31
A a
Medica .N . 4 (97), 2025
MAMOPLASTIA DE REDUCERE: VIABILITATEA LAMBOURILOR,
TEHNICI CHIRURGICALE ȘI MANAGEMENTUL COMPLICAȚIILOR
Oleg Conțu1,2, con . D ., Ghenadie Conțu2, con . D ., Angelica Guțu1,2, doc o and
1 Ca ed a chi u gie n 4, Uni e si a ea de S a de Medicină și Fa macie „Nicolae Tes emițanu”, Chișinău, Republica Moldo a
2 CME Sancos, Chișinău, Republica Moldo a
Rezuma
Obiec i e. Realiza ea unei analize in eg a e a li e a u ii ecen e p i ind iabili a ea lambou ilo în mamoplas ia de educe e, cu accen pe ac o ii
de e minanți ai sup a iețui ii isula e, me odele de e alua e pe uzională și s a egiile mode ne de op imiza e chi u gicală.
Me ode. A os e ec ua ă o e izui e na a i -sis ema ică a s udiilo publica e în PubMed, Scopus și Web o Science, u ilizând e meni de cău a e asociați cu
b eas educ ion, lap iabili y, ICG angiog aphy, Dopple și supe omedial pedicle. Au os incluse ce ce ă ile clinice, ana omice și expe imen ale ele an e
din pe ioada 2019–2025. Analiza a iza a iabile p ecum ipul de pedicul, como bidi ățile pacien elo , ehnicile de e alua e și ezul a ele uncționale și
es e ice.
Rezul a e. Li e a u a a a ă că iabili a ea lambou ilo depinde de ac o i sis emici ( uma , diabe , obezi a e, â s ă, s a us ho monal) și locali ( ensiune,
hema om, ischemie, ehnică ope a o ie). Pediculul supe omedial p ezin ă o pe uzie cons an ă și o a ă scăzu ă de nec oză a complexului a eolomamelona ,
iind conside a s anda dul ac ual pen u educțiile ma i. Me odele mode ne de e alua e — angiog a ia cu e de de indocianină (ICG), spec oscopia în
in a oșu ap opia (NIRS) și ecog a ia Dopple — pe mi ap ecie ea obiec i ă a pe uziei in aope a o ii. Tehnologiile eme gen e, p ecum plani ica ea
idimensională și analiza can i a i ă a luxului, c esc sigu anța econs ucției.
Concluzii. Viabili a ea lambou ilo ep ezin ă un c i e iu c i ic în mamoplas ia mode nă, de e minând succesul es e ic și uncțional al in e enției.
Op imiza ea p eope a o ie ( enunța e la uma , con ol glicemic, e alua e ascula ă), selecția adec a ă a pediculului și moni o iza ea imagis ică în imp eal
educ semni ica i incidența complicațiilo ischemice. Chi u gia mama ă con empo ană ebuie să in eg eze p incipiile ana omiei ascula e, ale ehnologiei
imagis ice și ale abo dă ii pe sonaliza e pen u a asigu a un ezul a du abil și sigu .
Cu in e cheie: mamoplas ia de educe e, pedicul supe omedial, iabili a ea lamboului
REDUCTION MAMMAPLASTY: FLAP VIABILITY, SURGICAL
TECHNIQUES AND COMPLICATION MANAGEMENT
Summa y
Objec i es. To p o ide a comp ehensi e analysis o ecen li e a u e ega ding lap iabili y in educ ion mammaplas y, ocusing on key ac o s in luencing
lap su i al, e alua ion me hods, and s a egies o su gical op imiza ion.
Me hods. A na a i e and sys ema ic e iew was pe o med using PubMed, Scopus, and Web o Science da abases. Sea ch e ms included b eas educ ion,
lap iabili y, ICG angiog aphy, Dopple , and supe omedial pedicle. S udies published be ween 2019 and 2025 we e included. Ex ac ed da a encompassed
pa ien cha ac e is ics, su gical echniques, in aope a i e pe usion-assessmen me hods, and ou comes ela ed o lap iabili y and pos ope a i e
complica ions.
Resul s. The e iew iden i ied se e al pa ien - ela ed (smoking, diabe es, obesi y, age, como bidi ies), in aope a i e ( echnique, lap ension, hema oma,
in ec ion), and pos ope a i e (smoking elapse, immobiliza ion, in ec ion) ac o s a ec ing lap su i al. Mode n assessmen echniques – such as
indocyanine g een angiog aphy (ICG), nea -in a ed spec oscopy (NIRS), and colo Dopple ul asonog aphy – enable eal- ime e alua ion o pe usion,
signi ican ly educing ischemic complica ions. The supe omedial pedicle has shown supe io ascula eliabili y and lowe a es o a eola nec osis compa ed
wi h in e io o cen al pedicles. P eope a i e op imiza ion (smoking cessa ion, glycemic con ol, weigh managemen ), p eope a i e imaging (CTA, MRI),
me iculous su gical handling, and pos ope a i e moni o ing ep esen essen ial s a egies o imp o ing lap iabili y. Eme ging app oaches include he use
o pla ele - ich plasma, g ow h ac o he apies, and AI-assis ed pe usion analysis.
Conclusions. Flap iabili y is a c i ical de e minan o success in b eas educ ion and econs uc i e su ge y. Mul iple ac o s in luence lap su i al, and
ad anced imaging echniques now p o ide p ecise, dynamic assessmen o ascula pe usion. Op imal ou comes equi e an indi idualized, e idence-based
app oach combining isk- ac o con ol, e ined su gical echnique, and in eg a ion o echnological ad ances. Fu u e esea ch should aim o e ine lap
design, alida e p edic i e imaging models, and de elop pe sonalized s a egies o enhance lap su i al and pa ien sa is ac ion.
Keywo ds: educ ion mammaplas y, supe omedial pedicle, lap iabili y
REVIEW ARTICLESREVIEW ARTICLES
DOI: 10.5281/zenodo.17642683
UDC: 618.19-089.844
In oduce e
Mamoplas ia de educe e ep ezin ă una din e cele
mai ec en ealiza e in e enții de chi u gie plas ică
și econs uc i ă, ad esând a â p obleme es e ice, câ
și uncționale. În cazul pacien elo cu mac omas ie sau
gigan omas ie, simp omele p ecum du e ea ce icală și
do sală, i i ațiile cu ana e, ce aleea și limi a ea ac i i ățilo
izice jus i ică in e enția chi u gicală ca me odă de
amelio a e semni ica i ă a cali ății ieții [1, 2]. To uși,
succesul unei mamoplas ii nu es e de e mina exclusi de
aspec ul es e ic inal, ci mai ales de iabili a ea lambou ilo
u iliza e, ca e depinde de menține ea unui lux sanguin
32 A a
Medica
.
N . 4 (97), 2025
adec a și a in eg i ății neu o ascula e a complexului
a eolomamelona (CAM) [1].
De-a lungul impului, di e se ehnici ope a o ii au
os dez ol a e pen u a asigu a echilib ul în e educe ea
olume ică și păs a ea i ali ății isula e. Tehnica cu
pedicul in e io a os conside a ă mul imp „s anda dul de
au ”, o e ind o ascula izație obus ă p in pe o an ele a e ei
o acice in e ne și in e cos ale [3]. Cu oa e aces ea, ce ce ă ile
ecen e au demons a a an ajele pediculului supe omedial,
ca e asigu ă o pe uzie cons an ă, o sensibili a e c escu ă și o
o mă es e ică mai s abilă în imp [3, 4].
Ana omia ascula ă a glandei mama e es e complexă și
a iabilă, iind alimen a ă p edominan de amu ile a e ei
o acice in e ne, a e ei o acice la e ale și pe o an ele
in e cos ale [5]. Aceas ă ețea cola e ală o e ă o edundanță
uncțională, da poa e i comp omisă în impul disecției,
mai ales în cazu ile de educe e masi ă. As el, o înțelege e
de alia ă a a hi ec u ii ascula e și o disecție a auma ică
sun esențiale pen u p e eni ea complicațiilo ischemice
[6].
Pe lângă ac o ii ana omici, li e a u a ac uală subliniază
impo anța ac o ilo sis emici – uma , diabe zaha a ,
obezi a e și â s ă – ca e a ec ează mic oci culația și
indeca ea pos ope a o ie [7, 8]. In e ențiile chi u gicale
e ec ua e la pacien e cu como bidi ăți necon ola e p ezin ă
un isc c escu de nec oză pa țială, dehiscență și in ecție.
P in u ma e, op imiza ea p eope a o ie a aces o ac o i
ep ezin ă o e apă c ucială în plani ica ea in e enției.
În ul imele două decenii, in oduce ea ehnologiilo
imagis ice mode ne – angiog a ia cu e de de indocianină
(ICG), spec oscopia în in a oșu ap opia (NIRS) și ecog a ia
Dopple colo – a pe mis e alua ea obiec i ă a pe uziei
in aope a o ii, educând semni ica i incidența nec ozei
și a complicațiilo ascula e [2, 9, 10]. P in aces e me ode,
chi u gul poa e e alua în imp eal luxul sanguin și poa e
ajus a disecția sau închide ea plăgii în uncție de ezul a ele
pe uzionale.
Mai mul , abo dă ile ac uale in eg ează concep e din
biologia egene a i ă, e idențiind olul s esului oxida i , al
in lamației și al mic oambien ului isula în sup a iețui ea
lambou ilo [7]. În aces con ex , chi u gia mode nă a
sânului se bazează o mai mul pe p incipiile chi u giei
baza e pe do ezi și ale pe sonaliză ii a amen ului, în ca e
decizia ope a o ie se adap ează pa icula i ățilo biologice și
ana omice ale pacien ei.
Ma e ial și me odă
A os e ec ua ă o e izui e na a i -sis ema ică a li e a u ii
ecen e, publica ă în pe ioada 2019–2025, p in consul a ea
bazelo de da e PubMed, Scopus și Web o Science. S a egia
de cău a e a inclus e meni speci ici p ecum b eas educ ion,
lap iabili y, ICG angiog aphy, Dopple assessmen și
supe omedial pedicle, combinați p in ope a o i logici pen u
a maximiza sensibili a ea și ele anța ezul a elo .
P ocesul de selecție a iza iden i ica ea da elo e e i oa e
la ac o ii ca e in luențează iabili a ea lambou ilo ,
incluzând ipul de pedicul u iliza , pa icula i ățile ana omice
ale glandei mama e, como bidi ățile pacien elo (p ecum
diabe ul, uma ul sau obezi a ea) și ehnicile mode ne
de e alua e a pe uziei isula e. Au os incluse s udii ce
explo ează u iliza ea angiog a iei cu e de de indocianină
(ICG), a ecog a iei Dopple și a al o me ode in a- și
pos ope a o ii de moni o iza e a pe uziei.
Da ele ex ase au iza , de asemenea, impac ul aces o
ac o i asup a complicațiilo pos ope a o ii imedia e, asup a
indecă ii, p ecum și asup a ezul a elo uncționale și
es e ice pe e men scu și mediu. In o mațiile sin e iza e au
pe mis o e alua e in eg a ă a s a egiilo ac uale de op imiza e
a sigu anței și e icienței mamoplas iei de educe e, cu accen
pe lamboul supe omedial.
Rezul a e
Pen u o înțelege e comple ă a concep ului de
iabili a e isula ă, es e esențială analiza ac o ilo de isc
și a de e minanțilo biologici ca e po in luența pe uzia
lambou ilo și indeca ea pos ope a o ie. E alua ea a en ă
a aces o ac o i — a â sis emici, câ și locali — cons i uie
undamen ul pen u alege ea ehnicii chi u gicale po i i e
și pen u educe ea complicațiilo ischemice.
Alege ea ipului de pedicul și ehnica de ezecție sun
esențiale pen u p e eni ea ischemiei, nec ozei pa țiale
și pie de ii sensibili ății CAM [3]. Deși ehnica cu pedicul
in e io a os s anda dul de au pen u o lungă pe ioadă,
ce ce ă ile ecen e suge ează că pediculul supe omedial
p ezin ă a an aje semni ica i e în e meni de pe uzie s abilă
a țesu ului și con u co po al pe e men lung [4]. Aceas ă
schimba e de pa adigmă e lec ă p omisiunile mode ne ale
chi u giei plas ice de a op imiza ezul a ele uncționale și
es e ice [5].
S udiile ana omice au demons a in e conexiuni
ascula e complexe ca e h ănesc sânul, incluzând a e e
o acice și amu i pe o an e [6]. Aces e ețele de ascula u ă
con e ă un anumi g ad de edundanță, da pe uzia depinde
în mod c ucial de espec a ea planu ilo ana omice co ec e în
impul disecției, p ecum și de minimiza ea auma ismului
isula [6]. În plus, păs a ea sensibili ății CAM p in
conse a ea amu ilo ne ului cu ana la e al al celui de-
al pa ulea spațiu in e cos al es e esențială pen u educe ea
iscu ilo asocia e cu ischemia și nec oza [8].
Fac o i de isc și conside en e biologice
Fac o ii sis emici, cum a i â s a, uma ul și obezi a ea,
po , de asemenea, comp omi e ezul a ul chi u giei, subli-
niind impo anța e aluă ii p eope a o ii igu oase [2].
Viabili a ea lambou ilo în chi u gia econs uc i ă es e
a ec a ă de o se ie de ac o i biologici și sis emici ca e po
in luența pe uzia, oxigena ea și capaci a ea de egene a e a
țesu u ilo [9, 10].
Fuma ul. Fuma ul es e un ac o de isc bine s abili ,
a ând un impac nega i asup a iabili ății lambou ilo [7].
Nico ina induce asocons icție pe i e ică, ia monoxidul
de ca bon educe capaci a ea hema iilo de a anspo a
oxigenul, con ibuind la hipoxie isula ă [7]. S udii
clinice a a ă că umă oa ele au o a ă de nec oză pa țială a
lambou ilo de până la ei o i mai ma e decâ la ne umă oa e,
ceea ce subliniază necesi a ea ca in e ențiile chi u gicale să
ie p eceda e de o sesiune de enunța e la uma de cel puțin
33
A a
Medica .N . 4 (97), 2025
pa u săp ămâni [7]. In ensi a ea uma ului de e mină o
c eș e e p opo țională a incidenței nec ozei complexe [11].
Diabe ul Zaha a . Diabe ul zaha a es e un al ac o
sis emic majo ca e in luențează nega i iabili a ea
lambou ilo [12]. Hipe glicemia c onică a ec ează se e
mic oci culația p in îng oșa ea memb anei bazale și
educe ea capaci ății de asodila ație, ducând la c eș e ea
s esului oxida i și la o ecupe a e len ă a țesu u ilo
[12, 13]. Femeile cu diabe au o a ă de nec oză pa țială a
lamboului de 2,4 o i mai ma e compa a i cu cele ă ă diabe
[13]. Con olul glicemic p eope a o s ic es e undamen al
pen u minimiza ea iscu ilo ischemice [12].
Obezi a ea. Obezi a ea (IMC > 30 kg/m²) es e un
p edic o semni ica i al nec ozei pos ope a o ii [14, 15].
Es e asocia ă cu o c eș e e a iscu ilo ascula e, a ând impac
asup a luxului lim a ic și enos, ia p esiunea in e s ițială
c escu ă duce la hipoxie isula ă [14, 15].
Vâ s a și Medicația. Vâ s a înain a ă scade densi a ea
ascula ă și elas ici a ea colagenului, a ec ând ăspunsul
la ischemie [9]. Dis uncțiile ho monale (ex. scăde ea
es ogenilo pos menopauzali) impac ează nega i luxul
sanguin [16]. Adminis a ea uno medicamen e, cum a
i co icos e oizii sau an icoagulan ele, poa e comp omi e
p ocesele de indeca e și pe uzia isula ă a lamboului
[17]. In lamația c onică și s esul oxida i sun ac o i
suplimen a i ca e a ec ează in eg i a ea endo elială, u iliza ea
an ioxidanțilo iind o di ecție p omiță oa e [18].
Tehnici ope a o ii și a iații de pedicul
E oluția ehnicilo de educe e mama ă se concen ează
pe echilib ul op im în e es e ica ezul a elo și in eg i a ea
ascula ă a complexului a eolomamelona (CAM) [19].
Alege ea pediculului adec a ep ezin ă unul din e cei mai
impo anți ac o i p edic i i ai iabili ății pos ope a o ii,
în ucâ de e mină di ecția luxului sanguin, lungimea
pediculului și g adul de mobili a e al CAM.
Pediculul In e io . Tehnica cu pedicul in e io con inuă
să ie u iliza ă pe sca ă la gă da o i ă iabili ății sale și a
ascula izației solide asigu a e de pe o an ele a e elo
in e cos ale și o acice in e ne [20]. Pediculul in e io pe -
mi e o mobiliza e amplă a țesu ului glandula și o păs a e
sigu ă a CAM chia și în cazu ile de mac omas ie. Cu oa e
aces ea, iscul p incipal asocia aces ei me ode ămâne
enomenul de bo oming-ou , ca ac e iza p in mig a ea
p og esi ă a polului in e io al sânului și pie de ea p oiecției
supe ioa e în imp [21]. Pen u a con aca a aces e ec ,
a ian ele mode ne includ u iliza ea lambou ilo de mice
înc ucișa e sau a su u ilo de anco a e in e ne, meni e să
s abilizeze conul mama și să educă ensiunea g a i ațională
[22].
Pediculul Supe omedial. În ul imele două decenii
pediculul supe omedial a de eni me oda p e e a ă pen u
educțiile mama e ma i, da o i ă capaci ății sale de a menține
cons an ă pe uzia CAM și de a o e i ezul a e es e ice
s abile pe e men lung [22]. Aces a se bazează pe amu ile
pe o an e supe ioa e ale a e ei o acice in e ne, asigu ând
o ascula izație consis en ă chia și în cazu ile de p oză
se e ă. S udiile compa a i e au demons a o incidență mai
edusă a nec ozei pa țiale a eola e și o conse a e mai bună
a sensibili ății CAM compa a i cu pediculul in e io [23].
Din punc de ede e ehnic, pediculul supe omedial o e ă
o libe a e mai ma e de modela e și o ascensiune na u ală
a complexului a eolomamelona , cu o cica ice e icală
disc e ă și un p o il mama a monios.
Pediculul Cen al și Supe io . Aces e a ian e ep ezin ă
un comp omis în e s abili a ea ascula ă și lexibili a ea
es e ică, iind deosebi de u ile în cazu ile de p oză mode a ă
sau când se do eș e o epoziționa e limi a ă a CAM [24].
Pediculul cen al păs ează alimen a ea din amu ile
pe o an e p incipale, o e ind o bună sigu anță ascula ă,
în imp ce pediculul supe io , deși mai limi a ca mobili a e,
o e ă o o mă conică na u ală și o menține e supe ioa ă a
p oiecției mamelona e.
În cazu ile de gigan omas ie, unde dis anța din e
mamelon și pliul submama es e conside abilă, pediculul
supe omedial es e în mod cla a o iza da o i ă sigu anței
sale ascula e și a ezis enței la ischemie [19]. În schimb, la
emeile ine e, cu glande mama e mici sau mode a e, ehnicile
cu pedicul supe io sau cen al po i p e e a e pen u a
obține un con u na u al și o cica ice edusă, menținând în
același imp sensibili a ea și pe uzia CAM.
As el, alege ea pediculului ebuie să ie ghida ă de
c i e ii indi iduale — mă imea glandei, g adul de p oză,
dis anța CAM – pliu submama , p e e ințele es e ice și
expe iența chi u gului. În p ac ica ac uală, endința se
înd eap ă că e abo dă i pe sonaliza e, în ca e se combină
sigu anța pe uzională cu ehnici de emodela e adap a e
iecă ui caz clinic, asigu ând echilib ul în e uncționali a e,
es e ică și longe i a ea ezul a ului chi u gical.
E alua ea pe uziei și ehnologiile mode ne
E alua ea in aope a o ie a pe uziei es e esențială
pen u p e eni ea nec ozei ischemice și op imiza ea
ezul a elo uncționale și es e ice ale mamoplas iei [25].
În ecu , chi u gii se bazau exclusi pe e alua ea izuală
a culo ii, empe a u ii și sânge ă ii capila e, me ode ca e,
deși u ile, se do edesc subiec i e și limi a e în p ecizia
p edicției iabili ății isula e. P og esele ecen e în imagis ica
pe uzională au e oluționa abo da ea chi u gicală, o e ind
o pe spec i ă obiec i ă și can i a i ă asup a luxului sanguin
și a oxigenă ii țesu u ilo .
Angiog a ia cu e de de indocianină (ICG). Aceas ă
ehnică s-a impus ca s anda d mode n în e alua ea pe uziei
in aope a o ii. Adminis a ă in a enos, indocianina e de
se leagă de p o einele plasma ice și emi e luo escență în
spec ul in a oșu ap opia a unci când es e ilumina ă
cu o su să speci ică [25]. Imaginile ezul a e o e ă un
„mapaj” pe uzional în imp eal, pe mițând chi u gului
să delimi eze cu p ecizie ma ginile iabile și să iden i ice
zonele hipope uza e înain e de închide ea plăgii [26, 27]. În
plus, so wa e-u ile de analiză can i a i ă, p ecum SPYQ sau
IC-Flow, o e ă pa ame i nume ici (de exemplu, impul de
în â zie e al luo escenței sau in ensi a ea luxului), ceea ce
spo eș e ep oduc ibili a ea e aluă ii [28]. S udiile ecen e
con i mă educe ea semni ica i ă a nec ozei CAM și a
complicațiilo ischemice a unci când ICG es e u iliza ă ca
ins umen de ghidaj in aope a o [27].
Spec oscopia în in a oșu ap opia (NIRS). NIRS
34 A a
Medica
.
N . 4 (97), 2025
măsoa ă con inuu sa u ația isula ă a oxigenului (S O₂),
o e ind in o mații dinamice desp e s a ea me abolică a
țesu u ilo [25]. Aceas ă me odă pe mi e de ecția p ecoce a
scăde ilo de oxigena e, deseo i înain e ca semnele clinice de
ischemie să de ină e iden e. In eg a ea moni o iză ii NIRS
în pe ioada pe iope a o ie a demons a un impac pozi i
asup a sal ă ii lambou ilo , p in in e enții apide în caz de
hipoxie locală. Sp e deosebi e de ICG, ca e o e ă o imagine
s a ică la momen ul injecției, NIRS u nizează o moni o iza e
con inuă, iind ideală pen u sup a eghe ea pos ope a o ie
în p imele 24-48 de o e, când iscul de ocluzie ascula ă es e
maxim [25].
Ecog a ia Dopple Colo . Rămâne o me odă accesibilă,
nein azi ă și ep oduc ibilă pen u mapa ea pe o an elo
și e alua ea pediculilo ascula i [25, 29]. În plani ica ea
p eope a o ie, Dopple -ul colo o e ă o ca ac e iza e
ana omică p ecisă a ețelelo ascula e, aju ând la alege ea
pediculului op im și la educe ea iscului de secționa e
acciden ală a aselo dominan e. Pos ope a o , ecog a ia
Dopple es e indispensabilă pen u de ec a ea p ecoce a
ombozelo sau a ocluziilo enoase, iind o me odă sigu ă,
epe abilă și lipsi ă de adiații ionizan e [29].
Angiog a ia CT (CTA) și Rezonanța Magne ică
Pe uzională (pMRI). Aces e me ode imagis ice idimen-
sionale o e ă o e alua e de alia ă a a bo izației ascula e
și a pe o an elo dominan e, iind deosebi de u ile în
plani ica ea econs ucțiilo complexe sau la pacien ele
cu ana omie a iabilă [29]. CTA pe mi e iden i ica ea
aiec elo ascula e cu o ezoluție excelen ă, în imp ce
pMRI aduce in o mații uncționale desp e luxul sanguin
și pe meabili a ea capila ă. Deși u iliza ea lo de u ină es e
limi a ă de cos și accesibili a e, aces e ins umen e de in
o mai impo an e în chi u gia pe sonaliza ă, o e ind o
bază solidă pen u selecția ehnicii chi u gicale și pen u
educe ea iscu ilo ischemice.
In eg a ea mul imodală a ehnologiilo pe uzionale.
Combinația din e ICG și NIRS, comple a ă de plani ica ea
p eope a o ie p in Dopple și CTA, o e ă o imagine
comple ă asup a pe uziei și mic oci culației [27]. Aceas ă
in eg a e mul imodală a condus la o educe e semni ica i ă a
complicațiilo cu ana e și la c eș e ea sigu anței chi u gicale,
ep ezen ând o e apă de anziție sp e chi u gia digi ală
augmen a ă de in eligență a i icială. În ii o , aces e
ehnologii o i p obabil comple a e de algo i mi de analiză
au oma ă a imaginii și modele p edic i e baza e pe în ăța e
au oma ă, capabile să es imeze iscul de nec oză înain e de
mani es ă ile clinice.
Aspec e ehnice și pe uzia complexului a eoloma-
melona
Menține ea pe uziei adec a e a complexului a eoloma-
melona ep ezin ă un obiec i ca dinal în chi u gia de
educe e mama ă, deoa ece comp omi e ea luxului sanguin
că e aceas ă egiune de e mină complicații se e e, p ecum
nec oza pa țială sau o ală, hipoes ezia și al e a ea es e ică
pe manen ă [30]. CAM es e ascula iza p in -o ețea
anas omo ică complexă, o ma ă din amu i ale a e elo
o acice in e ne, o acice la e ale și in e cos ale an e ioa e,
ca e se eunesc în -o plexi o mă boga ă suba eola ă [31].
Aceas ă edundanță ascula ă explică ela i a ezis ență a
CAM la ischemie, da și a iabili a ea ezul a elo în uncție
de ehnica chi u gicală u iliza ă.
Dis ibuția ascula ă și impo anța pe o an elo
o acice in e ne. A e a o acică in e nă joacă un ol
cen al în ascula izația supe ioa ă și medială a CAM,
ia pe o an ele sale de la ni elul spațiilo in e cos ale 2-4
cons i uie baza luxului a e ial în pediculul supe omedial
[31]. În schimb, amu ile a e ei o acice la e ale con ibuie
mai ales la alimen a ea polului in e io și la e al, iind
p edominan e în ehnicile cu pedicul in e io sau cen al
[32]. As el, alege ea co ec ă a pediculului depinde di ec
de înțelege ea dis ibuției pe o an elo dominan e și de
adap a ea disecției pen u a le conse a in eg al.
E alua ea in aope a o ie a pe uziei CAM. P og esele
ehnologice ecen e, în special angiog a ia cu e de de
indocianină (ICG) și ezonanța magne ică pe uzională
(DCE-MRI), au pe mis o e alua e obiec i ă a ci culației
CAM [33]. S udiile ealiza e de Wang și colab. au demons a
că DCE-MRI poa e cuan i ica cu acu a ețe luxul a e ial în
egiunea a eola ă și poa e iden i ica a iațiile de alimen a e
în uncție de mo ologia glandei și g osimea lamboului [34].
Aces e in o mații sun esențiale în plani ica ea p eope a o ie
a in e enției, mai ales la pacien ele cu mac omas ie se e ă,
unde dis anța CAM – pliu submama depășeș e 12-14 cm.
Conside ații in aope a o ii. Pen u a menține o pe uzie
op imă, disecția pediculului ebuie să ie a auma ică,
e i ând comp esia aselo pe o an e și ensiona ea excesi ă
a lamboului [32]. Es e ecomanda ă menține ea unei
g osimi de cel puțin 1,5-2 cm a pediculului pen u a asigu a
in eg i a ea plexului subde mic. În plus, u iliza ea soluțiilo
calde pen u i iga ea in aope a o ie a țesu ului con ibuie la
educe ea asospasmului, ia e i a ea hipo e miei gene ale
susține luxul capila .
Managemen ul ischemiei incipien e. În si uațiile în ca e
CAM p ezin ă semne p ecoce de ischemie – paloa e, ăci e
locală sau în â zie ea eumple ii capila e – se ecomandă
aplica ea opică de ni oglice ină 2%, oxigeno e apie
hipe ba ă și, dacă es e necesa , e izui ea pa țială a su u ii
pen u a elibe a ensiunea mecanică [35]. În cazu ile se e e,
u iliza ea lambou ilo de sal a e sau con e sia că e un
g e on libe de CAM ămân opțiuni de ul imă ins anță, deși
asocia e cu un impac es e ic conside abil.
Rolul ehnologiilo mode ne în p o eja ea CAM.
In eg a ea e aluă ii pe uzionale cu ICG și DCE-MRI în
algo i mul chi u gical a edus incidența nec ozei CAM de
la 5-8% la sub 2% în se ii ecen e [33-35]. În plus, analiza
idimensională a luxului ascula pe mi e adap a ea
aiec ului de disecție, alege ea dimensiunii pediculului și
p edicția iscului ischemic indi idualiza . As el, chi u gia
mode nă a sânului inde că e o abo da e biologic ghida ă, în
ca e decizia ope a o ie se bazează pe pa ame i obiec i i, și
nu doa pe expe iența izuală.
P og esele ecen e din chi u gia plas ică au os ma ca e
de in eg a ea e apiilo biologice și a ehnologiilo de
moni o iza e a pe uziei, ep ezen ând un pas semni ica i
înain e în op imiza ea ezul a elo pos ope a o ii. Te apia
cu oxigen hipe ba ic (HBOT) a os ecunoscu ă pen u
35
A a
Medica .N . 4 (97), 2025
e iciența sa în accele a ea indecă ii în condiții ischemice
și în educe ea nec ozei ma ginale la pacienții cu ac o i
de isc ascula . S udiile au demons a că aceas ă e apie
îmbună ățeș e oxigena ea țesu u ilo , a o izând o ecupe a e
mai bună în cazu i p ecum ulce ele diabe ice sau leziunile
ischemice [36].
Mai mul , combina ea HBOT cu al e modali ăți, cum a i
angiog a ia cu e de de indocianină (ICG), o e ă posibili a ea
de a op imiza e alua ea pe uziei și de a acili a in e enții
mai e icien e în pe ioada pos ope a o ie [36].
Complicații, P e enție și Managemen Pos ope a o
Succesul unei mamoplas ii de educe e depinde nu doa
de ehnica ope a o ie, ci și de modul în ca e sun p e eni e
și ges iona e complicațiile pos ope a o ii [30]. Aces ea po i
împă ți e în complicații p ecoce – ca e apa în p imele 7-10
zile după in e enție – și complicații a di e, ca e se dez ol ă
pe e men lung și po in luența semni ica i ezul a ul es e ic
inal. Incidența globală a complicațiilo a iază în e 10-
20%, iind de e mina ă de expe iența chi u gului, de s a ea
gene ală a pacien ei și de cali a ea îng iji ii pos ope a o ii
[31].
Complicații p ecoce. Cele mai ec en e complicații
imedia e includ hema omul, se omul și in ecția locală.
Hema omul apa e de obicei în p imele o e pos ope a o ,
ca u ma e a unei hemos aze incomple e, și poa e duce la
c eș e ea p esiunii in e s ițiale cu comp omi e ea pe uziei
CAM [30]. Managemen ul cons ă în d enajul p ecoce,
hemos ază a en ă și aplica ea de pansamen e comp esi e
uni o me. Se omul – acumula e de lichid se os în spațiul
mo – es e p e eni p in u iliza ea d enajelo aspi a i e și
p in limi a ea disecției excesi e a țesu u ilo .
In ecția pos ope a o ie, deși a ă (1-3%), poa e ag a a
ischemia locală și comp omi e indeca ea. Agenții pa ogeni
cel mai ec en implicați sun S aphylococcus au eus și
Pseudomonas ae uginosa [32]. P o ilaxia an ibio ică (ex.
ce azolin 1-2 g in a enos înain e de incizie) și espec a ea
igu oasă a egulilo de asepsie ămân măsu i esențiale.
În cazu ile de in ecție mani es ă, a amen ul cons ă în
an ibio e apie țin i ă, d enaj și pansamen e an isep ice locale.
Nec oza Complexului A eolomamelona . Nec oza
pa țială sau o ală a CAM ep ezin ă una din e cele mai
emu e complicații, a ând consecințe es e ice și uncționale
impo an e [33]. Fac o ii p edispozanți includ uma ul ac i ,
diabe ul necon ola , pediculii îngus ați sau p ea lungi,
hipo e mia in aope a o ie și ensiona ea excesi ă a su u ii.
Incidența apo a ă a iază în e 0,5% și 3%, în uncție de
ehnica chi u gicală u iliza ă [34]. În majo i a ea cazu ilo ,
ischemia es e anzi o ie și se a ează conse a o – p in
aplica ea de unguen e asodila a oa e, pansamen e umede
și oxigeno e apie hipe ba ă. În si uațiile se e e, poa e
i necesa ă e izia chi u gicală sau econs ucția CAM,
u ilizând g e e de mo-epide mice o i a uaj medical.
Dehiscențele și ulbu ă ile de cica iza e. Dehiscențele
apa cel mai ec en la in e secția cica icilo în T in e sa ,
unde ensiunea mecanică es e maximă. De obicei, aces ea
sun supe iciale și po i a a e conse a o , însă uneo i
e oluează că e de ec e ex inse dacă coexis ă in ecție sau
ischemie [31]. În aces e cazu i se ecomandă deb ida e
selec i ă, pansamen e hid oac i e și, la ne oie, închide e
secunda ă.
Tulbu ă ile de cica iza e – p ecum cica icile hipe o ice
sau cheloidele – sun mai ec en e la pacien ele ine e și la
cele cu o o ip închis. P o ilaxia include masaj cica icial,
oițe de silicon și, în cazu i pe sis en e, injecții in alezionale
cu co icos e oizi [35].
Complicații a di e. Pe e men lung, p incipalele
p obleme sun asime ia, ecu ența p ozei și pie de ea
sensibili ății CAM [33]. Asime ia poa e ezul a din indeca ea
inegală, a iațiile de olum ezidual sau di e ențele de
ehnică în e cele două pă ți. Recu ența p ozei („bo oming-
ou ”) es e asocia ă mai ales cu ehnica pediculului in e io
și poa e i edusă p in u iliza ea lambou ilo de mice
înc ucișa e și a su u ilo in e ne de susține e [34]. Pie de ea
sensibili ății CAM es e de egulă empo a ă, cu e eni ea
uncției senzo iale în 3-6 luni, da poa e de eni pe manen ă
dacă sun secționați ne ii in e cos ali an e io i în impul
disecției.
P e enția complicațiilo . P e enția începe din pe ioada
p eope a o ie p in op imiza ea s ă ii gene ale a pacien ei
– con olul glicemiei, enunța ea la uma cu minimum
4 săp ămâni înain e de in e enție și educe ea indicelui
de masă co po ală sub 30 [35]. În impul ope ației, sun
c uciale hemos aza igu oasă, e i a ea ischemiei p elungi e
a pediculului și menține ea empe a u ii co po ale.
Pos ope a o , moni o iza ea a en ă a CAM în p imele 48 de
o e, u mă i ea d enajului și e i a ea p esiunii mecanice pe
sân educ semni ica i iscul de complicații ascula e.
Managemen ul a macologic al iabili ății lambou ilo
Managemen ul a macologic es e esențial în con ex ul
chi u giei econs uc i e, a ând un ol c ucial în
educe ea inciden elo de nec oză și acili a ea ecupe ă ii
pos ope a o ii. Elabo a ea unui p o ocol a macologic
adec a implică o înțelege e p o undă a mecanismelo
iziopa ologice și necesi ă un managemen in eg a ca e să
izeze obține ea și menține ea unui lux sanguin op imal în
zonele a ec a e [37, 38].
P o ilaxia a macologică a ulbu ă ilo de pe uzie.
Con olul mic oci culației în pe ioada pe iope a o ie se
a a ă a i esențial. S udiile subliniază e iciența agențilo
an iplache a i, p ecum aspi ina (75-100 mg/zi), ca e
con ibuie la p e eni ea ombozei mic o ascula e, în special
în p imele zile pos ope a o ii. Adminis a ea hepa inei
cu g eu a e molecula ă mică (HBPM) es e, de asemenea,
ecomanda ă paciențilo cu isc c escu de omboză, deși
u iliza ea excesi ă poa e comp omi e hemos aza locală [37].
În plus, asodila a oa ele, cum a i pen oxi ilina (400 mg
de două o i pe zi) și u iliza ea ni oglice inei opice (2%),
au os documen a e ca a ând un impac pozi i asup a
pe uziei capila e p in îmbună ăți ea luxului sanguin.
An ioxidanții, inclusi i amina C (1 g/zi) și i amina E (400
UI/zi), o e ă p o ecție endo elială și educ s esul oxida i
asocia ischemiei, a ând as el un ol adju an impo an în
p o ilaxia ischemiei.
T a amen ul medicamen os al ischemiei ins ala e.
În p ezența semnelo de ischemie, cum a i paloa ea și
cianoza, in e ențiile e apeu ice ebuie aplica e p omp .
36 A a
Medica
.
N . 4 (97), 2025
Te apia cu oxigen hipe ba ic (HBOT) a demons a e iciență
în amelio a ea oxigenă ii isula e și educe ea nec ozei în
lambou ile comp omise, s imulând angiogeneza și modulând
in lamația locală [39]. Adminis ația de an icoagulan e
selec i e, cum a i enoxapa ina, es e indica ă în cazu ile
cu suspiciune de omboză mic o ascula ă, da necesi ă o
moni o iza e a en ă a iscu ilo de sânge a e [40]. Local,
e apia an ispas ică ca e implică aplica ea de papa e ină sau
lidocaină dilua ă poa e con ibui la educe ea asospasmului
pos ope a o , ia supo ul me abolic p in suplimen e de
i amine din complexul B es e esențial pen u menține ea
sensibili ății și egene ă ii ne oase pe i e ice.
Supo adju an și moni o iza e pos ope a o ie.
Moni o iza ea a en ă a lamboului în p imele 48-72 de o e
es e c ucială. Aplica ea de comp ese calde și menține ea unei
empe a u i ambien ale adec a e po p e eni asospasmul.
De asemenea, e i a ea p esiunilo ex e ne, cum a i su ienele
comp esi e, es e impo an ă în aceas ă pe ioadă. În plus,
e alua ea în imp eal a pe uziei p in ehnici de imagine
a ansa e, cum a i luo escența, poa e aju a la diagnos ica ea
și in e enția apidă în cazu ile de comp omis ascula [41].
O abo da e in eg a ă, combinând a amen ul a macologic
cu e apii biologice și moni o iza ea con inuă a pe uziei,
a educe semni ica i incidența complicațiilo se e e și a
îmbună ăți a a de sup a iețui e a țesu u ilo a ec a e.
Discuții
Analiza li e a u ii de speciali a e publica e în e 2019
și 2025 e idențiază o e oluție semni ica i ă a ehnicilo
de educe e mama ă, cu accen pe op imiza ea iabili ății
lambou ilo și pe educe ea complicațiilo ischemice. S udiile
compa a i e au a ă a că alege ea pediculului, pe uzia CAM
și managemen ul pe iope a o au un impac di ec asup a
sigu anței p ocedu ii și sa is acției pacien elo [19-23].
Viabili a ea lambou ilo și alege ea pediculului.
Pediculul supe omedial s-a do edi a i cel mai sigu în
cazu ile de educe e ma e sau gigan omas ie, o e ind o
ascula izație cons an ă p in pe o an ele a e ei o acice
in e ne și o a ă scăzu ă de nec oză CAM (<2%) [22, 23]. În
schimb, pediculul in e io , deși con e ă o bună p oiecție și
olum al polului in e io , es e mai p edispus la enomenul de
bo oming-ou și la edem pos ope a o pe sis en [21].
În p ac ica mode nă, endința es e de a u iliza
pediculul supe omedial modi ica sau pediculii compuși
(supe omedial–cen al), ca e combină a an ajele pe uziei
sigu e cu libe a ea es e ică în epoziționa ea a eolei [23, 24].
Me ode mode ne de e alua e pe uzională. In odu-
ce ea angiog a iei cu e de de indocianină (ICG) a pe mis
cuan i ica ea obiec i ă a luxului sanguin in aope a o și
iden i ica ea zonelo de hipope uzie ca e nu sun izibile
clinic [25-27]. De exemplu, s udiul lui Wang și colab. (2023)
a demons a că u iliza ea DCE-MRI și a ICG angiog a iei
a edus incidența nec ozei CAM de la 5,4% la 1,8%,
con i mând supe io i a ea aces o me ode ață de e alua ea
izuală adițională [34].
Ecog a ia Dopple colo și spec oscopia în in a oșu
ap opia (NIRS) comple ează a senalul ehnologic, o e ind
o e alua e non-in azi ă și epe abilă a luxului a e ial și a
sa u ației isula e de oxigen [25, 29].
Complicații și ac o i de isc. Analiza complicațiilo
apo a e în li e a u ă a a ă că a ele globale ale complicațiilo
majo e a iază în e 10-20%, iind in luența e de
como bidi ăți (diabe , obezi a e, uma ) și de ca ac e is icile
țesu ului mama [30-32].
Cea mai ec en ă complicație es e dehiscența ma ginală
(6-8%), u ma ă de se om (4-6%) și in ecție (2-4%) [31,
32]. Nec oza pa țială a CAM apa e a (0,5-3%), da a e
consecințe es e ice impo an e, necesi ând a amen p omp
[33, 34].
În cazu ile cu isc c escu , adop a ea ehnicilo cu
pedicul supe omedial sau cen al și u iliza ea ehnologiilo
de moni o iza e pe uzională au edus conside abil incidența
aces o complicații.
S a egii adju an e și ehnologii eme gen e. Te apia
cu oxigen hipe ba ic (HBOT) a demons a o c eș e e
semni ica i ă a densi ății capila e și o educe e a nec ozei
ma ginale la pacien ele cu ac o i de isc ascula [36].
Managemen ul a macologic al iabili ății lambou ilo
ep ezin ă o componen ă undamen ală a a amen ului
pos ope a o , necesi ând o abo da e mul idimensională ca e
să in eg eze p o ilaxia, a amen ul ischemiei și moni o iza ea
a en ă a s ă ii pacien ului.
Un domeniu eme gen es e in eg a ea in eligenței
a i iciale (IA) în analiza imaginilo ICG. Algo i mii de
în ăța e au oma ă po an icipa zonele hipope uza e înain e
de mani es a ea clinică, pe mițând ajus ă i in aope a o ii
în imp eal și o p e enție p oac i ă a nec ozei [42]. As el,
chi u gia mama ă econs uc i ă se înd eap ă că e o e apă
p edic i ă și pe sonaliza ă, baza ă pe da e obiec i e.
Co ela ea ezul a elo es e ice și uncționale. Pe
lângă pa ame ii clinici, li e a u a ecen ă subliniază
impo anța e aluă ii sa is acției pacien elo . S udiile baza e
pe ches iona e ip BREAST-Q au demons a o c eș e e a
sa is acției gene ale cu 80-90% după mamoplas ie, cu o
îmbună ăți e semni ica i ă a cali ății ieții, a pos u ii și a
con o ului psihologic [19, 23].
Rezul a ele uncționale se co elează di ec cu pe uzia
op imă a CAM și cu in eg i a ea sensibili ății mamelona e.
Tehnicile ca e mențin ne ii in e cos ali an e io i o e ă o
ecupe a e senzo ială comple ă în 3-6 luni, con i mând
impo anța conse ă ii neu o ascula e [34].
Sin eză și di ecții ii oa e. Rezul a ele analiza e con e g
sp e concluzia că iabili a ea lambou ilo și sigu anța CAM
depind de o combinație în e selecția co ec ă a pediculului
[19-24], u iliza ea ehnologiilo de e alua e pe uzională
[25-29] și implemen a ea e apiilo biologice adju an e [36,
43].
Di ecțiile ii oa e în chi u gia de educe e mama ă
izează in eg a ea in eligenței a i iciale în analiza imagis ică
și u iliza ea combina ă a me odelo mul imodale (ICG, NIRS
și Dopple ) pen u o moni o iza e mai p ecisă a pe uziei [42].
De asemenea, dez ol a ea bioma e ialelo p oangiogenice și
a s a egiilo egene a i e pe sonaliza e p omi e o educe e
semni ica i ă a complicațiilo ischemice și o îmbună ăți e a
indecă ii pos ope a o ii [36, 43].
37
A a
Medica .N . 4 (97), 2025
Concluzii
• De e minan ul cen al al sigu anței mamoplas iei de
educe e es e iabili a ea lambou ilo . Rezul a ul es e ic
și uncțional depinde de menține ea pe uziei CAM și
de p o eja ea ețelei neu o ascula e. Aces obiec i es e
condiționa de selecția pediculului, ehnica de disecție și
con olul ac o ilo de isc ai pacien ei.
• Pediculul supe omedial ep ezin ă opțiunea cu cea
mai bună balanță în e pe uzie și es e ică în educe ile
ma i/gigan omas ie, cu a ă mai mică de nec oză a CAM
compa a i cu pediculul in e io . Pediculii supe io și cen al
ămân u ili în glande mici-mode a e și p oză edusă, când
p io i a ea es e con u ul și cica icea minimală. Alege ea
ebuie indi idualiza ă după mo ologie, dis anța CAM –
pliu submama și obiec i ele pacien ei.
• E alua ea pe uziei ghida ă imagis ic a de eni s an-
da dul de îng iji e. In eg a ea ICG in aope a o , NIRS
și Dopple (complemen a CTA/MRI în cazu i selec a e)
educe deciziile baza e exclusi pe ap ecie e izuală, scade
complicațiile ischemice și c eș e p edic ibili a ea ezul a elo .
Adop a ea unei s a egii mul imodale es e asocia ă cu o a ă
mai mică de e izii.
• Complicațiile po i diminua e p in -un p o ocol
pe iope a o s uc u a . P o ilaxia începe cu op imiza ea
p eope a o ie ( enunța e la uma , con ol glicemic,
managemen ponde al), con inuă in aope a o (hemos ază
igu oasă, pedicul cu g osime adec a ă, e i a ea hipo e miei
și a ensiunii excesi e) și se încheie cu moni o iza e impu ie
și in e enție p omp ă pen u ischemie/dehiscență/in ecție.
• Managemen ul a macologic a e ol adju an , nu
subs i u i . An iplache a ele în doze mici și HBPM la
pacien e cu isc ombo ic, asodila a oa ele/ opicele (de
ex., ni oglice ină) și supo ul an ioxidan po îmbună ăți
mic oci culația în con ex e selec a e; o uși, ele comple ează
— nu înlocuiesc — măsu ile chi u gicale și moni o iza ea
pe uziei.
• Tehnologiile eme gen e accele ează anziția că e
chi u gie pe sonaliza ă. Analiza can i a i ă a luxului și
ins umen ele asis a e de IA în in e p e a ea ICG/NIRS
p omi iden i ica ea p ecoce a zonelo cu isc ischemic
și ghida ea co ecțiilo in aope a o ii, cu po ențial de a
s anda diza deciziile și de a educe a iabili a ea in e -
ope a o .
În sin eză, mamoplas ia de educe e e icien ă și sigu ă
ezul ă din con e gența a ei piloni: selecția co ec ă a
pediculului, imagis ică pe uzională in aope a o ie și
îng iji e pe iope a o ie s anda diza ă, cu supo a macologic
judicios. Implemen a ea consec en ă a aces o p incipii
c eș e sigu anța, scade complicațiile ischemice și susține
ezul a e es e ice s abile pe e men lung.
Bibliog a ie
1. Bus os SS, Molina V, Ku uoglu D, e al. In e io pedicle b eas educ ion and long nipple- o-in amamma y old dis ance: How long is sa e?. J Plas
Recons Aes he Su g. 2021;74(3):495-503. doi:10.1016/j.bjps.2020.08.123
2. Chung JH, Hwang YJ, Jung SP, Pa k SH, Yoon ES. Immedia e Recons uc ion o La ge P o ic B eas s ollowing Ve ical Reduc ion Pa e n Nipple-Spa ing
Mas ec omy. J B eas Cance . 2021;24(3):289-300. doi:10.4048/jbc.2021.24.e26
3. Mohammed AE, Abdelmegeed SM, Ali OS. Imp o ing he aes he ic ou come o he supe omedial pedicle in wise-pa e n b eas educ ion using a
suspension “hammock” lap echnique. The Egyp ian Jou nal o Plas ic and Recons uc i e Su ge y. 2024;48(1):49-55. doi:10.21608/ejp s.2024.336321
4. Klinge M, Klinge F, Maione L, e al. Supe io Pedicle B eas Reduc ion wi h P e igu a ion o Final Shape: A 10-yea Re ospec i e S udy. Plas Recons
Su g Glob Open. 2020;8(12):e3242. doi:10.1097/GOX.0000000000003242
5. Cunning JR, Mooke jee VG, Alpe DP, e al. How Does Reduc ion Mammaplas y Su gical Technique Impac Clinical, Aes he ic, and Pa ien -Repo ed
Ou comes?: A Compa ison o he Supe omedial and In e io Pedicle Techniques. Ann Plas Su g. 2023;91(1):28-35. doi:10.1097/SAP.0000000000003610
6. Saido M. Co ela ion o side e ec s de elopmen wi h used ope a i e echnique soon a e educ ion mammoplas y. Ves n Su GU Medi sina.
2024;17(3):21-25. doi:10.35.266/2949-3447-2024-3-3.
7. Ribei o LM, Mei eles RP, B i o IM, e al. Impac o Body Mass Index, Age and Tobacco Use on he Ou comes o Immedia e B eas Recons uc ion wi h
Implan s and Acellula De mal Ma ix. Indian J Plas Su g. 2021;54(3):350-357. doi:10.1055/s-0041-1735422
8. Ramí ez MF, Nahabedian MY, San os HM, e al. In aope a i e Fluo escence Imaging o Iden i y and P ese e he Fi h An e io In e cos al Senso y
Ne es du ing In e io Pedicle Reduc ion Mammoplas y. Plas Recons Su g Glob Open. 2024;12(3):e5699. doi:10.1097/GOX.0000000000005699
9. Schwaige K, Wei gasse L, Mah ho e M, e al. Age and O e weigh A e No Con aindica ions o a B eas Recons uc ion wi h a TMG-Flap-A Risk and
Complica ion Analysis o a Re ospec i e Double Cen e S udy Including 300 Pa ien s. J Clin Med. 2021;10(5):926. doi:10.3390/jcm10050926
10. Yang JJ, Liang Y, Wang XH, e al. P edic ion o ascula complica ions in ee lap econs uc ion wi h machine lea ning. Am J T ansl Res. 2024;16(3):817-
828. Published 2024 Ma 15. doi:10.62347/ZXJV8062
11. Na a CM, Ma ineau J, Dong ETC, Zinne G, O anges CM. The Impac o P eope a i e Radio he apy and Chemo he apy on Au ologous B eas
Recons uc ion Ou comes-A Re ospec i e Single-Cen e S udy. Cance s (Basel). 2025;17(3):512. doi:10.3390/cance s17030512
12. Tei le NA, Dohe y CJ, Adams MR, e al. Risks o Au ologous Abdominal F ee Flap B eas Recons uc ion in Pa ien s Wi h Ele a ed Body Mass Index. Plas
Recons Su g Glob Open. 2025;13(1):e6457. doi:10.1097/GOX.0000000000006457
13. Kalma CL, D ole BC, Kassis S, Thaye WP, Higdon KK, Pe dikis G. B eas Recons uc ion F ee Flap Failu e: Does Pla ele Coun Ma e ?. Ann Plas Su g.
2022;89(5):523-528. doi:10.1097/SAP.0000000000003269
14. Pekcan A, Roohani I, S onebu ne J, e al. Compa ison o Pos ope a i e Complica ions in Pa ien s Unde going Limb Sal age Recons uc i e Su ge y Based
on Es ima ed P e alence o P eexis ing Pe iphe al A e ial Disease. Ann Plas Su g. 2024;92(3):320-326. doi:10.1097/SAP.0000000000003732
38 A a
Medica
.
N . 4 (97), 2025
15. Ma he TL, Tobin C, Tillman R, Do en E, LoGiudice J, Adamson K. Abdominally based ee lap b eas econs uc ion in he se e ely obese popula ion: Is i
sa e?. Mic osu ge y. 2023;43(5):483-489. doi:10.1002/mic .31025
16. Lese I, Biede mann R, Cons an inescu M, G obbelaa AO, Ola iu R. P edic ing isk ac o s ha lead o ee lap ailu e and ascula comp omise: A single
uni expe ience wi h 565 ee issue ans e s. J Plas Recons Aes he Su g. 2021;74(3):512-522. doi:10.1016/j.bjps.2020.08.126
17. S e ens MN, F eeman MH, Shinn JR, e al. P eope a i e P edic o s o F ee Flap Failu e. O ola yngol Head Neck Su g. 2023;168(2):180-187.
doi:10.1177/01945998221091908
18. Si umo ang R, Dian i Y, Za asade L, Shah D, Shah I, Swamina han V. Analysis o como bid ac o s in luencing ee lap iabili y in mic osu gical
econs uc ion. Biomol Heal h Sci J. 2025;8(1):54-58.
19. Kamel A, Tawdy A, Tohamy A, Kanda i Q, Sha a A. Supe omedial pedicle e sus in e io pedicle in b eas educ ion su ge ies. Egyp J Plas Recons Su g.
2019;43(2):255-260. doi:10.21608/ejp s.2019.65084
20. E can A. Feasibili y and Sa e y o Supe omedial Pedicle o B eas Reduc ion in Ge ia ic Pa ien s. Aes he ic Plas Su g. 2024;48(19):3847-3854.
doi:10.1007/s00266-024-03859-9
21. Fa ouk A, Zidan A, Mohamed AG. La e al Wings Suspension Technique o Imp o ing he Resul s o In e io -Pedicle B eas Reduc ion in Pa ien s
A ending Main Uni e si y Hospi al o Alexand ia, Egyp . Egyp J Plas Recons Su g. 2020;43(3):453-462. doi:10.21608/ejp s.2020.68191
22. Boudi S, Alhassanieh A. Two c ossed de mal laps o p e en ion o bo oming ou a e b eas educ ion. Mod Plas Su g. 2021;11(04):71-78.
doi:10.4236/mps.2021.114009
23. Gazza K, Kamel I, Nagy E, e . al. S udy o di e en he apeu ic agen s o he p e en ion o ischemia epe usion inju y in ee skin lap. Egyp J Plas
Recons Su g. 2019;43(1):93-100. doi:10.21608/ejp s.2019.65164
24. Ka adag EC, Yaza S, Al inkaya A, Bengu FB. Sal age local asciocu aneous lap o T-junc ion issue de ec in in e ed T-sca educ ion mammoplas y.
Nige J Clin P ac . 2019;22(9):1304-1306. doi:10.4103/njcp.njcp_170_19
25. Ludolph I, Ho ch RE, A kudas A, Schmi z M. Enhancing Sa e y in Recons uc i e Mic osu ge y Using In aope a i e Indocyanine G een Angiog aphy. F on
Su g. 2019;6:39. doi:10.3389/ su g.2019.00039
26. Han T, Sun B, Wang W, Cui J, Shen W. The Role o ICG Angiog aphy in Decision Making Abou Skin-Spa ing in Pedia ic Acu e T auma. F on Pedia .
2022;10:851270. doi:10.3389/ ped.2022.851270
27. Pa meshwa N, Sul an SM, Kim EA, Pipe ML. A Sys ema ic Re iew o he U ili y o Indocyanine Angiog aphy in Au ologous B eas Recons uc ion. Ann
Plas Su g. 2021;86(5):601-606. doi:10.1097/SAP.0000000000002576
28. Mon o ano L, Bo des SJ, Sa mien o Cobos M, Ga cia Lopez EA, Medina M. Use o Indocyanine G een Angiog aphy o Real-Time Assessmen o a
S e nocleidomas oid Muscle Flap Du ing Complex Facial Recons uc ion. Cu eus. 2021;13(3):e13970. doi:10.7759/cu eus.13970
29. Sjøbe g T, Me ce JB, Weum S, de Wee d L. The Value o Dynamic In a ed The mog aphy in Pedicled Tho acodo sal A e y Pe o a o Flap Su ge y. Plas
Recons Su g Glob Open. 2020;8(7):e2799. doi:10.1097/GOX.0000000000002799
30. Adams WP J , Mallucci P. B eas augmen a ion. Plas Recons Su g. 2012;130(4):597e-611e. doi:10.1097/PRS.0b013e318262 607
31. Mo an e L, El Hajj H, Delecou C, e al. Supe io Hemimas ec omy wi h In e io Pedicle Nipple-Bea ing Flap: A Fi e-S ep Su gical Technique. Plas
Recons Su g. 2022;149(1):13e-17e. doi:10.1097/PRS.0000000000008696
32. Cuccolo NG, T an DL, Boyd CJ, Shah AR, Ge onemus RG, Chiu ES. S a egies o P e en ion and Managemen o Pos ope a i e Wounds and Sca s Following
Mic osu gical B eas Recons uc ion: An E idence-Based Re iew. Ad Skin Wound Ca e. 2025;38(3):125-131. doi:10.1097/ASW.0000000000000282
33. Maxwell GP, B own MH, Hedén P, Luan J, Munhoz AM, Ca e M. Delphi Consensus Recommenda ions: In aope a i e Technique and Pos ope a i e
Managemen o Pa ien s wi h Na elle 410 Implan s. Plas Recons Su g Glob Open. 2015;3(11):e557. doi:10.1097/GOX.0000000000000388
34. Sha ma S, Dhakad A. Choosing he igh pedicle o educ ion mammoplas y: balancing ascula i y and aes he ics. In J Aes he Plas Su g.
2025;1(2):131-139. doi:10.1177/30499240251344018
35. Wang D, Xiong S, Ai T, e al. The Use o DCE-MRI o E alua e he Blood Supply o he Nipple-A eola Complex: A S udy in 245 Asian Women. Aes he Su g J.
2021;41(6):NP346-NP354. doi:10.1093/asj/sjaa406
36. Mohammad A, Saha S, Escandón JM. Hype ba ic Oxygen The apy in Managemen o Diabe ic Foo Ulce s: Indocyanine G een Angiog aphy May
Be Used as a Bioma ke o Analyze Pe usion and P edic Response o T ea men . Plas Recons Su g. 2022;149(2):346e-347e. doi:10.1097/
PRS.0000000000008758
37. Swieka owski KR, Woods DE, Wang EB, e al. Op imizing Pos ope a i e An icoagula ion Regimen o Imp o e Lowe Ex emi y F ee Flap Ou comes. J
Recons Mic osu g. Published online May 22, 2025. doi:10.1055/a-2555-2252
38. Bishop JL, Vasude M, Ga cia N, e al. E ec o Pe iope a i e An i h ombo ics on Head and Neck Mic o ascula F ee Flap Su i al A e Anas omo ic
Re ision. O ola yngol Head Neck Su g. 2023;168(6):1353-1361. doi:10.1002/ohn.295
39. Shah R, Sosnowski K, Habeeb A, Smee on B, Mala a CM. Deep in e io epigas ic pe o a o lap b eas econs uc ion in pa ien s wi h Raynaud's disease:
a case se ies and li e a u e e iew. J Su g Case Rep. 2025;2025(7): ja 535. doi:10.1093/jsc / ja 535
40. I anpou M, Khoda ahmi A, Beigi M, Aza i O, Shah okh Shah aki S. E ec s o Bo ulinum Toxin Type A on he Axial Skin Flap Su i al. Wo ld J Plas Su g.
2022;11(1):30-37. doi:10.52547/wjps.11.1.30
41. Pa ial T, Kau A, Mi al R. Use o in a ope a i e luo escein dye o p edic ion o lap iabili y. Pol P zegl Chi . 2022;95(4):1-5.
doi:10.5604/01.3001.0016.0662
42. Boland PA, Ha dy NP, Moynihan A, e al. In aope a i e nea in a ed unc ional imaging o ec al cance using a i icial in elligence me hods - now and
39
A a
Medica .N . 4 (97), 2025
nea u u e s a e o he a . Eu J Nucl Med Mol Imaging. 2024;51(10):3135-3148. doi:10.1007/s00259-024-06731-9
43. Lei X, Cheng L, Yang Y, e al. Co-adminis a ion o pla ele - ich plasma and small in es inal submucosa is mo e bene icial han hei indi idual use in
p omo ing acu e skin wound healing. Bu ns T auma. 2021;9: kab033. doi:10.1093/bu ns / kab033
Recepționa – 01.11.2025, accep a pen u publica e – 10.11.2025
Au o co esponden : Oleg Conțu, e-mail: oleg.c[email p o ec ed]
Decla ația de con lic de in e ese: Au o ii decla ă lipsa con lic ului de in e ese.
Decla ația de inanța e: Au o ii decla ă lipsa de inanța e.
Ci a e: Conțu O, Conțu G, Guțu A. Mamoplas ia de educe e: iabili a ea lambou ilo , ehnici chi u gicale și managemen ul
complicațiilo [Reduc ion mammaplas y: lap iabili y, su gical echniques and complica ion managemen ]. A a Medica.
2025;97(4):31-39.
