea uno s a egii și măsu i e i-
cien e de p e eni e a aces o enomene poa e
con ibui la p o eja ea copiilo și la asigu a ea
unui mediu a o abil c eș e ii lo sănă oase și
echilib a e [3, p.118]. P e eni ea se poa e e-
aliza pe mai mul e ni ele și p in in e enții di-
e se, a â la ni el indi idual și amilial, câ și la
ni el comuni a și ins i uțional.
Con o m ce ce ă ilo de speciali a e și
p ac icii acumula e de expe ții din domeniu,
ilies and o p omo ing he bes in e es s o he
child a all s ages o social in e en ion.
In his ega d, he esea ch aims o ex-
amine gene al and speci ic p e en i e mech-
anisms applicable in he con ex o abandon-
men and ins i u ionaliza ion, emphasizing
social policies, mul idisciplina y in e en ions,
and he ele an legal amewo k. Addi ionally,
he pape explo es he essen ial ole o he so-
cial wo ke as a key ac o in he ea ly iden i i-
ca ion o isks, counseling ulne able amilies,
and implemen ing in e en ions in ended o
main ain he child wi hin he amily en i on-
men . The a icle also in es iga es he decisi e
con ibu ion o he amily in shaping child be-
ha io , unde lining i s ole in p e en ing delin-
quen conduc by ensu ing a s able emo ional
clima e, app op ia e pa en al supe ision, and
educa ional suppo .
METHODOLOGY
The me hodological ounda ion o his
s udy is based on he use o a di e si ied se o
esea ch me hods, which ensu ed a comp e-
hensi e and in-dep h unde s anding o his so-
cial issue. Each me hod was selec ed acco ding
o he speci ic pu pose o he analysis and he
pa icula aspec s unde conside a ion. Thus,
h oughou he de elopmen p ocess, me hods
such as logical, sys emic, deduc i e, g amma i-
cal, among o he s, we e employed, each mak-
ing a signi ican con ibu ion and complemen -
ing one ano he o cons uc a cohe en and
de ailed analy ical amewo k.
As me hodological suppo o he in es-
iga ion o he p oposed subjec , he wo ks o
na ional and in e na ional heo is s we e u i-
lized, along wi h a se o no ma i e ac s.
DISCUSSIONS AND RESULTS
Gene al and speci ic p e en ion o child
abandonmen and ins i u ionaliza ion
The p e en ion o child abandonmen
and ins i u ionaliza ion ep esen s a majo
p io i y o he p o ec ion o child en’s igh s
and well-being, gi en he long- e m nega i e
e ec s ha sepa a ion om he amily can
ha e on hei physical, emo ional, and social
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
175
iscul de abandon al copiilo es e conside a-
bil mai idica în cazul indi izilo p o eniți din
medii sociale de a o iza e. P in e aceș ia se
numă ă, cu p ecăde e, pe soanele ca e au e-
cu p in expe iența sepa ă ii pa en ale, copiii
ins i uționalizați, amiliile sau indi izii cu un is-
o ic epe a de abandon, mamele ca e își c esc
singu e copiii, pe soanele a ec a e de iolență
domes ică, exploa a e sau a ic de pe soane,
mino ele însă cina e, da și emeile a la e în
p ocese de di o ț o i cele ca e nu mai mențin
nicio elație cu a ăl biologic al copilului.
P e eni ea abandonului și a
ins i uționaliză ii copiilo ep ezin ă o p io-
i a e majo ă pen u p o ecția d ep u ilo și
bunăs ă ii aces o a, a ând în ede e e ec ele
nega i e pe e men lung pe ca e le poa e a ea
sepa a ea de amilie asup a dez ol ă ii lo izi-
ce, emoționale și sociale. Implemen a ea uno
s a egii și măsu i e icien e de p e eni e a
aces o enomene poa e con ibui la p o eja ea
copiilo și la asigu a ea unui mediu a o abil
c eș e ii lo sănă oase și echilib a e. P e eni-
ea se poa e ealiza pe mai mul e ni ele și p in
in e enții di e se, la ni el a â indi idual și
amilial, câ și la cel comuni a și ins i uțional.
La p e eni ea abandonului și a
ins i uționaliză ii copiilo , es e esențial ca
in e ențiile să ie implemen a e în e ape cheie
ale dez ol ă ii copilului și în momen ele c i ice
ale ieții sale. Aceas a p esupune in e enția
în mai mul e e ape, ieca e cu scopul de a p e-
eni apa iția uno si uații ca e a pu ea duce la
sepa a ea copilului de amilie. Cele ei e ape
majo e în ca e es e posibilă in e enția pen u
e i a ea abandonului sun :
1. pe ioada de până la sa cină;
2. pe ioada sa cinii și naș e ea;
3. p imele luni după naș e e [5].
Pe ioada de până la sa cină. P e eni ea
abandonului începe chia înain e ca sa cina să
aibă loc, p in educația și in o ma ea ine elo
pe soane desp e esponsabili ățile pa en ale.
În aceas ă e apă, se po implemen a măsu i de
educație sexuală, con acepție și plani ica e a-
milială. Aceas a include:
–educa ea ine elo cuplu i – ins ui ea
p i ind con acepția, sănă a ea ep oduc i ă și
esponsabili ățile de a de eni pă inți;
–acces la se icii de sănă a e – c ea-
ea unui sis em accesibil de se icii de sănă-
de elopmen . The implemen a ion o e ec i e
s a egies and measu es o p e en hese phe-
nomena can con ibu e o p o ec ing child en
and ensu ing an en i onmen conduci e o
hei heal hy and balanced g ow h [3, p.118].
P e en ion can be ca ied ou on mul iple le -
els and h ough di e se in e en ions, bo h a
he indi idual, amilial, communi y, and ins i-
u ional le els.
Acco ding o specialized esea ch and
he accumula ed p ac ice o expe s in he ield,
he isk o child abandonmen is signi ican ly
highe among indi iduals o igina ing om dis-
ad an aged social backg ounds. These include,
in pa icula , pe sons who ha e expe ienced
pa en al sepa a ion, ins i u ionalized child en,
amilies o indi iduals wi h a epea ed his o-
y o abandonmen , single mo he s, pe sons
a ec ed by domes ic iolence, exploi a ion o
human a icking, p egnan mino s, as well as
women unde going di o ce o hose who no
longe main ain any ela ionship wi h he bio-
logical a he o he child.
P e en ing child abandonmen and in-
s i u ionaliza ion emains a key p io i y in
sa egua ding hei igh s and wel a e, consid-
e ing he long- e m ad e se e ec s ha amily
sepa a ion may in lic on hei physical, emo-
ional, and social de elopmen . E ec i e p e-
en ion s a egies and measu es con ibu e o
p o ec ing child en and ensu ing a suppo i e
en i onmen o hei heal hy and balanced
upb inging. P e en ion can be implemen ed a
a ious le els, wi h di e se in e en ions a -
ge ing indi iduals, amilies, communi ies, and
ins i u ions.
In p e en ing abandonmen and ins i u-
ionaliza ion, i is essen ial ha in e en ions
be implemen ed a c i ical s ages o he child’s
de elopmen and key li e momen s. This en-
ails in e en ion a mul iple phases, each
aimed a p e en ing si ua ions ha migh lead
o he child’s sepa a ion om he amily. The
h ee majo phases o po en ial in e en ion
o a oid abandonmen a e:
1. he p e-p egnancy pe iod;
2. he p egnancy and bi h pe iod;
3. he i s mon hs a e bi h [5].
The p e-p egnancy pe iod. P e en ion
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
176
a e pen u educa ea cuplu ilo cu p i i e la
consecințele neglijă ii plani ică ii amiliale;
–p omo a ea sănă ății min ale – educația
desp e sănă a ea min ală și impo anța echili-
b ului psihologic în pe ioada p econcepției pen-
u a e i a si uațiile de isc psihologic ca e po
duce la abandonul copilului.
As el, pe ioada de până la sa cină e-
p ezin ă una din e cele mai sensibile și, o o-
da ă, p o oca oa e pe ioade în ca e se poa e
in e eni e icien în scopul p e eni ii sa cini-
lo nedo i e. Deși complexi a ea in e enției în
aceas ă ază es e c escu ă, ea o e ă, în același
imp, opo uni a ea obține ii celo mai e icien-
e ezul a e, mai ales p in in o ma e și consili-
e e impu ie. În aces con ex , es e esențial ca
medicii de amilie să u nizeze in o mații adec-
a e și accesibile amiliilo o i pe soanelo a la-
e în si uații de isc, e e i oa e la me odele de
p e enție și plani ica e amilială. Concomi en ,
es e necesa ă implica ea ac i ă a asis ențilo
sociali și a specialiș ilo în p o ecția copilului și
sp ijin amilial, ca e ebuie să o ien eze pe -
soanele ulne abile că e Cabine ele de sănă a-
e a ep oduce ii și că e Cen ele de sănă a e
p ie enoase ine ilo , pen u a le acili a acce-
sul la se icii de consilie e și mijloace mode ne
de p o ecție [9, p.95].
Pe ioada sa cinii și naș e ea. În aceas ă
e apă, sp ijinul ii oa elo mame es e esențial
pen u p e eni ea abandonului, mai ales în ca-
zul mamelo ulne abile sau a la e în di icul a-
e. In e ențiile po include:
–acces la se icii p ena ale – asigu a ea
unui acces ușo și g a ui la se icii medicale
p ena ale de cali a e, ca e să moni o izeze să-
nă a ea mamei și a copilului, p e enind e en-
ualele complicații ca e a pu ea a ec a dez ol-
a ea copilului;
–sp ijin psihologic pen u mame – o e-
i ea de consilie e și supo psihologic pen u
emeile însă cina e ca e se con un ă cu s es,
anxie a e sau al e p obleme emoționale ce le-a
pu ea in luența capaci a ea de a îng iji copilul
după naș e e;
–asis ență socială pen u mamele ulne-
abile – p og ame ca e sp ijină mamele ine e,
mamele singu e sau mamele p o enind din
medii de a o iza e, o e ind soluții pen u in e-
g a ea socială și p e eni ea izolației sociale.
Pe ioada sa cinii și naș e ea cons i uie
o abandonmen begins e en be o e p egnan-
cy occu s, h ough educa ion and in o ming
young indi iduals abou pa en al esponsibili-
ies. A his s age, measu es such as sexual edu-
ca ion, con acep ion, and amily planning can
be implemen ed. This includes:
–Educa ion o young couples – aining
on con acep ion, ep oduc i e heal h, and he
esponsibili ies o becoming pa en s;
–Access o heal h se ices – es ablishing
an accessible heal h se ice sys em o educa e
couples abou he consequences o neglec ing
amily planning;
–P omo ion o men al heal h – educa-
ion abou men al heal h and he impo ance
o psychological balance du ing he p econcep-
ion pe iod o a oid psychological isk si ua-
ions ha may lead o child abandonmen .
Thus, he p e-p egnancy pe iod ep e-
sen s one o he mos sensi i e and simul ane-
ously challenging phases in which e ec i e in-
e en ion can be made o p e en unwan ed
p egnancies. Al hough he complexi y o in e -
en ions in his phase is high, i also o e s he
oppo uni y o achie e he mos e ec i e e-
sul s, especially h ough ea ly in o ma ion and
counseling. In his con ex , i is essen ial o am-
ily doc o s o p o ide app op ia e and accessi-
ble in o ma ion o amilies o indi iduals a isk
ega ding p e en ion me hods and amily plan-
ning. Concu en ly, ac i e in ol emen o social
wo ke s and specialis s in child p o ec ion and
amily suppo is necessa y, as hey mus di ec
ulne able indi iduals o Rep oduc i e Heal h
O ices and You h-F iendly Heal h Cen e s o
acili a e hei access o counseling se ices and
mode n p o ec i e me hods [9, p.95].
P egnancy and bi h pe iod. A his s age,
suppo o expec an mo he s is essen ial in
p e en ing abandonmen , especially o ul-
ne able o disad an aged mo he s. In e en-
ions may include:
–Access o p ena al se ices – ensu ing
easy and ee access o quali y p ena al medical
se ices ha moni o he heal h o he mo he
and child, p e en ing po en ial complica ions
ha could a ec he child’s de elopmen ;
–Psychological suppo o mo he s –
p o iding counseling and psychological suppo

Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
177
in e alul c i ic în ca e po i în ep inse cele
mai e icien e măsu i de p e eni e a abando-
nului copilului. În aceas ă ază, pe soanele
expuse iscului de a ecu ge la abandon ma-
ni es ă adesea ince i udine cu p i i e la de-
cizia inală. G a idele, a la e sub p esiunea
emoțională gene a ă de ap opie ea naș e ii,
esim adesea eamă și anxie a e în apo cu
esponsabili ățile ma e ni ății. Oda ă ce sa ci-
na de ine izibilă și nu mai poa e i ascunsă,
ii oa ele mame au o acu ă ne oie de sp ijin
emoțional, de alida e și de consilie e, simțind
impe ios ne oia de a se con esa unei pe soane
de înc ede e și de a p imi înd umă i cla e p i-
ind opțiunile și esu sele disponibile.
În impul sa cinii, p e eni ea abandonu-
lui es e un p oces esențial ce implică o espon-
sabili a e majo ă din pa ea unei echipe di e se
de p o esioniș i. Aceas ă echipă include în mod
special medici de amilie, asis enți sociali, psi-
hologi și specialiș i în d ep u ile copilului sau în
sp ijinul amiliilo a la e în di icul a e. Fieca e
din e aceș i p o esioniș i joacă un ol i al în
p e eni ea abandonului p in o e i ea de sp ijin
adec a și in e enție impu ie, con ibuind as -
el la p o eja ea sănă ății izice și emoționale a
mamei și copilului nenăscu [2, p.54].
P imele luni după naș e e. Aceas a es e
o pe ioadă ex em de sensibilă, când copilul
a e ne oie de îng iji e cons an ă și sp ijin din
pa ea pă ințilo sau a pe soanelo de îng iji e.
In e ențiile în aceas ă e apă sun undamen-
ale pen u p e eni ea iscu ilo de abandon,
inclusi p in:
–supo pos pa um pen u mame –
o e i ea unui sp ijin psihologic și social in-
ensi mamelo în pe ioada pos pa um, p e-
enind dep esia pos na ală și al e di icul ăți
emoționale ca e a pu ea duce la neglija ea
copilului;
–încu aja ea a așamen ului pă in e-co-
pil – p og ame ca e educă pă inții cu p i i e
la impo anța a așamen ului emoțional în p i-
mele luni de iață ale copilului, încu ajând o
elație sănă oasă și a ec i ă;
–se icii de îng iji e a copilului și sp i-
jin pen u amilii – c ea ea uno se icii ca e să
o e e asis ență pă ințilo la îng iji ea copilului,
as el încâ aceș ia să se sim ă susținuți și să
nu ajungă să sim ă p esiunea de a enunța la
esponsabili ățile pa en ale;
o p egnan women acing s ess, anxie y, o
o he emo ional p oblems ha migh in luence
hei abili y o ca e o he child a e bi h;
–Social assis ance o ulne able mo h-
e s – p og ams ha suppo young mo he s,
single mo he s, o mo he s om disad an-
aged backg ounds, o e ing solu ions o social
in eg a ion and p e en ing social isola ion.
The p egnancy and bi h pe iod is a
c i ical in e al du ing which he mos e ec-
i e measu es o p e en child abandonmen
can be unde aken. A his s age, indi iduals
a isk o abandonmen o en expe ience un-
ce ain y abou hei inal decision. P egnan
women, unde emo ional p essu e caused by
he app oaching bi h, o en eel ea and anx-
ie y abou he esponsibili ies o mo he hood.
Once he p egnancy becomes isible and can
no longe be concealed, expec an mo he s
ha e an acu e need o emo ional suppo , al-
ida ion, and counseling, eeling a s ong need
o con ide in a us ed pe son and ecei e clea
guidance ega ding a ailable op ions and e-
sou ces.
Du ing p egnancy, he p e en ion o
abandonmen is an essen ial p ocess ha in-
ol es signi ican esponsibili y on he pa
o a di e se eam o p o essionals. This eam
pa icula ly includes amily doc o s, social
wo ke s, psychologis s, and specialis s in child
igh s o amily suppo se ices o hose in
di icul y. Each o hese p o essionals plays a
i al ole in p e en ing abandonmen by p o-
iding app op ia e suppo and ea ly in e en-
ion, he eby con ibu ing o he p o ec ion o
he physical and emo ional heal h o bo h he
mo he and he unbo n child [2, p.54].
The i s mon hs a e bi h. This is an
ex emely sensi i e pe iod when he child e-
qui es cons an ca e and suppo om pa en s
o ca egi e s. In e en ions du ing his s age
a e undamen al o p e en ing he isk o aban-
donmen , including:
–Pos pa um suppo o mo he s – p o-
iding in ensi e psychological and social sup-
po o mo he s du ing he pos pa um pe i-
od o p e en pos na al dep ession and o he
emo ional di icul ies ha could lead o child
neglec ;
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
178
–sp ijin ma e ial pen u amilii de a o i-
za e – o e i ea de aju oa e inancia e sau ma e i-
ale pen u mamele ca e nu au mijloacele necesa e
pen u îng iji ea copilului sau ca e se con un ă
cu să ăcie ex emă, pen u a p e eni abandonul
din cauza lipsu ilo ma e iale [4, p.47].
As el, p imele luni după naș e e ep e-
zin ă o pe ioadă ex em de delica ă și p o oca-
oa e, mai ales pen u mamele ca e p o in din
medii și amilii cu di icul ăți. Aces e luni sun
undamen ale pen u dez ol a ea legă u ii
a ec i e din e mamă și copil, da și pen u să-
nă a ea emoțională a mamei. În aceas ă pe ioa-
dă, es e esențial ca mama să nu se sim ă izola ă
sau ma ginaliza ă, ci să bene icieze de sp ijin
emoțional și social. Sen imen ul de apa enență
la comuni a e, de conec a e cu ceilalți, es e c u-
cial pen u a p e eni s esul și anxie a ea ca e
po apă ea în ața noilo p o ocă i pa en ale.
Unul din e ac o ii cheie pen u p e eni-
ea izolă ii mamei es e c ea ea unui sis em de
sp ijin adec a , ca e să includă nu doa ami-
lia și p ie eni, ci și p o esioniș i din domeniul
sănă ății și asis enței sociale. Mamele ca e sun
sp ijini e de ețele sociale s abile, ca e bene-
iciază de consilie e psihologică și asis ență
socială, sun mul mai bine echipa e pen u a
ace ață p o ocă ilo p imei pe ioade după
naș e e.
În concluzia celo spuse, p e eni ea
abandonului și a ins i uționaliză ii copiilo
ebuie să înceapă cu in e enții impu ii,
ca e să aju e amiliile și copiii să depășească
di icul ățile în âmpina e, mai ales în p imele
e ape ale dez ol ă ii. Măsu ile ca e sun aplica-
e în pe ioada p e-concepțională, sa cină și în
p imele luni de iață ale copilului po educe
semni ica i iscul de abandon și po asigu a
o dez ol a e sănă oasă și s abilă a copilului în
cad ul unei amilii uncționale. In e ențiile nu
doa că p o ejează copilul, da sp ijină și a-
milia să își îndeplinească olul său esențial de
c eș e e și educa e a aces uia.
Pe bună d ep a e se cons a ă ap ul că
mecanismele și ins umen ele naționale de
p e eni e gene ală a abandonului amilial și a
ins i uționaliză ii copiilo sun esențiale pen-
u asigu a ea p o ecției d ep u ilo copilului
și educe ea numă ului de copii ca e ajung în
ins i uții de oc o i e. În mul e ță i, inclusi în
Republica Moldo a, au os dez ol a e poli ici,
–Encou aging pa en -child a achmen
– p og ams ha educa e pa en s on he im-
po ance o emo ional a achmen du ing he
child’s i s mon hs o li e, os e ing a heal hy
and a ec iona e ela ionship;
–Childca e se ices and amily suppo
– es ablishing se ices ha assis pa en s in
child- ea ing, so ha hey eel suppo ed and
do no expe ience p essu e o abandon pa en-
al esponsibili ies;
–Ma e ial suppo o disad an aged
amilies – p o iding inancial o ma e ial aid o
mo he s who lack he necessa y means o ca e
o hei child o ace ex eme po e y, in o de
o p e en abandonmen due o ma e ial dep i-
a ion [4, p.47].
Thus, he i s mon hs a e bi h ep-
esen an ex emely delica e and challenging
pe iod, especially o mo he s coming om
disad an aged backg ounds o amilies acing
di icul ies. These mon hs a e c ucial o de el-
oping he emo ional bond be ween mo he and
child, as well as o he emo ional well-being o
he mo he . Du ing his pe iod, i is essen ial
ha he mo he does no eel isola ed o ma -
ginalized bu a he bene i s om emo ion-
al and social suppo . A sense o belonging o
he communi y and connec ion wi h o he s is
c ucial o p e en s ess and anxie y ha may
a ise in he ace o new pa en al challenges.
One o he key ac o s in p e en ing he
mo he ’s isola ion is he es ablishmen o an
adequa e suppo sys em ha includes no
only amily and iends bu also p o essionals
in heal h and social assis ance. Mo he s who
a e suppo ed by s able social ne wo ks and
ecei e psychological counseling and social as-
sis ance a e much be e equipped o cope wi h
he challenges o he ea ly pos pa um pe iod.
In summa y, he p e en ion o child
abandonmen and ins i u ionaliza ion mus be-
gin wi h ea ly in e en ions aimed a helping
amilies and child en o e come he challenges
hey ace, pa icula ly du ing he ini ial s ag-
es o de elopmen . Measu es applied du ing
he p econcep ion pe iod, p egnancy, and he
i s mon hs o a child’s li e can signi ican ly e-
duce he isk o abandonmen and ensu e he
heal hy and s able de elopmen o he child
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
179
s a egii și p og ame ca e izează p e eni ea
abandonului și sp ijini ea amiliilo a la e în
di icul a e. Aces e mecanisme se bazează pe
colabo a ea în e ins i uțiile gu e namen ale,
au o i ățile publice locale și o ganizațiile negu-
e namen ale, cu scopul de a p o eja copiii de
sepa a ea de amilie și de a sp ijini pă inții să
depășească di icul ățile inancia e, emoționale
sau sociale.
As el, în mul e ță i, inclusi în Republica
Moldo a, exis ă un cad u legisla i ca e ga an-
ează d ep u ile copiilo și p e ine sepa a ea
aces o a de amilie. Legile p i ind p o ecția co-
pilului (în cad ul legislației Republicii Moldo a,
ne e e im la Legea n .140 p i ind p o ecția
specială a copiilo a lați în si uație de isc și
a copiilo sepa ați de pă inți, din 14.06.2013,
și Legea n .370 p i ind d ep u ile copilului,
din 30.11.2023) s abilesc p incipiile și măsu-
ile necesa e pen u p e eni ea abandonului
și ins i uționaliză ii copiilo . Se a e în ede e
d ep ul copilului la îng iji e și educație în ca-
d ul amiliei și obligația au o i ățilo de a in-
e eni pen u sp ijini ea amiliilo a la e în
di icul a e.
De asemenea, S a egia națională de
p o ecție a copilului și Planu ile de acțiune pen-
u implemen a ea aces ei s a egii o e ă un ca-
d u de in e enție cla , ca e izează p e eni ea
sepa ă ii copiilo de amiliile lo și o e i ea unui
supo de înlocui e a ins i uționaliză ii aces o-
a p in al e na i e de îng iji e de ip amilial.
Așada , p in ap oba ea P og amului național
pen u p o ecția copilului pe anii 2022-2026
și a Planului de acțiuni pen u implemen a ea
aces uia, o a enție deosebi ă a os aco da ă
incluziunii sociale a copiilo cu dizabili ăți și a
copiilo din sis emul de îng iji e al e na i ă de
ip ezidențial, p ecum și p omo ă ii îng iji ii
al e na i e de ip amilial.
Aces e e o u i se da o ează inclusi
implemen ă ii S a egiei pen u p o ecția co-
pilului în pe ioada 2014-2020, ap oba ă p in
Ho ă â ea Gu e nului n . 434/2013, și Planu-
lui de acțiuni pen u anii 2016-2020 p i ind
implemen a ea aces eia, ap oba p in Ho ă â-
ea Gu e nului n .835/2016, ca e au o ien a
in e ențiile s a ului pe ei obiec i e gene ale,
și anume:
1) asigu a ea condițiilo necesa e pen u
c eș e ea și educația copiilo în mediul amilial;
wi hin a unc ional amily en i onmen . These
in e en ions no only p o ec he child bu
also suppo he amily in ul illing i s essen ial
ole in he child’s upb inging and educa ion.
Consequen ly, i is igh ly acknowledged
ha na ional mechanisms and ools o he
gene al p e en ion o amily abandonmen and
ins i u ionaliza ion a e c ucial o sa egua d-
ing child en’s igh s and educing he numbe
o child en placed in ca e ins i u ions. In many
coun ies, including he Republic o Moldo a,
policies, s a egies, and p og ams ha e been
de eloped o p e en abandonmen and sup-
po amilies in di icul y. These mechanisms
ely on coope a ion be ween go e nmen al
ins i u ions, local au ho i ies, and non-go e n-
men al o ganiza ions, wi h he aim o p o ec -
ing child en om amily sepa a ion and assis -
ing pa en s in o e coming inancial, emo ional,
o social ha dships.
Thus, many coun ies, including Moldo-
a, ha e es ablished a legisla i e amewo k
ha gua an ees child en’s igh s and p e en s
hei sepa a ion om amilies. Child p o ec-
ion laws (in Moldo a, speci ically Law No. 140
on he special p o ec ion o child en a isk
and child en sepa a ed om pa en s, da ed
14.06.2013, and Law No. 370 on he igh s o
he child, da ed 30.11.2023) se ou he p in-
ciples and necessa y measu es o p e en ing
child abandonmen and ins i u ionaliza ion.
These laws include he child’s igh o ca e and
educa ion wi hin he amily and he obliga ion
o au ho i ies o in e ene o suppo amilies
in di icul y.
Fu he mo e, na ional s a egies such
as he Na ional Child P o ec ion S a egy and
i s associa ed Ac ion Plans p o ide a clea in-
e en ion amewo k aimed a p e en ing
child en’s sepa a ion om hei amilies and
o e ing amily- ype al e na i e ca e as a e-
placemen o ins i u ionaliza ion.
Acco dingly, he adop ion o he Na ional
Child P o ec ion P og am o 2022-2026 and
i s Implemen a ion Ac ion Plan placed special
emphasis on he social inclusion o child en
wi h disabili ies and child en in esiden ial al-
e na i e ca e sys ems, as well as on p omo ing
amily- ype al e na i e ca e.
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
180
2) p e eni ea și comba e ea iolenței,
neglijă ii și exploa ă ii copiilo , p ecum și p o-
mo a ea p ac icilo non iolen e la c eș e ea și
educa ea copiilo ;
3) concilie ea ieții de amilie cu ac i i a-
ea p o esională pen u asigu a ea c eș e ii și
dez ol ă ii a monioase a copilului [10].
Con o m unei e aluă i in e media e
ealiza e de UNICEF Moldo a în 2019, la im-
plemen a ea documen elo s a egice s-au
obținu p og ese semni ica i e în mai mul e
domenii esențiale. P in e aces ea se numă-
ă educe ea conside abilă a numă ului de
copii plasați în ins i uții ezidențiale, în spe-
cial în ândul celo din g upa de â s ă 0-3
ani, p ecum și o îmbună ăți e semni ica i ă a
capaci ății specialiș ilo de a iden i ica cazu i-
le de iolență, abuz și neglija e asup a copiilo .
Cu oa e aces ea, e alua ea a sublinia că anu-
mi e domenii ale Planului de acțiuni au os mai
puțin abo da e, p ecum dez ol a ea sis emelo
in o maționale și îmbună ăți ea p ocesului de
moni o iza e și e alua e. Aces e lacune au a u
un impac nega i asup a e icienței mecanis-
melo de eedback, ceea ce a dus la di icul ăți
ce țin de a inge ea obiec i elo și ezul a elo
do i e.
Aceas ă e alua e subliniază a â ealiză i-
le impo an e, câ și p o ocă ile cu ca e se con-
un ă implemen a ea s a egiilo de p o ecție
a copilului în Republica Moldo a. Reduce ea
ins i uționaliză ii copiilo și îmbună ăți ea
iden i ică ii cazu ilo de abuz ep ezin ă p o-
g ese conside abile, da pen u ca aces e
iniția i e să ie du abile și e icace pe e men
lung, es e esențial ca au o i ățile să in es ească
în con inua e în dez ol a ea uno ins umen e
și p ocese de moni o iza e și e alua e, ca e să
pe mi ă ajus a ea apidă a in e ențiilo . De
asemenea, c eș e ea capaci ății de a colec a și
u iliza da e în imp eal a pu ea sp ijini o mai
bună coo dona e a acțiunilo în e oa e pă țile
implica e, ceea ce a acili a a inge ea obiec i-
elo în domeniul p o ecției copilului.
Con o m da elo s a is ice, numă ul copi-
ilo a lați în si uații de isc a c escu subs anțial
în ul imii ani, de la 3743 de cazu i noi în 2022,
până la 8005 de cazu i noi în 2024. Mo i ul
p incipal îl cons i uie neglija ea (2241 de ca-
zu i în 2022, 5569 în 2023 și 6243 în 2024),
p ecum și ipul de neglija e, ca e, po i i da e-
These e o s build upon he implemen-
a ion o he Child P o ec ion S a egy o
2014-2020, app o ed by Go e nmen Decision
No. 434/2013, and he Ac ion Plan o 2016-
2020, app o ed by Go e nmen Decision No.
835/2016, which ocused s a e in e en ions
on h ee gene al objec i es:
–ensu ing he necessa y condi ions o
he upb inging and educa ion o child en wi h-
in he amily en i onmen ;
–p e en ing and comba ing iolence,
neglec , and exploi a ion o child en, as well as
p omo ing non- iolen p ac ices in child- ea -
ing and educa ion;
– econciling amily li e wi h p o ession-
al ac i i y o ensu e he ha monious g ow h
and de elopmen o he child [10].
Acco ding o an in e im e alua ion con-
duc ed by UNICEF Moldo a in 2019 ega ding
he implemen a ion o s a egic documen s in
he ield o child p o ec ion, signi ican p o-
g ess has been made in se e al key a eas. No-
ably, he e has been a conside able educ ion
in he numbe o child en placed in esiden ial
ins i u ions, pa icula ly among hose aged 0-3
yea s, as well as a subs an ial imp o emen
in specialis s’ capaci y o iden i y cases o io-
lence, abuse, and neglec o child en. Howe e ,
he e alua ion highligh ed ha ce ain a eas o
he Ac ion Plan we e less add essed, especially
he de elopmen o in o ma ion sys ems and
he enhancemen o moni o ing and e alua ion
p ocesses. These gaps nega i ely impac ed he
e ec i eness o eedback mechanisms, leading
o di icul ies in achie ing he desi ed objec-
i es and esul s.
This e alua ion unde sco es bo h im-
po an achie emen s and ongoing challenges
in implemen ing child p o ec ion s a egies
in he Republic o Moldo a. While he educ-
ion o child ins i u ionaliza ion and imp o ed
iden i ica ion o abuse cases ep esen no able
p og ess, ensu ing he sus ainabili y and long-
e m e ec i eness o hese ini ia i es equi es
u he in es men by au ho i ies in de elop-
ing mo e e icien moni o ing and e alua ion
ools and p ocesses ha allow apid adjus -
men o in e en ions. Addi ionally, inc easing
he capaci y o collec and u ilize eal- ime da a
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
187
Pen u asis en ul social es e ex em de
impo an ă capaci a ea de a delimi a si uațiile
în ca e es e posibilă colabo a ea cu mama și/
sau amilia și si uațiile ce solici ă me ode du e
de p o ecție a copilului. As el, luând în consi-
de ație p oblemele cu ca e se con un ă amili-
ile, indica o ii si uațiilo de di icul a e și deza-
dap a e a amiliei, speci icăm ipu ile de amilii
ca e e en ual po necesi a implicații p o esio-
nis e ale asis en ului social în ede ea p e eni-
ii abandonului copilului:
− amilii incomple e;
− amilii cons i ui e din mame soli a e;
− amilii cu copii cu dizabili ăți;
− amilii cu unul sau ambii pă inți cu
dizabili ăți;
− amilii eo ganiza e;
− amilii ale mig anțilo ;
− amilii în ca e pă inții sun șome i;
− amilii asociale;
− amilii cu adicții [19, p.245].
Asis en ul social ebuie să ie capabil
să iden i ice anumiți indica o i ca e po sem-
naliza un isc po ențial a unci când o mamă
se gândeș e să-și abandoneze copilul. Aceș i
indica o i sun semne ca e po suge a ap ul
că mama a pu ea i în di icul a e și a pu ea
lua o decizie de abandon, ia iden i ica ea lo
impu ie poa e aju a la in e enția apidă și la
p e eni ea unei as el de si uații. P in e aceș i
indica o i se numă ă:
–Iden i a ea emeii g a ide – în anu-
mi e cazu i, s a u ul mamei, cum a i â s a
sau is o icul său social, luc u i ce po indica
ulne abili ăți suplimen a e;
–Mamele soli a e – emeile ca e sun
mame singu e, ă ă un pa ene s abil sau ă ă
sp ijinul amiliei, po i mai ulne abile la c ize
emoționale și inancia e, ceea ce poa e duce la
do ința de a enunța la copil;
–Mamele con uze – unele emei po ma-
ni es a o s a e de con uzie sau ince i udine în
p i ința ma e ni ății lo , mai ales în cazul uno
sa cini neplani ica e sau neaccep a e. Aces e
mame po simți că nu sun p egă i e să de ină
mame, expe imen ând o c iză de iden i a e sau
de o ien a e, ceea ce poa e duce la o decizie im-
pulsi ă de abandon;
–Decla ația de e uz în apo cu copilul
– când o mamă, din di e se mo i e, exp imă ex-
plici do ința de a enunța la copilul ei, aces lu-
ha e disabili ies;
–Recons i u ed amilies;
–Mig an amilies;
–Families wi h unemployed pa en s;
–An isocial amilies;
–Families wi h addic ions [19, p.245].
The social wo ke mus be able o iden i-
y ce ain indica o s ha may signal a po en ial
isk when a mo he is conside ing abandoning
he child. These indica o s a e signs sugges ing
he mo he migh be in dis ess and consid-
e ing abandonmen , and ea ly iden i ica ion
can help p omp in e en ion and p e en ion.
These indica o s include:
–The p egnan woman’s iden i y – in
some cases, he mo he ’s s a us, such as age o
social his o y, may indica e addi ional ulne -
abili ies;
–Lone mo he s – women who a e sin-
gle mo he s, wi hou a s able pa ne o amily
suppo , may be mo e ulne able o emo ional
and inancial c ises, po en ially leading o he
desi e o abandon he child;
–Con used mo he s – some women may
show con usion o unce ain y abou hei
mo he hood, especially in cases o unplanned o
unwan ed p egnancies. These mo he s may eel
unp epa ed o mo he hood and may expe i-
ence an iden i y o o ien a ion c isis, which can
lead o an impulsi e abandonmen decision;
–Explici ejec ion o he child – when a
mo he explici ly exp esses he desi e o gi e
up he child o a ious easons, his is a clea
signal o possible abandonmen in en . In such
cases, i is essen ial o he social wo ke o in-
e ene p omp ly, explo e he easons behind
his decision, and o e emo ional suppo ,
counseling, and solu ions o help he mo he
o e come he c isis;His o y o abandonmen
– women wi h p e ious expe iences o aban-
donmen , whe he in hei own childhood o
h ough abandoning a child be o e, a e mo e
likely o epea his beha io . Pas expe iences,
such as being abandoned by hei own pa en s
o p e ious sepa a ion om a child, can lea e
deep psychological sca s and lead hem o pe -
cei e abandonmen as a iable solu ion in he
ace o un o eseen di icul ies.
The e o e, ha ing an impo an ole

Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
188
c u iind un semnal cla al unei posibile in enții
de abandon. În as el de cazu i, es e esențial
ca asis en ul social să in e ine p omp , să ex-
plo eze mo i ele din spa ele aces ei decizii și
să o e e sp ijin emoțional, consilie e și soluții
pen u a aju a mama să își depășească c iza;
–An eceden ele de abandon – emeile
ca e au a u an eceden e de abandon, ie în
p op ia lo copilă ie, ie p in abandonul an e i-
o al unui copil, sun mai suscep ibile să epe e
aces compo amen . Expe iențele din ecu ,
cum a i abandonul de că e p op iul pă in e
sau sepa a ea an e ioa ă de un copil, po lăsa
u me adânci în psihicul emeii și o po ace să
pe ceapă abandonul ca pe o soluție iabilă în
ața uno di icul ăți nep e ăzu e.
P in u ma e, a ând un ol impo an în
p e eni ea unui po ențial abandon, asis enții
sociali se po implica în aceas ă ac i i a e în
mai mul e e ape: pe ioada de până la sa cină;
pe ioada sa cinii; imedia după naș e e; în p i-
mele luni după naș e e.
Pe ioada de dinain ea sa cinii es e im-
po an ă pen u p e eni ea sa cinilo nedo i-
e, ia acțiunile din aceas ă e apă po aduce cele
mai bune ezul a e. Asis enții sociali po p e-
eni concepe ea unui copil nedo i p in in o -
ma ea și educa ea amiliilo și pe soanelo din
g upu i de isc desp e me odele de p o ecție și
plani ica e amilială.
Pe ioada sa cinii și naș e ea ep ezin ă
momen e esențiale de p e eni e a abandonu-
lui, deoa ece în aceas ă e apă emeile ca e sun
expuse iscului de abandon sun adesea nesi-
gu e în legă u ă cu decizia lo inală. Femeile
g a ide se po simți copleși e și anxioase în ața
naș e ii, ia eama și ince i udinea le po de-
e mina să se gândească la abandon. În aces
con ex , es e c ucial ca ele să aibă sp ijinul
uno pe soane de înc ede e, că o a să le poa ă
împă ăși eme ile și ca e să le o e e s a u i și
o ien a e.
În impul sa cinii și al spi aliză ii, p e e-
ni ea abandonului depinde în ma e măsu ă de
implica ea ac i ă a uno p o esioniș i p ecum
medicii de amilie, asis enții sociali, psihologii
și specialiș ii în p o ecția copilului [11, p.126].
Aces a es e momen ul în ca e emeile și a-
miliile nu au lua încă o decizie de ini i ă, ia
in e ențiile impu ii și sp ijinul cons an din
pa ea aces o specialiș i po ace di e ența.
in p e en ing po en ial abandonmen , social
wo ke s can engage in his ac i i y a se e al
s ages: p e-p egnancy; du ing p egnancy; im-
media ely a e bi h; and in he i s mon hs
a e bi h.
The p e-p egnancy pe iod is impo an
o p e en ing unwan ed p egnancies, and ac-
ions aken du ing his s age can yield he bes
esul s. Social wo ke s can help p e en he
concep ion o unwan ed child en by in o ming
and educa ing amilies and indi iduals om a -
isk g oups abou p o ec ion me hods and am-
ily planning.
The p egnancy and bi h pe iod ep esen
c i ical momen s in p e en ing abandonmen ,
as women a isk o abandonmen o en eel
unce ain abou hei inal decision du ing his
s age. P egnan women may eel o e whelmed
and anxious abou childbi h, and ea and un-
ce ain y can lead hem o conside abandon-
men . In his con ex , i is c ucial ha hey ha e
he suppo o us ed indi iduals o whom
hey can sha e hei ea s and who can p o ide
ad ice and guidance.
Du ing p egnancy and hospi aliza ion,
he p e en ion o abandonmen la gely de-
pends on he ac i e in ol emen o p o ession-
als such as amily doc o s, social wo ke s, psy-
chologis s, and child p o ec ion specialis s [11,
p.126]. This is he ime when women and am-
ilies ha e no ye made a de ini i e decision,
and ea ly in e en ions along wi h cons an
suppo om hese specialis s can make all he
di e ence.
The pos na al pe iod is ex emely del-
ica e because e en when a mo he a isk o
abandonmen lea es he ma e ni y hospi al
wi h he child, he e emains a signi ican isk
ha she may decide o abandon he child la e .
The i s mon hs o a child’s li e a e he mos
challenging, especially o mo he s om un-
s able backg ounds o di icul amilies whe e
emo ional and ma e ial suppo is o en insu -
icien . Du ing his ime, i is essen ial ha he
mo he does no eel isola ed o ma ginalized
by socie y bu ins ead ecei es he necessa y
suppo o cope wi h he new esponsibili ies.
Thus, he social wo ke plays a c ucial
ole in con inuous case moni o ing, being e-
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
189
Pe ioada de după naș e e es e una ex em
de delica ă, deoa ece chia și a unci când mama
cu isc de abandon pleacă din ma e ni a e îm-
p eună cu copilul, exis ă încă un isc semni ica-
i ca ea să ia decizia de a-l abandona. P imele
luni de iață ale copilului sun cele mai di icile,
mai ales pen u mamele ca e p o in din me-
dii ins abile sau amilii di icile, unde sp ijinul
emoțional și ma e ial es e adesea insu icien . În
aceas ă pe ioadă, es e ex em de impo an ca
mama să nu se sim ă izola ă sau ma ginaliza ă
de socie a e, ci să bene icieze de susține ea ne-
cesa ă pen u a ace ață noii esponsabili ăți.
As el, asis en ul social joacă un ol
esențial în moni o iza ea con inuă a cazului,
a ând esponsabili a ea de a obse a dacă
mama sau amilia se con un ă cu di icul ăți
ca e a pu ea a ea d ep consecință abando-
nul copilului. Dacă se iden i ică semne de c iză,
asis en ul social a in e eni p omp pen u a
p e eni sepa a ea copilului de mamă, asigu-
ându-se că aceas a p imeș e sp ijinul necesa
pen u a depăși di icul ățile și a păs a uni a-
ea amilială. Aju o ul poa e include o e i ea de
esu se suplimen a e, consilie e psihologică,
asis ență inancia ă sau conec a ea mamei la
ețele de sp ijin comuni a .
Rolul amiliei în p e eni ea compo a-
men ului delinc en al copilului
Când o pe soană, în special în pe ioada
copilă iei sau adolescenței, se aba e de la no -
mele, alo ile și compo amen ele conside a e
accep abile de că e socie a e, aceas a ajunge
să ie pe cepu ă ca a ând o condui ă de ian-
ă, indezi abilă. O ice o mă de compo amen
ca e con a ine egulilo sociale – ie că es e
o ba desp e ac e de noncon o mism, izola e,
compo amen an isocial, ie ap e de na u ă
penală – es e clasi ica ă ca de ianță, indi e en
de ac o ii ca e au gene a -o. De cele mai mul e
o i, socie a ea sancționează aces e mani es ă i,
însă ă ă a analiza în p o unzime cauzele ca e
le-au de e mina , igno ând con ex ul amilial,
social și educațional din ca e p o in aceș i in-
di izi [16, p.44].
Compo amen ele de ian e nu apa din
în âmpla e, ci sun adesea ezul a ul unei acu-
mulă i de ac o i ca e in luențează nega i dez-
ol a ea pe sonală. P in e cele mai ec en e
cauze se numă ă lipsa unei educații co ec e și
sponsible o obse ing whe he he mo he
o amily is acing di icul ies ha could lead o
child abandonmen . I signs o c isis a e iden i-
ied, he social wo ke will in e ene p omp ly
o p e en he sepa a ion o he child om he
mo he , ensu ing ha she ecei es he neces-
sa y suppo o o e come di icul ies and main-
ain amily uni y. This suppo may include
p o iding addi ional esou ces, psychological
counseling, inancial assis ance, o connec ing
he mo he o communi y suppo ne wo ks.
The ole o he amily in p e en ing de-
linquen beha io in child en
When a pe son, especially du ing child-
hood o adolescence, de ia es om he no ms,
alues, and beha io s conside ed accep able
by socie y, hey come o be pe cei ed as exhib-
i ing de ian o undesi able conduc . Any o m
o beha io ha iola es social ules—whe he
i in ol es ac s o noncon o mi y, isola ion, an-
isocial beha io , o e en c iminal o enses—is
classi ied as de iance, ega dless o he ac o s
ha caused i . Mos o en, socie y punishes
hese beha io s wi hou deeply analyzing he
unde lying causes, igno ing he amilial, social,
and educa ional con ex om which hese indi-
iduals come [16, p.44].
De ian beha io s do no appea by
chance; hey a e o en he esul o an accumu-
la ion o nega i e ac o s ha ad e sely a ec
pe sonal de elopmen . Among he mos e-
quen causes a e lack o p ope and balanced
educa ion, absence o emo ional and mo al
suppo om he amily, ins abili y o he li ing
en i onmen , as well as social diso ganiza ion,
which lea es child en and adolescen s wi hou
clea guidance o posi i e ole models. Such
condi ions c ea e a a o able se ing o he de-
elopmen o p edelinquen beha io s—man-
i es a ions which, al hough hey may no ye
b eak he law, indica e a clea p edisposi ion
o commi o enses.
In his ega d, he impo ance o he am-
ily becomes essen ial and canno be neglec ed.
The amily is he i s en i onmen whe e he
child lea ns wha is igh and w ong, whe e
mo al alues a e buil , and whe e he capaci-
y o adap o social no ms is de eloped. When
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
190
echilib a e, absența sp ijinului emoțional și
mo al din pa ea amiliei, ins abili a ea me-
diului de ai, p ecum și dezo ganiza ea soci-
ală, ca e lasă copiii și adolescenții ă ă epe e
cla e sau modele pozi i e. As el de condiții
c eează un cad u a o abil dez ol ă ii uno
compo amen e p edelinc en e – acele mani-
es ă i ca e, deși poa e nu încalcă încă legea,
indică o p edispoziție cla ă sp e comi e ea de
in acțiuni.
În aces sens, impo anța amiliei de ine
esențială și nu poa e i neglija ă. Familia ep e-
zin ă p imul spațiu în ca e copilul în ață ce în-
seamnă binele și ăul, în ca e se cons uiesc a-
lo ile mo ale și în ca e se dez ol ă capaci a ea
de a se adap a la no mele sociale. Când aces
mediu es e ins abil, abuzi sau absen , copilul
ămâne ă ă susține ea necesa ă pen u a ace
ață p esiunilo și en ațiilo ex e ioa e, de e-
nind ulne abil în ața uno in luențe nega i e.
Fă ă ghidaj pa en al, limi e cla e și susține e
emoțională, copiii po ajunge cu ușu ință să se
iden i ice cu g upu i de ian e, adop ând com-
po amen e an isociale ca e, în imp, po e o-
lua sp e delic ență și in acționali a e [7, p.24].
În aces con ex , amilia apa e ca elemen -
cheie în ede ea p e eni ii compo amen ului
delinc en . Ea es e p ima o mă de o ganiza-
e socială cu ca e copilul in ă în con ac și de
unde își ex age alo ile, no mele, egulile de
con iețui e, da și sen imen ul de sigu anță și
înc ede e în sine. O amilie s abilă, a ec uoasă,
esponsabilă și a en ă la ne oile emoționale și
cogni i e ale copilului a uncționa ca un scu
împo i a de ianței, o mând un indi id capa-
bil să ezis e în ața di e i elo en ații dis uc-
i e și să ges ioneze p esiuni sociale de o elul.
Pe de al ă pa e, a unci când amilia es e
absen ă – izic sau emoțional –, copilul ămâne
expus uno in luențe ex e ne, în special celo
nega i e, pen u că ne oia de apa enență es e
una undamen ală. Lipsa unei s uc u i amilia-
le sănă oase ace ca an u ajul să de ină singu a
su să de alida e și model compo amen al. Ia
dacă aces an u aj es e de ian , compo amen-
ul copilului a e lec a exac acel model, în lip-
sa uno il e mo ale bine con u a e.
De aici eiese câ de impo an ă es e con-
s ui ea, sp ijini ea și consolida ea olului a-
miliei în p ocesul educațional și socializa o .
O socie a e ca e nu in es eș e în amilie – ca
his en i onmen is uns able, abusi e, o ab-
sen , he child lacks he necessa y suppo
o ace ex e nal p essu es and emp a ions,
becoming ulne able o nega i e in luences.
Wi hou pa en al guidance, clea limi s, and
emo ional suppo , child en can easily iden i-
y wi h de ian g oups, adop ing an isocial be-
ha io s ha can e ol e in o delinquency and
c iminali y o e ime [7, p.24].
In his con ex , he amily appea s as a
key elemen in p e en ing delinquen beha -
io . I is he i s social o ganiza ion he child
comes in o con ac wi h and om which hey
de i e alues, no ms, ules o coexis ence, as
well as a sense o sa e y and sel -con idence.
A s able, lo ing, esponsible amily a en i e
o he child’s emo ional and cogni i e needs
unc ions as a shield agains de iance, shaping
an indi idual capable o esis ing des uc i e
emp a ions and managing social p essu es.
On he o he hand, when he amily is ab-
sen —physically o emo ionally— he child e-
mains exposed o ex e nal in luences, especially
nega i e ones, because he need o belonging
is undamen al. The absence o a heal hy amily
s uc u e makes he pee g oup he only sou ce
o alida ion and beha io al model. I his pee
g oup is de ian , he child’s beha io will e-
lec ha model, lacking well-de eloped mo al
il e s.
This highligh s he impo ance o building,
suppo ing, and s eng hening he ole o he
amily in he educa ional and socializa ion p o-
cess. A socie y ha does no in es in he am-
ily—as a o ma i e, a ec i e, and alue-based
space—will pay a high p ice la e in he o m o
ju enile c ime, ma ginaliza ion, and ailu e o
in eg a e u u e adul s in o ci ic li e [1, p.65].
Thus, ju enile delinquen beha io is, in
many cases, an indi ec e ec o amily and so-
cial ailu e. Only by s eng hening he amily’s
ole and suppo ing i in educa ion and social-
iza ion can he necessa y condi ions be c ea -
ed o p e en beha io al de ia ions and o m
esponsible, balanced, and socially in eg a ed
adul s.
F om all he abo e, i becomes clea ha
he amily is he ounda ional pilla in p e en -
ing and comba ing ju enile delinquen beha -
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
191
spațiu o ma i , a ec i și alo ic –, a plă i cos-
u i idica e mai â ziu, sub o ma c iminali ății
ju enile, a ma ginaliză ii și a eșecului de a in e-
g a ii o i adulți în iața ci ică [1, p.65].
Așada , compo amen ul delinc en al
copilului es e, în mul e cazu i, un e ec indi ec
al eșecului amilial și social. Doa p in conso-
lida ea olului amiliei, p in sp ijini ea ei în
p ocesul de educație și socializa e, se po c ea
condiții necesa e pen u p e eni ea de ie i-
lo compo amen ale și pen u o ma ea uno
adulți esponsabili, echilib ați și in eg ați în
socie a e.
În u ma celo e idenția e an e io , de i-
ne cla ap ul că amilia ep ezin ă pilonul de
bază pen u p e eni ea și comba e ea com-
po amen ului delinc en al copilului, iind
mediul p ima de o ma e a pe sonali ății, al
in e io iză ii no melo sociale și al dez ol ă ii
emoționale a monioase. Aceas ă ins i uție un-
damen ală nu o e ă doa p o ecție izică și sp i-
jin ma e ial, ci și joacă un ol p o und în con u-
a ea conș iinței mo ale și sociale a copilului.
În sânul amiliei, copilul dep inde p imele
noțiuni desp e ce es e bine și ce es e ău, în ață
să elaționeze cu ceilalți, să comunice, să es-
pec e eguli și să își ges ioneze emoțiile. To în
amilie, el a e ne oie de a ecțiune, de susține e
și de alida e – elemen e esențiale pen u echili-
b ul psihologic și o ma ea unei iden i ăți solide.
A unci când amilia es e p ezen ă, implica ă și
s abilă, copilul a e o busolă mo ală in e nă ca e
îl aju ă să na igheze în ața en ațiilo sociale și a
p esiunilo nega i e din ex e io .
Pe de al ă pa e, a unci când ami-
lia es e dis uncțională – a ec a ă de iolență,
abuz, neglijență, alcoolism, să ăcie ex emă
sau mig ație pa en ală –, copilul nu doa că nu
p imeș e sp ijinul necesa , da es e adesea expus
uno aume ca e îl des abilizează emoțional. În
as el de con ex e, iscul de de ie e compo a-
men ală c eș e semni ica i [12, p.351].
În aces sens, copiii ca e su e ă de aban-
don emoțional sau izic se a lă în -o si uație
ulne abilă, în ca e ne oia de apa enență și
accep a e de ine ex em de impo an ă. În lip-
sa unui sp ijin amilial s abil, aceș ia po cău a
e ugiu în g upu i sau medii ca e p omo ea-
ză alo i con a e no melo sociale, cum a i
noncon o mismul, disp ețul ață de au o i a e
sau chia compo amen e ilegale. În aces e con-
io , being he p ima y en i onmen o pe son-
ali y o ma ion, in e naliza ion o social no ms,
and ha monious emo ional de elopmen . This
undamen al ins i u ion p o ides no only
physical p o ec ion and ma e ial suppo bu
also plays a p o ound ole in shaping he child’s
mo al and social conscience.
Wi hin he amily, he child lea ns he
i s no ions o igh and w ong, how o ela e
o o he s, communica e, espec ules, and
manage emo ions. The amily is also whe e he
child needs a ec ion, suppo , and alida ion—
essen ial elemen s o psychological balance
and he o ma ion o a solid iden i y. When he
amily is p esen , in ol ed, and s able, he child
has an in e nal mo al compass ha helps na -
iga e social emp a ions and ex e nal nega i e
p essu es.
Con e sely, when he amily is dys unc-
ional—a ec ed by iolence, abuse, neglec ,
alcoholism, ex eme po e y, o pa en al mi-
g a ion— he child no only lacks necessa y
suppo bu is o en exposed o aumas ha
des abilize hem emo ionally. In such con ex s,
he isk o beha io al de ia ion signi ican ly in-
c eases [12, p.351].
Child en su e ing om emo ional o
physical abandonmen ind hemsel es in a
ulne able si ua ion, whe e he need o be-
longing and accep ance becomes c i ical. Wi h-
ou s able amily suppo , hey may seek e uge
in g oups o en i onmen s ha p omo e al-
ues con a y o social no ms, such as noncon-
o mi y, dis espec o au ho i y, o e en illegal
beha io s. In hese cases, g oup in luence can
become decisi e in iden i y o ma ion, and he
desi e o accep ance may push hem o adop
beha io s ha would o he wise be ejec ed by
mos a ound hem.
The e o e, he amily has a dual unc ion
in p e en ing ju enile delinquency: one o o -
ma ion and educa ion, and ano he o p o ec-
ion and suppo . I can co ec ea ly de ian
beha io s, p o ide he child wi h emo ional
esou ces o cope wi h li e’s di icul ies, and
in e ene imely o edi ec isky ajec o ies.
Mo eo e , pa en s and he en i e amily play
a c ucial ole in supe ising he child, shaping
a i udes, and ansmi ing heal hy alues such
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
192
ex e, in luența g upului poa e de eni un ac-
o decisi pen u o ma ea iden i ății lo , ia
do ința de a i accep ați îi poa e de e mina să
adop e compo amen e ca e al el a i espinse
de majo i a ea celo din ju .
Familia, p in u ma e, a e o uncție dublă
la p e eni ea delinc enței ju enile: una de o -
ma e și educa e, și al a de p o ecție și sp ijin.
Ea poa e co ec a compo amen ele de ian e
incipien e o e ă copilului esu sele emoționale
pen u a ace ață di icul ățilo ieții, in e e-
nind la imp pen u a edi ecționa aiec o ii
iscan e. În plus, pă inții și amilia joacă un ol
c ucial în sup a eghe ea copilului, modela ea
a i udinilo și ansmi e ea uno alo i sănă-
oase, p ecum espec ul, empa ia, esponsabi-
li a ea și disciplina.
În concluzie, nu poa e exis a o s a egie
e icien ă de p e eni e a compo amen ului de-
linc en ă ă implica ea ac i ă a amiliei. S a ul
și ins i uțiile specializa e ebuie să sp ijine a-
miliile ulne abile, să in es ească în educația
pa en ală și să consolideze ețeaua de supo
comuni a , ocmai pen u a în ă i aceas ă celu-
lă esențială a socie ății [17, p.55]. Doa as el se
poa e c ea un mediu sigu , p edic ibil și a ec i
în ca e copilul să c ească echilib a , capabil să
de ină un adul in eg a și esponsabil. Fami-
lia, în esența sa, nu es e doa locul unde copilul
es e născu , ci și spațiul în ca e în ață să ăias-
că în a monie cu sine și cu ceilalți.
P in u ma e, olul amiliei în p e eni ea
delinc enței ju enile es e unul undamen al și
de neînlocui , în ucâ ep ezin ă p imul ca-
d u social în ca e copilul își o mează alo ile,
compo amen ele și iden i a ea pe sonală. O
amilie echilib a ă, a ec uoasă și esponsabi-
lă o e ă nu doa p o ecție izică, ci și sp ijin
emoțional, ghidaj mo al și modele de condui ă
sănă oase, con ibuind as el decisi la dez ol-
a ea a monioasă a copilului. În con as , lipsa
implică ii pa en ale, dezo ganiza ea amilială
sau absența unei elații a ec i e au en ice po
a o iza apa iția compo amen elo de ian e,
alimen ând iscul ca mino ul să ie a as de me-
dii in acționale sau de g upu i an isociale.
P e eni ea delinc enței ju enile ebu-
ie să înceapă în amilie, ia sp ijini ea aces eia
din pa ea comuni ății și a ins i uțiilo s a ului
de ine o p io i a e socială. Educația pa en a-
lă, in e enția impu ie, se iciile de asis ență
as espec , empa hy, esponsibili y, and disci-
pline.
In conclusion, he e can be no e ec i e
s a egy o p e en delinquen beha io wi h-
ou ac i e amily in ol emen . The s a e and
specialized ins i u ions mus suppo ulne a-
ble amilies, in es in pa en al educa ion, and
s eng hen he communi y suppo ne wo k
o ein o ce his essen ial uni o socie y [17,
p.55]. Only hus can a sa e, p edic able, and a -
ec i e en i onmen be c ea ed whe e he child
can g ow balanced and become an in eg a ed
and esponsible adul . The amily, in essence,
is no jus he place whe e he child is bo n bu
also he space whe e hey lea n o li e in ha -
mony wi h hemsel es and o he s.
The e o e, he amily’s ole in p e en ing
ju enile delinquency is undamen al and i e-
placeable, as he amily ep esen s he i s so-
cial amewo k in which he child o ms alues,
beha io s, and pe sonal iden i y. A balanced,
a ec iona e, and esponsible amily o e s no
only physical p o ec ion bu also emo ional
suppo , mo al guidance, and heal hy beha -
io al models, decisi ely con ibu ing o he
child’s ha monious de elopmen . In con as ,
lack o pa en al in ol emen , amily diso gan-
iza ion, o absence o an au hen ic a ec i e
ela ionship can os e de ian beha io s, in-
c easing he isk o he mino being d awn in o
c iminal en i onmen s o an isocial g oups.
P e en ing ju enile delinquency mus
begin wi hin he amily, and suppo ing ami-
lies h ough communi y and s a e ins i u ions
becomes a social p io i y. Pa en al educa ion,
ea ly in e en ion, social assis ance se ices,
and child p o ec ion policies a e essen ial ools
and mechanisms in consolida ing he amily’s
ole as a pilla o s abili y, o ma ion, and p e-
en ion.
Thus, a socie y ha in es s in suppo ing
and educa ing amilies di ec ly con ibu es o
educing he isk o ju enile delinquency and
o ming a heal hy, esponsible, and well-in e-
g a ed gene a ion.
CONCLUSION
P e en ing he ins i u ionaliza ion o

Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
193
socială și poli icile de p o ecție a copilului sun
ins umen e și/ sau mecanisme esențiale în e-
de ea consolidă ii olului amiliei ca pilon de
s abili a e, o ma e și p e enție. Așada , o soci-
e a e ca e in es eș e în susține ea și educa ea
amiliilo con ibuie, în mod di ec , la educe-
ea iscului de delinc ență ju enilă și la o ma-
ea unei gene ații sănă oase, esponsabile și
bine in eg a e.
CONCLUZII
P e eni ea enomenului de ins i uționali-
za e a copiilo es e o p o oca e majo ă ce nece-
si ă o abo da e mul idimensională. În -ade ă ,
p e eni ea aces ui enomen a ebui să se axe-
ze pe iden i ica ea și in e enția asup a cauzelo
undamen ale ca e conduc la ins i uționaliza ea
copiilo . P in u ma e, es e esențial să se adop-
e o se ie de măsu i și s a egii ca e nu doa să
sp ijine copiii a lați în di icul a e, da și să con-
solideze amilia și comuni a ea, as el încâ să se
c eeze un mediu sănă os și s abil pen u dez ol-
a ea copilului.
P in e măsu ile p opuse, es uc u a ea
modelului ac ual de ins i uționaliza e es e p i-
mo dială, a ând în ede e că ins i uțiile de ip
ezidențial nu o e ă în o deauna cad ul op im
pen u dez ol a ea a monioasă a copilului. Un
model mai adap a a pu ea include in eg a ea
copiilo în -un mediu amilial sau comuni a ,
unde aceș ia po bene icia de o educație mai pe -
sonaliza ă și de sp ijinul di ec al celo din ju .
De asemenea, o ma ea și dez ol a ea
con inuă a pe sonalului ca e luc ează cu co-
piii a lați în di icul a e es e esențială. Aceș i
p o esioniș i ebuie să dispună de cunoș ințele
și abili ățile necesa e pen u a ăspunde ne o-
ilo psihosociale și educaționale ale copiilo ,
asigu ându-le nu doa sup a iețui ea, da și
dez ol a ea sănă oasă. Implica ea au o i ățilo
locale în c ea ea uno se icii al e na i e de
îng iji e și educație es e de asemenea o soluție
iabilă. P in dez ol a ea uno se icii comu-
ni a e, cum a i cen ele de zi sau asis ența
amilială, copiii po ămâne în mediul lo a-
milia , a ând o oda ă acces la educație și sp i-
jin p o esional și e i ând e ec ele nega i e ale
ins i uționaliză ii.
Schimba ea a i udinii și men ali ății socie-
ății ață de copiii a lați în di icul a e es e un pas
child en is a majo challenge ha equi es a
mul idimensional app oach. Indeed, he p e-
en ion o his phenomenon should ocus on
iden i ying and add essing he oo causes
ha lead o he ins i u ionaliza ion o child en.
The e o e, i is essen ial o adop a se ies o
measu es and s a egies ha no only suppo
child en in di icul y bu also s eng hen he
amily and communi y, hus c ea ing a heal hy
and s able en i onmen o he child’s de elop-
men .
Among he p oposed measu es, es uc-
u ing he cu en model o ins i u ionaliza ion
is pa amoun , gi en ha esiden ial ins i u ions
do no always p o ide he op imal amewo k
o he ha monious de elopmen o he child. A
mo e adap ed model could include in eg a ing
child en in o a amily o communi y en i on-
men whe e hey can bene i om mo e pe -
sonalized educa ion and di ec suppo om
hose a ound hem.
Mo eo e , he con inuous aining and
p o essional de elopmen o s a wo king
wi h child en in di icul y is essen ial. These
p o essionals mus ha e he necessa y knowl-
edge and skills o mee he psychosocial and
educa ional needs o child en, ensu ing no
only hei su i al bu also hei heal hy de-
elopmen . The in ol emen o local au ho i-
ies in c ea ing al e na i e ca e and educa ion
se ices is also a iable solu ion. Th ough he
de elopmen o communi y se ices such as
day cen e s o amily assis ance, child en can
emain in hei amilia en i onmen while
ha ing access o educa ion and p o essional
suppo , hus a oiding he nega i e e ec s o
ins i u ionaliza ion.
Changing socie y’s a i ude and men al-
i y owa ds child en in di icul y is an impo -
an s ep in comba ing hei s igma iza ion and
ma ginaliza ion. A socie y ha unde s ands
and suppo s child en in di icul y is be e
able o in eg a e hem and ensu e a balanced
and espec ul li e. The implemen a ion o so-
cial p o ec ion measu es o he amily is a ne-
cessi y, as suppo ing he amily can p e en
isk si ua ions ha lead o he sepa a ion o
child en om hei pa en s. Assis ance p o-
g ams o amilies, including psychological, i-
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
194
impo an pen u comba e ea s igma iză ii și
ma ginaliză ii aces o a. O socie a e ca e înțelege
și susține copiii a lați în di icul a e es e mai ca-
pabilă să îi in eg eze și să le asigu e o iață echi-
lib a ă și espec uoasă. Implemen a ea uno
măsu i de p o ecție socială a amiliei es e o ne-
cesi a e, deoa ece sp ijini ea aces eia poa e p e-
eni si uațiile de isc ca e duc la sepa a ea copi-
ilo de pă inți. P og amele de asis ență pen u
amilii, ca e includ supo psihologic, inancia și
educa i , sun esențiale pen u menține ea unui
mediu s abil și p o eja .
În plus, dez ol a ea unei asis ențe medi-
cale și psihopedagogice adec a e pen u copiii
a lați în di icul a e a con ibui semni ica i la
p e eni ea ins i uționaliză ii aces o a. Abo da-
ea holis ică a ne oilo lo de sănă a e izică și
emoțională a c ea p emisele unei dez ol ă i
echilib a e și in eg a e.
As el, p e eni ea ins i uționaliză ii nu
ebuie p i i ă doa ca o p oblemă a p o ecției
copilului, ci și ca o opo uni a e de a cons ui un
sis em de sp ijin comple pen u copii și amilii,
în ca e ieca e indi id să poa ă bene icia de esu -
sele necesa e pen u o iață mai bună. P in u ma-
e, la e apa ac uală se impune in e enția u u o
ac o ilo esponsabili de îng iji ea și educa ea
copiilo a lați în di icul a e, în scopul pe ecți-
onă ii cad ului legisla i , ju idic și de p o ecție
socială, ee aluă ii modului de o ganiza e și de
uncționa e a sis emului ins i uțional, c eă ii și
dez ol ă ii se iciilo de al e na i ă. Po nind de
la mul i udinea ac o ilo ce condiționează ins i-
uționaliza ea, p e eni ea aces ui enomen a i
e icien ă p in in e enția ac i ă asup a cauzelo
ins i uționaliză ii. As el, se p opune:
– es uc u a ea modelului ac ual de in-
s i uționaliza e a copilului;
– elabo a ea uno p og ame pen u o -
ma ea și dez ol a ea p o esională a pe sonalu-
lui implica în educa ea, ecupe a ea și in eg a-
ea copiilo a lați în di icul a e;
– implica ea au o i ățilo locale în c ea-
ea de se icii al e na i e de îng iji e, educație
și ecupe a e a copiilo a lați în di icul a e;
– schimba ea a i udinii și men ali ății so-
cie ății cu p i i e la copiii a lați în di icul a e;
– implemen a ea uno măsu i de p o ec-
ție socială a amiliei;
– dez ol a ea asis enței medicale și psi-
hopedagogice a copiilo a lați în di icul a e.
nancial, and educa ional suppo , a e essen ial
o main aining a s able and p o ec ed en i on-
men o child en.
Addi ionally, he de elopmen o ade-
qua e medical and psycho-pedagogical assis-
ance o child en in di icul y will signi ican ly
con ibu e o p e en ing hei ins i u ionaliza-
ion. A holis ic app oach o hei physical and
emo ional heal h needs will c ea e he p emis-
es o balanced and in eg a ed de elopmen .
Thus, he p e en ion o ins i u ionaliza-
ion should no be iewed solely as a child p o-
ec ion issue bu also as an oppo uni y o build
a comp ehensi e suppo sys em o child en
and amilies, whe e each indi idual can bene i
om he necessa y esou ces o a be e li e.
The e o e, a he cu en s age, i is im-
pe a i e o in ol e all esponsible ac o s in
he ca e and educa ion o child en in di icul y,
wi h he aim o imp o ing he legisla i e, legal,
and social p o ec ion amewo k, eassessing
he o ganiza ion and unc ioning o he ins i-
u ional sys em, and c ea ing and de eloping
al e na i e se ices. Conside ing he mul i ude
o ac o s ha condi ion ins i u ionaliza ion,
p e en ing his phenomenon would be e ec-
i e h ough ac i e in e en ion on he causes
o ins i u ionaliza ion. Thus, i is p oposed o:
–Res uc u e he cu en model o child
ins i u ionaliza ion;
–De elop p og ams o he aining and
p o essional de elopmen o pe sonnel in-
ol ed in he educa ion, ehabili a ion, and in-
eg a ion o child en in di icul y;
–In ol e local au ho i ies in c ea ing
al e na i e ca e, educa ion, and ehabili a ion
se ices o child en in di icul y;
–Change socie y’s a i ude and men ali y
owa ds child en in di icul y;
–Implemen social p o ec ion measu es
o amilies;
–De elop medical and psycho-pedagogi-
cal assis ance o child en in di icul y.
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
195
BIBLIOGRAPHICAL REFERENCES
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Beșliu N., Ha az S., Popo ici M. ș.a. Copiii în
con lic cu legea – neglijați sau ui ați: s u-
diu p i ind si uația copiilo în con lic cu
legea a lați sub â s a ăspunde ii penale,
Chișinău, 2011, 75 p.
2. Bolboceanu A. Su le e ins i uționaliza e,
Re is a Didac ica P o…, e is ă de eo ie și
p ac ică educațională, numă ul 2(24), Chi-
șinău, 2004, pag. 53-54.
3. Bolboceanu A. Comunica e cu adul ul și
dez ol a e cogni i ã: aspec e e a i e, Chi-
șinău, Ins i u ul de Ș iințe ale Educației,
2002, 118 p.
4. Bucun N., Chipe i N. In luența social psiho-
logică a mediului ins i uționaliza asup a
dez ol ă ii psihice a ele ilo cu ne oi speci-
ale, Uni e s Pedagogic, numă ul 2, Chișinău
2011, pag. 45-52.
5. Cum pu em p e eni sepa a ea copilu-
lui de pă inți, Ghid pen u p o esioniș i,
disponibil pe: h ps://www.unice .o g/
moldo a/media/2901/ ile/Bookle %20
P o esioni%C8%99 i%20.pd (accesa la
08.07.2025).
6. Ețco C., Șișcanu D., Rusu L., Do oș A., Co-
d eanu T. Supo ul medico-social în p e-
eni ea abandonului in an il la e apa pe i-
na ală, „Bule in de Pe ina ologie” n . 3-4,
2004, Chișinău, p.132.
7. Foca L. Ghid de p e eni e a delinc enței ju-
enile, Chișinău, 2016, 39 p.
8. Galemba V. Rolul poliției în p o ecția și p o-
mo a ea d ep u ilo copilului, Con e ința
„Con ibuția ine ilo ce ce ă o i la dez-
ol a ea adminis ației publice”, Chișinău
2021, pag. 317-321.
9. G unewald K. Cu s de p egă i e pen u spe-
cialiș ii și pă inții ca e au în g ijă pe soane
cu dizabili ăți, Chișinău, Edi u a Pon os,
2002, 98 p.
10. Ho ă â ea Gu e nului RM N . 347 din 01-
06-2022 cu p i i e la ap oba ea P og a-
mului național pen u p o ecția copilului
pe anii 2022-2026 și a Planului de acțiuni
pen u implemen a ea aces uia.
11. Maca ei E. Familia și Casa de copii. Bucu-
eș i, Edi u a Li e a, 2002, 258 p.
12. Malanciuc I. Rolul amiliei în c eș e ea și
dez ol a ea a monioasă a copilului, Bule i-
nul Academiei de Ș iințe a Moldo ei. Ș iințe
Medicale Numă ul 5(19), Chișinău 2008,
pag. 350-353.
13. Neacșu I., Nego an V. Copiii și mediile so-
cioeducaționale ulne abile. Bucu eș i, Edi-
u a Uni e si a ă, 2008, 62 p.
14. Popo ici D. O ien ă i eo e ice și p ac ice în
educația in eg ală. A ad, Edi u a Uni e si-
ății „Au el Vlaicu”, 2007, 353 p.
15. Rapo cu p i i e la copiii a lați în si uație
de isc și copiii sepa ați în anul 2023 e-
aliza de Minis e ul Muncii și P o ecției
Sociale al RM, Chișinău 2024, disponibil
pe: h ps://social.go .md/wp-con en /
uploads/2025/04/Rapo ul-s a is ic-anu-
al-n .-103-%E2%80%93-%D0%A1opii-
a la i-in-si ua ie-de- isc-si-copii-sepa a i-
de-pa in i-pen u-anul-2024.pd (accesa
la 08.07.2025).
16. Ro a i O. Delinc ența ju enilă: P obleme și
căi de soluționa e. Chișinău, 2010, 204 p.
17. Sa ca L. Rolul amiliei în e oluția la copil
a compo amen ului opozan , Psiholo-
gie, e is a ș iinți ico-p ac ică Numă ul 1,
Chișinău 2012, pag. 52-59.
18. Vulpeanu I. Abandonul ma e nal în uni ă-
țile medicale, Re is a de ce ce a e și in e -
enție socială, Uni e si a ea „Al. I. Cuza”,
Iași, ol. 5.2004, pag. 591-601.
19. Григорьева И.А., Келасев В.Н. Теория и
практика социальной работы. - Санкт-
Петербург: СПУ, 2004, 354 c.