EVOLUȚIA ISTORICĂ A PUTERII EXECUTIVE ÎN CONTEXTUL EVENIMENTELOR DIN EUROPA ÎN PERIOADELE MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ

Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
10
CZU 342.5(4)
EVOLUȚIA ISTORICĂ A PUTERII
EXECUTIVE ÎN CONTEXTUL
EVENIMENTELOR DIN EUROPA
ÎN PERIOADELE MODERNĂ ȘI
CONTEMPORANĂ
Liliana CREANGĂ 1
Din cele mai echi impu i, gu e nul a ocupa
o poziție cen ală în s uc u a pu e ii execu i e-
lo naționale, a ând un ol esențial în implemen-
a ea poli icii și adminis a ea publică. În s a ele
eu opene, aceas ă s uc u ă s-a mani es a și se
ca ac e izează p in di e se o me de gu e na e,
ieca e a ând ca ac e is ici speci ice ce e lec ă
adiții poli ice, sociale și is o ice unice. Aceas ă
di e si a e o e ă o bază boga ă pen u analiza
compa a i ă a pu e ii gu e namen ale, o e ind
înțelesu i p o unde desp e cum deciziile la ni el
înal in luențează iața ce ățenilo . S udiul pu e ii
gu e namen ale în con ex ul eu opean es e de o
impo anță c ucială, deoa ece gu e nele nu doa
că implemen ează legi, da și o mează poli ici
ca e ăspund la p oblemele sociale, economice și
in e naționale.
Cu in e-cheie: pu e e execu i ă, au o i a e
publică, oință popula ă, s a e eu opene.
HISTORICAL DEVELOPMENT
OF EXECUTIVE POWER IN THE
CONTEXT OF EVENTS IN MODERN
EUROPE
Liliana CREANGA 1
Since ancien imes, he go e nmen has oc-
cupied a cen al posi ion in he powe s uc u e
o na ional execu i es, playing a key ole in poli-
cy implemen a ion and public adminis a ion. In
Eu opean s a es, his s uc u e has mani es ed
i sel and is cha ac e ized by di e se o ms o go -
e nmen , each wi h speci ic cha ac e is ics ha
e lec unique poli ical, social and his o ical a-
di ions. This di e si y p o ides a ich basis o he
compa a i e analysis o go e nmen powe , p o-
iding deep insigh s in o how high-le el decisions
in luence he li es o ci izens. The s udy o go e n-
men powe in he Eu opean con ex is o c ucial
impo ance, because go e nmen s no only im-
plemen laws, bu also o m policies ha espond
o social, economic and in e na ional p oblems.
Keywo ds: execu i e powe , public au ho i y,
popula will, eu opean s a es.
DOI 10.5281/zenodo.17300024
INTRODUCERE
Is o ia eu opeană es e boga ă în e eni-
men e ca e au a u un impac majo asup a
e oluției gu e nelo și s uc u ilo de pu e e
ale s a elo . De-a lungul secolelo , e oluțiile,
ăzboaiele, colapsu ile impe iilo și a a ele
de pace au emodela undamen al gu e nele
eu opene, impunând adap ă i și e o me ca e
au consolida ins i uțiile democ a ice și au de i-
ni elațiile din e di e i ele amu i ale pu e ii.
Gu e nul, ca p incipală componen ă a
pu e ii execu i e, nu es e doa un execu o al
legilo , ci și un ac o cen al în ede ea o mu-
lă ii și implemen ă ii poli icilo economice, so-
INTRODUCTION
Eu opean his o y is ich in e en s ha
ha e had a majo impac on he e olu ion o
go e nmen s and powe s uc u es.
O e he cen u ies, e olu ions, wa s,
he collapse o empi es and peace ea ies ha e
undamen ally eshaped Eu opean go e n-
men s, imposing adap a ions and e o ms ha
ha e s eng hened democ a ic ins i u ions and
de ined he ela ions be ween he di e en
b anches o powe .
Go e nmen as he main componen o
he execu i e powe , is no only an execu o
o laws, bu also a cen al ac o in he o mu-
1 Con e enția uni e si a , doc o în d ep , Ca ed a „D ep public”, Academia „Ș e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a (ROR:
h ps:// o .o g/036k xa54); e-mail: [email p o ec ed]; e-mail: [email p o ec ed]; ORCID ID: 0000-0002-7118-
9715
 Associa eP o esso ,PhD,Chai o PublicLaw,The„Ș e ancelMa e”Academyo  heMIAo  heRepublico Moldo a(ROR:h ps:// o .
o g/036k xa54);e-mail:[email p o ec ed];email:[email p o ec ed];ORCIDID:0000-0002-7118-9715
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
11
la ion and implemen a ion o economic, social
and o eign policies. In he mode n con ex , he
go e nmen s mus con inuously adap o he
challenges, including he complexi y o global
issues and apid de elopmen o new echnolo-
gies, ein o cing in ha way hei c ucial ole in
p o iding s abili y and p og ess o socie y.
Each ype o go e nmen egime, p esi-
den ial, pa liamen a y and mix de ines he
ole and place o go e nmen in dis inc ways,
in luencing he balance o powe and he way
policies a e implemen ed. In all p esiden ial e-
gimes, he go e nmen wo ks unde he di ec
au ho i y o he p esiden , wi h clea delimi a-
ion om he legisla u e. In he pa liamen a y
egimes, he go e nmen is dependen on he
con idence o pa liamen , p omo ing a close
coope a ion be ween he execu i e and he leg-
isla u e. Mixed egimes combine he elemen s
o bo h sys ems, o e ing a balance be ween he
powe s o he p esiden and o p ime-minis e .
The p inciple o powe sepa a ion, o -
mula ed by Mon esquieu, as a back as medi-
e al imes, unde lines he impo ance o a clea
delimi a ion be ween he legisla i e, execu i e
and judicial powe s. This delimi a ion is essen-
ial o main aining balance in he s a e and o
p e en ion o excessi e accumula ion o powe
in a single ins i u ion o pe son, hus ensu -
ing ha monious and democ a ic unc ioning o
go e nmen .
In he con empo a y pe iod, he EU in e-
g a ion p ocess, be o e c ea ing he Eu opean
Coal and S eel Communi y (ECSC) un il he EU
building, led o he ans e o some na ional
compe encies o sup ana ional ins i u ions
p omo ing join policies in a ious ields. This
coope a ion was essen ial o Eu ope’s s abili y
and p ospe i y, demons a ing go e nmen s’
capaci y o adap and e icien ly collabo a e o
espond o global and egional challenges.
The s udy aims o explo e and compa e
go e nmen al s uc u es and ex ensions o he
execu i e powe s in a ious Eu opean s a es.
This ac ion will p o ide no only a p o ound
unde s anding o he powe dynamics in di -
e en poli ical sys ems bu also will con ibu e
o he academic discou se abou he e iciency
and adap abili y o he go e nmen s be o e a
global message in con inuous change.
ciale și ex e ne. În con ex ul mode n, gu e nele
ebuie să se adap eze con inuu la noile p o o-
că i, inclusi la complexi a ea p oblemelo glo-
bale și dez ol a ea apidă a noilo ehnologii,
consolidând as el olul lo c ucial pen u asi-
gu a ea s abili ății și p og esului socie ății.
Fieca e ip de egim de gu e na e –
p ezidențial, pa lamen a și mix – de ineș e
olul și locul gu e nului în modu i dis inc-
e, in luențând echilib ul pu e ilo și modul
de implemen a e a poli icilo . În egimu ile
p ezidențiale, gu e nul uncționează sub au o-
i a ea di ec ă a p eședin elui, a ând o sepa a-
e cla ă de legisla i . În egimu ile pa lamen-
a e, gu e nul es e dependen de înc ede ea
pa lamen ului, p omo ând o colabo a e s ân-
să în e execu i și legisla i . Regimu ile mix e
combină elemen e ale ambelo sis eme, o e-
ind un echilib u în e pu e ile p eședin elui și
p im-minis ului.
P incipiul sepa ației pu e ilo în s a ,
o mula de Mon esquieu încă în pe ioada mo-
de nă, subliniază impo anța unei delimi ă i
cla e în e pu e ile legisla i ă, execu i ă și ju-
decă o ească. Aceas ă sepa a e es e esențială
pen u menține ea echilib ului în s a și pen u
p e eni ea acumulă ii excesi e de pu e e în -
o singu ă ins i uție sau pe soană, asigu ând
as el uncționa ea a monioasă și democ a ică
a gu e nă ii.
În pe ioada con empo ană, p ocesul
de in eg a e eu opeană, de la c ea ea CECO
până la o ma ea UE, a dus la ans e ul
uno compe ențe naționale că e ins i uții
sup anaționale, p omo ând poli ici comune
în di e se domenii. Aceas ă coope a e a os
esențială pen u s abili a ea și p ospe i a ea
Eu opei, demons ând capaci a ea gu e nelo
de a se adap a și de a colabo a e icien pen u a
ăspunde p o ocă ilo globale și egionale.
Scopul s udiului es e să explo eze și să
compa e s uc u ile gu e namen ale și ex in-
de ea pu e ilo execu i elo în di e se s a e
eu opene. Aces deme s a pe mi e nu doa o
înțelege e ap o unda ă a dinamicii pu e ii în
di e i e sis eme poli ice, da a și con ibui la
discu sul academic desp e e icaci a ea și adap-
abili a ea gu e nelo în ața unui peisaj global
în con inuă schimba e.
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
12
METODOLOGIE
În ede ea ealiză ii scopului și a obiec-
i elo asa e, ne-am ghida de u mă oa ele
me ode: me oda is o ică, me oda sis ema ică,
me oda compa a i ă, me oda sociologică, me-
oda logică. Ce ce a ea începe cu o e izui e
exhaus i ă a li e a u ii exis en e, inclusi că ți
academice, apoa e de gu e n și documen e
o iciale, scopul iind sin e iza ea in o mațiilo
ele an e p i ind s uc u ile gu e namen ale
și e oluțiile is o ice a sis emelo de gu e na e.
DISCUȚII ȘI REZULTATELE
E oluția s a ului și a socie ății umane a
impus dez ol a ea unei s uc u i adminis a-
i e capabile să implemen eze deciziile poli i-
ce și să adminis eze ebu ile publice. Aceas-
ă s uc u ă, cunoscu ă ca pu e e execu i ă,
es e esențială pen u uncționa ea e icien ă
a s a ului, iind esponsabilă de pune ea în
aplica e a legilo și de conduce ea gene ală a
adminis ației publice.
Analiza e oluției ins i uției gu e nului
sub in luența e enimen elo is o ice majo e
din Eu opa, pe ioada mode nă, e idențiază
di e si a ea și complexi a ea s uc u ilo po-
li ice eu opene. D ep exemplu es e Re oluția
F anceză din 1789, ca e a os alimen a ă de
o se ie de ac o i economici, sociali și poli ici.
C eș e ea iscali ății, inegali ățile sociale și
in luența ideilo iluminis e au c ea un clima
p opice pen u schimbă i majo e. Aceas a a
dus la p ăbuși ea mona hiei absolu is e și la
ins au a ea unei epublici baza e pe p incipii
de egali a e, libe a e și a e ni a e.
Re oluția a dus la aboli ea echilo
s uc u i eudale și a in odus noi ins i uții
epublicane, cum a i Aduna ea Națională și
Con enția Națională. Aceas a a pus bazele unui
sis em poli ic în ca e ep ezen a ea democ a-
ică și s a ul de d ep au de eni undamen ele
gu e nă ii. S-a ins i ui sepa ația pu e ilo în
s a , ia gu e nul a os es uc u a pen u a
e lec a oința popula ă, ma când o schimba e
adicală de la au o i a ea mona hică la su e a-
ni a ea popula ă.
Re oluția a inspi a Codul Ci il Napoleo-
nian, ca e a s anda diza legile și a consolida
p incipiile de d ep mode n în în eaga Eu opă.
METHODOLOGY
To accomplish he aim and objec i es se ,
we we e guided by he ollowing me hods: His-
o ical me hod, sys ema ic me hod, compa a-
i e me hod, sociological me hod and logical
me hod. The esea ch s a s wi h an exhaus i e
e iew o he exis ing li e a u e, including aca-
demic books, go e nmen epo s, and o icial
documen s, aiming o syn hesize ele an in o -
ma ion ega ding go e nmen al s uc u es and
he his o ical e olu ions o go e nmen sys ems.
DISCUSSIONS AND RESULTS
The e olu ion o he s a e and human
socie y implied he de elopmen o an admin-
is a i e s uc u e capable o implemen ing po-
li ical decisions and managing public ac i i ies.
This s uc u e, known as execu i e powe is
essen ial o he e icien unc ioning o a s a e,
being esponsible o law applica ion and o e -
all conduc ing o public adminis a ion.
An analysis o he e olu ion o go e n-
men ins i u ions, in luenced by majo his o i-
cal e en s in Eu ope and he mode n pe iod,
highligh s he di e si y and complexi y o Eu-
opean poli ical s uc u es. One example is he
F ench Re olu ion o 1789, which has been
nou ished by a se ies o economic, social and
poli ical ac o s. The inc ease in axa ion, g ow-
ing social inequali ies, and he sp ead o e o-
lu iona y ideas c ea ed a a o able clima e o
signi ican change. This led o he collapse o
he absolu is mona chy and he es ablishmen
o a epublic based on p inciples o equali y,
libe y and a e ni y.
The e olu ion led o he aboli ion o old
eudal s uc u es, in oducing new epublican
ins i u ions such as he Na ional Assembly and
Na ional Con en ion, which laid he ounda ion
o a poli ical sys em in which democ a ic ep e-
sen a ion and he ule o law became he unda-
men s o he go e nmen . A sepa a ion o pow-
e s was es ablished, and he go e nmen was
es uc u ed o e lec he will o he people,
ma king a signi ican change om mona chical
au ho i y o popula so e eign y.
The Re olu ion inspi ed he Napole-
onic Ci il Code, which s anda dized laws and
consolida ed he p inciples o mode n law
h oughou Eu ope. These e o ms we e essen-
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
13
ial in he o ma ion o mode n s a es, p omo -
ing an egali a ian judicial sys em and a cen al-
ized adminis a i e amewo k.
The Indus ial Re olu ion ans o med
Eu ope om an ag a ian o an indus ial soci-
e y, which led o he massi e de elopmen o
ci ies and he ise o he wo king class. Agains
his backd op, go e nmen s had o in e ene o
egula e wo king condi ions and ensu e public
heal h [1].
To espond o new economic and social
eali ies, Eu opean go e nmen s ha e in o-
duced a ious egula ions, which included leg-
isla ion on wo king hou s, wo king condi ions
and wo ke p o ec ion. The e we e also ini i-
a ed Policies o de elop in as uc u e, such as
oads and ailways, o suppo indus ial ex-
pansion and apid u baniza ion.
In he long e m, he Indus ial Re olu-
ion led o an inc ease in go e nmen in ol e-
men in he economy and socie y, laying he
ounda ions o he mode n wel a e s a e. I
led o he c ea ion o social wel a e ins i u ions
and s eng hened he ole o go e nmen in
managing economic and social p oblems.
The Eu opean e olu ions o 1848 we e
inspi ed by dissa is ac ion wi h au ho i a ian-
ism, lack o ci il igh s and he desi e o na-
ional uni y. These mo emen s we e s ongly
in luenced by libe al and na ionalis ic ideas
and sp ead ac oss Eu ope, om F ance and
Ge many o I aly and he Aus ian Empi e.
These e olu ions led o demands o
w i en cons i u ions, ci il igh s and uni e sal
male su age. The go e nmen s we e o ced o
accep democ a ic e o ms, which included ex-
panding su age and s eng hening pa liamen s
as cen al ins i u ions in he legisla i e p ocess.
Though mos o hese e olu ions we e
supp essed, hey le a las ing legacy by accel-
e a ing he p ocesses o democ a iza ion and
na ional uni ica ion. New cons i u ions we e
adop ed, while ideas o eedom and na ion-
hood con inued o in luence Eu opean poli ics,
pa ing he way o he de elopmen o mode n
na ional s a es.
The Fi s Wo ld Wa (1914-1918)
ma ked he end o an e a o Eu ope, leading
o he b eak-up o la ge mul ina ional empi es
such as he Aus o-Hunga ian Empi e, he O -
Aces e e o me au os esențiale pen u o ma-
ea s a elo mode ne, p omo ând un sis em
judicia egali a și un cad u adminis a i cen-
aliza .
Re oluția Indus ială a ans o ma Eu-
opa din -o socie a e ag a ă în una indus ială.
Aceas a a dus la dez ol a ea masi ă a o așelo și
la c eș e ea clasei munci oa e. Pe ondul aces o
schimbă i, gu e nele au os ne oi e să in e ină
pen u a eglemen a condițiile de muncă și pen-
u a asigu a sănă a ea publică [1].
Pen u a ăspunde noilo eali ăți econo-
mice și sociale, gu e nele eu opene au in o-
dus di e se eglemen ă i. Aces ea au inclus legi
p i ind o ele de muncă, condițiile de muncă și
p o ecția munci o ilo . De asemenea, au os
iniția e poli ici pen u dez ol a ea in as uc-
u ii, cum a i cons ucția de d umu i și căi e-
a e, pen u a sp ijini expansiunea indus ială
și u baniza ea apidă.
Pe e men lung, Re oluția Indus ială
a de e mina o c eș e e a implică ii gu e na-
men ale în economie și socie a e, punând baze-
le s a ului de bunăs a e mode n. Aceas a a dus
la c ea ea de ins i uții de p o ecție socială și a
consolida olul gu e nului în ges iona ea p o-
blemelo economice și sociale.
Re oluțiile eu opene din 1848 au os
declanșa e de nemulțumi i lega e de au o i a-
ism, lipsa d ep u ilo ci ile și do ința de uni-
a e națională. Aces e mișcă i au os pu e nic
in luența e de ideile libe ale și naționalis e și
au cup ins în eaga Eu opă, de la F anța și S a-
ele Ge mane, până la Piemon (în ii o I alia)
și Impe iul Aus iac.
Aces e e oluții au dus la ce e i pen u
cons i uții sc ise, d ep u i ci ile și o uni e -
sal masculin. Gu e nele au os o ța e să accep-
e e o me democ a ice, ca e au inclus ex inde-
ea su agiului și consolida ea pa lamen elo ca
ins i uții cen ale în p ocesul legisla i .
Deși mul e din e aces e e oluții au os
înăbuși e, ele au lăsa o moș eni e du abilă p in
accele a ea p oceselo de democ a iza e și uni-
ica e națională. Au os adop a e cons i uții
noi, ia ideile de libe a e și națiune au con inu-
a să in luențeze poli icile eu opene, p egă ind
e enul pen u dez ol a ea s a elo naționale
mode ne.
P imul Război Mondial (1914-1918) a
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
14
ma ca s â și ul unei e e pen u Eu opa, ducând
la des ăma ea ma ilo impe ii mul inaționale
p ecum Impe iul Aus o-Unga , Impe iul O o-
man, Impe iul Ge man și Impe iul Rus. Aceas a
a c ea un id de pu e e și a da naș e e la noi
s a e naționale baza e pe p incipiul au ode e -
mină ii, p omo ând ideea că ieca e națiune
a e d ep ul să-și o meze p op iul s a su e an.
T a a ul de la Ve sailles din 1919 și al e
a a e de pace ul e ioa e au edesena ha a
Eu opei, în iințând s a e noi, cum a i Cehoslo-
acia, Iugosla ia, Polonia și Ță ile Bal ice. Aces e
noi s a e au adop a adesea cons i uții democ a-
ice și au c ea ins i uții gu e namen ale mode -
ne, e lec ând do ința de a se dis anța de mona -
hiile și impe iile au o i a e ale ecu ului.
Noua con igu ație poli ică a impus gu-
e nelo naționale să adop e s uc u i adminis-
a i e și poli ice mai lexibile și mai adap a e la
ne oile ce ățenilo . Aces e gu e ne au a u de
ges iona di e se p o ocă i, inclusi lega e de
mino i ăți e nice și e i o iale, ceea ce a nece-
si a poli ici de in eg a e și coeziune națională.
Al Doilea Război Mondial (1939-1945)
a a u un impac de as a o asup a Eu opei,
accen uând di iziunile poli ice și economi-
ce ca e au dus la Războiul Rece. La s â și ul
con lag ației mondialei, Eu opa a os împă ți ă
în două blocu i ideologice și poli ice dis inc e:
blocul es ic, domina de Uniunea So ie ică,
și blocul es ic, in luența de S a ele Uni e și
democ ațiile libe ale [2]:
• Blocul Es ic: Ță ile din Eu opa de Es
au os ans o ma e în s a e comunis e, unde
Pa idul Comunis a p elua con olul comple
asup a gu e nelo . Aces e egimu i au imple-
men a plani ica ea economică cen aliza ă, au
naționaliza indus iile și au es icționa se e
libe ățile ci ile și poli ice. Sis emele de gu e -
na e e au ca ac e iza e p in cen aliza ea pu-
e ii și con olul o al al pa idului asup a ieții
economice și sociale;
• Blocul Ves ic: În Eu opa de Ves ,
democ ațiile libe ale au os consolida e, gu-
e nele punând un accen majo pe econs u-
i ea pos - ăzboi și dez ol a ea s a ului de bu-
năs a e. Aces model a p omo a in e enția
gu e namen ală în economie pen u a asigu a
secu i a ea socială, sănă a ea publică, educația
și dez ol a ea in as uc u ii.
oman Empi e, he Ge man Empi e and he
Russian Empi e. I c ea ed a powe acuum
and ga e ise o new na ional s a es based on
he p inciple o sel -de e mina ion, p omo ing
he idea ha each na ion has he igh o o m
i s so e eign s a e.
The T ea y o Ve sailles in 1919 and
o he subsequen peace ea ies ed ew he
map o Eu ope, c ea ing new s a es such as
Czechoslo akia, Yugosla ia, Poland and he
Bal ic s a es. These new s a es o en adop ed
democ a ic cons i u ions and c ea ed mode n
go e nmen ins i u ions, e lec ing a desi e o
dis ance hemsel es om he au ho i a ian
mona chies and empi es o he pas .
The new poli ical con igu a ion equi ed
na ional go e nmen s o adop adminis a i e
and poli ical s uc u es ha we e mo e lexible
and esponsi e o he needs o hei ci izens.
These go e nmen s had o deal wi h a ious
challenges, including e hnic and e i o ial mi-
no i ies, which equi ed policies o in eg a ion
and na ional cohesion.
The Second Wo ld Wa (1939-1945) had
a de as a ing impac on Eu ope, accen ua ing
he poli ical and economic di isions ha led o
he Cold Wa . A he end o he con lic , Eu ope
was di ided in o wo dis inc ideological and
poli ical blocs: he Eas e n bloc, domina ed by
he So ie Union, and he Wes e n bloc, in lu-
enced by he Uni ed S a es and he libe al de-
moc acies [2]:
• Eas e n Bloc: Eas e n Eu opean coun-
ies we e ans o med in o communis s a es,
whe e he Communis Pa y ook comple e
con ol o he go e nmen s. These egimes
implemen ed cen alized economic planning,
na ionalized indus ies and se e ely es ic ed
ci il and poli ical libe ies. Go e nmen sys-
ems we e cha ac e ized by cen aliza ion o
powe and o al pa y con ol o e he eco-
nomic and social li e;
• Wes e n Bloc: In Wes e n Eu ope, lib-
e al democ acies we e consolida ed, wi h
go e nmen s placing a majo emphasis on
pos -wa econs uc ion and wel a e s a e de-
elopmen . This model p omo ed go e nmen
in e en ion in he economy o ensu e social
secu i y, public heal h, educa ion and in a-
s uc u e de elopmen .

Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
15
• Planul Ma shall (1948-1952), iniția de
S a ele Uni e, a os c ucial pen u econs ucția
economică a Eu opei de Ves . Fondu ile și aju-
o ul ehnic u niza e p in aces plan au pe mis
gu e nelo occiden ale să econs uiască econo-
miile de as a e de ăzboi și să p omo eze s abi-
li a ea poli ică și p ospe i a ea economică. Aces
aju o a în ă i democ ațiile pa lamen a e și a
accele a p ocesul de in eg a e eu opeană.
Di iziunea ideologică din impul ăz-
boiului ece a s abili două di ecții ideologi-
ce dis inc e: Gu e nele comunis e din Es și
Democ ațiile libe ale din Ves . Gu e nele co-
munis e din Es s-au ema ca p in plani ica e
economică cen aliza ă, implemen ând planu i
economice cincinale și concen ând esu sele
în sec oa ele indus iale și mili a e. Aceas ă
plani ica e s ic ă a os meni ă să elimine eco-
nomia de piață și să asigu e con olul comple
al s a ului asup a p oducției și dis ibuției de
bunu i. De asemenea, un punc culminan a
os s abili p in es icționa ea libe ățilo ci-
ile, sis emele comunis e es icționând libe -
a ea de exp ima e, de mișca e și de asocie e.
Mijloacele de comunica e în masă și ins i uțiile
cul u ale au os supuse unei cenzu i s ic e, ia
opoziția poli ică a os sup ima ă p in me ode
ep esi e.
Democ ațiile libe ale din Ves au p omo-
a consolida ea democ ațiilo pa lamen a e
p in alege i libe e și compe i i e, p omo a ea
d ep u ilo omului și espec a ea s a ului de
d ep . Sis emele poli ice au os ca ac e iza e
de plu alism și sepa ația pu e ilo . Gu e nele
occiden ale au ex ins poli icile de s a de bu-
năs a e, ca ăspuns la ce ințele sociale și eco-
nomice ale populațiilo lo . Aceas a a inclus
se icii de sănă a e g a ui e, educație accesibi-
lă, asigu ă i sociale și p og ame de șomaj, oa-
e inanța e p in -o combinație de impozi a e
p og esi ă și con ibuții de secu i a e socială.
P ocesul de in eg a e eu opeană, a începu
oda ă cu c ea ea în 1951 a Comuni ății Eu o-
pene a Că bunelui și Oțelului (CECO), iniția i ă
p opusă de Robe Schuman, și a con inua cu
o ma ea Uniunii Eu opene. Aces p oces a im-
plica ans e ul unei pă ți a compe ențelo
naționale că e ins i uții eu opene, p ecum Co-
misia Eu opeană și Pa lamen ul Eu opean, ca e
au începu să joace olu i c uciale în eglemen-
• The Ma shall Plan (1948-1952), ini i-
a ed by he Uni ed S a es, was c ucial o he
economic econs uc ion o Wes e n Eu ope.
The unds and echnical assis ance i p o ided
enabled Wes e n go e nmen s o ebuild wa -
o n economies and p omo e poli ical s abili y
and economic p ospe i y. I s eng hened pa -
liamen a y democ acies and accele a ed he
p ocess o Eu opean in eg a ion.
The ideological di ision du ing he Cold
Wa es ablished wo dis inc ideological di ec-
ions: communis go e nmen s in he Eas and
libe al democ acies in he Wes .
Communis go e nmen s in he Eas we e
cha ac e ized by cen alized economic plan-
ning, which implemen ed i e-yea economic
plans, concen a ing esou ces in he indus ial
and mili a y sec o s. This s ic planning was de-
signed o elimina e he ma ke economy and en-
su e comple e s a e con ol o e he p oduc ion
and dis ibu ion o goods. A culmina ion was
also es ablished by es ic ing ci il libe ies be-
cause communis sys ems es ic ed eedom o
speech, mo emen and associa ion. Mass media
and cul u al ins i u ions we e subjec o s ic
censo ship, and poli ical opposi ion was sup-
p essed by ep essi e me hods.
The libe al democ acies o he Wes ha e
p omo ed he consolida ion o pa liamen a y
democ acies, s eng hened by ee and com-
pe i i e elec ions, he p omo ion o human
igh s and espec o he ule o law. Poli i-
cal sys ems we e cha ac e ized by plu alism
and sepa a ion o powe s. Wes e n go e n-
men s ha e expanded wel a e s a e policies in
esponse o he social and economic demands
o hei popula ions. This included ee heal h
se ices, a o dable educa ion, social insu ance
and unemploymen p og ams; all inanced
h ough a combina ion o p og essi e axa ion
and social secu i y con ibu ions.
The p ocess o Eu opean in eg a ion,
which began wi h he c ea ion o he Eu opean
Coal and S eel Communi y (ECSC), an ini ia i e
p oposed by Robe Schuman and con inued
wi h he o ma ion o he Eu opean Union, e-
duced na ional so e eign y in a o o sup a-
na ional go e nance. This p ocess in ol ed he
ans e o some na ional compe encies o Eu-
opean ins i u ions, such as he Eu opean Com-
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
16
a ea și coo dona ea poli icilo economice și so-
ciale în e s a ele memb e.
CECO a os concepu ă pen u a coo dona
p oducția de că bune și oțel în e șase ță i on-
da oa e: F anța, Ge mania de Ves , I alia, Bel-
gia, Ță ile de Jos și Luxembu g. Scopul p incipal
a os p e eni ea ăzboaielo p in in eg a ea
economiilo și c ea ea unei in e dependențe
în e s a ele eu opene, în special în e F anța
și Ge mania, două ță i cu o is o ie de con lic e.
În 1957, T a a ul de la Roma a dus la
c ea ea Comuni ății Economice Eu opene
(CEE), ex inzând in eg a ea economică pen u
a include un as numă de poli ici economice
și sociale comune. CEE a s abili obiec i ul
pieței comune, eliminând ba ie ele come ciale
și a i a e în e s a ele memb e și p omo ând
libe a ci culație a bunu ilo , se iciilo ,
capi alu ilo și pe soanelo . Aceas a a necesi a
o coo dona e s ânsă în e gu e nele naționale
și ins i uțiile eu opene eme gen e, cum a i
Comisia Eu opeană [3].
T a a ul de la Maas ich din 1992 a os
un momen decisi pen u e oluția in eg ă ii
eu opene, ans o mând CEE în Uniunea Eu o-
peană (UE) [4]. Aces a a in odus concep ul de
uniune poli ică și economică, s abilind o s uc-
u ă cu ei piloni: Comuni ățile Eu opene, Po-
li ica Ex e nă și de Secu i a e Comună (PESC)
și Coope a ea în domeniul Jus iției și A ace i-
lo In e ne (JAI) [5]. T a a ul de la Maas ich
a consolida și ex ins olu ile ins i uțiilo eu o-
pene, cum a i Pa lamen ul Eu opean și Banca
Cen ală Eu opeană, și a p egă i calea pen u
c ea ea monedei unice eu o [6].
P ocesul de in eg a e a implica ans e-
ul uno compe ențe naționale că e ins i uțiile
eu opene, punându-și amp en a asup a uno
domenii cheie p ecum [7]:
• Poli ica economică și mone a ă: In o-
duce ea monedei eu o și coo dona ea poli ici-
lo economice în e s a ele memb e;
• Poli ica come cială: S abili ea unei
poli ici come ciale comune și ep ezen a ea
uni a ă a UE în cad ul O ganizației Mondiale a
Come țului (OMC);
• Poli icaag icolă: Implemen a ea Poli icii
Ag icole Comune (PAC), ca e a uni o miza s an-
da dele ag icole și a susținu dez ol a ea u ală;
• Poli icademediu: Adop a ea uno s an-
mission and he Eu opean Pa liamen , which
began o play c ucial oles in egula ing and
coo dina ing economic and social policies be-
ween Membe S a es.
The ECSC was se up o coo dina e coal
and s eel p oduc ion be ween six ounding
coun ies: F ance, Wes Ge many, I aly, Bel-
gium, he Ne he lands, I aly, he Ne he lands
and Luxembou g. The main aim was o p e en
wa s by in eg a ing economies and c ea ing in-
e dependence be ween Eu opean coun ies,
pa icula ly be ween F ance and Ge many, wo
coun ies wi h a his o y o con lic .
In 1957, he T ea y o Rome led o he
c ea ion o he Eu opean Economic Commu-
ni y (EEC), ex ending economic in eg a ion o
include a wide ange o join economic and so-
cial policies. The EEC se he goal o he com-
mon ma ke , elimina ing ade and a i ba -
ie s be ween membe s a es and p omo ing
he ee mo emen o goods, se ices, capi al
and people. This equi ed close coo dina ion
be ween na ional go e nmen s and eme ging
Eu opean ins i u ions such as he Eu opean
Commission [3].
The Maas ich T ea y o 1992 was a u n-
ing poin in he e olu ion o Eu opean in eg a-
ion, ans o ming he EEC in o he Eu opean
Union (EU) [4]. I in oduced he concep o he
poli ical and economic union, es ablishing a
h ee-pilla s uc u e: The Eu opean Commu-
ni ies, he Common Fo eign and Secu i y Policy
(CFSP) and Coope a ion in he ield o Jus ice
and Home A ai s (JHA) [5]. The Maas ich
T ea y s eng hened and expanded he oles o
he Eu opean ins i u ions, such as he Eu opean
Pa liamen and he Eu opean Cen al Bank, and
pa ed he way o he c ea ion o he eu o [6].
The in eg a ion p ocess in ol ed he
ans e o na ional compe encies o he Eu o-
pean ins i u ions, a ec ing key a eas such as [7]:
• Economicandmone a ypolicy: he in-
oduc ion o he eu o and he coo dina ion o
economic policies be ween Membe S a es;
• T ade policy: Es ablishing a Common
ade policy and uni a y ep esen a ion o he
EU in he Wo ld T ade O ganiza ion (WTO);
• Ag icul u al policy: Implemen a ion o
he Common Ag icul u al Policy (CAP), which
has s anda dized ag icul u al s anda ds and
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
17
suppo ed u al de elopmen ;
• En i onmen alpolicy: Adop ion o com-
mon s anda ds o p o ec he en i onmen and
comba clima e change.
Eu opean in eg a ion has led o he
adop ion o common policies in a ious ields,
equi ing con inuous adjus men s by na ional
go e nmen s: ade and he in e nal ma ke
( ade libe aliza ion and ha moniza ion o
comme cial egula ions), ag icul u e (s an-
da diza ion o ag icul u al policies and suppo
o a me s h ough subsidies), en i onmen
(implemen a ion o s ic en i onmen al p o-
ec ion policies and educ ion o ca bon emis-
sions), and human igh s (p omo ion and p o-
ec ion o undamen al ci izens’ igh s).
Thus, Eu opean go e nmen s collabo-
a e o add ess he challenges o clima e change
h ough join policies aimed a educing emis-
sions and p omo ing enewable ene gy. The
EU has se ambi ious a ge s unde he Eu o-
pean G een Deal, which includes ini ia i es o
achie e clima e neu ali y by 2050 [8].
Mig a ion c ises ha e equi ed close co-
ope a ion be ween membe s a es and Eu o-
pean ins i u ions o manage mig a ion lows
and ensu e he secu i y o he EU’s ex e nal
bo de s. The common asylum and mig a ion
policy seeks o dis ibu e esponsibili ies ai ly
among membe s a es.
Economic c ises, such as he 2008 inan-
cial c isis, ha e highligh ed he need o close
economic and inancial coo dina ion wi hin he
EU. Mechanisms such as he Eu opean Finan-
cial S abili y Facili y and he Eu opean Bank-
ing Union we e c ea ed o ensu e he economic
and inancial s abili y o he Eu ozone [9].
In he e a o globaliza ion, Eu opean go -
e nmen s a e ac i ely in ol ed in in e na ional
coope a ion o add ess global issues, collabo-
a ing wi h o ganiza ions such as he Uni ed
Na ions (UN) and he G oup o 20 (G20). This
has led o he de elopmen o a mul ila e al
go e nance amewo k, in which Eu opean
and na ional ins i u ions wo k oge he o o -
mula e and implemen e ec i e policies a he
global le el [10].
da de comune pen u p o ecția mediului și
comba e ea schimbă ilo clima ice.
In eg a ea eu opeană a dus la adop-
a ea uno poli ici comune în di e se dome-
nii, necesi ățile de ajus a e ale gu e nelo
naționale iind con inue: come ț și piață in e -
nă (libe aliza ea come țului și a moniza ea
eglemen ă ilo come ciale), ag icul u ă (s an-
da diza ea poli icilo ag icole și susține ea e -
mie ilo p in sub enții), mediu (implemen a-
ea uno poli ici s ic e de p o ecție a mediului
și educe e a emisiilo de ca bon), d ep u ile
omului (p omo a ea și p o eja ea d ep u ilo
undamen ale ale ce ățenilo ).
As el, Gu e nele eu opene colabo ea-
ză pen u a abo da p o ocă ile schimbă ilo
clima ice p in poli ici comune de educe e a
emisiilo și p omo a e a ene giei egene abile.
UE a s abili obiec i e ambițioase în cad ul Pac-
ului Ve de Eu opean, ca e include iniția i e
pen u a inge ea neu ali ății clima ice până în
2050 [8].
C izele mig a o ii au necesi a o coope a e
s ânsă în e s a ele memb e și ins i uțiile eu o-
pene pen u ges iona ea luxu ilo de mig anții
și asigu a ea secu i ății on ie elo ex e ne ale
UE. Poli ica comună de azil și mig ație încea că
să dis ibuie esponsabili ățile în mod echi abil
în e s a ele memb e.
C izele economice, cum a i cea inan-
cia ă din 2008, au e idenția necesi a ea unei
coo donă i economice și inancia e mai s ânse
în cad ul UE. Mecanisme p ecum Fondul Eu o-
pean de S abili a e Financia ă și Uniunea Ban-
ca ă Eu opeană au os c ea e pen u a asigu-
a s abili a ea economică și inancia ă a zonei
eu o [9].
În e a globaliză ii, gu e nele eu opene
se implică ac i în domenii ce țin de coope a-
ea in e națională pen u a abo da p oble-
me globale, colabo ând cu o ganisme p ecum
O ganizația Națiunilo Uni e (ONU) și G upul
celo 20 (G20). Aceas a a condus la dez ol a-
ea unui cad u de gu e nanță mul ila e ală,
ins i uțiile eu opene și naționale colabo ând
pen u a o mula și implemen a poli ici e icien-
e la ni el global [10].
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
18
Tabelul 5. Impac ului p incipalelo e enimen e is o ice asup a e oluției gu e nelo eu opene [11]
Table 5. Impac o majo his o ical e en s on he e olu ion o Eu opean go e nmen s [11]
E enimen is o ic
His o ical e en
Impac asup a Gu e nului
Impac on Go e nmen
Exemple speci ice
Speci ic examples
Re oluția F anceză (1789)
F enchRe olu ion(1789)
- Aboli ea mona hiei absolu is e
- Aboli iono  heabsolu is mona chy
- In oduce ea epublicii
- In oduc iono  he epublic
- Re o me ju idice și adminis a i e
- Legalandadminis a i e e o ms
- C ea ea Adună ii Naționale
- C ea iono  heNa ionalAssembly
- Codul Ci il Napoleonian
- NapoleonicCi ilCode
Re oluția Indus ială
(sec. XVIII-XIX)
Indus ialRe olu ion
(18 h-19 hcen u ies)
- T ans o mă i economice și sociale
- Economicandsocial ans o ma ions
- Necesi a ea de eglemen ă i în muncă și
sănă a e publică
- Theneed o labo andpublicheal h egula ions
- Legislație p i ind condițiile de
muncă
-Legisla iononwo kingcondi ions
- Dez ol a ea in as uc u ii
- De elopmen o in as uc u e
Re oluțiile din 1848
Re olu ionso 1848
- P omo a ea au onomiei naționale
- P omo iono na ionalau onomy
- Adop a ea e o melo democ a ice
- Adop iono democ a ic e o ms
- Ex inde ea su agiului
- Expansiono su age
- Consolida ea pa lamen elo
- S eng heningo pa liamen s
P imul Război Mondial
(1914-1918)
Wo ldWa I(1914-1918)
-Des ăma ea impe iilo mul inaționale
- B eakupo mul ina ionalempi es
- Fo ma ea noilo națiuni-s a e
- Fo ma iono newna ion-s a es
- C ea ea Cehoslo aciei, Poloniei
- C ea iono Czechoslo akia,Poland
- T a a ul de la Ve sailles
- T ea yo Ve sailles
Al Doilea Război Mondial
(1939-1945)
Wo ldWa II(1939-1945)
- Di iza ea Eu opei în blocu i es ic și es ic
- Di isiono Eu opeinEas e nandWes e nblocs
- S abili ea de noi egimu i poli ice
- Es ablishmen o newpoli ical egimes
- Fo ma ea s a elo comunis e
în Es
- Fo ma ion o  communis  s a es in
he Eas
- Consolida ea democ ațiilo li-
be ale în Ves
- Consolida ion o  libe al democ a-
ciesin heWes
Războiul Rece (1947-1991)
ColdWa (1947-1991)
- Accen ul pus pe di e ențele ideologice și
s uc u ale în e Es și Ves
- Emphasisonideologicalands uc u aldi e -
encesbe weenEas andWes
- Consolida ea poli icilo de s a de bu-
năs a e în Ves
- Consolida iono wel a es a epoliciesin he
Wes
- Plani ica e economică în s a e-
le comunis e
- Economic planning in communis 
s a es
- Ex inde ea s a ului de bunăs-
a e în Ves
- Expansion o  he wel a e s a e in
he Wes
In eg a ea Eu opeană
Eu opeanin eg a ion
- T ans e ul compe ențelo naționale că-
e ins i uții sup anaționale
-T ans e o na ionalpowe s osup ana ional
ins i u ions
- Adop a ea poli icilo comune în di e se
domenii
- Adop iono commonpoliciesin a ious ields
- C ea ea CECO, CEE, UE
- C ea iono ECSC,EEC,EU
- Poli ici comune în come ț, ag i-
cul u ă, mediu
- Commonpoliciesin ade,ag icul-
u e,en i onmen