Mikalojaus Daukšos raštų ilgosios šaknies „sta“ kamieno veiksmažodžiai

9articole / articles esMiniai žodžiai: daukša, veiksmažodis, intarpas, sta kamienas, šaknies struktūra, tarmės, senieji raštai. cuvinte-cheie: Daukša, verb, infix, tulpină sta, structura rădăcinii, dialecte, texte vechi. raiMonda Šarkytė Universitatea din Klaipėda Direcții de cercetare: baltistică, istoria verbului. Verbele cu tulpină sta și rădăcină lungă din scrierile lui Mikalojus Daukša Verbele cu tulpină sta Verbs with Long root atestate în textele lui Mikalojus Daukša rezumat În articol sunt analizate verbele cu tulpină sta și rădăcină lungă din scrierile lui Mikalojus Daukša. Verbele de tipul cercetat atestate sunt analizate sub diverse aspecte: se examinează morfologia verbelor (structura timpului prezent și a timpului trecut), morfonologia (vocalismul, consonantismul, cazurile de alternanță vocalică), particularitățile codificării construcționale în raport cu semantica categorială. Verbele lui Daukša sunt comparate cu sistemele verbale ale lui Martynas Mažvydas și Jonas Bretkūnas, cu datele dialectelor lituaniene și ale limbii lituaniene contemporane, pentru a clarifica localizarea și cronologia lexemelor, precum și motivele modificărilor structurale. adnotare articolul examinează verbele cu tema sta și rădăcină lungă atestate în scrierile lui Mikalojus Daukša. verbele în cauză sunt analizate din perspectiva diferitelor aspecte: morfologic (structura formelor de prezent și de trecut), morfonologic (vocalismul, consonantismul, cazurile de alternanță vocalică); de asemenea, sunt luate în considerare particularitățile codificării constructive privind semantica categorială. structura verbelor consemnate în operele lui Daukša este comparată în continuare cu cea întâlnită în scrierile vechi ale lui Bretkūnas și Mažvydas, precum și în dialectele lituaniene și în limba lituaniană contemporană. cercetarea urmărește să determine localizarea și straturile cronologice ale lexemelor consemnate, să propună motivele schimbării lui večia / vista, gržia / gržta, ráugia /rgsta, deg ia / dýgsta și the verbs in question. 10 Acta raiMonda Šarkytė Linguistica Lithuanica LXVII 0. OBSERVAȚII INTRODUCTIVE 0.1. Obiectul acestui articol îl constituie verbele cu tema în sta și rădăcină lungă consemnate în scrierile lui Mikalojus Daukša (în Postilă și Catehism)1. În lucrările acestui autor au fost identificate 87 de verbe cu inserție și cu tema în sta, dintre care 30 cu inserție și 57 cu tema în sta; dintre acestea, 49 au vocală lungă în rădăcină. Pentru o perspectivă contextuală mai largă, sistemul verbal al lui Daukša este comparat cu sistemele contemporanilor săi – Martynas Mažvydas și Jonas Bretkūnas. În scrierile lui Mažvydas sunt consemnate 17, iar în Biblia lui Bretkūnas sunt atestate 43 de verbe cu tema în sta și rădăcină lungă. Particularitățile lietuvių kalbos duomenimis. daukšos raštai, iliustruojantys vidurinį lietuvių kalbos variantą, tirti įvairiais aspektais2, tačiau išsamaus ilgosios šaknies sta kamieno veiksmažodžių aprašo šio sistemelor verbale ale acestor autori sunt comparate în continuare cu cele ale dialectelor lituaniene și ale lituanei actuale autorului în scrierile sale încă nu îi este atestat. Verbele cu tema în sta constituie un grup numeros de verbe, răspândit cu precădere în limbile baltice răsăritene și având particularități specifice care le disting de celelalte tipuri structurale. Pentru evoluția verbelor cu tema în sta, semantica categorială a avut o importanță deosebită – în limba lituaniană actuală, formantul sta marchează cel mai adesea o acțiune spontană, terminativă, precum și o modificare treptată a stării; unele verbe cu tema în sta formează opoziția causatva / resultatva (cf. altele.) și marchează un proces rezultativ (pentru mai multe informații despre verbele cu tema sta și evoluția lor, vezi Pakalniškienė 1995, de asemenea Kazlauskas 1968: 333, Kuiper 1937: 202–203). o parte considerabilă a verbelor cu tema sta sunt denominale sau deadjectivale, de aceea, cel mai adesea, exprimă o stare transformațională, schimbarea acesteia, asociată cu cuvântul de bază: sipti, vagti, álkti, lgti, kasti (vezi mai pe larg Pakalniškienė 2000: 71–89). în limba lituaniană actuală (cu rare cazuri de excepție), formele cu tema în sta realizează în mod optim asimetria codificării semantice și morfologice și corespund principiului iconic al construcției, deoarece tema în sta formalizează sensul acțiunii spontane și / sau categoria intranzitivității3. În ceea ce privește structura morfonologică, verbele cu tema sta pot avea în rădăcină o vocală radicală scurtă sau lungă (verbele cu infix și cu tema sta având rădăcină scurtă, întâlnite în lucrările lui Mikalojus Daukša, au fost deja discutate, vezi Pakalniškienė, Šarkytė 2012. 2 Problemele accentologiei lui Daukša au fost cercetate de Pranas Skardžius, structura pronumelor a fost descrisă de Albertas Rosinas (2001), iar stilul de scriere, lexicul și particularitățile limbii de traducere ale lui Daukša au fost analizate de Jonas Palionis (1979, 1995); Jurgis Lebedys (1963, 1977), verbele atematice au fost cercetate de Algirdas Sabaliauskas (1957: 77–114), iar analiza verbelor reflexive în scrierile vechi a fost prezentată de Audronė Kaukienė (2006); tipuri distincte de verbe cu infix și cu tema sta au fost descrise de Vitalija Kapsevičienė ( 2002, 2003). 3 doar puține verbe au categoria tranzitivității, aceasta fiind întâlnită cel mai adesea în formele prefixate, cf.: išvysta, užmiršta, išgirsta, mėgsta . 11articole / articles Mikalojaus daukšos raštų ilgosios šaknies sta kamieno veiksmažodžiai Acestui tip îi sunt atribuite verbele cu tema sta al căror vocalism radical nu se modifică – baza o constituie o vocală lungă, un diftong sau un triftong mixt), iar timpul trecut este caracterizat de forme cu tema o. verbele cu tulpină sta din stratul mai nou (cu caracteristici morfologice duble) au în rădăcina timpului prezent vocalele lungi ą, ę, y, ū, care au apărut prin dispariția infixului n înainte de s, š, z, ž: mąžta, šąšta, gęsta, vysta, dūžta. alternanța vocalică în formele verbelor sta cu tulpină principală nu este caracteristică; de obicei se încearcă generalizarea vocalismului în toate formele principale. structura consonantică a verbelor cu tulpină sta este foarte variată, structurile radiculare mai complexe fiind caracteristice în special verbelor cu rădăcină lungă. 1 . MikaLojaus daukŠos iLgosios Šaknies sta kaMieno Verbe 1.1. În scrierile lui Daukša sunt atestate 49 de verbe cu rădăcină lungă, dintre care 25 au în rădăcină o vocală lungă, centrul rădăcinii a 4 verbe îl constituie un diftong, iar în rădăcina a 20 de verbe se află un diftong mixt. Acestui tip structural de verbe îi aparțin doar verbele cu tulpină sta. În tabelul 1 sunt prezentate toate exemplele atestate în textele lui Daukša, Mažvydas și Bretkūnas. Marcarea lungimii vocalei din rădăcină în scrierile autorului cercetat este problematică; în multe cazuri vocala este marcată prin semnul diacritic al accentului, care cu greu reflectă lungimea vocalei, de aceea nu există o exprimare grafică distinctivă a vocalei lungi (cf. formele nuluſta dP 213,44, płuſta dP 580,14, vrikßta dP 463,10, wikſta dP 508,46, idikſta dP 487,11 / idîgſta dP 99,33 și altele asemenea). compararea verbelor în cauză cu datele din alte scrieri vechi ridică, de asemenea, neclarități, deoarece nici în scrierile lui Mažvydas, nici în cele ale lui Bretkūnas nu există o reprezentare grafică consecventă a vocalelor lungi, cu excepția unor forme folosite de Bretkūnas, în care pare să fie reflectată vocala lungă a rădăcinii, cf. papijkſti bb12, 6, pakljda bb154, 3 (j și ij = y), plſta bb293, 25, iſchpld bb141, 314 . permit considerarea verbelor cercetate drept verbe cu rădăcină lungă compararea lor cu datele din dialectele lituaniene și din limba lituaniană standard, deoarece în dialecte și în limba lituaniană actuală structura acestor verbe este stabilă, vocala lungă se păstrează în toate paradigmele, nu există forme alternante, prin urmare nu există temei pentru a considera că în formele atestate de Daukša predominau vocalele scurte ale rădăcinii. mai jos este prezentat registrul formelor timpului prezent din scrierile vechi, ținând seama de vocalismul rădăcinii verbelor: 4 pe de altă parte, lungimea vocalei ū este marcată foarte inconsecvent în scrierile acestui autor, cf. formele bb pluſtan cʒẹ, plſtancʒẹ, plſtancʒẹ, infinitiv. pakrti – trecut. k. l. pakre, vezi mai pe larg Raudienė 2001: 16. 12 Acta raiMonda Šarkytė Linguistica Lithuanica LXVII 1 TABEL. registrul formelor timpului prezent din scrierile vechi 1A daukša Mažvydas bretkūnas . Verbe cu vocală lungă în rădăcină vbłéſtncʒ dk 161,13 – – idîgſta dP 99,33 –iſchdigſta bb552, 23 idikſta dP 487,11 iůſta dP 462,29 – – ißiůſtá dP 312,15 ſulîgſta ſulígſtame dP 296,5 ſulígſtncʒius dP 217,27 prałobſta dP dP 59,28 – – 4,9 – pralobſta bb326, 47 nuluſta dP 213,44 – – nulúſta dP 484,19 megſta dP pamêgſta dP 378,4; dP 435,38 pamêkſta 40,13 megſta gk ii 452 mekſta bb551, 19 dP 213,48; pamégſta dP 395,5 panókſta mêgſti dP 10,28 [mêġeme dP 110,26] [pamegiáma DP 623,50] dP 489(490),22 –noksta panókſtama dP mekſta gkii 338 406,21 prinókſtami dP 389,47 [nepanókamoy’ dP 46,39] bbjoz2,16 ––papijkſti bb12, 6 płûſta dk 180,19 plſta bb293, 25 płuſta dP 238(138),48; 2] płuſtá dP 580,40 apipłûſta dP 626,23; 86,42∞ –– ipłuſta dP 251,2; nupłúſta dP 626,23 dP 370,1; –[plduncʒis dP 580,14 bb354, vrikßta dP 463,10 – – aṕrûgſta dP ſprógſta dP 13,1∞ – – praßókſta dP 104,8 praßokſta dP 500,17, trokßt’ dk 175,16 dk 169,4 –bb18, 10] [praſchoka praßókſtu dk 169,3 trokſcht gkii 447 – trokßta dP 36,10 13straipsniai / articole trôkßta dk 104,17; dk 155,22 Mikalojaus daukšos raštų ilgosios šaknies sta kamieno veiksmažodžiai daukša Mažvydas bretkūnas trôkßtu dk 135,7; dk 140,22 trókßtam dk 51,10 trôkßtnti dk 106,4; trókßtſis dP 399,20 wikſta dP 508,46 –– ißwîſta dP 287,4 – iſchwiſta bb284, 50 praîſta dP 303,42 – – 1b. Verbe cu diftong mixt în rădăcină ałkſta dP 533,39, dk 104,16 alkſtat gam – ałkſtáncʒius dP 475,29; ałkſtncíam alxtancзus gk i 170 dP 523,5 âłpſta dP 66,11, –apalpſtant bb544, 32 âłpſtt dk 162,20 nugſtaś dP 80,40 teſſinſigąſt gk ii 514 – nenuſigſt’ dP 446,37∞ igîrſta dP 248,22 – – 514 ſugrinſchta bb290, 43 aṗgrïßta dP 9,16; atgrßta pagrîßta dP 382,45; ſugrßta dP 120,36; dP 188,32; dP grîßta dP 236,4; dP 162,45 sugriſcht gk i 153 dP 549,1; tegrinſchta bb529, 11 nugrßtadP 328,50; grinſchta bb334, 24 grßta dP 236,4 tegriſcht gk ii 433,30; dP 477,48; ſugrîßta dP 206,25; dP 280,2; dP –atſijlſta bb12, 7 paiłſtamę dP 357,19 vmirßta dP 282,42; ſugrßtncʒiús dP 542a(542),29 paiłſṫ dP 560,25, dk 114,9 vßumirſta gk ii 522 – vmîrßta dP 18,37 452 274,35; dP 586,33 vſchmirſtam gk ii vmîrßtamę dP ſkſta dP 222,36 – – skſtncǯi dP 78,20 615,40 iſchtirpſt gk ii 278 – wârgſtáte dP patârpſta dP 61,13 – – iǯtirpſtſis dP 32,4 wargſtancзuiu 136 pawargſta bb324, 25 wargſtancзę gk ii 39 pawîrſta dP 39,39; dk 12,1 pawirſṫ gk ii 334 pawirſta bb280, 16 pawirſta dk 11,13; dk 99,3 14 acta raiMonda Šarkytė Linguistica Lithuanica LXVII daukša Mažvydas bretkūnas 1c. Verbe cu diftong în rădăcină auſtant – – aſta bb73, 25 bb73, 24 igâißta dP 582,33 –iſchgaiſchtam bb400, noṗgâißta dP 81,3 12 paſwéikſta dP 369,45 –– 1.2. În scrierile lui Daukša predomină paradigmele regulate, codificarea semantică și constructivă a verbelor cercetate este optimă – caracteristicile semantice ale verbelor (acțiune spontană / terminativă) sunt fixate prin marcatorul morfologic -sta. În operele lui Daukša predomină formele stabile de prezent ale tulpinii sta (vezi tabelul 1), care se conformează condițiilor structurii paradigmelor; majoritatea verbelor cu tulpină sta și rădăcină lungă atestate de autor s-au impus și în limba lituaniană contemporană. Doar două verbe din scrierile autorului cercetat au forme de prezent duble pamêgſta dP ǁ mêġeme dP; nepa nókſta ma „de neînțeles” dP ǁ nepanókamoy’ „în ceea ce este de neegalat” dP, ceea ce permite presupunerea că expansiunea temei sta în limba lituaniană s-a desfășurat treptat, prin concurența mai multor forme. Verbul drsti în Postila lui Daukša era încă cu tema a (cf. drſa dP 23,47).5 1.3. Din datele colectate reiese că formele timpului trecut în scrierile autorului studiat nu variază; sunt atestate doar formele cu tema o, care corespund condițiilor paradigmelor verbelor cu tema sta (a se vedea tabelul 2). Pe de altă parte, formele timpului trecut ale unei părți considerabile a verbelor nu sunt atestate sau nu indică tema. Tabelul 2. Registrul formelor timpului trecut daukša Mažvydas bretkūnas Áłko dP 242,49, íßáłko dP 106,40; ißałkuſi dk 162,18 –iſchalkens bb546, 48 Ißâußo dP 427,15 –praaſcha bb90, 8 váußuśiu dk 93,2 – – idîgo dP 82,35∞; dP 84,13; dP 610,44 –iſchdjga 97,22∞ bb91, 23 idîguś dP 97,21∞; idîg dP 5 în limba lituaniană contemporană acest verb are deja o nouă structură morfologică. se poate afirma că evoluția acestui verb a fost determinată nu numai de semantica categorială, ci și de dorința de a uniformiza paradigma, astfel încât aceeași vocală a fost generalizată pentru toate formele acestui verb și s-a trecut la tema sta. 15 articole / articles igndȯs dP Mikalojaus daukšos raštų ilgosios šaknies sta kamieno veiksmažodžiai daukša Mažvydas bretkūnas 440,38; igndoś dP 41,16; nſiganda dP 194,14∞; nugndos nſsiganda perſsiganda bb95, 28 nuſigdo dP gk ii 277 iſsiganda bb95, 28 igndotes bb101, 3 dP 6,36; nugándoś dP 337,14; 590,29 ſugêdo ſuſigéds dP 400,25 dP 576,52 – – pragîdo dP 159,2 – – grîmʒdo dP 290,3 grîmdo dP 288,3∞ – dP 179,14 ſugrißai gk ii 462 nogrimzdij gk ii 522 nugrimʒdus dP 595,4 grîo atgrißa bb20,10 gro dP pagrîo dP 189,33; pagro pagríuſios dP 393,28; dP 213,1; ſugrío dP 390,6; ſugriǯo dP 49,16; dP 65,38; dP 479,47 ſugrio dP 65,38; dP 58,18∞; dP 63,27∞; dP 381,9∞ ſugrîo dP 49,16; dk 121,10; dP 122,38; dP 189,38∞; dP 193,50; dP 195,10; dP 302,33; dP 386,22∞; dP 471,23∞; dP 591,4; ſugro dP 384,13; ſugro dP 63,11; dP 93,28; dP 185,23; dP 228,42; dP 229,21; dP 229,36; dP 311,35; dP 465,21; ſugrǯo dP 419,44; ſugrîomę dP 282,7; ſugrîǯome dP 58,35; ſugrîs dP 149,8; dP 385,24 ſugries dP 381,22∞; ſugris s dP dP 274,18∞; ſugres dP 296,11; dP 496,40; ſugrs dP 391,19; ſu gr- 385,25; ſugreś dP 204,35; ſugrîe dP 188,35; ſugrî dP 276,54; dP 412,17; ſugríuſios dP 180,11; ſugruſiam’ dP 561,43; ſugruſi dP 280,6 paiłſuſiu dP 174,33 nilſau gk ii 513 – 61,37 atgrinßa bb20, 9 dP 444,53; apsigrißa bb142, 6 sugrîo paſsigrißa bb95, 24 iſchilſis gk ii 447 apilſa gk ii 528 16 acta Linguistica Lithuanica LXVII raiMonda Šarkytė paíko dP 285,29 paiunkai gk ii 359 daukša Mažvydas bretkūnas paíkau dP 308,6; paíks dP 168a nukałts dP 432,29 – – paklîdo dP 136,39; paiunkta gk ii 481 – paiunktoſes gk ii 501 dP 136,41; –pakljda bb154, 3 dP 165,39; dP 246,37; paklîduſios dP 218,13; dP 232,12 218,4 paklido dP 469,47; paklîduſes dP paklîduſius dP 534,16; paklíduſiái dP 441,2 palínk dP 422,3 palinkus dP 52,21; palînkuśî dP 189,33 – – ſulîgo dP 344,2 – – prałôb dP 290,31; prałóbs dP 579,12 –praloba bb57, 13 Nulûdo dP 359,10∞; nulûdote dP 216,8; nulûde dP 191,11; nulûduſsi dk 106,19; nulduſsi dP 334,43 – – mego dP 492,42 pamega gki 216 pamego dP 598,47; pamégo dP 27,5; pamégos dP 625,28; pamêgo dP 28,32; – dP 35,5; dP 46,8; dP 280,35; dP 425,35; dP 595,31; pamêgau dP 432,17; pamegtś dP 397,23 dP 602,21 vßmirſchau gk ii 472 ußmirſchai bb533, 19 vmírßs dk 122,6; vmîrßs dP 602,33; pranóko –nunokens bb566, 14 dP 602,29; dP 616,25 panoka bb69, 23 panoko bb1Moz31,23 plîßo dP 288,1∞ –perpliſcha bb397, 31 perplißo 179,1 płûdo dP 169,2 –iſchpld bb141, 31 ißpłúdo dP 176,2; ipłûdo dk 142,5 ißrîßko dP 33,8 iſſiriſka gkii 280 – vrißko dP 418,23 591,42∞; pamêgai dP 435,7 pamegau dP 593,8; pamégau dP 77,20; 431 dP 361,4; vmîrß dP 94,36 pranôko dP 399,43; vmirßo dk 124,16; vmîrßo dP 355,36; paſkndo dP 60,48 – – paſkdo dP 523,13; dP 418,43 vmîrßome dP 135,2 451 itroſchkens bb546, 48 nuwârg dP 8,14 pawarguſi pawarguſiuiu gk ii vʒwêſſuśiu dk 93,2; vwęſs dP vßmirſcha gk ii 525 vſprîngo dP 140,5 – – paſwéiko praßóko dP 5,2; nevßmirſcha gk ii gk ii 524 pawarguſio bb181, 6 pawargśis dP 206,30 ußumirſcha bb90, 23 praßókuſius dP 474,25 – – trôßko dP 144,32 troſka gkii 353,18; – – vwêſuſeis dP 404,26 17straipsniai / articole Mikalojaus daukšos raštų ilgosios šaknies sta kamieno veiksmažodžiai daukša Mažvydas bretkūnas 113,36∞ – – 522 Ißwîdo dP 117,36∞; Ißwîdau dk 144,9; ISʒwide dP 208,13 iſchwida gkii 462 iſchwida bb117,6 iſwjda bb118, 11 wiko dP 50,31 – – pawirto dP 491,14; pawîrto dP 43,9∞; pawirtes gk i 182 416,27 pawito dP 463,14 – – pawîte dP pawirta bb42, 26 pérwirtuſius dP 582,39 praîdo dP 398,22 – – 1.4. Structura rădăcinii verbelor daukšas este variată. Predomină verbele cu o structură consonantică destul de simplă, cf.: CVC (douăzeci de verbe), CCVC (płûdo dP 169,2; paklido dP 469,47; plîßo dP 288,1∞, paſwéi ko VCC (iłgtis dP 454,22, paiłſuſiu dP 174,33, âłpſta dP 66,11, Áłko dP 242,49), CCCVC (ſprógſta dP 13,1), VC (Ißâußo dP 427,15). 113,36∞), dvinarę finalę turi dvylika veiksmažodžių (CVCC tipas). Pasitaiko ir retesnių struktūrų, dažnesnių veiksmažodžiuose su mišriuoju dvigarsiu veiksmažodžių šaknyje, plg.: CCCVCC (vſprîngo dP 140,5), CCVCCC (grîmʒdo dP 290,3), În formele principale ale verbelor în care este atestată alternanța vocalică nu există6 . 1.5. Verbele cu tema în sta ale autorilor comparați – Daukša, Mažvydas și Bretkūnas – nu prezintă diferențe structurale evidente; în multe cazuri, în scrierile tuturor celor trei autori, formele atât ale prezentului, cât și ale timpului trecut coincid: sunt folosite în mod consecvent formele de prezent cu tema în sta și formele de trecut cu tema în o. Trebuie menționată doar forma cu tema în a, folosită de Bretkūnas, praſchoka bb 18, 10, deși în scrierile lui Daukša 6 un singur verb, dręsa (istoric cu tema în a), ilustrează în scrierile autorului cercetat alternanța vocalică calitativă drſa dP 23,47 – drſſo dP 76,35. Forma drinsa atestată în scrierile lui Bretkūnas arată că procesul de nivelare a paradigmei acestui verb începuse deja.