Jaunųjų rytų aukštaičių – anykštėnų, kupiškėnų ir uteniškių – tarminės kalbos vaizdiniai: ribos ir objektyvusis tarmiškumas

198 Acta Linguistica Lithuanica XCI LAURA BRAZAITIENĖ Lietuvių kalbos institutas ID ORCID: orcid.org/0000-0003-1930-1762 Domenii de cercetare: studii areale ale limbilor baltice, dialectologie, geolingvistică, dialectologie perceptivă. DOI: doi.org/10.35321/all91-08 ALE TINERILOR AUKȘTAIȚI DE EST – ANYKŠTĖNI, KUPIŠKIENI ȘI UTENIȘKIŲ – DIALECTALE IMAGINILE LIMBAJULUI: LIMITE ȘI DIALECTALITATEA OBIECTIVĂ Dialect Images of the Young Eastern Aukštaitians of Anykščiai, Kupiškis and Utena: Borders and Objective Dialecticity ADNOTARE Articolul prezintă cercetarea reprezentărilor lingvistice dialectale ale tinerilor din zona de est a regiunii Aukštaitija – anykštėnai, kupiškėnai și uteniškiai. Materialul cercetat îl constituie datele privind atitudinile elevilor de gimnaziu, colectate pe baza unui chestionar elaborat conform principiilor metodologice ale dialectologiei perceptive. Analiza datelor arată că tinerii uteniškiai (subiecții din Utenõs și Rõkiškio) se consideră cei mai activi utilizatori ai codului dialectal. Anykštėnai (elevii din Anykšči) recunosc că vorbesc dialectal. Kupiškėnai (elevii de gimnaziu din Kùpiškio) tind să se distanțeze de această formă de exprimare. Hărțile desenate (mentale) ale dialectelor dezvăluie atitudini similare ale subiecților cercetați. Tinerii din zona de est a regiunii Aukštaitija recunosc mai întâi o persoană care vorbește dialectal după particularitățile fonetice. Sistemul trăsăturilor dialectale obiective ale subiecților cercetați cuprinde nu numai caracteristicile estompate, ci și trăsăturile specifice și distinctive ale subdialectelor analizate. Imaginile dialectale (ale locurilor și ale trăsăturilor) evidențiate de atitudinile tinerilor utilizatori și evaluatori ai limbii permit identificarea membrilor comunității lingvistice cercetate nu doar ca aukštaitieni de est, ci și ca aukštaitieni de est din Anykščiai, kupiškėneni și utenieni. CUVINTE-CHEIE: dialectologie perceptivă, hartă mentală, dialect tradițional, graniță, dialectalitate obiectivă. Articole / Articles 199 Jaunųjų rytų aukštaičių – anykštėnų, kupiškėnų ir uteniškių – tarminės kalbos vaizdiniai: ribos ir objektyvusis tarmiškumas ADNOTARE Articolul prezintă un studiu al imaginilor dialectului vorbit de tinerii aukštaitieni de est din Anykščia, Kùpiškis și Utenà. Materialul de cercetare îl constituie datele culese și pregătite schoolchildren’s attitudes from their answers to the questions in the questionnaire conducted în conformitate cu principiile metodologice ale dialectologiei perceptuale. Utenà și Rõkiškis) The data analysis shows that young Eastern Aukštaitians of Utenà (the subjects of se consideră cei mai activi utilizatori ai codului dialectal. Aukštaitienii de est din Anykščia (elevii din Anykščia) recunosc, de asemenea, că se distanțează de acest cod în vorbire. the dialect. The Eastern Aukštaitians of Kùpiškis (schoolchildren from Kùpiškis) tend to Hărțile (mentale) desenate ale dialectelor dezvăluie atitudinile similare ale subiecților. Tinerii aukštaitieni de est recunosc o persoană care vorbește dialectul în principal după caracteristicile sonore. Sistemul trăsăturilor obiective ale dialecticității vorbitorilor cercetați include nu numai trăsăturile vagi, ci și pe cele caracteristice și distinctive ale subdialectelor analizate. Imaginile dialecticității (locuri și trăsături) care au apărut din atitudini of young language users and evaluators allow us to identify the researched members of the language community not only as Eastern Aukštaitians but also as Eastern Aukštaitians of Anykščia, Kùpiškis and Utenà. CUVINTE-CHEIE: Dialectologie perceptuală, hartă mentală, dialect tradițional, graniță, dialecticitate obiectivă. INTRODUCERE În ultimii ani, discursului dialectologiei perceptive i-a fost consacrată mai mult de o publicație (Aliūkaitė, Mikulėnienė 2016a: 89–120; 2016b: 17–33; 2019: 1–22; Geržotaitė 2016: 321–339; 2019: 175–198; Geržotaitė, Čepaitienė 2016: 84– 100; Kardelytė-Grinevičienė 2018: 1–12; Aliūkaitė 2019: 1–22; 2020a: 85–100; 2020b: 1–22; 2021: 262–292; Brazaitienė 2020: 267–291; Mikulėnienė și colab. 2023 ș.a.). Pe lângă numeroase articole, au fost publicate două monografii științifice. În prima dintre acestea au fost reunite rezultatele cercetării competenței geolingvistice1 a membrilor tineri ai comunității lingvistice, cuprinzând capacitatea de a recunoaște variabilitatea lingvistică a patriei lingvistice2, a limbii dialectale și a limbii literare și de a o asocia cu anumite areale geografice, sociale și culturale 1 Geolingvistinė paprastųjų kalbos bendruomenės narių kompetencija yra apibrėžiama kaip žinios ir (Diercks 2002: 52–53; Aliūkaitė, Mikulėnienė 2016a: 92). cu diferențele lingvistice ale acelui mediu și cu distanțele spațiale (Diercks 2002: 51; Aliūkaitė, Mikulėnienė 2 Kalbine gimtine (angl. linguistic homeland) vadinama individo kalbinė aplinka ir ji yra siejama su 2016a: 92). LAURA BRAZAITIENĖ 200 Acta Linguistica Lithuanica XCI chestiuni precum localizarea codului și altele (Aliūkaitė și colab. 2017). În cea de-a doua, pentru a cerceta competența geolingvistică a tinerilor, a fost analizată importanța noilor atitudini dialectale, care dezvăluie nių darinių požymių ir jų kalbinės vertės sąsajos su klaidingos bendrinės kalbos (kvazistandarto3) vaizdiniu (Aliūkaitė ir kt. 2020). Gauti rezultatai patvirtina dialectalitatea obiectivă din perspectiva simplului utilizator al limbii, pentru viabilitatea și continuitatea variantelor lingvistice4. Noutatea și actualitatea. Din punctul de vedere al vitalității dialectale, a fost analizată doar o parte a atitudinilor uteniškių ir jų poveikį patiriančių anykštėnų bei kupiškėnų patarmių atstovų percepcijos beveik netirtos. Bene vieninteliu tyrimu, siekiant įvertinti kupiškėtinerilor din subdialectele Anykščiai și Utena (Geržotaitė 2019: 175–198). A fost acumulat un material bogat, care ar contribui la evidențierea legăturilor dintre limitele dialectelor și caracteristicile variantelor lingvistice locale, consolidate în conștiința de sine a reprezentanților tuturor celor trei subdialecte, și ar permite patarmių vertinimus, dar neanalizuota. Taigi šio straipsnio tikslas – remiantis perceptyviosios dialektologijos tyrimų modeliu, aprašytu ankstesniuose tyrimuose, atlikti rytų aukštaičių kupiškėprezentarea unei analize prognostice a reprezentărilor limbajului dialectal (a limitelor și trăsăturilor) ale elevilor de gimnaziu care reprezintă subdialectele Anykščiai, Utena și Kupiškis și evaluarea vitalității acestor trei subdialecte. Obiectul articolului îl constituie reprezentările dialectale ale elevilor din Anykščiai, Kùpiškis, Rõkiškis și Utena. Subiecții cercetării sunt elevi ai patru gimnazii (cu vârste între 15 și 18 ani) (informații despre respondenți, a se vedea în tabel). TABEL. Caracteristicile tinerilor cercetați din Anykščiai, Kùpiškis, Rõkiškis și Utena LocalităVorbesc țile dialectal Totalul Nu Totalul vorbesc Totalul dialectal Cunosc cercetaNu te cunosc subiecților femeilor bărbaților dialectul dialectul Anykščiai 131 (100,00 %) 81 (61,83 %) 50 (38,17 %) 50 (38,17 %) 81 (61,83 %) 47 (35,88 %) 73 (55,73 %) Kupiškis 119 (100,00 %) 73 (61,34 %) 46 (38,66 %) 29 (24,37 %) 90 (75,63 %) 17 (14,29 %) 77 (64,71 %) Rokiškis 72 (100,00 %) 21 (29,17 %) 51 (70,83 %) 34 (47,22 %) 37 (51,39 %) 30 (41,67 %) 38 (52,78 %) Utena 68 (100,00 %) 42 (61,76 %) 26 (38,24 %) 50 (73,53 %) 18 (26,47 %) 41 (60,29 %) 16 (23,53 %) 3 Kvazistandartu įvardijamas klaidingas kalbinio (tarminio) varianto vaizdinys, pvz., tarminis variantas poate fi recunoscut ca netradițional și invers (vezi Long 1996: 118–135; Aliūkaitė 2009a: 168; 2019: 67–68; Mikulėnienė 2016: 340–346); 4 Trebuie făcută distincția între două tipuri de dialectalitate: cea obiectivă, sau bazată pe trăsături, și cea subiectivă, sau legată de valoare (a trăsăturii, a variantei lingvistice sau a utilizatorului acelei variante) (Aliūkaitė 2019: 67–69). Articole / Articles 201 Jaunųjų rytų aukštaičių – anykštėnų, kupiškėnų ir uteniškių – tarminės kalbos vaizdiniai: ribos ir objektyvusis tarmiškumas Gimnazistus galima priskirti vienai amžiaus grupei, skyrimo kriterijumi paselectându-i nu după vârsta lor biologică, ci după experiența lingvistică, culturală și socială (Eckert 1997: 151–167; Aliūkaitė 2007: 145). Tyrimo metu moksleiviai apklausti remiantis ne viename iš ankstesnių darbų pristatyta anonimine sąmoningųjų nuostatų anketa „Tarminio kalbėjimo ir bendrinės kalbos vertinimas“, kuri parengta 2014–2016 m. vykdyto projekto În cadrul studiului „Locul limbii standard pe harta mentală a limbii lituaniene” čiau žr. Aliūkaitė, Mikulėnienė 2016a: 97–99). Įvadinėje jos dalyje fiksuojami sociodemografiniai tiriamųjų duomenys (lytis, amžius, kilmės ir gyvenamoji (plavietos), sunt prezentate întrebări destinate evaluării cunoașterii dialectului și a activității de utilizare, precum și răspândirii variantelor lingvistice. Partea principală este alcătuită dintr-o sarcină cu o hartă desenată, destinată localizării limbii dialectale și standard, precum și din întrebări suplimentare de tip deschis, prin care se solicită indicarea asociațiilor unei persoane care vorbește dialectal și în limba standard, enumerarea trăsăturilor caracteristice unei persoane care vorbește dialectal etc. (a se vedea Aliūkaitė, Mikulėnienė 2016a: 97–99; Aliūkaitė et al. 2017: 51–59). Materialul de cercetare constă din 390 de chestionare. Dintre acestea, 119 chestionare au fost completate de elevii Gimnaziului Laurynas Stuoka-Gucevičius din Kùpiškis în cadrul proiectului „Locul limbii standard pe harta mentală a limbii lituaniene” desfășurat în perioada 2014–2016 5. Aceste date sunt completate de 131 de chestionare colectate de autoarea articolului înainte de declararea pandemiei mondiale de COVID-19 în Lituania, la Gimnaziul „Jonas Biliūnas” din Anykščiai, de 72 la Gimnaziul „Juozas Tumas-Vaižgantas” din Rokiškis și de 686 la Gimnaziul „Adolfas Šapoka” din Utena. O parte a datelor colectate în Kupiškis și Utena, pe baza cărora este elaborat acest articol, și anume arealele prototipice ale limbii dialectale din hărțile desenate, a fost publicată (pentru mai multe detalii, a se vedea Aliūkaitė și colab. 2017: 78– 102, 140, 185, 263; Geržotaitė 2019: 175–198). Pentru evidențierea reprezentărilor limbii dialectale formate în conștiința tinerilor din regiunea estică a Lituaniei Superioare au fost stabilite următoarele obiective: 1) discutarea datelor din răspunsurile elevilor la întrebările chestionarului referitoare la cunoașterea codului dialectal și la activitatea utilizării acestuia; 2) examinarea materialului din hărțile subiecților reprezentând toate cele trei subdialecte, în care li s-a cerut să marcheze unde se vorbește dialectal, și 3) analizarea datelor din răspunsurile elevilor de gimnaziu la întrebarea deschisă a chestionarului, în care li s-a cerut să indice particularitățile lingvistice după care este recunoscută o persoană care vorbește dialectal. 5 Proiectul a fost realizat cu fondurile Comisiei de Stat pentru Limba Lituaniană (contractul nr. K-5/2014). Coordonatoarea proiectului, prof. dr. Daiva Aliūkaitė. Pentru mai multe detalii despre rezultatele sale, a se vedea Aliūkaitė și colab. 2017. 6 Chestionarele completate la Gimnaziul din Kupiškis sunt păstrate la Institutul de Studii de Limbi, Literatură și Traducere al Facultății din Kaunas a Universității din Vilnius, iar cele completate la gimnaziile din Anykščiai, Rokiškis și Utena – în Arhiva Graiurilor Centrului de Geolingvistică al Institutului Limbii Lituaniene. LAURA BRAZAITIENĖ 202 Acta Linguistica Lithuanica XCI Subdialectele cercetate la începutul secolului al XXI-lea: caracterul dialectal obiectiv. În articol, subdialectele analizate, după cum s-a menționat deja, diferă din punctul de vedere al vitalității dialectale. Cercetările geolingvistice efectuate în urmă cu un deceniu și anterior au stabilit că pentru graiul din Anykščiai este caracteristică pronunțarea vocalei a din tulpina accentuată prelungită ca o cu nuanță de a, de exemplu, r.tas «roată», consemnată din ce în ce mai rar (Aliūkaitė și colab. 2014: 184). Tendința este de a renunța la cea mai pregnantă trăsătură dialectală a graiului din Kupiškis (realizarea vocalelor e, ẹ la sfârșitul cuvântului și înaintea unei consoane tari ca a de diverse lungimi, de exemplu, dã∙da. «unchi») (ibid.: 188; Balčiūnienė și colab. 2017: 54–55; 2019: 214). Trăsătura distinctivă a graiului utenișc al dialectului estic al aukštaiților – realizarea lui ė și ie neaccentuate ca e., mai rar o și uo – ca a., de exemplu, te.v.li.s «tătic», pe.n.li.s «lăptic», a.ba.l.s „obuolys” – păstrat aproape consecvent în vorbirea reprezentanților tuturor generațiilor (Aliūkaitė ir kt. 2014: 176; Balčiūnienė ir kt. 2017: 54–55; 2019: 214). S-a constatat că, prin particularitățile lingvistice, locuitorii din Kupiškis și Anykščiai se aseamănă cu dialectele panevėžiškiai și uteniškiai învecinate, considerate încă puternice. Pe baza dialectului uteniškiai, cercetătorii consemnează o nouă formațiune lingvistică locală mai amplă, aflată în formare – regiolectul estic al zonei dialectale estice a aukštaičiai (cu centrul de atracție Ùtena) – care cuprinde nu numai teritoriile proprii, ci și zonele învecinate ale locuitorilor din Anykščiai și Kupiškis (Aliūkaitė, Mikulėnienė 2014: 261; Geržotaitė, Mikulėnienė 2014, harta XIII și comentariul; Mikulėnienė, Meiliūnaitė 2017: 169–195). Acest areal este legat și indică stabilitatea noii formațiuni prin utilizarea altor particularități lingvistice neidentificate de utilizatorii limbii ca fiind dialectale, de exemplu pronunțarea lui o neaccentuat ca a (Aliūkaitė, Mikulėnienė 2014: 261; Geržotaitė 2019: 190–191). Prin urmare, datele privind percepțiile asupra arealelor limbii (ne)dialectale și asupra particularităților dialectale caracteristice acestora, colectate în zonele locuitorilor din Anykščiai (gimnaziul din Anykšči), Kupiškis (Kùpiškio) și Utena (Rõkiškio și Utenõs) ale aukštaičiai estici, vor permite conturarea unei imagini mai complete a variantei utilizate în arealul dialectelor studiate, formate în conștiința de sine a elevilor locali, precum și prognozarea viitorului acesteia. 1. UTILIZAREA CODULUI DIALECTAL (IN)ACTIVITATEA DIN PERSPECTIVA TINERILOR DIN ANYKŠČIAI, KUPIŠKIS ȘI UTENA Analiza datelor arată că gimnaziștii reprezentând toate cele trei dialecte ale aukštaičiai estici au afirmat că știu dialectul (să vorbească dialectal) (vezi tabelul). Cei mai mulți care îl cunosc se găsesc printre locuitorii din Utenõs (73,53 proc.), mai puțini printre cei din Rõkiškio (47,22 proc.) și Anykšči (38,17 proc.), iar cei mai puțini – printre cei din Kùpiškio (23,53 proc.) subiecților. Straipsniai / Articles 203 Jaunųjų rytų aukštaičių – anykštėnų, kupiškėnų ir uteniškių – tarminės kalbos vaizdiniai: ribos ir objektyvusis tarmiškumas Întrebați ce dialect cunosc, tinerii din zona de est a regiunii aukštaičių, cu excepția locuitorilor din Kùpiškis, au indicat cel mai adesea aukštaičių (Ut_M01, Rk_M18, Rk_M01, An_M02), în dialectul aukštaičių (Ut_M05, Rk_V18, An_M17), dialectul aukštaičių (Rk_V10, An_M16)7. Nu puțini elevi din Kùpiškis și-au precizat răspunsurile, de exemplu, au scris că cunosc dialectul kupiškėnų (Kp_1(4)_M01, Kp_1(4)_M58), dialectul kupiškėnų (Kp_1(4)_M17), varianta kupiškėniškă (Kp_1(4)_M28) sau în dialectul kupiškėnų (Kp_1(4)_M47). Astfel de răspunsuri au fost consemnate și printre liceenii chestionați în Rõkiškis. Aceștia au afirmat că știu, de exemplu, aukštaičių din nord-est (Rk_M10), aukštaičių din nord-est (Rk_V39), în dialectul Rokiškio tarmę (Rk_M06), rokiškietišką (Rk_M17), rokiškietiškai (Rk_V48), rakiškietiškai (Rk_V07, Rk_V08), rokiškėniškai (Rk_V12). Utenõs ir Anykšči tiriamieji savo tarmę patikslino rečiau, pavyzdžiui, Utenos aukštaičių, în dialectul rokiškėnų (Rk_V18), aukštaičių din Rõkiškis (Rk_V41), (Ut_V04, Ut_V05), în dialectul anykštėnų, în dialectul aukštaičių (An_M49). Atitudini similare s-au evidențiat nu numai în ceea ce privește cunoașterea dialectului, ci și utilizarea acestuia (vezi tabelul). Reprezentanții subdialectului uteniškių al aukštaičių din est (din Utenõs și Rõkiškis) se consideră vorbitori dialectali. Expresia dialectală este, de asemenea, caracteristică unei părți considerabile a locuitorilor din Anykščiai. Din punctul de vedere al utilizării limbii dialectale, cei mai pasivi sunt considerați kupiškėnenii. Așadar, se poate presupune că tinerii intervievați în arealurile celor trei subdialecte ale graiurilor din estul Lituaniei nu doar cunosc codul dialectal, ci și îl folosesc într-un grad sau altul. Pe baza datelor disponibile, subdialectul utenișkenilor este considerat cel mai viguros, iar cel al kupiškėnenilor – pe cale de dispariție. 2. IMAGINILE LIMBII DIALECTALE ÎN HĂRȚILE DESENATE DE TINERII ANIKŠTĖNENILOR, KUPIŠKĖNENILOR ȘI UTENIȘKENILOR ÎN HĂRȚILE DESENATE Rezultatele privind cunoașterea și utilizarea codului dialectal sunt completate de reprezentările tinerilor din estul Lituaniei în hărțile desenate (mentale) ale dialectelor8. Dintre acestea, după cum arată cercetările deja efectuate în Lituania, imaginea limbii dialectale este dezvăluită cel mai bine de grupul cel mai numeros și în ceea ce privește numărul reprezentărilor, format din prototipurile limbii dialectale kalbos arealų žemėlapiai. 7 Darbe vartojami tokie vietovių trumpiniai: Anykščia – An, Kùpiškis – Kp, Rõkiškis – Rk, Utenà – Ut; Cu literele M și V este indicat sexul subiecților studiați; cifrele indică numerele chestionarelor. 8 În cercetările de dialectologie perceptivă, sarcina hărții desenate (mentale) constă în identificarea pų: tiriamieji žemėlapiuose tik lokalizuoja žinomus dialektus arba pažymi žemėlapiuose klausomų arealelor a două texte-stimul ale limbii țintă (sau ale altor variante) (Aliūkaitė și colab. 2020: 54). LAURA BRAZAITIENĖ 204 Acta Linguistica Lithuanica XCI Mai mult de o treime dintre locuitorii din Utena (elevi din Utena și Rokiškis), după iš jų žymėjimų žemėlapiuose, tarmiškiausiu pirmiausia linksta laikyti gretimų cum se poate observa, indică Panevėžys (39,29 proc.) ca aflându-se în arealul dialectului panevėžiškių al graiurilor aukštaičiai orientale (a se vedea fig. 1)9. Acești tineri recunosc caracterul dialectal al locurilor lor natale – Utena (30,71 proc.) și Rokiškis (30 proc.) –, însă indică drept mai dialectale localități din arealul dialectelor aukštaičiai occidentale și žemaičiai, evidențiate de cercetările efectuate anterior: Marijampolė (37,86 proc.), Plungė (36,43 proc.), Mažeikiai (32,14 proc.) și Telšiai (31,43 proc.). FIG. 1 Cele mai prototipice zone dialectale ale tinerilor locuitori ai regiunii Utena din partea estică a regiunii Aukštaitija Vos ketvirtadalis jaunųjų uteniškių su tarmiškumu susiejo gretimus Anýkščius. Kùpiškis iš šių apklaustųjų žymėjimų žemėlapiuose išryškėjo kaip žemo tarmiškumo laipsnio zona. Atât în Utena, cât și în Rokiškis, limba vorbită este considerată, în opinia elevilor locali, frumoasă, dar incorectă (Rk_M01), iar cea din Utena, Molėtai, chiar și Kėdainiai – frumoasă (Rk_M13) etc. Trebuie adăugat că este considerată frumoasă și corectă nu numai limba locuitorilor din ținuturile natale, ci și a celor din localitățile învecinate din apropierea orașelor Anykščiai, Kupiškis (Rk_M14), Anykščiai, Kupiškis, Biržai și Panevėžys (Rk_M14) (a se vedea fig. 2). 9 Datele colectate într-un studiu anterior numai în Utena, așadar într-o singură localitate din aria subdialectului locuitorilor din regiunea Utena a părții estice a regiunii Aukštaitija, privind marcajele elevilor pe hărțile dialectale desenate, au evidențiat tendința subiecților cercetați de a considera patria lingvistică drept cea mai prototipică zonă dialectală (Geržotaitė 2019: 185). Articole / Articles 205 Jaunųjų rytų aukštaičių – anykštėnų, kupiškėnų ir uteniškių – tarminės kalbos vaizdiniai: ribos ir objektyvusis tarmiškumas Rk_M01 Rk_M14 LAURA BRAZAITIENĖ 206 Acta Linguistica Lithuanica XCI Ut_M11 Ut_M13 2 PAV. Exemple de marcare pe hărți a patriei lingvistice a tinerilor locuitori din Utena ai zonei estice a dialectului aukštaițiai printre alte zone prototipice ale limbii dialectale În patria lingvistică sau în împrejurimile acesteia, tinerii locuitori din Utena ai zonei estice mos kaip vienos iš tarminiu požiūriu ryškesnių rytinėje lietuvių kalbos ploto dalyje, pvz., labiausiai pabrėžtos tarmės ir savitumas: Jurbarkas, Šiauliai, Panevėžys a dialectului aukštaițiai evaluează (Ut_M05), iar dialectul utilizat este denumit dialect aukštaițiai. Incorect. Frumoasă (Rk_M15), iar cei care o folosesc, ca aukštaițiai – frumoasă, conține greșeli (Rk_V09). Articole / Articles 213 Jaunųjų rytų aukštaičių – anykštėnų, kupiškėnų ir uteniškių – tarminės kalbos vaizdiniai: ribos ir objektyvusis tarmiškumas Rk_V47 An_M08 LAURA BRAZAITIENĖ 214 Acta Linguistica Lithuanica XCI Kup_1(4)_M27 7 FIG. Exemple de comentarii ale hărților de denumire a trăsăturilor dialectale Există și alte exemple de astfel de comentarii pe hărți: ale aukštaițienilor [din Pasvalys, Anykščiai] – frumos, neregulat, deoarece se lungesc vocalele (An_M62), [în Pasvalys] alte terminații ale cuvintelor (Kp_1(4)_M07), [în Biržai] neregulat, retează terminațiile (Kp_1(4)_M31). Din răspunsurile sintetizate la menționata întrebare a 5-a din chestionar reiese că liceenii intervievați din arealul aukštaițienilor de est recunosc mai întâi o persoană care vorbește dialectal după trăsăturile fonetice (vezi fig. 8). Articole / Articles 215 Jaunųjų rytų aukštaičių – anykštėnų, kupiškėnų ir uteniškių – tarminės kalbos vaizdiniai: ribos ir objektyvusis tarmiškumas 8 PAV. Tarmių skiriamosios ypatybės jaunųjų rytų aukštaičių atsakymų duomenimis Tinerii din Utena conceptualizează această trăsătură prin exemple precum lungește vocalele scurte sau le scurtează pe cele lungi (Ut_M20), unele vocale sunt schimbate (Ut_M39), vocalele sunt inversate în cuvinte (Ut_V22), vocalele din rădăcini sunt lungite, scurtate (Ut_M05), vocale pronunțate prelung (Ut_M24), în loc de o, u pronunță adesea a (Rk_M01), schimbarea literelor, de ex.: o sau a (Rk_M01), în loc de „o” spune „a” (Rk_M05), literele sunt prelungite (Rk_M14), schimbă unele litere ale cuvintelor din limba literară (Rk_V05), schimbă anumite litere (Rk_V51). Din trăsăturile enumerate se observă mai întâi că liceenii comentează dialectalitatea propriului mediu apropiat, cu alte cuvinte, ceea ce ei înșiși cunosc și le este familiar. Ca trăsătură distinctivă a subdialectului din Utena, identificată de cercetători, este indicată corespondarea lui o, uo cu a. Aceasta le este cunoscută acestor membri ai comunității lingvistice (a se compara și denumirea variantei folosite de ei înșiși – rakiškietiškai (Rk_V07, Rk_V08). Prelungirea sau scurtarea vocalelor evidențiată în percepțiile elevilor este, de asemenea, una dintre trăsăturile distinctive și, după cum arată cercetările sistematice efectuate de geolingviști, încă înregistrate ale acestui subdialect (Aliūkaitė ir kt. 2014: 176: 177). Răspunsurile de natură mai abstractă (adică înlocuirea sau schimbarea vocalelor) am, en, em atliepimu un, um, in, im. Panašios ir anykštėnų nuostatos. Anot apklaustųjų, tarmine raiška išsiskipot fi asociate atât cu o particularitate distinctivă a subdialectului utenișkiai, cât și cu diftongii an care îi diferențiază pe toți aukštaiții estici de aukštaiții vestici și sudici în vorbirea persoanelor, vocale, diftongi, grupuri de sunete și așa mai LAURA BRAZAITIENĖ 216 Acta Linguistica Lithuanica XCI prin accentuarea vocalelor (An_M05). Acestor keičiami (An_M34), pailgina žodyje kokias nors raides (An_M01), vienų ar kitų tineri le este cunoscută, din perspectiva cercetătorului, pronunțarea vocalei o care îi diferențiază pe utenișkiai și pe unii dintre ceilalți aukštaiți estici; în schimb, nors pačių nurodomas kaip būdingas kitai, žemaičių, tarmei – kitaip tariami žožemaičiai pronunță „a” în loc de „o”, de exemplu obuolys – abalys (An_V32). Tinerii kupiškėnai, după cum se vede din răspunsurile atribuite grupului de particularități discutat (adică pronunțarea sunetelor), menționează, de asemenea, prelungirea și accentuarea sunetelor, precum și redarea unor sunete prin altele. Reprezentanții acestui subdialect, mai frecvent decât elevii chestionați în aria subdialectelor uteniškiai și anykštėnai deja discutate, și-au concretizat răspunsurile, de exemplu: prelungesc vocalele (Kup_1(4)_M16), pronunțarea evidentă a vocalelor lungi mas (Kup_1(4)_M57), balsių ar priebalsių savotiškas pabrėžimas (Kup_1(4)_V02), pagal balsių keitimą (Kup_1(4)_M36), kupiškėnai vietoj a sako o: lapai į lopai (Kup_1(4)_M29), keičia e į a (Kup_1(4)_M38), skirtingai tuose pačiuose žodžiuo- (Kup_1(4)_M17), a vocalelor lungi (Kup_1(4)_M21), prelungesc vocalele (Kup_1(4)_M56), vocalele și diftongii sunt pronunțați cu accentuarea vocalelor (Kup_1(4)_M40), schimbă literele (Kup_1(4)_M65), cel mai adesea, la pronunțarea cuvintelor, în locul vocalei a se pronunță o (Kup_1(4)_M68), se accentuează „o” (Kup_1(4)_V27). Exemplele prezentate arată că tinerii din Kupiškis disting graiul matern de graiurile învecinate. Cunoașterea trăsăturilor distinctive ale ținutului lingvistic natal (redarea vocalelor e, ẹ la sfârșitul cuvântului și înaintea unei consoane tari prin a de diferite lungimi) este, din punct de vedere dialectal, foarte exactă. Trăsăturile enumerate, și anume pronunțarea de către localnici a vocalei a din tulpina accentuată ca un o cu nuanță de a, care este proprie lor și distinge localitățile din apropierea orașului Anýkščiai, nu numai arată experiența propriului cod, ci și dezvăluie existența anumitor legături cu reprezentanții graiului din Anykščiai. Judecând după comentariile despre pronunțarea o observată de ei înșiși, se pare că există anumite legături și cu locuitorii învecinați ai Utenei. Kitų tarminių ypatybių grupių (kirčiavimo, galūnių redukcijos, leksikos) konceptualizacija iš paskiroms rytų aukštaičių patarmėms atstovaujančių moksdeparte. sunt prelungite sau scurtate, schimbate (An_M34), sunt schimbate literele cuvântului (An_M39), vocale prelungite (An_M49, An_M62), vocale, diftongi, grupuri de sunete și așa mai departe. sunt prelungite sau scurtate, răspunsurile elevilor diferă. Tinerii din Utena au indicat că, atunci când vorbesc dialectal, identifică destul de pat atpažįsta iš žodžių be galūnių (Rk_V28), arba, tyrėjų požiūriu, iš galūnių redes astfel o persoană. Vorbirii lor îi sunt caracteristice omiterea terminațiilor (Ut_M04), scurtarea terminațiilor (Ut_M12), cuvinte cu terminații tăiate (Ut_M15), sutrumpintos galūnės (Rk_V12) ir t. t. Rečiau tarminę raišką šie jaunuoliai sieja terminații întrerupte (Rk_M19), precum și accentuarea, de exemplu: accentuează cuvintele ciudat (Ut_M26), accentuează altfel decât este obișnuit (Ut_V11), accentuate altfel (Ut_M12). Cel mai rar, reprezentanții graiului din Utena afirmă că recunosc persoanele care vorbesc dialectal după lexic, de exemplu: noudoja neįprastus žodžius (Ut_M42), būna negirdėtų žodžių (Ut_M38), specifiniai žodžiai (Ut_V16), skolinti žodžiai (Ut_M25). În opinia locuitorilor din Anykščiai, persoanele care se disting prin exprimare dialectală folosesc alte cuvinte decât cele de acum, mai vechi, păstrate (An_M24). Articole / Articles 217 Jaunųjų rytų aukštaičių – anykštėnų, kupiškėnų ir uteniškių – tarminės kalbos vaizdiniai: ribos ir objektyvusis tarmiškumas Potrivit afirmațiilor lor, aceste cuvinte pot fi înțelese doar de o persoană care vorbește acel dialect (An_M77). Se generalizează că persoana care vorbește dialectal folosește cuvinte care nu sunt utilizate în limba literară (An_V47). Mai rar, reprezentanții subdialectului anykštėnai menționează accentuarea (o tarmiškai žmonės kalbėdami tiesiog netaria galūnių (An_M12). Jaunieji kupiškėnai tarmiškai kalbantį žmogų dar atpažįsta pagal jo kirčių dėliojimą ant žodžių (Kup_1(4)_M09). Rečiau su tarmine raiška jie sieja galūnių reaccentuare diferită de cea cu care sunt obișnuit An_M13) și reducerea desinențelor asociată acesteia (el vorbește puțin altfel decât noi, dukciją, ilustrată prin răspunsuri precum tăierea desinențelor menționată de mai multe ori de alți elevi (Kup_1(4)_M28), „scurtarea” desinențelor (Kup_1(4)_M37), retezarea desinențelor (Kup_1(4)_M61) etc. Cel mai rar menționează diferențele lexicale, de exemplu: cuvinte neobișnuite (Kup_1(4)_M02), cuvinte vechi, ciudate (Kup_1(4)_M07), cuvinte nemaiauzite (Kup_1(4)_M32), din cuvinte de neînțeles (Kup_1(4)_V18). Așadar, în aria celor trei subdialecte ale graiurilor înalte de est, gimnaziștii chestionați disting clar caracterul dialectal obiectiv al mediului lor lingvistic propriu. Ei tind să-l asocieze nu numai cu trăsăturile slabe (mai larg răspândite), caracteristice, ci și cu trăsăturile distinctive ale (sub)dialectelor12. Pe baza ultimelor particularități, acești elevi pot fi considerați reprezentanți ai subdialectelor lor materne (anykštėnai, kupiškėnai și uteniškiai). CONCLUZII Studiul reprezentărilor limbii dialectale realizat în aria dialectelor tradiționale ale highlandezilor estici – anykštėnai, kupiškėnai și uteniškiai – a evidențiat raportarea tinerilor utilizatori ai limbii la această regiune. 1. Dialekto kompetencijai ir aktyvumui skirtų duomenų analizė rodo šiuos tendințe: 1) codul dialectal este cunoscut și utilizat de subiecții care reprezintă toate cele trei subdialecte; 2) cel mai mult tind să se asocieze cu expresia dialectală highlandezii estici uteniškiai; 3) și anykštėnai recunosc că vorbesc dialectal; 4) se constată distanțarea kupiškėnai de varianta dialectală. 2. Din hărțile dialectale desenate se observă că subiecții marchează nu doar localitățile žemaičiai și ale highlandezilor vestici, care în cercetările perceptive anterioare au fost indicate kaip tarminiu požiūriu stipriausios. Su šia raiška dažniau ar rečiau siedami gimca fiind cele mai tipice, ci și alte regiuni ale Lituaniei; indicându-și cu precădere ținuturile natale și împrejurimile și apreciind favorabil codul lingvistic utilizat în acestea, highlandezii estici chestionați confirmă caracterul dialectal al locurilor analizate: 1) tinerii anykštėnai și uteniškiai tind cel mai mult să asocieze patria lingvistică și împrejurimile cu zonele limbii dialectale; 2) distanțarea kupiškėnai de propria variantă lingvistică este posibil indicată de distanța actuală creată față de localitățile subdialectului învecinat. 12 Apie trinarę tarminių požymių (pirminių, antrinių ir tretinių) tipologiją (plačiau žr. Taeldeman 2005: 23–248). LAURA BRAZAITIENĖ 218 Acta Linguistica Lithuanica XCI 3. Chestionați de elevii de gimnaziu pe teritoriul dialectului aukštaičių de est, persoanele care vorbesc dialectal, remdamiesi savos kalbinės aplinkos projekcija, pirmiausia atpažįsta iš garsinių ypatybių. Šią požymių grupę iliustruojančių atsakymų analizė rodo, kad jaunuoliai aiškiai skiria objektyvųjį kalbinės gimtinės ir apylinkių tarmiškumą. 4. Îi cuprinde pe locuitorii din Kupiškis și Utena nu numai prin trăsăturile objektyviojo tarmiškumo požymių sistema leidžia apklaustus moksleivius identifikuoti ne tik kaip rytų aukštaičius, bet dar ir kaip rytų aukštaičius anykštėnus, estompate, caracteristice, ci și prin cele distinctive. Așadar, imaginile dialectalității (ale locurilor și ale trăsăturilor lingvistice) reliefate din atitudinile tinerilor utilizatori și evaluatori ai limbii corelează nu numai cu variativitatea lingvistică obiectivă a mediului lingvistic al celor cercetați, ci și cu variativitatea lingvistică a aproape întregii părți estice a arealului limbii lituaniene. LITERATŪRA Aliūkaitė Daiva 2007: Tarminis kalbėjimas ir bendrinė kalba: objektyviųjų ir sub jektyviųjų skirtumų kultūrinė vertė: daktaro disertacija, rankraštis, Vilnius: Vilniaus universitetas. Aliūkaitė Daiva 2009a: Bendrinės kalbos vaizdinių tikslumas: kvazistandarto problema. – Respectus Philologicus 16(21)A, 160–187. Aliūkaitė Daiva 2009b: Perceptyviniai dialektų tyrimai: mentalinis žemėlapis. – Respectus Philologicus 15(20), 164–179. Aliūkaitė Daiva 2019: Objektyvusis tarmiškumas: požymiai ir vertė. – Respectus Philologicus 35(40), 63–91. Prieiga internete: https://www.zurnalai.vu.lt/respectus-philologicus/article/view/12717 [žiūrėta 2024-04-22]. Aliūkaitė Daiva 2020a: Tarmiškumo tvarumas didmiestyje: emic naratyvo kūrėjo perspektyva. – Respectus Philologicus 38(43), 85–100. Prieiga internete: https://www. zurnalai.vu.lt/respectus-philologicus/article/view/20645 [žiūrėta2024-03-22]. Aliūkaitė Daiva 2020b: Tarmiškumo tvarumas Lietuvos regionuose: emic naratyvo kūrėjo perspektyva. – Lietuvių kalba 15, [1–22]. Prieiga internete: https://www.zurnalai.vu.lt/lietuviu-kalba/article/view/22435 [žiūrėta 2024-03-24]. Aliūkaitė Daiva 2021: Tarmiškumo estetinė vertė: paprastųjų kalbos bendruomenės narių vaizdiniai. – Acta Linguistica Lithuanica 85, 262–292. Aliūkaitė Daiva, Bakšienė Rima, Jaroslavienė Jurgita, Judžentytė Gintarė, Leskauskaitė Asta, Lubienė Jūratė, Meiliūnaitė Violeta, Pakalniškienė Dalia, Ragaišienė Vilija, Rinkauskienė Regina, Švambarytė-Valužienė Janina, Urbanavičienė Jolita, Vaišnienė Daiva Straipsniai / Articles 219 Jaunųjų rytų aukštaičių – anykštėnų, kupiškėnų ir uteniškių – tarminės kalbos vaizdiniai: ribos ir objektyvusis tarmiškumas 2014: Punktų tinklo tankis geolingvistinės skirties aukštaičiai : žemaičiai požiūriu. – XXI a. pradžios lietuvių tarmės: geolingvistinis ir sociolingvistinis tyrimas (žemėlapiai ir jų komentarai), sud. D. Mikulėnienė, V. Meiliūnaitė, Vilnius: Briedis, 129–196. Aliūkaitė Daiva, Mikulėnienė Danguolė 2014: Geolektų ir regioninių dialektų formavimosi ypatumai Lietuvoje. – XXI a. pradžios lietuvių tarmės: geolingvistinis ir sociolingvistinis tyrimas (žemėlapiai ir jų komentarai), sud. D. Mikulėnienė, V. Meiliūnaitė, Vilnius: Briedis, 257–262. Aliūkaitė Daiva, Mikulėnienė Danguolė 2016a: Perceptyviosios dialektologijos instrumentai ir tyrimų kryptys: variantų arealai mentaliniuose žemėlapiuose (Biržų atvejis). – Acta Linguistica Lithuanica 74, 89–120. Aliūkaitė Daiva, Mikulėnienė Danguolė 2016b: Lietuvos gimnazistų požiūris: išsilavinimas bendrinės kalbos vaizdiniuose. – Verbum 7, 17–33. Prieiga internete: https://www.zurnalai.vu.lt/verbum/article/view/10283 [žiūrėta 2024-05-04]. Aliūkaitė Daiva, Mikulėnienė Danguolė 2019: Paprastojo kalbos bendruomenės nario naratyvas: kur ir kodėl (su)kuriamas vietos tarmiškumas. – Lietuvių kalba 13, [1–22]. Prieiga internete: https://www.zurnalai.vu.lt/lietuviu-kalba/article/ view/22481 [žiūrėta 2024-04-03]. Aliūkaitė Daiva, Mikulėnienė Danguolė, Čepaitienė Agnė, Geržotaitė Laura 2017: Kalbos variantiškumas ir jo vertinimas perceptyviosios dialektologijos požiūriu: variantų ir vietų vaizdiniai, Vilnius: Vilniaus universiteto leidykla. Aliūkaitė Daiva, Mikulėnienė Danguolė, Čepaitienė Agnė, Brazaitienė Laura 2020: Lietuvių kalbos variantai: tyrėjo ir paprastojo kalbos bendruomenės nario perspektyvos, Vilnius: Vilniaus universiteto leidykla. Balčiūnienė Asta, Rinkauskienė Regina, Meiliūnaitė Violeta 2017: Kupiškėnų ir uteniškių paribio šnektų fonetinė kaita XXI a.: Vabalninko, Daršiškių ir Salamiesčio punktų atvejis. – Lituanistica 63, 1(107), 38–60. Balčiūnienė Asta, Meiliūnaitė Violeta, Rinkauskienė Regina 2019: Kupiškėnų, uteniškių ir panevėžiškių paribio šnektos XXI amžiuje, Klaipėda: Klaipėdos universitetas. Brazaitienė Laura 2020: Research on perceptual dialectology in Lithuania: subjective dialectal variation of Lithuanian language area in relation to objective variation. – Lithuanian dialectology profiles: problems and findings, ed. V. Meiliūnaitė, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 267–291. Prieiga internete: http://lki.lt/wp-content/uploads/2021/01/KIDP6.pdf [žiūrėta 2024-05-15]. LAURA BRAZAITIENĖ 220 Acta Linguistica Lithuanica XCI Cramer Jennifer 2018: The Emic and the Etic in Perceptual Dialectology. – Language A se vedea: Methods, Variation and Change, eds. B. E. Evans, E. J. Benson, J. N. Stanford, Cambridge: Cambridge University Press, 62–79. of Perceptual Dialectology 2, Diercks Willy 2002: Mental maps. Linguistic-Geographic Concepts. – Handbook eds. D. Long, D. Preston, Amsterdam, Philadelphia: John Benjamins Publishing Company, 51–70. Eckert Penelope 1997: Vârsta ca variabilă sociolingvistică. – Handbook of Sociolinguistics, ed. F. Coulmas, Oxford: Blackwell, 151–167. Geržotaitė Laura 2016: Factorul utilizatorului: imaginea subiectivă a graiurilor lituanienilor din Polonia în hărțile mentale. – Schimbarea dialectelor lituaniene la începutul secolului XXI: graiurile lituanienilor din Polonia, ed. D. Mikulėnienė, A. N. Birgelienė, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 321–339. Geržotaitė Laura 2019: Jaunųjų rytų aukštaičių – kupiškėnų ir uteniškių – kalbinės gimtinės vaizdiniai. – Acta Linguistica Lithuanica 81, 175–198. Prieiga internete: Leskauskaitė, V. Ragaišienė, L. Geržotaitė, https://journals.lki.lt/actalinguisticalithuanica/article/view/399 [consultat la 2024-03-05]. Geržotaitė Laura, Čepaitienė Agnė 2016: Patria lingvistică a tinerilor din Vilkaviškis: valorile limitelor, corectitudinii și atractivității. – Verbum 7, 84–100. Acces online: http://www.zurnalai.vu.lt/verbum/article/view/10288 [consultat la 02.04.2024]. Geržotaitė Laura, Mikulėnienė Danguolė 2014: Formarea geolecților și regiolecților în Lituania: harta și comentariile. – Dialectele lituaniene de la începutul secolului XXI: cercetare geolingvistică și sociolingvistică (hărți și comentariile acestora), alcăt. de D. Mikulėnienė, V. Meiliūnaitė, Vilnius: Briedis, harta XIII și comentariul (pliant tipărit). Kardelytė-Grinevičienė Daiva 2018: Varianta cvazistandard: atitudinea reprezentanților tinerei generații din arealul aukštaitian. – Limba lituaniană 12, [1–12]. Acces online: https://etalpykla.lituanistika.lt/object/LT-LDB-0001:J.04~2019~1550676206089 /J.04~2019~1550676206089.pdf [žiūrėta 2024-04-03]. Long Daniel 1996: Quasi-standard as a Linguistic Concept. – American Speech 71(2), 118–135. Mikulėnienė Danguolė 2016: Formarea cvaziregiolectului aukštaitian sudic în tos, Punsko ir Seinų apylinkėse. – Lietuvių tarmių kaita XXI a. pradžioje: Lenkijos lietuvių šnekalcăt. de D. Mikulėnienė, A. Leskauskaitė, V. Ragaišienė, L. Geržotaitė, N. Birgelienė, Vilnius: Institutul Limbii Lituaniene, 340–346. Mikulėnienė Danguolė, Bakšienė Rima, Brazaitienė Laura, Čepatienė Agnė, Ivoška Darius, Šidlauskas Žydrūnas 2023: Comorile (ne)descoperite ale regiunii Pakaunė: variabilitatea lingvistică din perspectiva sociogeolingvisticii, Vilnius: Institutul Limbii Lituaniene. Articole / Articles 221 Jaunųjų rytų aukštaičių – anykštėnų, kupiškėnų ir uteniškių – tarminės kalbos vaizdiniai: ribos ir objektyvusis tarmiškumas Mikulėnienė Danguolė, Meiliūnaitė Violeta 2017: Dimensiunea dialectalității în structura regiunilor etnografice ale Lituaniei. – Construirea noilor identități regionale: integralitate, ingeniozitate, competitivitate, coord. A. Augustinaitis, J. Zabarskaitė, Taeldeman Johan 2005: Polarizarea D. Mikulėnienė, V. Meiliūnaitė, L. Labanauskas, A. Kiškienė, R. Venckus, K. Rudokas, Vilnius: Kazimiero Simonavičiaus universitetas, 169–195. revizuită. Variația lingvistică. – European Perspectives: Selected Papers from the Third International Conference on Language Variation in Europe (ICLaVE3), ed. F. Hinskens, Amsterdam: Benjamins, 23–248. Disponibil online: https://benjamins.com/catalog/silv.1.15tae [accesat la 2024-04-09]. Dialect Images of the Young Eastern Aukštaitians of Anykščiai, Kupiškis and Utena: Borders and Objective Dialecticity REZUMAT Articolul discută imaginile limbii dialectale a tinerilor aukštaițieni estici din Anykščia, Kùpiškis și Utenà, analizate folosind principiile metodologice ale dialectologiei perceptuale. Materialul cercetării îl constituie datele privind atitudinile școlarilor, colectate prin chestionarul administrat în zonele centrale ale ariei subdialectale (Anykščia, Kùpiškis, Rõkiškis și Utenà), înainte de declararea pandemiei globale de COVID-19 în Lituania. Bazându-se în principal pe materialul hărții (mentale) desenate a dialectelor, prezentată în chestionar, și pe răspunsurile la întrebarea despre caracteristicile unei persoane care vorbește subdialectul, se încearcă evaluarea viabilității acestor subdialecte. Analiza datelor arată că registrul dialectal este cunoscut și utilizat mai mult sau mai puțin frecvent de subiecții care reprezintă toate cele trei subdialecte. Tinerii aukštaițieni estici din Utenà (școlarii din Utenà și Rõkiškis) se consideră cei mai activi utilizatori ai dialectului. Aukštaițienii estici din Anykščia (subiecții din Anykščia) admit, de asemenea, că se distanțează de această exprimare în vorbire. the dialect. The Eastern Aukštaitians of Kùpiškis (schoolchildren from Kùpiškis) tend to Hărțile dialectelor trasate dezvăluie că subiecții, marcând nu doar zonele žemaițienilor și ale aukštaițienilor vestici (indicate de studiile perceptuale anterioare drept cele mai puternice din punct de vedere dialectal), ci și locurile lor natale, confirmă caracterul dialectal al localităților analizate. În principal, tinerii aukštaițieni estici din Utenà și Anykščia tind să își asocieze orașul natal și împrejurimile acestuia cu LAURA BRAZAITIENĖ 222 Acta Linguistica Lithuanica XCI arii lingvistice dialectale. Creând o distanță efectivă față de zonele învecinate, școlarii din Kùpiškis se distanțează, posibil, de expresia lor lingvistică. Pe baza proiecției mediului lor lingvistic, tinerii din Ținuturile Înalte de Est recunosc o persoană care vorbește dialectul în principal după caracteristicile sonore. Analiza trăsăturilor subdialectelor analizate, inclusiv a elementelor lor nuanțate și caracteristice. Astfel, imaginile the answers illustrating this group shows that the schoolchildren clearly distinguish between the objective dialect of the native town and the surrounding area. The study of objective dialect features encompasses both the distinctive and defining dialecticității (locuri și trăsături) care au reieșit din atitudini of young language users and evaluators allow us to identify the researched members of the language community not only as Eastern Aukštaitians but also as Eastern Aukštaitians of Anykščia, Kùpiškis and Utenà. Depusă la 26 iunie 2024. LAURA BRAZAITIENĖ Lietuvių kalbos institutas str. Petro Vileišio 5, LT–10308 Vilnius, Lituania [email protected]