Jou nal o Social Sciences Vol. VIII, no. 1 (2025), pp. 145 - 156
Fascicle Social Science ISSN 2587-3490
Topic Sociology eISSN 2587-3504
Jou nal o Social Sciences Ma ch, 2025, Vol. 8
h ps://doi.o g/10.52326/jss.u m.2025.8(1).10
UDC 364:316-053
SOCIAL INTEGRATION ISSUES OF YOUNG PEOPLE LEAVING THE RESIDENTIAL
CARE SYSTEM
Vio ica Ma as *, ORCID: 0009-0007-4989-9255
Moldo a S a e Uni e si y, 60 A. Ma ee ici S ., Chisinau, Republic o Moldo a
* Co esponding au ho : Vio ica Ma as, io icama [email protected]
Recei ed: 01. 30. 2025
Accep ed: 03. 04. 2025
Abs ac . Annually, hund eds o young people lea e he esiden ial ca e sys em, and many o
hem s uggle o in eg a e socially, o en becoming pa o de ian o ma ginalized g oups.
The aim o he s udy was o iden i y he di icul ies aced by young people when lea ing
esiden ial ca e, in o de o de e mine he social se ices needed o o e come hese
challenges. The esea ch me hods used we e sociological su eys based on ques ionnai es
and ocus-g oup discussions wi h young people who had le he ca e sys em. The di icul ies
men ioned by young people when lea ing he esiden ial ca e sys em included: lack o
housing, limi ed inancial esou ces, di icul ies in con inuing hei s udies, challenges in
inding a job, di icul ies accessing medical se ices, lack o esidence pe mi s, and lack o
emo ional suppo . Facili a ing he social in eg a ion p ocess o young people om he ca e
sys em equi es in e en ion on mul iple on s, including: adap ing ac i i ies in esiden ial
ins i u ions wi h a g ea e ocus on p epa ing young people o lea ing he sys em;
designa ing suppo pe sons o young people, who would acili a e he social in eg a ion
p ocess; s eng hening coope a ion be ween esiden ial ins i u ions and medical,
educa ional, and employmen ins i u ions o ease he ansi ion o independen li e o young
people; and amending he egula o y amewo k by di e si ying social se ices ha would
o e suppo and os e he success ul in eg a ion o young people.
Keywo ds: ca e sys em, social issues, social in eg a ion, social se ices, you h.
Rezuma . Anual su e de ine i pă ăsesc sis emul ezidențial de îng iji e, ia o bună pa e din
ei nu eușesc să se in eg eze social, ajungând să acă pa e din g upu ile de ian e sau
ma ginaliza e. Scopul s udiului a os iden i ica ea di icul ățilo cu ca e ine ii se con un ă în
momen ul pă ăsi ii îng iji ii ezidențiale, în ede ea de e mină ii se iciilo sociale necesa e
depăși ii lo . Me odele de ce ce a e u iliza e au os anche a sociologică pe bază de
ches iona și discuțiile de ip ocus-g up cu ine ii ca e au pă ăsi sis emul de îng iji e.
Di icul ățile menționa e de ine i în momen ul pă ăsi ii sis emului ezidențial de îng iji e au
os : lipsa unei locuințe, esu se inancia e limi a e, di icul ăți în con inua ea s udiilo ,
di icul ăți în iden i ica ea unui loc de muncă, di icul ăți în accesa ea se iciilo medicale, lipsa
izei de eședință, lipsa sp ijinului emoțional. Facili a ea p ocesului de in eg a e socială a
ine ilo din sis emul de îng iji e necesi ă in e enția pe mai mul e ilie e, p in e ca e:
146 V. Ma as
Jou nal o Social Sciences Ma ch, 2025, Vol. 8
adap a ea ac i i ățilo din ins i uțiile ezidențiale cu un accen spo i pe p egă i ea ine ilo
pen u pă ăsi ea sis emului; desemna ea pe soanelo de sp ijin pen u ine i, ca e a acili a
p ocesul de in eg a e socială; consolida ea coope ă ii din e ins i uțiile ezidențiale cu
ins i uțiile medicale, de educație, de ocupa e pen u acili a ea anziției la iața
independen ă a ine ilo ; amenda ea cad ului no ma i p in di e si ica ea se iciilo sociale
ca e a o e i supo și a o iza in eg a ea cu succes a ine ilo .
Cu in e cheie: sis em de îng iji e, se icii sociale, p obleme sociale, in eg a e socială, ine i.
1. In oduce e
Copiii/ ine ii din Republica Moldo a, ca e din a ii mo i e nu po i îng ijiți în amiliile
lo biologice, sun oc o iți în o me de îng iji e de ip amilial ( u elă/cu a elă, asis ența
pa en ală p o esionis ă, casa de copii de ip amilial) sau în o me de îng iji e de ip ezidențial
(case comuni a e pen u copii în si uație de isc, cen u de plasamen empo a , ins i uții de
ip ezidențial).
Sis emul ezidențial de îng iji e se dez ol ă în Republica Moldo a începând cu anul
1936, cu un apogeu în anii 1990, momen în ca e pe e i o iul ță ii uncționau 68 de ins i uții
ca e oc o eau pes e 12000 de copii [1, p. 35]. În anul 2024 pe e i o iul Republicii Moldo a
ac i au 5 ins i uții speciale pen u copii cu de iciențe senzo iale, 8 școli in e na auxilia e, 28
cen e de plasamen empo a pen u copii în si uație de isc, 11 cen e mul i uncționale ca e
o e ă și se icii pen u copii și ine i în si uație de isc și 6 case comuni a e pen u copii în
si uație de isc.
Anual, în ju de 2000 copii de oa e â s ele pă ăsesc sis emul de îng iji e. Cei mai
mulți din e aceș ia au os oc o iți în ins i uții de ip ezidențial, unde media lo anuală es e
de ap oxima i 900 copii/ ine i anual în ul imii ei ani [2-4]. Unii din ei au euși să-și
con inue s udiile, să se angajeze în câmpul muncii, să iden i ice o locuință, să cons uiască
elații sociale și să le mențină, alții din con a ajung să ie excluși social și să acă pa e din
g upu i de ian e sau ma ginaliza e.
Scopul s udiului cons i uie iden i ica ea di icul ățilo cu ca e ine ii se con un ă în
momen ul pă ăsi ii îng iji ii ezidențiale, în ede ea de e mină ii se iciilo sociale necesa e
depăși ii lo .
2. Ma e iale și Me ode
Me odele și ehnicile de ce ce a e u iliza e pen u aces s udiu sun : anche a
sociologică pe bază de ches iona aplica ă pe un eșan ion de 128 de ine i ca e au pă ăsi
sis emul de îng iji e și discuții de ip ocus-g up (FG_ ine i). Eșan ionul ce ce ă ii p in anche a
sociologică a e u mă oa ea s uc u ă con o m p incipalelo a iabile demog a ice: după gen,
eșan ionul es e în p opo ție de 64,8% masculin și de 35,2% eminin; după a iabila â s ă:
ci ca ¾ din e ine ii ca e au pa icipa la ce ce a e sun mino i, a ând â s a cup insă în e
15-17 ani (15-16 ani – 50% și 17 ani – 27,3%), ia ieca e al 5 ână a e â s a de 18 ani sau
mai mul (22,7%); dup a iabila mediu de eședință 65,6% din espondenți sun din mediul
u al și 34,4% din e espondenți sun din mediul u ban. Pen u asigu a ea iangulă ii
da elo , au os des ășu a e 3 ședințe de ocus-g up cu ine i ca e au os îng ijiți în di e se
o me de p o ecție ( u elă/cu a elă, asis ență pa en ală p o esionis ă, casă de copii de ip
amilial, cen e de plasamen empo a , case comuni a e, ins i uții de ip ezidențial), cu
pa icipa ea la 24 de ine i. S udiul a os des ășu a în noiemb ie-decemb ie 2024.
Social in eg a ion issues o young people lea ing he esiden ial ca e sys em 147
Jou nal o Social Sciences Ma ch, 2025, Vol. 8
3. Rezul a e
Pă ăsi ea ins i uțiilo ezidențiale de îng iji e compo ă o se ie de implicații a â
asup a ine ilo , câ și asup a socie ății în ansamblu. Reuși a adap ă ii aces o a la noile
condiții sociale și asuma ea olu ilo sociale gene a e de ece ea la un al s a u – ie de
angaja , ie de ele /s uden , sun de e mina e de p egă i ea ine ilo pen u p ocesul de
anziție și in eg a e socială, de gama de se icii disponibile, de in e enția și coope a ea
in e sec o ială, de g adul de accep a e a socie ății e c. În si uația în ca e se a es ă lacune cu
e e i e la aspec ele enunța e mai sus, p ocesul de in eg a e socială se ealizează de ec uos.
Complexi a ea p ocesului de in eg a e socială de e mină necesi a ea înțelege ii și
concep ualiză ii eo e ice și p axiologice a aces uia. Te menul de „in eg a e socială” se e e ă
la g adul în ca e pe soanele pa icipă în -o gamă la gă de olu i și elații sociale. Es e un
concep mul idimensional, ca e include a â o componen ă compo amen ală, câ și una
cogni i ă. Aspec ul compo amen al se e e ă la implica ea ac i ă a unei pe soane în -o
a ie a e de ac i i ăți și elații sociale, în imp ce aspec ul cogni i se e e ă la măsu a în ca e
o pe soană se sim e conec a ă cu comuni a ea și își poa e asuma olu ile sociale. In eg a ea
socială nu se e e ă doa la pa icipa ea izică sau ac i ă în -un g up, ci și la sen imen ul de
apa enență și la ecunoaș e ea alo ii p op ii în con ex ul social mai la g [5].
Concep ul de in eg a e socială a ine ilo ieșiți din sis emul de îng iji e desc ie p ocesul
p in ca e aceș i ine i sun aju ați să se adap eze și să pa icipe ac i în socie a e după ce au
pă ăsi ins i uțiile de îng iji e socială, p ecum ins i uțiile de ip ezidențial, cen ele de
plasamen empo a sau, casele comuni a e pen u copii în si uație de isc. Sp e deosebi e de
alți ine i, cei ca e ies din sis emul de îng iji e nu bene iciază de supo amilial și adesea se
con un ă cu di icul ăți suplimen a e în găsi ea unui loc de muncă, obține ea unei locuințe și
s abili ea unei ețele de sp ijin pe sonal și p o esional. Aces p oces de in eg a e es e
complex și depinde în ma e măsu ă de susține ea o e i ă p in poli ici sociale, sp ijin
comuni a și esu se indi iduale.
In eg a e socială a ine ilo ieșiți din sis emul de îng iji e es e un concep cen al în
ș iințele sociale, cu implicații p o unde în s udiul anziției ine ilo ieșiți din sis emul de
îng iji e ezidențială că e o iață independen ă. Aces p oces p esupune adap a ea la no me,
alo i și elații sociale, da și accesul la esu se și opo uni ăți esențiale pen u pa icipa ea
ac i ă la iața comuni ății. De-a lungul impului, in eg a ea socială a os de ini ă din mai
mul e pe spec i e, ca e e lec ă mul idimensionali a ea concep ului. În con inua e, om
analiza câ e a de iniții, e idențiind ele anța lo în con ex ul ce ce ă ii ine ilo ca e pă ăsesc
sis emul de îng iji e.
În iziunea clasică, É. Du kheim desc ie in eg a ea socială ca un p oces p in ca e ine ii
își găsesc un loc uncțional în s uc u ile sociale, economice și cul u ale ale unei socie ăți [6].
Pen u ine ii ieșiți din sis emul de îng iji e ezidențială, aceas a implică pa icipa ea lo
ac i ă în comuni a e, accesul la esu se sociale și economice și cons ui ea uno elații s abile
și susțină oa e, ia ni elul de coeziune și solida i a e ce leagă memb ii unei socie ăți. Aces
concep es e pu e nic lega de uncționa ea ins i uțiilo sociale, cum a i amilia, educația și
piața muncii, ca e acili ează include ea ine ilo în ețele sociale s abile. În cazul ine ilo
din sis emul de îng iji e ezidențială, aceas ă pe spec i ă subliniază impo anța elațiilo
s abile și sp ijinului comuni a în c ea ea unui sen imen de apa enență. Simila , sociologul
ame ican T. Pa sons de ineș e in eg a ea ca „un p oces p in ca e indi izii își asumă olu i
sociale speci ice, con ibuind as el la s abili a ea socie ății” [7]. To oda ă, sociologul ancez
P. Bou dieu in oduce concep ul de capi al social, ca e e idențiază olul ețelelo sociale în
148 V. Ma as
Jou nal o Social Sciences Ma ch, 2025, Vol. 8
acili a ea accesului la esu se și opo uni ăți [8, pp. 248-251]. Replicând aceas ă concepție
la ine ii din sis emul de îng iji e ezidențială, aceș ia adesea sun lipsiți de capi al social și
în âmpină di icul ăți în c ea ea conexiunilo sociale du abile.
O abo da e con empo ană es e o e i ă de A. Giddens, ca e ede ineș e in eg a ea ca un
p oces de incluziune ac i ă, punând accen pe adap a ea mu uală în e ine i și socie a e [9].
Din aceas ă pe spec i ă, nu doa ine ii ebuie să se con o meze no melo sociale, ci și
socie a ea ebuie să-și ajus eze s uc u ile pen u a ăspunde ne oilo lo . Aceas ă idee es e
ap o unda ă de N. F ase , ca e p i eș e in eg a ea p in p isma jus iției sociale, subliniind
necesi a ea accesului egal la esu se și ecunoaș e ea demni ății ine ilo din medii
ulne abile [10]. În accepțiunea lui M. Unga , in eg a ea socială implică cons ui ea
ezilienței, adică capaci a ea ine ilo de a depăși ad e si ățile p in sp ijin comuni a și poli ici
bine s uc u a e [11]. Aceas ă abo da e pune accen pe ac o ii de îng iji e și sp ijinul
indi idualiza , iind esențială în cazul ine ilo ca e ies din sis emul de îng iji e ezidențială,
în si uația în ca e aceș ia se con un ă adesea cu aume, lipsa ețelelo de sp ijin și
excluziunea socială. Ce ce ă o ul A. Po es explo ează in eg a ea socială ca in e acțiune în e
ba ie ele s uc u ale și agenția indi iduală [12]. Ba ie ele s uc u ale sun obs acolele
ins i uționale și sis emice ca e împiedică in eg a ea socială a ine ilo , ia agenția indi iduală
se e e ă la capaci a ea ine ilo de a acționa și de a-și in luența p op ia iață. În cazul ine ilo
ca e pă ăsesc sis emul de îng iji e ezidențială, succesul in eg ă ii depinde a â de sp ijinul
sis emic, câ și de capaci a ea lo de a na iga p in p o ocă ile sociale. Pe de al ă pa e, Z.
Bauman, în concep ul său de „Mode ni a e Lichidă”, desc ie na u a agilă și schimbă oa e a
elațiilo sociale con empo ane [13]. Pen u ine ii din sis emul de îng iji e ezidențială,
aceas ă ins abili a e poa e c ea di icul ăți suplimen a e în s abili ea uno conexiuni sociale
du abile și în in eg a ea în comuni a e. Ce ce ă o ul M. S ein abo dează in eg a ea socială în
con ex ul anziției la iața adul ă, subliniind că aceas a depinde de accesul la locuințe,
educație, locu i de muncă și sp ijin emoțional [14, pp. 273-279]. Aces p oces necesi ă o
abo da e holis ică, adap a ă ne oilo indi iduale ale ine ilo , pen u a p e eni excluziunea
socială și a acili a au onomia.
Bazându-ne pe aces e de iniții, se poa e conchide că in eg a ea socială a ine ilo ieșiți
din sis emul de îng iji e ezidențială poa e i ca ac e iza ă d ep un p oces mul idimensional,
ca e include: dimensiunea socială (cons ui ea elațiilo și apa enența la comuni a e);
dimensiunea economică (accesul la locu i de muncă și independență inancia ă); dimensiunea
emoțională (sp ijin psihologic și elații a ec i e s abile); dimensiunea poli ică (d ep u ile și
opo uni ățile de pa icipa e egală). Fieca e din e aces e dimensiuni subliniază aspec e
esențiale ale in eg ă ii și con ibuie la o înțelege e comp ehensi ă a aces ui p oces.
Pă ăsi ea sis emul ezidențial de îng iji e aduce în iața ână ului mai mul e schimbă i,
de cele mai mul e o i aces momen coincide cu absol i ea s udiilo la eap a gimnazială și
con inua ea s udiilo la al e ep e. Con o m da elo culese p in me oda de ce ce a e
can i a i ă, poa e i obse a , în Figu a 1, ap ul că în momen ul pă ăsi ii sis emului
ezidențial de îng iji e ine ii sun p eocupați de mai mul e aspec e p oblema ice, p ecum:
iden i ica ea unui loc de muncă (50%), de locuință după inisa ea s udiilo (41,1%) și pe du a a
s udiilo (32,1%), de cum se o descu ca după inaliza ea s udiilo (39,3%), cum să selec eze
o p o esie în aco d cu po ențialul, abili ățile și p e e ințele lo (25%), ca e sun p es ațiile
sociale de ca e o bene icia în con inua e (17,9%), cum să se în egis eze la medicul de
amilie (5,4%).
Social in eg a ion issues o young people lea ing he esiden ial ca e sys em 149
Jou nal o Social Sciences Ma ch, 2025, Vol. 8
Figu a 1. P eocupă ile ine ilo oc o iți în sis emul ezidențial, din momen ul pă ăsi ii
sis emului de p o ecție, %.
Una din p eocupă ile ine ilo în momen ul în ca e pă ăsesc sis emul de îng iji e
ezidențială es e locuința. Aceas ă p oblemă es e comună a â pen u ine ii ca e do esc să
își con inuă s udiile, câ și pen u cei ca e au inaliza s udiile în școlile p o esionale și sun
în cău a ea unui loc de muncă. Dacă pe du a a con inuă ii s udiilo ma ea majo i a e a
ine ilo locuiesc în căminul ins i uției de în ățămân , în momen ul absol i ii școlii
p o esionale si uația es e mul mai complica ă, deoa ece ine ii nu sun angajați în câmpul
muncii, nu au eni u i su icien e pen u a acope i aceas ă ne oie, de cele mai mul e o i nu au
nici expe iență în iden i ica ea și ges iona ea unei locuințe.
„Nimeni când iese nu poa e să aibă chia posibili a ea de a închi ia sau cumpă a o casă.
De unde să iei bani ca bene icia , copil ă ă pă inți, ă ă nici o susține e din nici o pa e ?! Tu e
gândeș i unde să luc ezi ca să ai bani pen u apa amen .” (FG_ ine i).
Alege ea p o esiei ep ezin ă o al ă e apă c ucială, sublinia ă de ine ii pa icipanți în
cad ul discuțiilo de ocus-g up. Unii din e aceș ia au menționa că au ăcu o alege e
comple conș ien ă a speciali ății și, în p ezen , sun oa e mulțumiți de decizia lua ă „eu de
mică mă gândeam că după clasa a noua o să în ăț de bucă a ” (FG_ ine i). Alții în schimb nu au
a u posibili a ea să aleagă și a ebui să se con o meze eali ății și să selec eze mese ii pe
ca e nu le cunoș eau, da ca e e au disponibile în momen ul admi e ii: „Mă gândeam să aleg
speciali a ea de bucă a , da când m-am dus deja nu mai e au locu i. După as a m-am gândi la
cea de b u a , da o nu mai e au locu i și au ămas doa de co e a . Eu nici nu ș iam ce-i as a
co e a și am ămas deja de co e a că al ce a nu mai e a nimic. Puțin îmi place, începe să-mi
placă” (FG_ ine i). O pa e din e ine ii pa icipanți în cad ul discuțiilo de ocus-g up au
exp ima do ința de a-și dez ol a ca ie a p o esională, ceea ce, în -o p imă e apă, a
p esupune con inua ea s udiilo la ni elu i educaționale mai înal e. To uși, pen u o pa e
din e aceș ia, aces obiec i nu es e ealizabil în lipsa esu selo inancia e „mulți s udenți o
să-și con inue s udiile, da nu au posibili a ea, o i că no ele sun mici sau că nu po achi a s udiile.”
(FG_ ine i)
Un al aspec de di icul a e menționa de ine i sun su sele inancia e limi a e pen u
a acope i cos u ile cu en e necesa e în eține ii pe du a a s udiilo . Aces aspec se complică
și mai mul la inaliza ea s udiilo . „Oda ă ce am pă ăsi ...., eu am a u ne oie de bani, pen u
0
7,1
5,4
17,9
32,1
39,3
25,0
41,1
50,0
010 20 30 40 50 60
Nu ș iu
Al ce a
Cum să mă în egis ez la medicul de amilie
P es ații sociale (indemnizații /aju oa e)
Locul unde oi locui în caz de con inua e a s udiilo
Cum mă oi descu ca după absol i ea s udiilo
Cum aș pu ea să-mi iden i ic o p o esie in e esan ă
Unde oi locui după inaliza ea s udiilo
Unde aș pu ea să mă angajez
150 V. Ma as
Jou nal o Social Sciences Ma ch, 2025, Vol. 8
că m-am dus cu 200 de lei ca să zic așa, nu ăceam nimic în o aș. Unica ne oie e au banii,
a â .”(FG_ ine i)
Da ele s udiului can i a i , e lec a e în Figu a 2, con i mă ne oia esu selo inancia e,
în condițiile în ca e p incipala su să de eni a ine ilo ca e pă ăsesc sis emul ezidențial de
îng iji e sun p es ațiile sociale de di e i ip: 87,5% bene iciază de bu să socială sau de me i ,
ia 57,1% bene iciază de indemnizații luna e. Mai puțin de o jumă a e din ine i (46,4%)
bene iciază de bani de buzuna , în imp ce de supo inancia din pa ea udelo (17,9%),
sala iu (14,3%) și pensie alimen a ă (8,9%) bene iciază în -o măsu ă mai mică.
Figu a 2. Su sele de eni ale ine ilo ca e pă ăsesc sis emul ezidențial de îng iji e, %.
Mai mulți ine i pa icipanți la discuțiile de ocus-g up au semnala că se con un ă cu
di icul ăți lega e de asis ența medicală. De mul e o i ine ii nu cunosc în ce ins i uție medicală
a pu ea bene icia de asis ență medicală. Aceș ia au ela a că medicii din o așul în ca e
locuiesc nu le o e ă asis ență medicală, înd umându-i în schimb să se ad eseze medicilo din
locali ățile de p o eniență. Aceas ă si uație complică accesul ine ilo la îng iji i medicale
adec a e, a ec ându-le sănă a ea.
„Da, să ie se icii mai bune de sănă a e, pen u că acolo unde sun em înd ep ați, acolo
me gem și nu e chia bine. La mine e p oblema cu medicul. Celo ca e in din sa le e g eu să
mea gă înapoi în sa la medicul de amilie.” (FG_ ine i)
Da ele ce ce ă ii can i a i e ealiza e ele ă că cel mai ec en ine ii se ad esează
după asis ență medicală, pe sonalului medical din ins i uția de în ățămân unde îți con inuă
s udiile (62,5%). În cazul în ca e ins i uția nu a e un pe sonal medical, ine ii se ad esează la
medicul de amilie din locali a ea în ca e domiciliază (46,4%) sau apelează se iciul de
u gență 112 (42,9%). Da ele din Figu a 3 indică asup a ap ului că lipsa esu selo inancia e
a ec ează accesul la se icii medicale con a pla ă – doa 3,6% din ine i au apela la se iciile
medicale con a cos .
O al ă di icul a e menționa ă de ine ii pa icipanți în cad ul discuțiilo de ocus-g up
es e lipsa izei de eședință, ca e a ec ează a â accesul la se icii medicale, câ și al e se icii,
cum a i pe ec a ea ac elo de s a e ci ilă, angaja ea în câmpul muncii, limi ându-le accesul
pe piața muncii. În același imp, di icul ățile de pe ec a e a ac elo de s a e ci ilă în lipsa
unei eședințe pe manen e a ec ează exe ci a ea d ep u ilo lo ci ice: nu po pa icipa la o
și nu po pa icipa în p ocese decizionale ca e îi a ec ează di ec .
0
1,4
1,4
5,6
9,7
18,1
30,6
65,3
69,4
87,5
1,8
0
1,8
8,9
5,4
14,3
17,9
46,4
57,1
87,5
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
Aju o de șomaj
Indemnizație luna ă pen u locațiune/ chi ie
Al ce a
Pensie alimen a ă
Indemnizație pen u pie de ea în ețină o ului
Sala iu
Bani o e iți de îng iji o i, ude
Pla a indemnizației zilnice pen u copii (Bani de buzuna )
Indemnizație luna ă pen u în eține e (ci ca 3000 lei)
Bu să (de me i / de s udii/socială)
Familial
Rezidențial
Social in eg a ion issues o young people lea ing he esiden ial ca e sys em 151
Jou nal o Social Sciences Ma ch, 2025, Vol. 8
Figu a 3. Ins i uții la ca e apelează ine ii după se icii medicale, %.
„Lipsa de iză de eședință. As a e cea mai ma e p oblemă. T ebuie să o ăm, noi sun em
cum a ce ățeni așa în id. M-am con un a la colegiu cu oa e mul e p obleme în ca e îmi ziceau:
„măi, da u cine eș i”, pen u că nu a eam iză de eședință, nu e am nimeni, nu pu eam o a.”
(FG_ ine i)
Tine ii în momen ul p egă i ii pă ăsi ii sis emului de îng iji e au ne oie de supo
emoțional, a â la ans e ul din ins i uția de plasamen că e ins i uția de în ățămân , câ și
pe du a a s udiilo sau după absol i ea lo . Supo ul o e i de pe soanele ca e s-au a la în
imedia a ap opie e pe du a a a lă ii în ins i uția de îng iji e, supo ul asis en ului social sau
al al o specialiș i es e oa e impo an pen u ine i. O bună pa e a ine ilo pa icipanți în
cad ul discuțiilo de ocus-g up au menționa lipsa aces ui supo a â în momen ul anziției,
câ și pe du a a s udiilo .
„Eu când am ieși din casă, mie nu mi s-a o e i sp ijin mo al.”... „Eu m-am ad esa la
asis en ul meu social și el cum a a ămas nein e esa de p oblema mea și de a unci nu mai
ăspunde.” (FG_ ine i)
„Să ie cine a să-l susțină și să-i explice, să îl aju e cu ceea ce a e ne oie, să îi deschidă
ochii asup a la ceea ce ace sau ce ea să acă, ca să îi ie bine.” (FG_ ine i)
Da ele ce ce ă ii can i a i e, e lec a e în Figu a 4, pe mi iden i ica ea ipu ilo de
supo de ca e au bene icia ine ii ce au pă ăsi sis emul de îng iji e în p ocesul lo de
in eg a e socială. Da ele indică ap ul că aceș ia au bene icia în cea mai ma e măsu ă de:
acces la educație (76,8%), acces la sp ijin inancia sau ma e ial (69,9%), sp ijinul asis en ului
social (67,9%), acces la se icii medicale (60,7%), acces la p es ații sociale (60,4%). Ci ca
jumă a e din ine i au bene icia de supo din pa ea angajațilo ins i uțiilo ezidențiale
(55,4%) și supo legal (53,6%). În -o ponde e mai mică aceș ia au pa icipa la a elie e de
o ien a e în ca ie ă (42,9%), au a u acces la locuințe (41,1%), au bene icia de consilie e
(33,9%) și de sp ijinul al o ine i ca e au ecu p in expe iențe de iața simila ă (21,4%).
Tine ii ca e pă ăsesc sis emul de îng iji e ezidențială sun un g up de ine i mai
ulne abili ca e au ecu p in di e se expe iențe de iață auma izan e și au ne oie de
supo și se icii sociale pen u se in eg a în socie a e.
La momen , in e enția în cazul aces ei ca ego ii de bene icia i es e sub o ma
p es ațiilo sociale ga an a e de s a și a se iciilo sociale, o e i e în ma e pa e de
o ganizațiile nongu e namen ale. Se iciile p es a e de ins i uțiile de s a sun în p oces de
pilo a e, cu s a u de excepție. În anul 2017, p in o dinul n .813 a minis ului Muncii și
P o ecției Sociale (MMPS) a dema a pilo a ea se iciilo pen u ine i ca e ies din sis emul
1,8
3,6
16,1
42,9
46,4
62,5
Nu ș iu la ca e medic aș pu ea să mă ad esez
La un medic din -o ins i uție de s a , con a pla ă
Medicului de amilie din locali a ea unde se a lă amilia de
plasamen
Sun la 112
La un medic de amilie din locali a ea unde locuiesc la
momen
La asis en a medicală din ins i uția de în ățămân
152 V. Ma as
Jou nal o Social Sciences Ma ch, 2025, Vol. 8
se iciilo sociale de plasamen în mun.Chișinău: „Cen ul de esu se și supo pen u ine i” și
„Locuința socială asis a ă”, cu supo ul inancia o e i de A.O. Lumos Founda ion Moldo a.
Figu a 4. Tipu i de asis ență o e i e ine ilo ca e pă ăsesc sis emul ezidențial de
îng iji e, %.
Cen ul de esu se și supo pen u ine i es e un se iciu specializa mul i uncțional ca e
asigu ă acili a ea incluziunii sociop o esionale a ine ilo ieșiți din ins i uțiile ezidențiale și
se icii sociale de plasamen în pe ioada de anziție de la sis emul de îng iji e la iața
independen ă, p in in o ma e, o ien a e p o esională, consilie e și o ganiza ea e icien ă a
impului libe . Bene icia i sun ine i cu â s a 16-23 ani ieșiți din ins i uțiile ezidențiale și
de plasamen . Capaci a ea cen ului es e 20-40 ine i, a ând ac i i ăți cu p og am de zi.
Se iciile p es a e în cad ul Cen ului sun :
- in o ma e;
- asis ență psihologică (consilie e indi iduală, de g up, medie e);
- asis ență ju idică (in o ma e, consilie e ju idică, medie e, supo la pe ec a ea
ac elo );
- asis ență socială (consilie e socială, o ma ea dep inde ilo de iață, medie e);
- asis ență educațională (consilie e, ins ui e pen u ghida e în ca ie ă, o ien a e
ocațională);
- asis ență în p ocesul de angaja e în câmpul muncii (consul anță, medie e);
- men o a ;
- coo dona ea ac i i ățilo sociale pen u ine i (asis ență indi iduală a ine ilo ,
locuință socială asis a ă).
Locuința socială asis a ă es e un se iciu social specializa de găzdui e empo a ă a
ine ilo ca e au absol i sis emul ezidențial de îng iji e și nu dispun de un loc de ai sau se
con un ă cu p obleme de caza e. Bene icia ii se iciului sun ine i cu â s a 16-23 ani
absol enți ai ins i uțiilo ezidențiale ca e își con inuă s udiile în ins i uții de în ățămân
secunda , p o esional ehnic și supe io . O al ă ca ego ie sun ine ii încad ați în câmpul
muncii și în ambele cazu i nu dispun de locuință și au ne oie de supo adițional pen u a
duce o iață independen ă. Se iciile o e i e sun :
1,8
19,6
21,4
33,9
41,1
42,9
42,9
53,6
55,4
60,7
64,3
67,9
69,6
76,8
98,2
76,8
78,6
66,1
55,4
53,6
53,6
42,9
44,6
33,9
33,9
32,1
26,8
21,4
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Al ele, speci icați
Acces la sp ijin pen u pe soanele cu dizabili ăți
Sp ijinul ine ilo ieșiți din îng iji e
Consilie e psihologică
Acces la locuință
A elie e pen u dez ol a ea abili ățilo de iață
O ien a e în ca ie ă și obține ea unui loc de muncă
Supo legal/ju idic
Sp ijinul angajațilo ins i uțiilo ezidențiale
Acces la p es ații sociale
Acces la se icii medicale
Sp ijinul asis en ului social
Sp ijin economic bani sau în p oduse
Acces la educație
da nu
nu ș iu
Social in eg a ion issues o young people lea ing he esiden ial ca e sys em 153
Jou nal o Social Sciences Ma ch, 2025, Vol. 8
- caza e empo a ă;
- caza e de u gență;
- consilie e și asis a e specializa ă (psihologică sau ju idică);
- dez ol a ea dep inde ilo de iață independen ă;
- supo in o mațional și consilie e în ede ea con inuă ii s udiilo sau iden i ică ii
unui loc de muncă;
- in o ma e;
- acili a ea accesului la se icii din comuni a e (educație, sănă a e, cul u ă).
P in se iciul de Locuință socială asis a ă poa e i p es a ă e e i ea ine ilo ca e au
pă ăsi sis emul de îng iji e ezidențială că e se icii specializa e.
A gumen ul p incipal pen u lansa ea aces o se icii a os ap ul că ine ii ca e ies
din sis emul de îng iji e ezidențială sun asis ați spo adic, p eponde en de ONG-u i p in
se icii de in o ma e, consul anță, o ien a e p o esională, consilie e, caza e empo a ă, supo
inancia . Iniția i a de pilo a e a aces o se icii a ep ezen a un pas impo an în asis a ea
ine ilo ca e pă ăsesc sis emul ezidențial, da ca e până la momen nu a depăși aza de
pilo a e, ap ce c eează dependență de esu sele inancia e ale ONG-u ilo . Asigu a ea
du abili ății se iciilo sociale pilo a e necesi ă ap oba ea cad ului no ma i de o ganiza e și
uncționa e a se iciilo în cauză și aloca ea esu selo necesa e de la buge ul de s a .
Supo ul la angaja e ep ezin ă un ip necesa pen u ca ego ia ine ilo din sis emul
ezidențial. În aces caz se iciile p es a e p in in e mediul Agenției Naționale pen u
Ocupa ea Fo ței de Muncă (ANOFM) p in s uc u ile e i o iale po con ibui la acili a ea
angajă ii în câmpul muncii. Con o m a . 23, al. 3, li . a) a Legii n .105/2018 cu p i i e la
p omo a ea ocupă ii o ței de muncă și asigu a ea de șomaj [15], ine ii cu â s a cup insă
în e 16 și 18 ani ămași ă ă oc o i e pă in ească ep ezin ă o ca ego ie de șome i ca e
necesi ă supo suplimen a pen u in eg a ea pe piața muncii. În aces con ex , legea
s abileș e d ep ul aces o a de a bene icia de măsu i ac i e de ocupa e. To uși, un aspec
impo an al euși ei pe piața muncii îl ep ezin ă ghida ea co ec ă în ca ie ă, o Agenția
Națională pen u Ocupa ea Fo ței de Muncă p in s uc u ile e i o iale sun esponsabile de
ealiza ea ghidă ii în ca ie ă, p in in o ma e cu p i i e la p o esii și speci icul pieței muncii,
au ocunoaș e e și consul anța pen u decizii în ca ie ă (a . 26). To oda ă, aceas ă ca ego ie
de ine i po i eligibili pen u măsu i ac i e de ocupa e, p ecum o ma ea p o esională,
sub enționa ea locu ilo de muncă și c ea ea/adap a ea locului de muncă, s imula ea
mobili ății o ței de muncă. Da ele ANOFM pen u anul 2023 e idențiază un numă de 77 de
ine i de 16-18 ani ca e au pă ăsi sis emul de îng iji e s-au în egis a în cali a e de șome i,
în -o ponde e mai ma e iind emeile (54,5%). În ezul a , ci ca 31% au os plasați în câmpul
muncii, din e ca e 13 ine i în coope a e cu s uc u ile e i o iale de ocupa e a o ței de
muncă și 11 s-au angaja de sine s ă ă o . To oda ă, 4 ine i au os înma iculați la o o mă
de în ățămân cu ec ență. De măsu a ac i ă de sub enționa e a locu ilo de muncă au
bene icia 5 ine i (6,5% din ine ii din ca ego ia da ă) [16, p. 7]. Da ele p ezen a e ele ă o
accesa e modes ă a se iciilo ANOFM de că e ine ii ca e pă ăsesc sis emul de îng iji e, ca e
poa e i explica ă p in lipsa cunoș ințelo desp e aces e se icii sau p in lipsa ghidă ii
aces o a că e s uc u ile e i o iale de ocupa e a o ței de muncă.
O măsu ă de sp ijini e a ine ilo din sis emul ezidențial es e supo ul inancia sub
o me de p es ații. Spec ul de p es ații sociale de ca e po bene icia aceș i ine i sun
eglemen a e din două ac e no ma i e: Ho ă â ea Gu e nului n .1278/2018 pen u ap oba ea
Regulamen ului cu p i i e la indemnizațiile pen u c eș e ea și îng iji ea copiilo plasați în
