Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
51
CZU 343.914
PARTICULARITĂŢILE FAPTELOR
INFRACŢIONALE COMISE DE FEMEI:
PERSPECTIVE CRIMINOLOGICE ȘI
JURIDICO-PENALE
Iu ie LARII 1
Ma iana-C is ina DRAGOMIR 2
Mihail DAVID 3
C iminali a ea eminină cons i uie un e-
nomen c iminologic dis inc , con u a de ac-
o i psihologici, sociali și cul u ali speci ici. Deși
ponde ea sa es e mai edusă compa a i cu
c iminali a ea masculină, o mele pe ca e le
îmb acă – iolența domes ică, p uncucide ea,
in acțiunile pa imonial-economice sau impli-
ca ea în g upu i c iminale – ele ă pa icula i ăți
esențiale. S udiul e idențiază speci icul mani es-
ă ilo in acționale eminine p in analiză doc-
ina ă și ju isp udențială, iden i icând ac o ii
de e minanți și implicațiile c iminologice. Rezul-
a ele a a ă că emeile ind să comi ă in acțiuni
sub impac ul ac o ilo emoțional-a ec i i și al
p esiunilo sociale, ceea ce eclamă poli ici pena-
le di e enția e pen u asigu a ea sancționă ii și a
p e eni ii e icien e. P in abo da ea in e discipli-
na ă și in eg a ea ezul a elo empi ice, a icolul
o e ă o iziune comp ehensi ă asup a enome-
nului și asează di ecții pen u poli ici publice și
măsu i p e en i e adap a e.
Cu in e-cheie: c iminali a e eminină, c imi-
nali a e masculină, emeie-in ac o , iolență
domes ică, p uncucide e, in acțiuni pa imonial-
economice.
THE PARTICULARITIES OF CRIMINAL
ACTS COMMITTED BY WOMEN:
CRIMINOLOGICAL AND CRIMINAL-
LAW PERSPECTIVES
Iu ie LARII 1
Ma iana-C is ina DRAGOMIR 2
Mihail DAVID 3
Female c iminali y ep esen s a dis inc c im-
inological phenomenon, shaped by speci ic psy-
chological, social, and cul u al ac o s. Al hough
i s p e alence is lowe compa ed o male c imi-
nali y, he o ms i akes – domes ic iolence, in-
an icide, p ope y and economic c imes, o in-
ol emen in c iminal g oups – e eal essen ial
pa icula i ies. This s udy highligh s he speci ic
mani es a ions o emale o ending h ough doc-
inal and ju isp uden ial analysis, iden i ying
de e mining ac o s and c iminological implica-
ions. The esul s show ha women end o com-
mi c imes unde he in luence o emo ional-a -
ec i e ac o s and social p essu es, which calls
o di e en ia ed c iminal policies o ensu e e -
ec i e sanc ioning and p e en ion. By adop ing
an in e disciplina y app oach and in eg a ing
empi ical indings, he a icle p o ides a comp e-
hensi e pe spec i e on he phenomenon and ou -
lines di ec ions o public policies and p e en i e
measu es adap ed o his ield.
Keywo ds: emale c iminali y, male c iminali-
y, emale o ende , domes ic iolence, in an icide,
p ope y and economic c imes.
DOI 10.5281/zenodo.17317837
1 P o eso uni e si a , doc o în d ep , Ca ed a „D ep d ep și c iminologie”, Academia „Ș e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
(ROR: h ps:// o .o g/036k xa54); e-mail: [email p o ec ed]; e-mail: [email p o ec ed]; ORCID ID: 0000-0003-4277-535X
Uni e si y P o esso , PhD, C iminal Law and C iminology Chai , The „Ș e an cel Ma e ” Academy o he MIA o he Republic o Moldo a
(ROR: h ps:// o .o g/036k xa54); e-mail: [email p o ec ed]; e-mail: [email p o ec ed]; ORCID ID: 0000-0003-4277-535X
2 Doc o în d ep , media o , Cons anța, România; e-mail: [email p o ec ed]
PhD, Media o , Cons anța, România; e-mail: [email p o ec ed]
3 Doc o în d ep , Asociația In e națională a Polițiș ilo . Secția Română, Cons anța, România; e-mail: [email p o ec ed]; ORCID
ID: 0000-0001-6779-2485
PhD, IPA Romania, Cons an a, Romania; e-mail: [email p o ec ed]; ORCID ID: 0000-0001-6779-2485
INTRODUCERE
C iminali a ea eminină a os , pen u mul
imp, ma ginaliza ă în ce ce ă ile c iminologice,
iind analiza ă mai ales p in apo a e la c imi-
INTRODUCTION
Female c iminali y has long been ma -
ginalized in c iminological esea ch, being ana-
lyzed mainly in ela ion o male c iminali y.
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
52
nali a ea masculină. Aceas ă abo da e a condus
la subes ima ea pa icula i ățilo speci ice ale
enomenului, ceea ce a a ec a a â înțelege ea
comple ă a cauzelo , câ și elabo a ea uno
poli ici e icien e de p e eni e și comba e e.
Di e ențele din e sexe – biologice, psihologice
și sociale – in luențează ine i abil compo a-
men ul in acțional și de e mină di e ențe în i-
pu ile de in acțiuni comise. As el, emeile ind
să comi ă in acțiuni mai puțin iolen e, da ade-
sea cu o pu e nică încă că u ă emoțională sau
condiționa e de ac o i sociali și economici.
Li e a u a de speciali a e iden i ică două
s e e p incipale de mani es a e a c iminali ății
eminine: iața de amilie și ac i i a ea p o e-
sională. În p ima ca ego ie p edomină iolența
domes ică, p uncucide ea și in acțiunile mo i-
a e de ensiuni elaționale. În cea de-a doua, se
ema că in acțiunile economice, delapidă ile,
co upția și esc oche iile. În ul imii ani, enome-
nul a căpă a noi dimensiuni, p in implica ea e-
meilo în ețele c iminale o ganiza e, în a icul
de iințe umane și în c iminali a ea cibe ne ică.
Obiec i ul aces ui s udiu es e de a
e idenția pa icula i ățile c iminali ății emini-
ne, de a analiza cauzele și ac o ii de e minanți
în aces sens, p ecum și de a sublinia necesi a-
ea uno poli ici penale di e enția e. Luc a ea
a e un ca ac e in e disciplina , in eg ând pe -
spec i e c iminologice, ju idico-penale, psiho-
logice și sociologice.
METODOLOGIE
Ce ce a ea se bazează pe o me odologie
in e disciplina ă, ca e combină analiza eo e ică
cu s udiul p ac icii judicia e și da elo s a is ice.
P incipalele me ode u iliza e sun : analiza doc-
ina ă a li e a u ii de speciali a e, analiza com-
pa a i ă a p ac icilo naționale și in e naționale
p i ind in acțiunile comise de emei, in e p e-
a ea da elo s a is ice u niza e de o ganizații
in e naționale și de ins i uții naționale, me oda
s udiului de caz și me oda compa a i -is o ică.
Aceas ă abo da e pe mi e o înțelege e p o undă
și con ex ualiza ă a enomenului.
DISCUȚII ȘI REZULTATE
1. Cad ul eo e ic și conside ații gene ale
În li e a u a de speciali a e se a i mă că
majo i a ea c imelo comise de emei au la bază
un anumi g ad de sensibili a e a ec i ă. Sp e
deosebi e de bă bați, emeile eacționează mai
ec en sub impulsul uno s ă i emoționale in-
This app oach has led o an unde es ima ion o
he speci ic pa icula i ies o he phenomenon,
which has a ec ed bo h he comp ehensi e un-
de s anding o i s causes and he de elopmen
o e ec i e p e en ion and con ol policies.
Biological, psychological, and social di e enc-
es be ween gende s ine i ably in luence c im-
inal beha io and de e mine dis inc ions in
he ypes o c imes commi ed. Thus, women
end o commi less iolen c imes, o en wi h a
s ong emo ional componen o condi ioned by
social and economic ac o s.
Specialized li e a u e iden i ies wo main
sphe es o mani es a ion o emale c iminali y:
amily li e and p o essional ac i i y. In he i s
ca ego y, domes ic iolence, in an icide, and
c imes mo i a ed by ela ional ensions p e-
ail. In he second, economic c imes, embez-
zlemen , co up ion, and aud s and ou . In e-
cen yea s, he phenomenon has acqui ed new
dimensions, h ough women’s in ol emen in
o ganized c iminal ne wo ks, human a ick-
ing, and cybe c ime.
The objec i e o his s udy is o highligh
he pa icula i ies o emale c iminali y, o ana-
lyze i s causes and de e mining ac o s, as well
as o unde line he necessi y o di e en ia ed
c iminal policies. The pape has an in e disci-
plina y cha ac e , in eg a ing c iminological,
legal-c iminal, psychological, and sociological
pe spec i es.
METHODOLOGY
The esea ch is based on an in e disci-
plina y me hodology ha combines heo e i-
cal analysis wi h he s udy o judicial p ac ice
and s a is ical da a. The main me hods used
include: doc inal analysis o specialized li e -
a u e, compa a i e analysis o na ional and in-
e na ional p ac ices conce ning c imes com-
mi ed by women, in e p e a ion o s a is ical
da a p o ided by in e na ional o ganiza ions
and na ional ins i u ions, he case s udy me h-
od, and he compa a i e-his o ical me hod. This
app oach enables a p o ound and con ex ual-
ized unde s anding o he phenomenon.
DISCUSSIONS AND RESULTS
1. Theo e ical F amewo k and Gene al Con-
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
53
ense, de e mina e de ăda e, abuz sau con lic .
De asemenea, s udiile a a ă că emeile p ezin ă
o endință mai edusă sp e c iminali a e io-
len ă în a a a cad ului amilial, însă au un isc
c escu de a ecu ge la iolență împo i a pa -
ene ilo in imi. Fac o ii socio-cul u ali, p e-
cum olul adițional al emeii ca mamă și soție,
accen uează p esiunea socială și in luențează
ipa ele de c iminali a e. În po ida modi ică i-
lo esențiale din ul imele decenii p i ind s a-
u ul social al emeii, apo ul din e c iminali-
a ea eminină și cea masculină a ămas ela i
cons an , si uându-se la ap oxima i 1:8-1:10
în a oa ea bă bațilo [1, p. 56].
Di e ențele din e sexe – ana omice, izi-
ologice, psihologice, mo ale, in elec uale și soci-
ale – in luențează ine i abil și compo amen ul
in acțional. S udiile c iminologice a a ă că e-
meile dețin anumi e pa icula i ăți psihologice
și sociale ca e de e mină modul de mani es a-
e a compo amen ului c iminal, de la ipul de
in acțiuni comise până la mo i ația aces o a.
C iminali a ea emeilo se deosebeș e de
cea a bă bațilo p in unii indica o i cali a i i.
Pu em delimi a două s e e ale ieții sociale, în
ca e ac i ismul c iminal al emeilo es e îndeo-
sebi p onunța .
În p imul ând, es e o ba desp e modul
de iață, unde emeile sun p o oca e la comi-
e ea in acțiunilo de ci cums anțele nega i-
e lega e de elațiile amiliale și de udenie. În
aces mediu emeile comi , în majo i a ea ca-
zu ilo , in acțiuni iolen e, cum a i omo u i,
inclusi ale nou-născuțilo , ă ămă i in ențio-
na e a in eg i ății co po ale și a sănă ății, ac e
de huliganism e c.
În al doilea ând, es e locul de muncă al
emeilo , ca e adesea le pe mi e accesul libe
la bunu i ma e iale, iind o ba, în special, de
amu a come țului, a alimen ației publice, a
medicinii și a în ățămân ului. În aces mediu,
emeile comi ec en di e i e genu i de in ac-
țiuni: sus age ea bunu ilo al ei pe soane, de-
lapidă i sau ac e de co upe e. Es e semni ica i
și numă ul esc oche iilo comise de emei [2].
Cu oa e e o u ile de a asigu a un cli-
ma de egali a e în e sexe în s e a publică, o
p i i e mai a en ă asup a amiliei, elațiilo in-
a amiliale și a elațiilo în cuplu a e idenția
con as e și eali ăți dis uncționale. P esiunile
că e mode niza ea și democ a iza ea elații-
lo in a amiliale au dus, în mod pa adoxal, la
sup aîncă ca ea emeii și la c iminaliza ea ei în
apo cu s a u ul pa en al. Unii au o i conchid,
side a ions
In he specialized li e a u e, i is s a ed
ha mos c imes commi ed by women a e
based on a ce ain deg ee o emo ional sen-
si i i y. Unlike men, women mo e equen ly
eac unde he impulse o in ense emo ional
s a es, de e mined by be ayal, abuse, o con-
lic . S udies also show ha women display a
lowe endency owa d iolen c iminali y ou -
side he amily sphe e, bu hey ace a highe
isk o eso ing o iolence agains in ima e
pa ne s. Socio-cul u al ac o s, such as he a-
di ional ole o women as mo he s and wi es,
accen ua e social p essu e and in luence c im-
inal pa e ns. Despi e he essen ial changes in
women’s social s a us in ecen decades, he
a io be ween emale and male c iminali y has
emained ela i ely cons an , a app oxima ely
1:8-1:10 in a o o men [1, p. 56].
Sex di e ences – ana omical, physiolog-
ical, psychological, mo al, in ellec ual, and so-
cial – ine i ably in luence c iminal beha io .
C iminological s udies show ha women pos-
sess ce ain psychological and social pa icu-
la i ies ha de e mine he way c iminal beha -
io mani es s i sel , om he ype o o enses
commi ed o hei mo i a ion.
Female c iminali y di e s om male
c iminali y h ough ce ain quali a i e indica-
o s. Two sphe es o social li e can be dis in-
guished, in which women’s c iminal ac i i y is
pa icula ly p onounced.
Fi s o all, i conce ns he way o li e,
whe e women a e p omp ed o commi o -
enses due o nega i e ci cums ances ela -
ed o amily and kinship ela ionships. In his
en i onmen , women, in mos cases, commi
iolen c imes, such as mu de s – including o
newbo ns – in en ional bodily ha m and inju y
o heal h, ac s o hooliganism, and so on.
Secondly, he e is women’s wo kplace,
which o en gi es hem ee access o ma e i-
al goods, pa icula ly in sec o s such as com-
me ce, public ca e ing, medicine, and educa-
ion. In his en i onmen , women equen ly
commi acquisi i e c imes: he o ano he
pe son’s p ope y, embezzlemen , o ac s o
co up ion. The numbe o auds commi ed
by women is also signi ican [2].
Despi e e o s o ensu e a clima e o
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
54
în u ma analizei s uc u ilo ac uale de p o ec-
ție a copilului, modu ilo lo de uncționa e și
in e enție, că „ emeia es e adesea conside a ă
p imul și adesea unicul pă in e, ăspunză o
de si uația p eca ă în ca e se a lă copilul – de
egulă mama – es e blama ă pen u dis uncți-
ile amiliei, inclusi pen u iolența domes ică
și acuza ă că nu își îndeplineș e bine olul de
mamă și soție” [3, p. 10].
Teo iile eminis e susțin că elațiile de
gen sun cons ui e social pe o dis ibuție in-
egală a pu e ii, ceea ce ace ca emeile să ie
adesea subiec e ale iolenței, disc imină ii
și ma ginaliză ii. În aces con ex , comi e ea
in acțiunilo de că e emei nu poa e i anali-
za ă exclusi din pe spec i a ju idică, ci ebuie
înțeleasă p in apo a e la condițiile sociale și
psihologice ca e le de e mină compo amen ul.
2. C iminali a ea iolen ă în ândul emeilo
Deși emeile comi in acțiuni în -
o p opo ție semni ica i mai edusă decâ
bă bații, c iminali a ea iolen ă eminină p e-
zin ă o se ie de pa icula i ăți c iminologice.
Mo i ele ca e s au la baza aces o ap e sun , în
ma e pa e, lega e de elațiile in a amiliale, de
olu ile sociale a ibui e emeii și de anumi e
ulne abili ăți psihologice.
Un ac o ec en ca e a e impac pu-
e nic asup a c iminali ății eminine îl cons i uie
con lic ele in a amiliale. P esiunea psihologică,
iolența domes ică, gelozia sau do ința de ăzbu-
na e gene ează deseo i eacții iolen e din pa ea
emeilo . În as el de si uații, ag esiunea se mani-
es ă inclusi p in olosi ea obiec elo casnice,
ans o ma e în ins umen e ale in acțiunii.
Ju isp udența ele ă cazu i în ca e eme-
ile au comis ac e de iolență împo i a soțilo
sau pa ene ilo de iață, uneo i solda e cu
ă ămă i co po ale, al eo i cu decesul ic i-
mei. Fenomenul es e explica p in sind omul
emeii bă u e, ca e desc ie acumula ea de abu-
zu i și lipsa al e na i elo pe cepu e. S udiile
in e naționale a a ă că emeile sun esponsa-
bile pen u ap oxima i 40% din omo u ile co-
mise în spațiul domes ic [4]. Aces e ap e sun
adesea p eceda e de ani de iolență, izola e so-
cială și dependență economică.
Violența în e pa ene ii unui cuplu esca-
ladează în unele si uații în -un ac de omo . În
aces sens, E. Du kheim a i ma pe bună d ep-
a e că o da ă ce iața de amilie a e un e ec
mode a asup a sinucide ii, ea s imulează mai
deg abă omo ul [5].
gende equali y in he public sphe e, a close
look a he amily, in a amilial ela ionships,
and couple ela ionships has highligh ed con-
as s and dys unc ional eali ies. P essu es o-
wa d he mode niza ion and democ a iza ion
o amily ela ionships ha e, pa adoxically, led
o he o e bu dening o women and hei c im-
inaliza ion in ela ion o pa en al s a us. Some
au ho s conclude, a e analyzing he cu en
s uc u es o child p o ec ion, hei modes o
unc ioning and in e en ion, ha “ he woman
is o en conside ed he i s and equen ly he
only pa en esponsible o he p eca ious si -
ua ion o he child – usually he mo he – who
is blamed o amily dys unc ions, including do-
mes ic iolence, and accused o ailing o ul ill
he ole as mo he and wi e p ope ly” [3, p. 10].
Feminis heo ies a gue ha gende e-
la ions a e socially cons uc ed on an unequal
dis ibu ion o powe , which o en makes wom-
en he subjec s o iolence, disc imina ion, and
ma ginaliza ion. In his con ex , he commis-
sion o c imes by women canno be analyzed
exclusi ely om a legal pe spec i e, bu mus
be unde s ood in ela ion o he social and psy-
chological condi ions ha de e mine hei be-
ha io .
2. Female Violen C iminali y
Al hough women commi c imes in a sig-
ni ican ly lowe p opo ion han men, emale
iolen c iminali y p esen s a se ies o c imi-
nological pa icula i ies. The mo i es behind
such ac s a e la gely ela ed o in a amilial
ela ions, socially assigned oles, and ce ain
psychological ulne abili ies.
A equen ac o s ongly in luencing
emale c iminali y is in a amilial con lic . Psy-
chological p essu e, domes ic iolence, jeal-
ousy, o he desi e o e enge o en gene a e
iolen eac ions om women. In such si ua-
ions, agg ession equen ly mani es s h ough
he use o household objec s u ned in o ins u-
men s o c ime.
Ju isp udence e eals si ua ions in which
women ha e commi ed iolen ac s agains
husbands o li e pa ne s, some imes esul ing
in bodily ha m and o he imes in he ic im’s
dea h. This phenomenon is explained by he
ba e ed woman synd ome, desc ibing he ac-
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
55
Cu oa e aces ea, în compa ație cu bă ba-
ții, emeile au mai puțin endința de a comi e un
omo . A. Campbell a ema ca , în u ma in es igă-
ii a 10.000 de cazu i de omo , că emeile au a a-
ca în p opo ție de 10,5%, ia bă bații – 89,5%;
emeile au comis numai 6,8% din o alul omu-
cide ilo în a a a amiliei, da e au esponsabile
pen u 40,7% din omo u ile comise în spațiul
domes ic (omo ul soțilo ) [6]. To uși, concluzia
pa icula ă es e că o mică pa e din emeile abu-
za e încheie iolența p in omo â ea ag eso ilo .
A. B owne, sp e exemplu, cau ă să desco-
pe e acei ac o i ca e di e ențiază emeile ab-
uza e ce comi omucide i de cele abuza e ca e
nu ec la ac , iden i icând u mă o ii ac o i:
ec ența inciden elo iolen e, se e i a ea
a acu ilo , amenință ile cu moa ea din pa ea
bă bațilo , amenință ile emeilo că se o si-
nucide, olosi ea de că e bă bați a d ogu ilo
și alcoolului, iolul ma i al [7].
În cali a e de ac o i adiționali se consi-
de ă p ezența a melo în casă și amenința ea
copiilo cu moa ea de că e bă ba . S-a demon-
s a că emeile ca e și-au ucis pa ene ii de ia-
ță au os bă u e mai ec en , au su e i a acu i
mai g a e, iind ec en țin a unei escaladă i a
abuzului izic. Es e mai ma e p obabili a ea în
cazul aces o a să i os iola e sau abuza e se-
xual de soții lo . Au ăi în -un mediu în ca e,
de egulă, a ma e a p ezen ă, ia pa ene ii lo
e au consuma o i de alcool sau d ogu i. În plus,
se pa e că sun ce a mai în â s ă, au un ni el
de educație mai scăzu , sun mai izola e social
decâ emeile bă u e ca e nu ucid [8, p. 56].
O emeie ca e se apă ă împo i a iolen-
ței bă ba ului des idă mi u i și idealu i cul u-
ale ale emini ății. Femeia dă iață, nu ia ia-
ță, emeia es e slabă și a e ne oie de p o ecția
bă ba ului, o emeie ca e-și ucide bă ba ul es e
ie bolna ă, ie a e un compo amen c iminal
de ian . O emeie bă u ă ca e-și ucide bă ba-
ul și ca e spune că a os în legi imă apă a e
încalcă p ea mul e no me, comuni a ea o con-
damnă spunând că „pu ea să-l pă ăsească, nu
să-l omoa e”. Da ebuie ș iu că ica în ca e
ăieș e aces ip de emeie își a e ădăcinile
în expe iențele ecu e și poa e i conside a ă
până la un punc ezonabilă [8, p. 56].
Psihologii și psihia ii conside ă că majo-
i a ea c imelo comise de emei au la bază un
anumi g ad de sensibili a e a ec i ă, ap ca e
se în âlneș e mai a în cazul bă bațilo . Din
punc de ede e psihologic, emeile sun oa e
a ec a e în u ma înșelă ii sau abuzului izic o i
cumula ion o abuse and he pe cei ed lack o
al e na i es. In e na ional s udies indica e ha
women a e esponsible o app oxima ely 40%
o homicides commi ed in domes ic se ings
[4]. These ac s a e o en p eceded by yea s o
iolence, social isola ion, and economic de-
pendence.
Violence be ween pa ne s some imes
escala es in o homicide. In his espec , E. Du -
kheim igh ly no ed ha while amily li e may
ha e a mode a ing e ec on suicide, i is mo e
likely o s imula e homicide [5].
Ne e heless, compa ed o men, women
a e less inclined o commi homicide. A. Camp-
bell, a e in es iga ing 10,000 homicide cas-
es, obse ed ha women accoun ed o only
10.5% o he a acke s, while men ep esen ed
89.5%. Women commi ed jus 6.8% o o al
homicides ou side he amily, bu we e espon-
sible o 40.7% o spousal killings [6]. S ill, he
pa icula conclusion is ha only a small num-
be o abused women end he iolence by kill-
ing hei agg esso s.
A. B owne, o example, sough o iden-
i y ac o s di e en ia ing abused women
who commi homicide om hose who do no ,
poin ing o he ollowing: equency o iolen
inciden s, se e i y o a acks, h ea s o dea h
om men, women’s h ea s o suicide, men’s
use o d ugs and alcohol, and ma i al ape [7].
Addi ional ac o s include he p esence
o i ea ms in he home and h ea s o kill he
child en. Resea ch shows ha women who
killed hei pa ne s had been bea en mo e
o en, su e ed mo e se e e a acks, and we e
equen ly exposed o an escala ion o physical
abuse.
They we e also mo e likely o ha e been
aped o sexually abused by hei husbands,
li ed in en i onmen s whe e i ea ms we e
p esen , and had pa ne s who consumed alco-
hol o d ugs. Mo eo e , such women end o be
olde , less educa ed, and mo e socially isola ed
han abused women who do no kill [8, p. 56].
A woman de ending he sel agains he
pa ne ’s iolence de ies cul u al my hs and
ideals o eminini y. Women a e seen as li e-gi -
e s, no li e- ake s; women a e pe cei ed as
weak and in need o male p o ec ion. A woman
who kills he husband is labeled as ei he ill o
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
56
psihic. În con ex ul iolenței domes ice, a unci
când sun abuza e cons an , emeile po ipos a
p in -o ăbu ni e iolen ă de momen , eacțio-
nând sub impulsul uno s ă i emoțional-a ec i-
e. Specialiș ii în ma e ie cons a ă că asemenea
cazu i ies în e iden ă mai ales da o i ă ec en-
ței scăzu e a comi e ii lo . De asemenea, indig-
na ea și șocul c ea în ândul populației ac ca
as el de si uații să ie în cen ul a enției.
Cazu ile în ca e emeile sun acuza e de
in acțiuni de omo sun a e și au la bază, în
ma ea lo majo i a e, al e mo i ații decâ cele
în ca e sun implicați bă bați. În p imul ând,
emeile eacționează iolen când sun supuse
cons an iolenței domes ice. Po exis a și al e
explicații pen u ca e se ajunge la un asemenea
ges . Pe lângă iolența domes ică, poa e i o ba
desp e unele a ecțiuni psihice sau de unele a an-
aje ma e iale sau chia de in luența an u ajului.
To oda ă, în mediul u al as el de in acțiuni
po i comise sub in luen a bău u ilo alcoolice.
O icum, ap ul că o emeie es e cea ca e a comis
o c imă nu a e ol de e minan în s abili ea pe-
depsei. To uși, ca elemen de di e enție e, la e-
mei eg e ul es e mai e iden pen u comi e ea
uno asemenea ap e decâ la bă bați [9].
Consumul abuzi de alcool es e unul din-
e ac o ii de e minanți ai iolenței domes ice
și ai c imelo ce po i comise în u ma escala-
dă ii aces ui enomen. Ce ce ă ile s a is ice și
ches ionă ile ealiza e în cad ul uno s udii
ne-au pe mis să concluzionăm că în majo i a-
ea cazu ilo de iolență în amilie consumul de
bău u i alcoolice es e un ac o de e minan . La
în eba ea dacă ag eso ii e au în s a e de eb i-
e a e, ci ca 96% din espondenți au con i ma
ap ul că în majo i a ea cazu ilo de iolență
ag eso ii e au sub in luența bău u ilo alco-
olice. Doa în 4,0% din cauzele de iolență în
amilie, asis a e de că e specialiș ii echipelo
mul idisciplina e, ag eso ii nu e au în s a e de
eb ie a e [10, p. 33].
Re e indu-ne la unele aspec e psiholo-
gice ale compo amen ului emeii, u mează de
menționa că a unci când aceas a ăspunde a-
amen ului abuzi la ca e es e supusă, ag esiu-
nea ei u mă eș e câți a pași: în âi se lasă p adă
supă ă ii, u iei ( u ia înăbușă au ocon olul)
dacă p o oca ea con inuă, u ia c eș e în in en-
si a e, emeia începe mai în âi să s ige, apoi,
in ensi a ea discon o ului emoțional iind și
mai ma e, ecu ge la ag esiuni izice, ca să se
ajungă în cazu ile g a e la omo â ea ag eso u-
lui. În acel momen , emeia conș ien izează că,
de ian . A ba e ed woman who claims sel -de-
ense iola es oo many social no ms, wi h
communi ies o en condemning he by saying,
“She could ha e le him ins ead o killing him.”
Howe e , he ea hese women li e wi h, oo -
ed in pas expe iences, may be easonably jus-
i ied [8, p. 56].
Psychologis s and psychia is s a gue
ha mos c imes commi ed by women s em
om a ce ain deg ee o emo ional sensi i i-
y, a ai less common in men. Psychological-
ly, women a e deeply a ec ed by be ayal o
physical and psychological abuse. In domes ic
iolence con ex s, when subjec ed o cons an
abuse, women may e alia e in a sudden io-
len ou bu s , ac ing unde s ong emo ional
impulses.
Expe s no e ha such cases s and ou
mainly due o hei low equency. Addi ion-
ally, he ou age and shock c ea ed among he
popula ion place hese si ua ions a he cen e
o public a en ion. Cases in which women a e
accused o homicide a e a e and, in he as
majo i y, a e mo i a ed by easons di e en
om hose in ol ing men. Fi s ly, women o en
eac iolen ly when subjec ed o cons an do-
mes ic iolence. O he explana ions o such ac-
ions may also exis . Beyond domes ic iolence,
ce ain men al heal h condi ions may lead o
such beha io , o , in some cases, ma e ial gain
o pee in luence may play a ole. Mo eo e , in
u al a eas, such o enses may occu unde he
in luence o alcohol. Ne e heless, he ac ha
a woman commi ed a c ime is no a de e min-
ing ac o in sen encing. Howe e , as a di e -
en ia ing elemen , women end o show mo e
e iden emo se o commi ing such ac s han
men [9].
Excessi e alcohol consump ion is one o
he main ac o s behind domes ic iolence and
subsequen c imes s emming om i . S a is i-
cal esea ch and su ey-based s udies show
ha in mos cases o domes ic iolence, alco-
hol use is a decisi e ac o . When asked whe h-
e agg esso s we e in oxica ed and o wha
deg ee, abou 96% o esponden s con i med
ha agg esso s we e ypically unde he in lu-
ence o alcohol. Only in 4% o cases assis ed by
mul idisciplina y eams we e agg esso s ound
sobe [10, p. 33].
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
57
deși a încălca no ma, es e în s â și libe ă. De
ap , ni elul c escu al us ă ii es e cel ca e
susci ă ece ea la ac ul ag esi .
Ted Gu a a ă că a unci când ni elul de
aspi ații al indi izilo nu es e însoți de o ame-
lio a e a ieții lo , apa e iolența [11]. Aceas a
es e și poziția lui Me on, ca e a p opus con-
cep ul de p i a e sau us a e ela i ă pen u
a desc ie enomenul menționa [8, p. 58].
În ceea ce p i eș e implica ea cons an ă
a emeilo în comi e ea in acțiunilo cu ca ac-
e iolen , se cons a ă că, de-a lungul impului,
nu au exis a mul e emei-c iminale în se ie,
a gumen ând aceas a p in ap ul că ucigașii
în se ie au un p o il apa e, ia emeile se în-
cad ează ex em de a în aces a. Și aici o ul
ține de aspec ul psihic. În gene al, emeile sun
mai slabe din aces punc de ede e. Bă ba-
ții demons ează un al gen de enaci a e. Nu
p ea au exis a emei-c iminale în se ie, deoa-
ece aceș ia acționează cu sânge ece, cu p e-
medi a e și au o incapaci a e de a expe imen a
anumi e sen imen e, p ecum anxie a ea sau su-
esci a ea. Ei cau ă me eu să obțină sen imen-
ele ca e le lipsesc. Așa cum unii oamenii cau ă
„senzații a i”, ăcând „bungee jumping”, așa și
c iminalii în se ie încea că să descope e unele
sen imen e pe ca e nu le po obține al el [9].
În -un s udiu național în ca e au os in-
es iga e apoa ele de examina e psihia ică
a 125 de emei – din e ca e 86% adul e, me-
dia de â s ă iind 33 de ani – au oa e de om-
ucide e și en a i ă de omucide e in olun a ă,
ce ce ă o ii inlandezi au cons a a că în 54%
din e cazu i ic imele omucide ii e au pa e-
ne i in imi, uciși, în majo i a ea cazu ilo , p in
înjunghie e (65%) în cu sul uno ce u i sau
al e cații, pe ondul uno in oxicații e ilice [12].
Vic imele, în numă de 136 – 111 bă bați
și 25 de emei – sun mai ales pa ene ii in imi
(108 cazu i) și copii (19 cazu i). Relația cu ic-
ima es e c ucială în omucide ea comisă de
emei, demons ându-se că în 54% din cazu i
ic imele sun pa ene ii in imi și că ebuie să
includem în elație chia și sepa a ea, a â imp
câ men al elația încă exis ă [12].
Concluziile aces ui s udiu ăspund obiec-
i ului p incipal: obține ea unei imagini mai
comp ehensi e p i ind c iminali a ea emini-
nă și, implici , a emeii-c iminal:
– emeile nu ucid s ăini sau necunoscuți
(54% in imi; 24% - p ie eni și cunoș ințe);
– emeile p e e ă înjunghie ea;
–mo i ația es e combina ă, exis ând si-
Re e ing o ce ain psychological as-
pec s o emale beha io , i should be no ed
ha when a woman esponds o abusi e ea -
men , he agg ession ollows se e al s eps:
i s , she gi es in o upse o ange (wi h ange
supp essing sel -con ol); i he p o oca ion
con inues, he ange in ensi ies, and he wom-
an ini ially begins by shou ing. As he in ensi y
o emo ional discom o g ows e en u he ,
she may eso o physical agg ession, and in
se e e cases, his can escala e o killing he ag-
g esso . A ha momen , he woman becomes
awa e ha , al hough she has iola ed a no m,
she is inally ee. In ac , i is he high le el o
us a ion ha igge s he ansi ion o he
agg essi e ac .
Ted Gu no es ha when indi iduals’
aspi a ions a e no accompanied by imp o e-
men s in hei li es, iolence eme ges [11].
Simila ly, Me on in oduced he concep o
ela i e dep i a ion o us a ion o desc ibe
his phenomenon [8, p. 58].
Rega ding he consis en in ol emen
o women in commi ing iolen c imes, i is
obse ed ha , o e ime, he e ha e no been
many emale se ial kille s. This is explained by
he ac ha se ial kille s ha e a dis inc p o-
ile, and women e y a ely i his p o ile. This
la gely ela es o psychological ac o s. In gen-
e al, women a e conside ed less p edisposed in
his ega d. Men demons a e a di e en kind
o enaci y. Female se ial kille s ha e been a e
because se ial o ende s ac wi h cold-blood-
edness, p emedi a ion, and an inabili y o ex-
pe ience ce ain eelings, such as anxie y o
o e -a ousal. They a e cons an ly seeking he
emo ions hey lack. Jus as some people seek
“ h ill-seeking” expe iences, like bungee jump-
ing, se ial kille s a emp o disco e ce ain
eelings hey canno ob ain o he wise [9].
A Finnish na ional s udy analyzing psy-
chia ic epo s o 125 emale o ende s – 86%
o hem adul s, wi h an a e age age o 33 –
cha ged wi h homicide o a emp ed in olun-
a y homicide ound ha in 54% o cases, he
ic ims we e in ima e pa ne s, killed mos ly
by s abbing (65%) du ing qua els o al e ca-
ions, o en unde he in luence o alcohol [12].
The 136 ic ims (111 men and 25 wom-
en) we e p ima ily in ima e pa ne s (108 cas-
Anale Ș iinţi ice ale Academiei „Ş e an cel Ma e” a MAI al Republicii Moldo a
Scien i ic Annals o he Academy “S e an cel Ma e” o MIA o he Republic o Moldo a
58
mul an mai mul e mo i e (cum au os apo -
a e de că e au o în cu sul anche ei și in es-
igației poliției și a examină ii psihia ice: 1)
impulsi e: când au o ul a decla a că a acționa
ă ă să gândească; 2) sexuale: conținu de na u-
ă sexuală; 3) au oapă a e: când ic ima a os
iolen ă; 4) deli an e: că pie de copilul, aude
oci; 5) ă ă mo i : când nu se admi e cazul sau
când a apo a că a ucis ă ă niciun mo i );
–omucide ea es e p eceda ă de cea ă și
al e cații (59% în cazul in imilo și 47% în ca-
zul p ie enilo și cunoș ințelo );
–mo i ația sexuală es e p io i a lega ă
de gelozie;
–in oxica ea în momen ul c imei p e a-
lează (da mai puțin decâ la bă bați) [12].
Un capi ol apa e al c iminali ății emini-
ne îl cons i uie p uncucide ea, eglemen a ă ex-
p es de legislația penală (a . 147 Cod penal al
Republicii Moldo a și a . 200 Cod penal al Ro-
mâniei). Aceas ă in acțiune es e ca ac e iza ă
p in ap ul că au o ul poa e i doa emeia, ia
condițiile obiec i e și subiec i e (naș e ea, s a-
ea psiho auma ică, ci cums anțele amiliale)
de e mină cali ica ea sa ca o a ie a e a enua ă
a omo ului.
P uncucide ea es e conside a ă una din-
e cele mai d ama ice o me ale c iminali ății
eminine. Ea es e explica ă p in -o combinație
de ac o i psihologici ( ulbu ă i pos -pa um,
dep esie), sociali (s igma iza ea mamelo sin-
gu e) și cul u ali ( ușinea de a aduce pe lume
un copil în a a a căsă o iei). S udiile ele ă că
majo i a ea au oa elo sun ine e, necăsă o i-
e și a la e în si uații economice p eca e.
E oa e complica de a a la ce se în âm-
plă în psihicul emeii a unci când ea ecu ge la
omo ul p op iului copil. To uși, unele aspec e
cu e e i e la aceas ă dilemă po i cla i ica e.
În unele cazu i, în special în si uația mamelo
mino e ămase singu e, pu em o bi desp e
eama ață de mânia pă ințilo , p ima expe i-
ență ne euși ă, nedo ința de a-și pă a epu ația
de enind as el subiec de oca ă a oamenilo .
În al e cazu i, poa e i o ba desp e dispe a ea
în ața p oblemelo apă u e, ascunde ea in ide-
li ății, upe ea elațiilo deja s abili e. Pen u a
în un a anxie a ea, sen imen ul de îns ăina e
al celo ap opiați, ele se ho ă ăsc la p uncuci-
de e pen u a ascunde sa cina și naș e ea ne-
do i ă. În cele din u mă, p uncucide ea es e co-
misă de emeile ca e au pie du capaci a ea de
a ace o alege e conș ien ă, nu-și po con ola
emoțiile, iind lipsi e de ins inc ul ma e ni ății.
es) and child en (19 cases). The ic im’s ela-
ionship o he pe pe a o is c ucial in emale
homicide, wi h da a showing ha in 54% o
cases, he ic ims we e in ima e pa ne s, in-
cluding sepa a ed pa ne s whe e he ela ion-
ship pe sis ed men ally [12].
The conclusions o his s udy add ess he
main objec i e: ob aining a mo e comp ehen-
si e unde s anding o emale c iminali y and,
implici ly, he emale o ende :
–Women do no kill s ange s o
unknown indi iduals (54% – in ima es; 24% –
iends and acquain ances);
–Women p e e s abbing;
–Mo i a ion is o en combined, wi h
mul iple mo i es simul aneously (mo i es
as epo ed by he au ho du ing police
in es iga ion and psychia ic examina ion: 1)
impulsi e: when he o ende decla ed ac ing
wi hou hinking; 2) sexual: o a sexual na u e;
3) sel -de ense: when he ic im was iolen ;
4) delusional mo i es: e.g., ea ing he loss o
a child, hea ing oices; 5) no mo i e: when
he case is dismissed o when he o ende
epo ed killing wi hou any eason);
–Homicide is p eceded by qua els and
al e ca ions (59% in he case o in ima es and
47% in he case o iends and acquain ances);
–Sexual mo i a ion is p ima ily ela ed
o jealousy;
–In oxica ion a he ime o he c ime
p e ails (bu less han in men) [12].
A dis inc chap e o emale c iminali y is
in an icide, explici ly egula ed by c iminal law
(A . 147 C iminal Code o he Republic o Mol-
do a and A . 200 C iminal Code o Romania).
This c ime can only be commi ed by wom-
en, wi h objec i e and subjec i e condi ions
(childbi h, psycho auma ic s a e, amily ci -
cums ances) quali ying i as a mi iga ed o m
o homicide.
In an icide is one o he mos agic o ms
o emale c iminali y, explained by a combina-
ion o psychological (pos pa um diso de s,
dep ession), social (s igma iza ion o single
mo he s), and cul u al (shame o ha ing a child
ou o wedlock) ac o s. S udies e eal ha
mos pe pe a o s a e young, unma ied wom-
en in p eca ious economic si ua ions.
I is e y di icul o unde s and wha oc-
Ş iinţe Ju idice// Legal Sciences, n . 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898
59
S udiile ealiza e e idențiază că în cazul
sa cinilo nedo i e apa e un mecanism de au-
oapă a e, numi nega e a eali ății, adică e-
uzul de a pe cepe obiec i sa cina și, implici ,
c ea ea condițiilo pen u ece ea la p uncu-
cide e. În aces sens, E. Duli [13, p. 86] desc ie
ei ipu i ale negă ii sa cinii:
Ince i udinea și spe anța, când în â zie-
ea ciclului es e pusă pe seama al o cauze – ă-
ceală, boală, consum de medicamen e.
Decepția delibe a ă, când sa cina de i-
ne o ce i udine, ia emeia ia măsu i ca să-și
ascundă s a ea în ața pă ințilo , soțului sau
p ie enului și nu ecu ge la a o din di e i e
mo i e ( ică, lipsa banilo e c.).
Nega ea eală; după ce emeia accep ă
posibili a ea de a i însă cina ă, e uză să se mai
gândească la si uația în ca e se a lă. În aces e
cazu i, mecanismul psihologic es e dep esia,
ia în momen ul naș e ii, emeia supo ă un pu-
e nic șoc emoțional, o s a e disocia i ă și chia
o s a e psiho ică pos -pa um. De egulă, eme-
ile a la e în aceas ă si uație își su ocă copilul
imedia după naș e e, ă ă a-l p i i.
Analiza cazu ilo din p ac ica judicia ă
ele ă că au o ii p uncucide ii sun , de egu-
lă, emei ine e, a la e în si uații de ulne abi-
li a e socială, ă ă supo amilial sau în elații
con lic uale cu pa ene ii lo . Mo i ele in o-
ca e a iază de la eama de eacția pă ințilo
până la do ința de a ascunde o elație ex a-
conjugală. Aces e pa icula i ăți con i mă
că analiza c iminali ății eminine nu poa e i
desp insă de con ex ul psihologic și social al
au o ilo , iind necesa e poli ici penale și c i-
minologice di e enția e, ca e să țină con de
ulne abili ățile și speci icul aces ei ca ego ii
de in ac o i.
3. In acțiunile pa imonial-economice și cele
comise de emei în s e a de se iciu
Dacă în planul ieții amiliale c iminali-
a ea eminină se mani es ă p eponde en p in
iolență, în s e a de ac i i a e p o esională și
economică emeile sun mai des implica e în
in acțiuni con a pa imoniului și în ap e ca e
au legă u ă cu ac i i a ea p o esională. Accesul
la esu se ma e iale, esponsabili ățile de ges-
iune și con ac ul di ec cu bunu i sau alo i
c eează p emise a o abile pen u aces ip de
in acțiuni.
Se cons a ă că în ul ima pe ioadă de
imp emeile sun implica e o mai mul în
in acțiuni de co upție, delapidă i și aude.
cu s in a woman’s psyche when she eso s o
killing he own child. Howe e , some aspec s o
his dilemma can be cla i ied. In ce ain cases,
pa icula ly wi h mino mo he s le alone, one
can speak o ea o pa en al ange , a i s ailed
expe ience, o he unwillingness o a nish he
epu a ion, hus becoming a subjec o public
sco n. In o he cases, i may in ol e despai
in he ace o a ising p oblems, concealing in-
ideli y, o b eaking al eady es ablished ela-
ionships. To cope wi h anxie y and eelings o
aliena ion om hose close o hem, hey may
eso o in an icide o hide an unwan ed p eg-
nancy and bi h. Ul ima ely, in an icide is com-
mi ed by women who ha e los he capaci y o
make a conscious choice, canno con ol hei
emo ions, and lack ma e nal ins inc .
S udies show ha in cases o unwan ed
p egnancies, a sel -de ense mechanism called
denial o eali y eme ges, meaning he e usal
o objec i ely acknowledge he p egnancy and,
implici ly, c ea ing condi ions ha may lead o
in an icide. In his ega d, E. Duli [13, p. 86]
desc ibes h ee ypes o p egnancy denial:
Unce ain y and hope – when a delayed
mens ual cycle is a ibu ed o o he causes,
such as a cold, illness, o medica ion use.
Delibe a e decep ion – when he p eg-
nancy becomes ce ain, and he woman akes
measu es o hide he condi ion om he pa -
en s, husband, o pa ne , and does no eso
o abo ion o a ious easons ( ea , lack o
money, e c.).
Ac ual denial – a e he woman accep s
he possibili y o being p egnan , she e uses o
hink abou he si ua ion. In hese cases, he psy-
chological mechanism is dep ession, and a he
momen o childbi h, he woman expe iences a
s ong emo ional shock, a dissocia i e s a e, and
e en pos pa um psychosis. Usually, women in
his si ua ion su oca e hei child immedia ely
a e bi h, wi hou looking a hem.
Analysis o cases om judicial p ac ice
shows ha he pe pe a o s o in an icide a e
gene ally young women in socially ulne able
si ua ions, wi hou amily suppo , o in con-
lic ual ela ionships wi h hei pa ne s. The
mo i es ci ed ange om ea o pa en al e-
ac ion o he desi e o conceal an ex ama i al
