Important Aspect of Lithuanian Dialectology: Dialect Dictionaries
Full text
Įžvalgos / Insights 263 JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ Institutul Limbii Lituaniene Domenii de cercetare: analiza dialectului surselor scrise, lexicografia și lexicologia dialectului, sociolingvistica, sintaxa. ASPECT IMPORTANT AL DIALECTOLOGIEI LITUANIENE: DIALECT DICTIONARIES Un aspect important al dialectologiei lituaniene: dicționarele graiurilor ADNOTARE Prezentul articol își propune să descrie școala de elaborare a dicționarelor dialectale lituaniene, a cărei formare acoperă perioada de la sfârșitul secolului al XX-lea până la începutul secolului al XXI-lea. Acest articol analizează cincisprezece dicționare dialectale publicate în perioada 1944–2017: periodizarea, structura (volumul, tipurile de prezentare a lexicului), distribuția geografică, care reflectă obiectivul păstrării dialectelor și subdialectelor de graniță în scopuri științifice și educaționale. CUVINTE-CHEIE: dicționare dialectale, subdialecte și grupuri de subdialecte, tipuri de dicționare, eșantion de vocabular (lexic), periodizare. ANOTACIJA Šiame straipsnyje aptariama nuo XX a. pabaigos iki XXI a. pradžios besikūrusi lietuȘcoala de elaborare a dicționarelor graiurilor tuturor dialectelor. Sunt trecute în revistă cincisprezece dicționare ale graiurilor publicate în perioada 1944–2017, și anume timpul elaborării lor, structura (volumul, modalitățile de prezentare a lexicului), repartizarea geografică, care indică strădania de a păstra, în scopuri științifice și didactice, dialectele și graiurile de la periferie. CUVINTE-CHEIE: dicționare ale graiurilor, graiuri și grupuri de graiuri, tip de dicționar, cuprinderea dicționarului (lexicul), timpul elaborării.
JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ 264 Acta Linguistica Lithuanica LXXIX INTRODUCERE Neogramaticienii (Junggrammatiker) sunt școala de lingviști care s-a format în Germania (Leipzig) la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aceasta a influențat apariția multor tipuri de dicționare specializate în diverse limbi (franceză, germană, italiană, suedeză, rusă și altele). Lucrările lingvistice în limba lituaniană nu au făcut excepție. Perioada 1944–2017 descrisă în articol este marcată de schimbări istorice, politice, economice și culturale semnificative. Aceasta cuprinde perioada celei de-a doua ocupații sovietice (1944–1990), precum și anii independenței restaurate (din 1990). Această perioadă, care se întinde pe parcursul a peste 70 de ani, este considerată era dezvoltării lingvistice, a instituirii limbii standard, a nivelării dialectale și a efortului oamenilor de știință de a păstra lexicul limbii lituaniene (atât scris, cât și vorbit). Pentru atingerea acestor obiective, a fost compilată o varietate remarcabilă de dicționare. Cea mai semnificativă activitate în domeniul dicționarelor din prima perioadă a independenței Lituaniei a fost compilarea materialului pentru Lietuvių kalbos žodynas (Dicționarul limbii lituaniene) și redactarea acestui dicționar. Această activitate nu s-a oprit în perioada celui de-al doilea regim sovietic; materialul pentru Lietuvių kalbos žodynas a fost occupation and later, when the independence of Lithuania was restored. Macolectat din diverse surse, din surse scrise vechi și din dialectele lituaniene; prin urmare, compilarea acestui dicționar a fost un proces de neoprit, indiferent de eforturile de a-i opri publicarea.1 Deoarece lexicul dialectal (dialect, subdialect și grupuri de subdialecte) din Lietuvių kalbos žodynas nu reflecta dezvoltarea unui anumit dialect, subdialect sau grup de subdialecte (apariția unor cuvinte noi sau dispariția moștenirii vechi), precum și extinderea sau deteriorarea dialectelor, aceasta înseamnă că lexicul dialectal nu reflecta fenomenul dialectal interior și exterior, iar necesitatea dicționarelor dialectale a devenit evidentă. Începutul mișcării lingvistice a stimulat pregătirea descrierilor dialectale, precum și colectarea datelor dialectale. Din acest motiv, dialectologii au fost hotărâți nu numai să studieze dialectele, ci și să le păstreze lexicul unic.2 Vytautas Vitkauskas, compilatorul primului dicționar dialectal, afirmă în introducerea acestuia: „În vara anului 1954, încurajat de profesorul Balčikonis, am încercat să colectez și să consemnez cuvinte și expresii din zona Kuršėnai, locul meu natal” (Vitkauskas 1976 : 3). Dialectologii au fost determinați să colecteze 1 Pentru mai multe informații, vezi Pupkis 2013: 31–298. 2 Pentru mai multe informații despre date, consultați tarmes.lki.lt sau http://www.tarmes.lt.
Important Aspect of Lithuanian Dialectology: Dialect Dictionaries Įžvalgos / Perspective 265 modelul generațiilor vechi și tinere, deteriorarea realității dialectal vocabulary as quickly as possible because of the threat: the process of dialect leveling and change, which was related to the changes in the language rurale și consolidarea limbii standard (uneori, ultima a fost un proces forțat).3 Aldonas Pupkis, compilatorul câtorva dicționare ale graiului aukštaitian vestic din regiunea Kaunas, scrie: „Interesul meu pentru cuvinte și dicționare, insuflat de profesorul Balčikonis și cultivat de profesorul Kazlauskas, m-a încurajat să încep lucrările pregătitoare pentru Zanavykų šnektos žodynas (Dicționarul subgraiului Zanavykai): să mă ocup de colectarea fișierului de fișe, să coordonez grupul de autori, să editez textul și, ulterior, să mă concentrez asupra Kazlų Rūdos šnektos žodynas (Dicționarul subgraiului Kazlų Rūda)” (Pupkis 2013: 7). Cercetarea profesională a subgraiurilor a fost întotdeauna strâns legată de scopul păstrării caracteristicilor lexicale ale varietăților lingvistice pentru generațiile viitoare. Materialul de cercetare relevă modul în care a fost organizată și este organizată în prezent activitatea de compilare a dicționarelor dialectale. Materialul de cercetare include dicționarele dialectelor, subgraiurilor lituaniene și ale grupurilor acestora, publicate între 1944 și 2017.4 Acest articol urmărește să evidențieze formarea lexicografiei dialectale lituaniene pe baza dicționarelor lexicului dialectal, publicate în perioada 1944–2017.5 Pentru atingerea acestui scop, au fost stabilite următoarele obiective: 1) să analizeze posibila periodizare a dicționarelor dialectale și să o prezinte comunității științifice; 2) să discute părțile structurale ale dicționarelor dialectale (volum, ortografie etc.); 3) să prezinte perspectiva locală asupra dicționarelor dialectale (distribuția geografică în Lituania și în zonele sale etnice); 4) să compare cercetarea lituaniană în domeniul dicționarelor dialectale cu cercetarea dialectologilor din statele baltice vecine. Pentru a fundamenta concluziile, sunt utilizate metodele descriptivă și comparativă, cu un accent deosebit pe distribuția geografică a dicționarelor dialectale (localizare). 3 Pentru mai multe informații despre situația punctului lingvistic la sfârșitul secolului al XX-lea–începutul secolului al XXI-lea, vezi Švambarytė-Valužienė 2014. 4 Potrivit autorului, momentul de referință este considerat a fi anul 2017. 5 Autorul nu analizează problema lexicografiei dicționarelor dialectale, întrucât aceasta ar constitui subiectul unei lucrări teoretice, nu al unui articol de sinteză. Pentru mai multe informații despre aspectele teoretice ale dicționarelor dialectale și despre eșantionarea dialectismelor, vezi Sakalauskienė 2010, 2014. Pentru mai multe informații despre tipurile de dicționare, vezi Jakaitienė 2005, 2006; Zubaitienė 2015.
JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ 266 Acta Linguistica Lithuanica LXXIX PERIODIZATION OF DIALECT DICȚIONARE Primul dicționar dialectal lituanian, compilat de Vytautas Vitkauskas, a fost publicat în 1976. Întreaga perioadă de 70 de ani descrisă în acest articol poate fi împărțită în două părți. Niciun dicționar dialectal nu a fost publicat în primele trei decenii ale ocupației sovietice, din 1944 până în 1976. Prima perioadă de publicare mai intensă a dicționarelor dialectale cuprinde deceniul dintre 1976 și 1988. Aceasta a fost urmată din nou de o scurtă pauză în publicarea dicționarelor dialectale. Nu au fost publicate dicționare în perioada cuprinsă între 1988 și 1990. O nouă eră pentru dicționarele dialectale lituaniene a început după restabilirea independenței. Perioada 1990–2017 poate fi, de asemenea, împărțită în două perioade. În perioada 1990–2008 au fost publicate cinci dicționare, iar în perioada 2008–2017 au fost publicate patru dicționare dialectale. Fundamentul periodizării ultimelor decenii este determinat în principal de diferențele de calitate, nu de cantitate. În perioada ocupației sovietice (1944–1990) și în anii independenței restabilite (1990–2017) au fost publicate cincisprezece dicționare dialectale. Acestea au fost alcătuite atât de lingviști profesioniști, cât și de amatori. Toți au urmărit să păstreze unicitatea dialectului la toate nivelurile: vocabular, morfologie, formarea cuvintelor, sintaxă și frazeologie, chiar și indicele numelor proprii. Toate dicționarele pot fi descrise din cel puțin cinci perspective: temporală, extindere, ortografie, dialect și loc. În rezumatul celor de mai sus, trebuie spus că istoria dicționarelor dialectale lituaniene poate fi împărțită în trei perioade: 1978–1988 (apariția primelor dicționare dialectale), 1988–2008 (perioada celor mai intense activități de redactare și publicare), 2008–2017 (perioada dicționarelor dialectale multivolum bazate științific). Șase dicționare dialectale au fost publicate în perioada de peste 40 de ani de ocupație sovietică și nouă dicționare dialectale, în cea mai mare parte multivolum, au fost publicate în cei 25 de ani ai Lituaniei independente (a se vedea Diagrama 1). DIAGRAMA 1. Publicarea dicționarelor dialectale lituaniene (aspect cantitativ)
Important Aspect of Lithuanian Dialectology: Dialect Dictionaries Įžvalgos / Perspective 267 TIPURI DE DICȚIONARE DIALECTALE Dicționarele dialectale se încadrează în grupul dicționarelor explicative, care sunt împărțite în două categorii: un dicționar al unui anumit dialect, subdialect sau grup de subdialecte ori un dicționar al tuturor dialectelor unei anumite limbi. Cele cincisprezece dicționare menționate mai sus urmăresc în principal conservarea vocabularului subdialectelor și al grupurilor de subdialecte. Dicționarul graiurilor dūnininkai din nord-est, Dicționarul graiului žemaițian de sud din regiunea Varniai, Dicționarul graiului aukštaițian de sud din Druskininkai, Dicționarul graiurilor aukštaițiene de sud din regiunile sudice și Dicționarul kupiškėnenilor din Aukštaiția de est sunt dicționare multidialectale. Dicționarele dialectale (dicționarele dialectelor, subdialectelor sau grupurilor de subdialecte) sunt de obicei într-un volum, în două volume sau în trei volume. Există un dicționar în patru volume. Dicționarele într-un singur volum au predominat până la sfârșitul secolului al XX-lea. Dicționarele dialectale în mai multe volume constituie un semn specific care definește lexicografia dialectală lituaniană de la începutul secolului al XXI-lea. Dicționarele dialectale lituaniene formează două grupuri mari în funcție de amploarea lor. Dicționarele într-un singur volum au fost de obicei publicate până în anul 2000, iar după 2000 au început să apară mai multe dicționare cu două, trei sau patru volume. Cinci dicționare pot fi clasificate drept dicționare diferențiale sau specializate. Zece dicționare pot fi numite dicționare exhaustive. Tirajul dicționarelor scade constant. De exemplu, tirajul primului Tirajul dicționarului dialectal lituanian a fost de trei mii de exemplare, iar un dicționar publicat în 2016 are un tiraj de doar două sute cincizeci de exemplare. Ilustrațiile cuvintelor-titlu dialectale diferă. Există exemple scrise în limba standard. Din acest motiv, trăsăturile dialectale distinctive sunt dezvăluite doar parțial. Pentru a scrie celelalte cuvinte, se folosește transcrierea fonetică simplificată, care dezvăluie cele mai semnificative trăsături ale unui dialect. Se folosește în mod obișnuit transcrierea fonetică bazată pe așa-numita tradiție de la Copenhaga (vezi Diagrama 2). DIAGRAMA 2. Prezentarea limbajului dialectal în dicționarele dialectale lituaniene (aspect ortografic) Dicționarele dialectale arată că modul de explicare a cuvintelor-titlu variază: referințe precum lk, bk și explicația prin sinonime sunt respinse6; o explicație descriptivă 6 lk – limba literară lituaniană, bk – lituaniana standard.
JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ 268 Acta Linguistica Lithuanica LXXIX este limitată, iar echivalentul cel mai potrivit al sensului cuvântului-titlu este prezentat (vezi Diagrama 3). DIAGRAMA 3. Tipul explicației cuvintelor-titlu Repartizarea dialectelor reflectate în dicționarele analizate arată că avem trei dicționare ale dialectelor žemaitiene ale limbii lituaniene (Vytautas Vitgos tarmės žodynas; Birutė Vanagienė, Šiaurės vakarų žemaičių žodynas) și douăsprezece kauskas, Šiaurės rytų dūnininkų šnektų žodynas; Juozas Aleksandravičius, Kretindicționare ale dialectelor aukštaitiene ale limbii lituaniene (Jonas Petrauskas, Aloyzas Vidugiris, Lazūnų tarmės žodynas; Gertrūda Naktinienė, Aldona Paulaus kienė, Vytautas Vitkauskas, Dicționarul graiului din Druskininkai; Aloyzas Vidugiris, Dicționarul graiului din Zietela; Vitas Labutis, Dicționarul ținutului Daukšiai; Zanavykų šnektos žodynas; Dieveniškių šnektos žodynas; Klementina Vosylytė, Dicționarul graiului din Kupiškėnai; Angelė Vilutytė, Dicționarul graiului din Kaltanėnai; Aldonas Pupkis, Dicționarul graiului din Kazlų Rūda; Žaneta Markevičienė, Aurimas Markevičius, Dicționarul graiului din Vidiškiai; Lietuvininkų tarmių žodynas; Asta Leskauskaitė, Vilija Ragaišienė, Dicționarul graiurilor sudice ale dialectului aukštaitian sudic) (vezi tabelul din anexă și diagrama 4). DIAGRAMA 4. Raportul cantitativ al dicționarelor dialectale lituaniene Įžvalgos / Perspective 269
Important Aspect of Lithuanian Dialectology: Dialect Dictionaries După cum se poate vedea din graficul din anexă, dicționarele dialectale conțin de obicei eșantioane care variază între 30.000 și 50.000 de exemple ilustrative. În dicționarele dialectale apărute până în 2017, cuvintele-titlu sunt ilustrate atât prin exemple din limba vorbită, cât și prin cuvinte din dialecte, subdialecte sau grupuri de subdialecte preluate din Lietuvių kalbos žodynas. În ultimii ani, cuvinteleword has been illustrated by the examples from the dialectal spoken language (vezi Diagrama 5). DIAGRAMA 5. Eșantionul vocabularului dicționarelor dialectale lituaniene (în mii) În dicționarele dialectale lituaniene sunt reprezentate peste 950.000 de unități lexicale. Forma prezentării unităților lexicale variază de la transcrierea fonetică la transcrierea fonetică simplificată și chiar la limba standard. Sursele datelor lexicale sunt limba vorbită și folclorul, atât în forma sa orală, cât și în cea scrisă, sursele scrise (publicate și manuscrise), povestirile și cântecele folclorice, cuvintele medicinei populare etc. Daukšių krašto žodynas este un exemplu de dicționar în care sunt oferite numele proprii regionale ale oamenilor și locurilor.7 Există un interval de nouă ani între primul dicționar, Šiaurės rytų dūnininkų šnektų žodynas, și al doilea dicționar, Lazūnų tarmės žodynas. Cel de-al treilea – Druskininkų tarmės žodynas – a fost publicat trei ani mai târziu. Putem presupune că intervalul de zece ani (1988–1998) a fost dedicat cercetării și structurării datelor colectate în timpul mișcării lingvistice, precum și pregătirii și redactării dicționarelor dialectale, căutării unor metode adecvate și pregătirilor pentru redactarea unui text de dicționar.8 7 Autorul nu evaluează dicționarele conform unor criterii științifice. 8 Pentru mai multe informații despre mișcarea lingvistică, a se vedea Pupkis 2016.
JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ 270 Acta Linguistica Lithuanica LXXIX Graficul arată că aproape întreaga activitate din domeniul elaborării dicționarelor a fost desfășurată de lexicografi bine cunoscuți de la Institutul Limbii Lituaniene (fostul Institut al Limbii și Literaturii Lituaniene, 1952–1990): Vytautas Vitkauskas, Aloyzas Vidugiris, Klementina Vosylytė, Gertrūda Naktinienė și alții. Acești oameni de știință și-au împărtășit experiența cu dialectologii din generația mai tânără, care au compilat și editat dicționare, au redactat, de asemenea, texte pentru dicționare și au pregătit câteva dicționare dialectale. Danguolė Mikulėnienė, Rima Bakšienė, Asta Leskauskaitė, Vilija Ragaišienė și alții ar trebui menționați.9 LOCALIZAREA DICȚIONARELOR DIALECTALE Din punct de vedere geografic, toate dicționarele dialectale din perioada în cauză (1944–2017) sunt distribuite neuniform în Lituania (vezi harta). Distribuția geografică a dicționarelor dialectale lituaniene arată că o parte semnificativă a dicționarelor de dialecte și subdialecte reprezintă dialectele și subdialectele zonelor periferice, precum și ale regiunilor etnice care aparțin acum Belarusului. 9 Thanks to college Vilija Ragaišienė for her remarks about the lack of exhaustive reviews of dialect dictionaries as well as the lack of articles presenting the main theoretical problems of lexicography: tipuri de dicționare, structuri, metode de elaborare a dicționarelor.
Important Aspect of Lithuanian Dialectology: Dialect Dictionaries Įžvalgos / Perspective 271 Dicționarele dialectale au fost redactate în mod inegal din punct de vedere geografic. Analiza geografică și statistică ne permite să constatăm că subdialectele cercetate temeinic din punct de vedere lexicografic sunt subdialectul žemaitian sudic din Varniai, subdialectul žemaitian nordic din Telšiai și Kretinga, subdialectul aukštaitian vestic din Kaunas, subdialectul aukštaitian estic din Kupiškis, Širvintos și Vilnius, precum și subdialectul aukštaitian sudic. Subdialectele investigate sunt subdialectul žemaitian sudic din Raseiniai, subdialectul aukštaitian vestic din Šiauliai și subdialectul aukštaitian estic din Panevėžys, Anykščiai și Utena. Analiza tipurilor de dicționare dialectale lituaniene arată că dicționarele exhaustive ocupă poziții dominante. Prin urmare, concluzia principală și evidentă care poate fi formulată este că datele dicționarelor dialectale lituaniene pot îmbogăți și extinde în mod semnificativ baza lexicală a marelui dicționar academic Lietuvių kalbos žodynas. Datele din toate dicționarele dialectale dezvăluie unicitatea etnică a unei anumite regiuni, evenimentele istorice și evaluarea acestora. Mai mult decât atât, acestea formează conștiința de sine și identitatea lingvistică a persoanei și sporesc interesul față de propriul dialect.10 Merită subliniată varietatea remarcabilă a dialectelor și importanța lor în formarea identității lingvistice. O PRIVIRE ASUPRA LUCRĂRILOR LEXICOGRAFICE ALE ȚĂRILOR BALTICE Situația referitoare la alcătuirea dicționarelor dialectale este foarte asemănătoare în Letonia. Este evident că cel mai mare număr de dicționare a fost publicat după ce Letonia și-a recâștigat independența.11 Printre acestea trebuie menționate dicționarele într-un singur volum ale lui Eduards Ādamsons și Elga Kagaine Vainižu izloksnes vārdnīca (2000), precum și ale Brigitei Bušmane Nīcas izloksnes vārdnīca (2017). Dialectologii letoni, asemenea celor lituanieni, redactează dicționare exhaustive, de obicei în două volume. Au fost publicate dicționarele în două volume ale lui Sarmite Baluode (Sarmīte Balode) și Ilga Jansone Kalnienas izloksnes vārdnīca (2017), precum și ale Antoninei Reķēna Kalupes izloksnes vārdnīca (1998). Letonii și-au îndreptat atenția către formele de comparație abundente, care sunt unice și îmbogățesc semnificativ limba standard. Dicționarul comparativ al graiurilor din Sinole (2001), elaborat de Maiga Putniņa și Agris Timuška, se bazează 10 Vezi Lietuvių kalbos žodynas. 11 Special thanks to Assoc. Prof. Dr. Edmundas Trumpa, University of Latvia, Department of Latstudii slave și baltice, Catedra de lingvistică baltică.
JANINA ŠVAMBARYTĖ-VALUŽIENĖ 278 Acta Linguistica Lithuanica LXXIX Autor(i) // compilator(i) Titlul dicționarului Dialect, subdialect Data publicării Eșantion de vocabular Tipul dicționarului Angelė Vilutytė Dicționarul graiului din Kaltanėnai Aukštaitiană estică Vilniškiai 2008 40 de mii Exhaustiv Aldonas Pupkis Dicționarul graiului din Kazlų Rūda Aukštaitiană vestică Kauniškiai Vo. 1, 2008, Vo. 2, 2009 60 de mii Exhaustiv Juozas Aleksandravičius // Danguolė Mikulėnienė, Juozas Pabrėža Dicționarul dialectului din Kretinga Žemaitiana de nord Kretingiškiai 2011 Nu este specificat Diferențial Birutė Vanagienė // Danguolė Mikulėnienė, Daiva Vaišnienė Šiaurės vakarų dicționarul žemaitian Žemaitiana de nord Locuitorii din Telšiai Vo. 1, 2014, Vo. 2, 2015 Nespecificat Diferențial Žaneta Markevičienė, Aurimas Markevičius Dicționarul graiului din Vidiškiai Aukštaitiană de est Șirvintiškiai 2014 Nespecificat Exhaustiv // Jonas Bukantis, Žaneta Jokužytė, Loreta Liutkutė, Virginija Veiverienė. Dicționarul dialectelor Samogițiană de vest și Occidentală Aukštaitian – the Zona sudică a Lituaniei Mici (regiunea Klaidėpa) 2014 Nespecificat Diferențial? Asta Leskauskaitė, Vilija Ragaišienė Pietinių pietų aukštaičių šnektų lietuvininkilor dicționar Aukštaitiana sudică (Dzūkai de Sud) Vo. 1, 2016 Nespecificat Exhaustiv
