Wojciech Smoczyński. „Laringalų teorija ir lietuvių kalba“

Recenzijos Wosciecu SmoczyNski Laringaly teorija ir lietuviy kalba Autorizuotas vertimas i§ lenky kalbos rankra8¢io IS verté Vestava Crzak-Proxadsva, Diana SiLelkarre Mokshiniai redaktoriai Diana Seikarre, Axe Houvoer Vilnius: Institutul de Limbă Lituaniană, 2006, 292 pp. ISBN 978-9955-704-17-1, ISSN 1822-3257 (Bibliotheca Salensis, în 3) fluxul cercetărilor sociologice ale lingviștilor lituanieni și al studiilor vibrațiilor sunetelor dialectale, editura Institutului de Limbă i8 Lituaniană a publicat traducerea manuscrisului În prezent Cartea celui mai renumit comparatist baltist polonez. După cum spune curatorul cărții, prof. habil. dr. Axel’is Holvoet’as, „comparatistul baltist din ir Cracovia Wojciechas Smoczynskis aplică deja de câteva decenii cu succes noul model de reconstrucție laringală la cercetarea istoriei limbilor baltice“ (p. 9). ylvade* (p. 13tt) toate (deși nu a fost învățat) ar putem studia însăși teoria laringalelor, ir aplicarea metodelor, structurile derivate, străduindu-ne să înțelegem marile idei ale noastre, ale altora mai arhaice. ir trăsături lingvistice distinctive, diferențiale. Rezumatul este prezentat solid la sfârșitul capitolului (p. 15-18). Su autorul al cărui profesor la Universitatea din Cracovia a fost marele lingvist J. Kurytowicz, în chestiuni teoretice nu prea ai cum să-l ir contrazici, poți — doar să te minunezi de profunzimea gândirii și de multitudinea faptelor din diverse domenii ale lituanisticii i8 Surse (LKZ, LKZ moksliniy K, Jurnale, ir p. ). Ar trebui doar să atragem atenția j asupra câtorva date din limba lituaniană, jo asupra unei ar forme, a unei semnificații sau a unei completări oarecare. Trebuie început de la forma veche. minzd (p. 60), adică o formă dialectală din vremea lui K. Donelaiéio: m’ezit Zvr, (K. Nu Donel), m’ef.dzit Krrv, Saux, Krs, Varn mezil, ~ aukSt. myZt; ji răspândiir tă în lb. lit. în limba vorbită; păcat că nu este indicat de unde a iS fost preluată forma citată, am completa în corecturile LKZ, dacă vom avea vreodată publicat întregul fond lexical al poporului. Cuvântul Zmond are 3 accentuări Cuvântul, %ména (p. 69) doar bitty Cazul vocativ. Verbul ardyti se pronunță în toată lituaniana (cf. 'LKZ, 239, ?LKZ, de 294-295, aceea forma drdyti (p. 99, 105, 191) este o formă neașteptată, surprinzătoare. Forma derivată apyusris trebuie corectată (p. 99, 101) - Forma atestată apéu.sr’is ~ apyiisris (1) ausros pradzia‘, apyiiriais adv. despre zori‘ ‘LKZ, (și 184 apyasriu), *LKZ, cf. 230; ir menționată de autorul cărții Zodj ira (p. 93, 101). Multe reflecții suscită formele “gertl, *kelil, *lemil, *perit (din pefti, ne i8 pérti tai — 141 Recenziei i se răspândește o formă cu totul nouă), tremu, vemil, stumi, deoarece asemenea forme se rostesc și acum într-o mare parte a regiunii Žemaičiai. Așadar, Gia este un fel de fenomen de feedback. Se pare că, de la formele inițiale geri, lemii, tremii (p. 102–103), s-a revenit (?) din nou la geril, lemi, tremii, pleti, stumii (dar această formă stwmi există și în dialectele aukštaițiene sudice Drsk, Rtn ș.a.), cf. de asemenea forma larg răspândită m’énto /m’efi.ta ~ mentit. Iată care sunt ciclurile de schimbare ale formelor dialectale. În dialectele žemaițiene și în cele aukštaițiene sudice (dzūkiene) se repetă de asemenea lejil, glejii (p. 104), riedu (p. 104) Žem. există accentul circumflex retras, r7td, r’idd Kr’, Ketv ș.a., ca și Slava menționat de autor. Poate că autorului i-ar fi interesant verbul žemaițian tuméti, tima „a se îngroșa” în locul formei aut. tunéti (p. 108); poate că aici este vorba de o asimilare? (există și cumé „puterea îngroșării- ”, tmis /tomds rt. t.). Kazkodél uZmirSta senesné, rodos, forma pét’is ~ petis, péti's ~ petiés, instr. sing. peti ~ petim (Z. Kr, Uzv, Pvn și în alte locuri) (este explicată doar forma nouă petys, p. 109). ampalas (< afitpalas) —p. 110, 112 conform lui P. Jonikas (dialectul din Pagramantė) este o formă a stilului vorbirii cotidiene, în graiuri există dntpalas Per, dnépalas Py. Lituană. Sard „se grăbește, nenorocire‘ (p. 114) — este folosit mai des Sora (Siiord, Suoriit’i „a munci din greu‘ Krs, Krk, Suordut- ’e Ti, „a se grăbi foarte tare‘ = Sortioti. Lituaniana béda (b%edd Z.), letona béda (p. 116); se pune la îndoială aplicarea formulei “b'eh,d®. Ar Aici nu există ¢: ir relația slavă jat’ (6) ca sénys, mésd și altele ir Cuvinte (compară K. Biga, Rinktiniai rastai, 1959, t. II, p. 554-555; J. Baléikonis, Rinktiniai raStai, t. I, p. 383). Cuvântul yla, letonă ilens, este considerat baltic (p. 119, notă de subsol). Ar fi necesară o afirmație fermă și întemeiată (compară LKEZ al lui Fraenkel, p. 183, cu întreaga bibliografie). În graiurile vestice žemaițiene se pronunță bruot’eré.l’is (sună bruot’eré.l’is) „frățior”, iar broterélis este doar o formă foarte literaturizair tă din dicționare și culegeri de folclor (p. 122). Accentul lui ir stétis, cu tema în -i, este îndoielnic (p. 128, 132, 138). De asemenea, nu este cunoscut nici DP patégus; kaip surikus, Sviésus ir kt. bidvardZiy gali biti senoviskas kir¢iavimas, neZinia tiktai kokia tuolaik buvo priegaidé. Tas pats pasakytina dél vétis, ir votj (p. 122, 132), ziitis, -ies (p. 162) = itis, -iés (4). Tiktai vieny Zemaiziy yra mylas, -d, tai bendrybé su latviais, kurSiais ar priisais (p. 148). Kur vartojamas veiksmaZodis pyti, esamojo laiko forma visur yra pyna, 0 pyja sukurta pagal LKZ redagavimo nuostata (p. 148). Seniai Zinoma, kad Grâu de iarnă, parțial La žemaiți sunt pere (4) ar pere (2) - 142 Recenzii LKK, vol., 8 1966, p. 166-167; LKŽ, este 847, scris piiras (4) NZ (a scris acolo profesorul din Salantai A. Salys, am avut ocazia să vorbesc 1969 cu el în ani). În această carte sunt doar limite. 1958-1968 în anul vizitei de ieri în Žemaičiai, culegând material pentru LKA ir privind curentele, notatSă Rădăcina pur- (substantiv cu accentuare de tip 4) în Rišne, Šatige, Kintuose, Plikiuose, Veiviržėnuose, Švėkšnoje, Endriejave, în alte locuri ir (acum Kuliij cele patru cercetătoare ale dialectului care au studiat graiul au auzit forma ptira: (poate fi zdrobită cu un su măsurător de cereale?). K. Biigos În indexul scrierilor selectate (p. 157), într-un singur cuib ir există ptiras (II t. Pp. 652, se scrie ,,măsură”) ir Rădăcina pur- (II t. 388 — puras, purai ,,; Winterweizen“ Ais, Ky, Sunt; 527 p. - parat ir Jn ir t. t.). Tas piirai În acest caz, este o negație cu totul ir neaștepti8 ată, nu se știe de unde preluată. 1964 în anii respectivi am avut ocazia să particip la discuții în apropiere de Švėkšna ir Judrėnai, unde agronomii pur și simplu plesneau de râs i8 ,,prostii create de bătrâni“, cum spuneau ei, de aceea s-a evitat to folosirea cuvântului, nici în textele dialectale din Švėkšna“ nu 2005 jo este (0 consemnat de autor în satele Bidviečiai și Tvaškučiai am mai avut ocazia să aud, Jaunius l-a consemnat la Kvėdarna, 0 autorii I volumului LKA nu l-au jo inclus). K. Baga a comparat parus ir su cu formele latviene par’i, 0 to tomo p. 713 purai, pirrai sunt forme denaturate ale cuvintelor din limba lituaniană din listă. LKA indică: 167 cel mai frecvent puras, pirai, mai rar purai; doar în două ir locuri ptirai (în Skliaiistė și ir în Zidikai s-ar fi putut auzi cuvântul pe ir cale de dispariție). Mai ir există și alți purrai ‘pilliai’ is LKZ, 946 — J. I8 în comparație, sensul figurat al cuvântului stabilit ca fiind folosit frecvent, cf. precum piirai drimb (deja ,pilliai‘), 0 Dirsés birst piirais Vs — nu, în o întreaga Zemaitiu % Zeméj, net piu, putrais ausy if koSe kapsté Krs, pitrais Ziniy bobos nesio(ja) Us ir t. t. (Dabar savo lietuviy kalbos etimologiniame Zodyne susizgribes iStaisé, nebeskelbé abiem atvejais. AGiti Dievui.) Ty paciy Formelele reflexivă a verbelor la timpul prezent din dialectul Samogitian este nesys, pletys, kemsys -y-, despre aceasta chiar am citit într-o publicație islandeză, de aceea vreau să aflu cum se potrivește cu h,nekeh,i > nes-i?, p. 165. Autorul cărții este interesat de forma bitty raplés Ron, Sv ir etc. (LKZ,, 177) alături de prisy raples (p. 178). Se pare că -riauir -rauvariantai daugiausia yra În dialectul ir Žemaičių acestea pot fi grauzgri- / auz, raukti / riaukti, drazé / di ir multe altele datorită *riau rau, > *rid > ra > ro, *riu > ru ir etc. Verbul vadyti, vado, vadé este al aukštaiților sudici Cuvânt, ir * este inutilga (p. 185). Ar mai trebui amintit câte ceva. Chirurgia cuvântului: Salnd, Sdlnq (p. 195) = Numele lui Sand, (4); Salng (p. 184) = névesa sub. (1) ar n’évea verb. iltis, -iés (p. 214) = iltis, -ies audra (1); (i8 dudra) 2. (p. 186) a apărut chiar recent, po 1930 metuy, potrivit concepției lituanienilor, schimbarea locului accentulir ui în cuvintele învățate recent (K. Baga, Rinktiniai rastai, Ul, t. la sfârșit p. 785). 143 Recenzii Cât de mult a surprins forma singurului cuvânt kaind din carte. În locul polonezului ir klebonijy Cienia, aceeași cienia a moșierilosu r, introdusă de funcționarii țariști, intelectu19 alii lituanieni, amž. ir 20 ami. chiar de la început au găsit în dialectul žemaițian Zodj kdina (1). Jo nu K. Baga nezinojo, J. Jablonskiui dėl Žemaitiškos priegaidės kdina liZio dalies antrame dvibalsio sande, gal sakius kding, vard. kaind (bet ten uzrasé, matyt, jau prigudes prie Žemaičių tarmės fonetikos ir kdina). Dalis mūsų žmonių vartoja Zem. kdina, dar folosește însă forme accentuate modifica- (4), te kaind, kaing, în special aukštaiții din vest. Este o formă ne moștenită, de aceea în cercetările de gramatică istorică poate fi examinată doar kdina (1), ji corespunde su exact slavului cena. Prima impresie - a prof. habil. dr. savantului din Cracovia W. Cartea lui Smoczyriski be este foarte interesantă, importantă pentru lingvistica noastră, o lucrare de importanță decenală, o analiză a gramaticii istorice și a dezvoltării limbii lituaniene. Una sau alta Această observație consemnată aici poate doar să-i stimuleze pe cititori să cumpere j Un mic punct căzut într-o parte (mai ales în ceea ce privește parg și piry). Vytautas Antanas Vitkauskas Institutul Limbii Lituaniene P. Vileisio g. 5, 10308 Vilnius, Lituania 144