Išėjusi pasilikti. In memoriam Kirstin Casemir

Acta Linguistica Lithuanica 2026, vol. 94, p. 1–2 Link către cuprins / Contents link ISSN 2669-218X (electronic / online) Copyright © 2026 Grasilda Blažieienė. Publicat de Institutul Limbii Lituaniene. Acesta este un articol cu acces liber distribuit în condițiile licenței Creative Commons Attribution, care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea nerestricționate în orice mediu, cu condiția menționării autorului original și a sursei. // Publicat de Institutul Limbii Lituaniene. Acest articol este cu acces deschis, distribuit în conformitate cu termenii licenței „Creative Commons” de atribuire, care permit utilizarea, distribuirea și reproducerea nelimitată a conținutului în orice mediu, cu indicarea autorului și a sursei. Received: / Primit: 2026-05-11. Accepted: / Primită: 2026-05-14. 1 PLECATĂ PENTRU A RĂMÂNE In memoriam Kirstin Casemir (6 mai 1968, Lüneburg – 4 mai 2026, Göttingen) GRASILDA BLAŽIENĖ Institutul Limbii Lituaniene E-mail: [email protected] https://doi.org/10.35321/all94-11 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Moartea prematură a dr. Kirstin Casemir a zguduit comunitatea onomaștilor din mai multe țări, având în vedere productivitatea ei infinită și activitatea sa de cercetare, de necuprins, a nomenclaturii țării sale, Germania. A reușit să fie pretutindeni și alături de toți cercetătorii numelor proprii din țările respective, acordând, desigur, cea mai mare atenție nomenclaturii țării natale și, în general, nomenclaturii Europei. Deja grav bolnavă, în spital, și-a sărbătorit cea de-a 58-a aniversare. Cercetătoarea era maximalistă; pentru ea nu existau lucruri de neînvins. Moartea timpurie a unui om creativ, inspirat și plin de idei i-a zguduit nu numai pe colegii săi care lucrau la proiectul de 25 de ani „Toponimele dintre Rin și Elba”, inițiat de Academia de Științe din Göttingen a Saxoniei Inferioare. Academia de Științe din Germania sprijină proiecte pe termen lung. În cadrul unuia dintre acestea – „Hydronymia Europaea” –, autoarea acestor rânduri a lucrat în anii 1995–2005 și a scris două monografii. Proiectul a fost condus chiar de Wolfgang’a P. Schmid’a, care a fost ales membru străin al Academiei de Științe a Lituaniei și doctor honoris causa al Universității din Vilnius. Între el și K. Casemir exista o legătură strânsă și respectuoasă; teza de doctorat a acesteia a fost redactată în cadrul seminarului de lingvistică istorică-comparativă și generală, susținută sub îndrumarea îndelungatului șef de catedră W. P. Schmid’u, despre care Kirstin vorbea cu multă căldură, subliniind în Introducerea disertației sale deja publicate, Toponimele districtului Wolfenbüttel și ale orașului Salzgitter, că a studia cu un asemenea profesor a fost un privilegiu pe care l-a prețuit foarte mult, evidențiind răbdarea și bunăvoința profesorului. Pentru obținerea titlului de doctor, în Germania era necesar și un al doilea recenzent, care a fost profesorul Jürgen’Udolph, niciodată obosit atunci când trebuia și trebuie să discute chiar și despre un singur 2 oiconim de origine neclară. Kirstin a devenit partenera de idei și colaboratoarea profesorului. De altfel, teza ei de doctorat a fost publicată într-un volum separat în anul 2003, la Bielefeld, unde există chiar și o editură de istorie regională. Noi nu ne putem lăuda cu astfel de edituri. Moartea timpurie a cercetătoarei l-a zdruncinat pe cel mai apropiat coleg al ei, coautorul, colaboratorul, istoricul talentat – soțul ei, Uwe Ohainski, care a însoțit-o pe Kirstin în toate etapele vieții și pe toate drumurile, a lucrat împreună cu ea la toate proiectele și pe noi toți cei care am comunicat cu ea. Numele de loc deveniseră viața și esența Cercetătoarei, deoarece vorbeau și spuneau atât de multe despre țara natală a lui Kirstin, istoria acesteia, locuitorii ei, limba ei maternă. Cercetătoarea a vorbit la Vilnius, în perioada 24–26 octombrie 2007, la cea de-a doua conferință internațională Alesandro Vanago „Numele în limbă, istorie și conștiință de sine”. Tema comunicării lui Kirstin a fost „Ortsname und Ortsnamengeber” (în lituaniană „Vietovardis ir vietovardžio davėjas”), în care ea a subliniat importanța informațiilor fiabile despre numele de loc. A participat și, în calitate de autoare, la lucrările de elaborare a cărții inițiate de Kirstin, Namen und Appellative der älteren Sprachchichten (în lituaniană: Numele și apelativele straturilor lingvistice mai vechi). În cartea publicată în 2015 în Germania a fost publicat articolul ei „Altpreußische Toponymie als Gegenstand selbstständiger Untersuchungen“ (în lituaniană: „Toponimia prusacă veche ca obiect al cercetărilor independente“). Kirstin avea într-adevăr un mare simț al responsabilității; cu inima deschisă, se apropia de oameni, încurajându-i, îndemnându-i și muncind ea însăși enorm de mult. Încă din anii de studii a lucrat ca asistentă, apoi a fost invitată să lucreze la dicționarul limbii germane al lui Jacob’o Grimm’o și Wilhelm’o Grimm’o la Academia de Științe din Göttingen și a fost responsabilă de noua versiune a celor mai vechi secțiuni ale dicționarului. În 2007 a început să lucreze în cadrul proiectului Academiei „Numele de locuri dintre Rin și Elba – onomastica în spațiul european“ (în germană „Ortsnamen zwischen Rhein und Elbe – Onomastik im europäischen Raum“), iar locul ei de muncă se afla deja la Münster (Westfalia). A devenit coordonatoare și a lucrat până la moarte. Împreună cu colegii, K. Casemir a publicat două serii ale dicționarului numelor de locuri din Westfalia (în germană Westfälisches Ortsnamenbuch) și ale dicționarului numelor de locuri din Saxonia Inferioară (în germană Niedersächsisches Ortsnamenbuch). A fost coautoare a mai multor volume și a scris nu doar despre chestiuni de onomastică a Germaniei Inferioare. Autoarea acestor rânduri a fost invitată la Münster pentru a expertiza proiectul. Colegii grozavi, oamenii din mediul academic, nu au împiedicat munca, dar totul trebuia făcut la timp. Kirstin a fost asociată cu mai multe societăți de lingviști, specialiști în onomastică și istorici, colaborând la editarea revistei „Beiträge zur Namenforschung” (în lituaniană „Lucrări de onomastică”). Este important de menționat că, în 2019, lucrările sale au fost apreciate prin prestigioasa Henning Kaufmann. Onomastica germană a pierdut o persoană deosebită, care nu a lucrat pentru idei efemere, la modă, ci pentru acea onomastică ce va dăinui și după ce noi nu vom mai fi. Kirstin Cesemir a găsit timp și pentru studenți. Din 2002 a lucrat la Universitatea din Göttingen (în germană Georg-Augustuniversität Zu Göttingen), iar din 2007 le-a predat studenților, desigur, onomastică și la Universitatea Wilhelm din Westfalia (în germană Westfälische Wilhelms-Universität Münster). Urmele sale sunt adânci, în ele nu există furie sau o demonstrare insistentă a propriului adevăr. Kirstin Casemir era o persoană liberă, care știa ce este important pentru ea și pentru țara sa.