Terminologijos renginiai Lietuvių kalbos institute

Evenimente de terminologie la Institutul Limbii Lituaniene JOLANTA GAIVENYTĖ-BUTLER, DIANA ŠILOBRITAITĖ Lietuvių kalbos institutas În octombrie 2011, la Institutul Limbii Lituaniene au avut loc două evenimente de terminologie. Conferința științifică internațională Metodologia terminologiei, prezentul și viitorul aplicării sale a fost organizată de Centrul de Terminologie al Institutului Limbii Lituaniene împreună cu centrul internațional de informații terminologice Infoterm. Evenimentul, desfășurat în zilele de 12–13 octombrie, a fost dedicat împlinirii a 90 de ani de la înființarea Comisiei de Terminologie. La activitatea acestei Comisii, înființate pe lângă Ministerul Educației, au participat numeroase personalități marcante ale științei și societății din acea vreme – Kazimieras Būga, Jonas Jablonskis, Pranas Mašiotas, Antanas Smetona, Juozas Tumas-Vaižgantas, Antanas Vireliūnas și alții. În cei cinci ani de activitate, Comisia a analizat și aprobat numeroși termeni din diverse domenii, dintre care o parte au fost incluși în dicționarul publicat în 1924 Îvardai, arba terminai, priimti Terminologijos komisijos. Activitatea Comisiei, deși a suscitat evaluări contradictorii, a reprezentat prima încercare de standardizare organizată a terminologiei lituaniene. La conferință au participat vorbitori din Irlanda, Austria, Belarus, Letonia, Polonia, Lituania, Rusia, Ungaria și Germania. În prima zi a conferinței, comunicările au fost prezentate în limba engleză. Cea mai mare atenție a fost acordată evoluției științei terminologiei, dezvoltării terminologiei, creării și aplicării tehnologiilor informaționale și comunicaționale în activitatea terminologică, precum și problemelor legate de predarea terminologiei și a limbajului de specialitate. Primele două comunicări au fost dedicate evoluției științei terminologiei. Invitatul Heribert Picht a trecut în revistă cauzele și premisele apariției terminologiei ca disciplină distinctă, precum și influența asupra evoluției terminologiei a standardizării, a mișcării Wirtschaftslinguistik apărute în țările germanofone, a lucrărilor lui E. Wüster, E. Drezen și D. S. Lotte și a modelului propus de L. Hoffmann. Trecând în revistă școlile de terminologie, vorbitorul a atras atenția asupra faptului că principalele abordări ale acestor școli față de 198 J. Gaivenytė-Butler, D. Šilobritaitė Terminologijos renginiai Lietuvių kalbos institute nu diferă de teoria terminologiei. În opinia lui H. Picht, terminologia este o disciplină autonomă a lingvisticii moderne, caracterizată prin natura sa metadisciplinară. Sergiusz Grinev-Griniewicz (Universitatea din Białystok, Institutul Pedagogic Umanist din Moscova) a observat că istoria științei terminologiei poate fi privită ca istoria dezvoltării metodelor de studiere a lexicului specializat. El a discutat abordările sistemică, tipologică, semiotică și parametrică aplicate în diferite perioade, metodele analizei derivării termenilor și ale definirii lor, precum și abordarea antropolingvistică propusă chiar de autorul comunicării. Ágota Fóris (Universitatea Károly Gaspar, Budapesta) a vorbit despre legăturile dintre terminologie și lingvistica textului. Dintre cele șapte trăsături ale textului, vorbitoarea a acordat o atenție deosebită coerenței și a discutat rolul terminologiei în codificarea și decodificarea cunoștințelor din text. Comunicarea lui Brian Ó Raghallaigh și Gearóid Ó Cleircín, angajați ai Fiontar, departamentul de limba irlandeză al Universității din Dublin, a fost dedicată termenilor irlandezi din baza de date terminologică multilingvă IATE a instituțiilor Uniunii Europene. După ce irlandeza a devenit limbă oficială a Uniunii Europene, a crescut nevoia de terminologie irlandeză. Vorbitorii și-au împărtășit experiența în crearea și gestionarea terminologiei și au prezentat instituțiile irlandeze care desfășoară această activitate, precum și banca de termeni. Valentīna Skujiņa de la Institutul de Limba Letonă al Universității din Letonia și Ilze Irēna Ilziņa de la Institutul de Matematică și Informatică al aceleiași universități au vorbit despre influența traducerii asupra dezvoltării terminologiei letone și despre importanța standardelor internaționale de terminologie pentru armonizarea acesteia. În comunicarea celuilalt vorbitor invitat, Christian Galinski, directorul Infoterm, care a deschis sesiunea de după-amiază, accentul a fost pus în principal pe importanța compatibilității conținutului și pe rolul standardelor internaționale în realizarea acesteia. Klaus-Dirk Schmitz de la Universitatea de Științe Aplicate din Köln a continuat tema standardizării, vorbind despre avantajele standardelor internaționale în schimbul datelor terminologice. Liudmila Rîcikova (Universitatea de Stat „Janka Kupala” din Grodno) a susținut o comunicare despre predarea limbajului specializat. Vorbitoarea a observat că, odată cu dezvoltarea societății cunoașterii, terminologia devine tot mai importantă nu doar pentru specialiștii dintr-un anumit domeniu, ci și într-un context sociocultural mai larg. Comunicarea lui Serghei Șelov de la Institutul de Limba Rusă „Viktor Vinogradov” (Moscova) a fost dedicată informației implicite din baza de cunoștințe terminologice. A doua zi a conferinței a fost dedicată terminologiei lituaniene. Comunicările au fost susținute în limba lituaniană. În sesiunea de dimineață s-a discutat despre dezvoltarea terminologiei din diverse domenii Terminologija | 2011 | 18 1 9 9 lituaniene, despre activitatea Comisiei de Terminologie și rolul acesteia în istoria terminologiei lituaniene. Albina Auksoriūtė, șefa Centrului de Terminologie al Institutului de Limba Lituaniană, a trecut în revistă activitatea Comisiei de Terminologie (1921–1926): a discutat sarcinile și lucrările realizate de această Comisie și a evaluat importanța lor pentru dezvoltarea ulterioară a terminologiei în Lituania. Vincentas Drotvinas de la Universitatea de Științe ale Educației din Vilnius le-a prezentat participanților nomenclatura meșteșugarilor din scrierile vechi și din lucrările lexicografice bilingve din secolele XVII–XVIII. Materialul a fost discutat din mai multe perspective: vorbitorul a analizat particularitățile prezentării termenilor în dicționare, specializarea meșteșugarilor, originea dicționarelor din dialectele aukštaitiene de est și de vest, istoria utilizării denumirilor și altele. Angajații Centrului de Terminologie al Institutului de Limba Lituaniană au vorbit despre aspecte ale istoriei terminologiei din anumite domenii științifice. Palmira Zemlevičiūtė a trecut în revistă originea și sinonimia termenilor din articolele despre sănătate publicate în ziarul Keleivis (1849–1880), atrăgând atenția asupra cuvintelor care nu au devenit termeni medicali. Robertas Stunžinas a vorbit despre termenii populari de clasificare din domeniul construcțiilor, subliniind că analiza termenilor din perspectiva genului și a speciei reprezintă o sarcină importantă a terminologiei. Originea denumirilor lituaniene și letone ale genurilor de plante folosite în Baltijos šalių floroje (1993–2003) a fost discutată de Solvita Labanauskienė. Vorbitoarea a comparat mai multe grupuri de denumiri ale genurilor de plante din limbile baltice și a evidențiat asemănările și deosebirile dintre denumirile genurilor de plante în lituaniană și letonă. Diana Šilobritaitė a analizat metodele și mijloacele de creare a termenilor folosiți în manualul de aritmetică al activistului social lituanian de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Petras Vileišis, Keturi svarbiausieji veikalai aritmetikos (1886), comparându-i cu termenii actuali din matematică. Asta Mitkevičienė a vorbit despre rolul Comisiei de Terminologie în istoria terminologiei studiilor literare lituaniene și a trecut în revistă termenii din domeniul studiilor literare care au fost examinați de această Comisie. Vorbitoarea a discutat separat sinonimia termenilor literari. Alvydas Umbrasas a analizat structura dicționarului manuscris de termeni juridici rusă–lituaniană (1920). Potrivit vorbitorului, structura dicționarului în cauză nu este caracteristică dicționarelor de termeni. În sesiunea de după-amiază au fost discutate problemele terminologiei lituaniene contemporane. Audra Ivanauskienė (Comisia de Stat pentru Limba Lituaniană) a prezentat activitatea terminologică a Comisiei. Ea a evidențiat obiectivul de a asigura răspândirea unei terminologii corecte și a atras, de asemenea, atenția asupra colaborării dintre instituțiile și specialiștii din Lituania și din Uniunea Europeană 200 J. Gaivenytė-Butler, D. Šilobritaitė Terminologijos renginiai Lietuvių kalbos institute în chestiuni legate de utilizarea termenilor. Egidijus Zaikauskas de la Departamentul de Limbă Lituaniană al Direcției Generale Traduceri a Comisiei Europene a vorbit despre terminologia lituaniană în instituțiile Uniunii Europene: a discutat terminologia traducerii și a textului, coerența juridică, durata traducerii documentelor și altele. Comunicarea Reginei Kvašytė de la Universitatea din Šiauliai a urmărit să stabilească particularitățile metalimbajului terminologic în lituaniană și letonă, pe baza lucrărilor științifice și a dicționarelor. Ea a analizat microsistemul termenilor formați cu rădăcina termin- în lituaniană și letonă. Comunicarea pregătită de colectivul de autori — Erika Rimkutė, Gintarė Grigonytė, Andrius Utka și Loic Boizou — de la Universitatea Vytautas Magnus a prezentat încercări de identificare automată a termenilor din limba lituaniană printr-o metodă lingvistică. S-a subliniat cum anumite programe informatice pot accelera procesul de identificare a termenilor potențiali. Gintautas Grigas și Tatjana Jevsikova de la Secția de Metodologie Informatică a Institutului de Matematică și Informatică al Universității din Vilnius au susținut o comunicare despre frazeologia informatică engleză–lituaniană. Accentul principal a fost pus pe instrumentele care ar putea accelera localizarea software-ului în limba lituaniană și îmbunătăți calitatea traducerii termenilor. Markas Paura de la Catedra de Studii de Traducere a Universității din Vilnius a vorbit despre conceptul kompiuterių virusas și natura interdisciplinară a acestuia. Comunicarea Vilija Cielienė de la Universitatea de Tehnologie din Kaunas a trecut în revistă structura termenilor informatici lituanieni, sinonimici și de origine diversă, a analizat ce termeni tind să folosească studenții și a discutat factorii care determină o anumită alegere. Eglė Dumšienė de la Colegiul de Stat din Šiauliai a analizat utilizarea termenilor informatici în proiectele de absolvire ale programului de studii în tehnologia sistemelor informaționale. Vorbitoarea a identificat categoriile de erori din acești termeni (barbarisme, formarea și forma termenilor etc.). Agnė Strelkauskytė, studentă la Universitatea din Vilnius, a analizat lexicul și terminologia site-ului rețelei sociale Facebook, comparându-le cu cele ale site-urilor altor rețele. Lucrările conferinței au fost sintetizate de Alvydas Umbrasas, angajat al Centrului de Terminologie. Programul și rezumatele conferinței pot fi găsite pe site-ul Institutului de Limba Lituaniană. Unele articole bazate pe comunicările prezentate la conferință sunt publicate în acest număr al Terminologijos; alte câteva articole vor apărea în al nouăsprezecelea număr al revistei. Terminologija | 2011 | 18 201 În zilele de 17–18 octombrie, la seminarul de terminologie organizat de Centrul de Terminologie, prelegerile au fost susținute de unul dintre cei mai renumiți terminologi europeni – profesorul emerit Heribert Picht. În calitate de lector, a participat la cursuri de terminologie organizate în șaisprezece țări; ca profesor invitat, a predat la Școala Norvegiană de Economie (Norges Handelshøyskole), iar timp de mulți ani a lucrat la Școala de Afaceri din Copenhaga (Copenhagen Business School (Handelshøjskolen)). Domeniile sale de cercetare sunt: terminologia teoretică și aplicată, limbajul specializat (LSP), gestionarea cunoștințelor și băncile de termeni, planificarea lingvistică și terminologică, predarea terminologiei și comunicarea profesională. Profesorul Heribert Picht este primul terminolog distins cu Premiul Eugen Wüster, acordat din 1997 de centrul internațional de informare terminologică Infoterm pentru merite în domeniul terminologiei. În 2007, editura John Benjamins a publicat în onoarea sa o culegere de articole de terminologie terminologijos seminare Indeterminacy in Terminology and LSP (ed. Bassey Edem Antia). În prima zi a seminarului, prof. H. Picht a susținut trei prelegeri. Prelegerea Terminology, LSP and professional communication (Terminologia, limbajul specializat și comunicarea profesională) a abordat evoluția disciplinei terminologiei, locul acesteia printre celelalte discipline lingvistice, relația dintre terminologie și limbajul specializat, importanța lor pentru comunicarea profesională și transmiterea cunoștințelor în general. Prelegerea Object, concept and their representational forms (Obiectul, conceptul și formele lor de reprezentare) a fost consacrată conceptelor și termenilor fundamentali ai terminologiei. Profesorul a vorbit despre noțiunile de obiect, concept și termen, clasificările obiectelor, extensiunea și intensiunea conceptelor, principiile lingvistice, sociolingvistice și metodologice ale creării termenilor, definițiile termenilor, combinațiile terminologice, formele nonverbale de reprezentare a conceptelor și importanța includerii acestora în bazele de date terminologice; a trecut în revistă definițiile termenilor fundamentali de terminologie din standardele internaționale și a atras atenția auditoriului asupra inconsecvențelor întâlnite în acestea. În prelegerea Knowledge ordering at conceptual level (Organizarea cunoștințelor la nivel conceptual) s-a vorbit despre relațiile dintre obiecte, dintre concepte, precum și dintre concepte și termeni. În a doua zi a seminarului au fost abordate două teme. Prelegerea Language planning and terminology planning (Planificarea lingvistică și planificarea terminologică) a fost consacrată discutării obiectivelor, mijloacelor și instituțiilor de planificare lingvistică, a nivelurilor și modalităților de planificare terminologică, a standardizării terminologiei și a relațiilor dintre limbi în diverse domenii de activitate. În prelegerea Indeterminacy, the 202 J. Gaivenytė-Butler, D. Šilobritaitė Terminologijos renginiai Lietuvių kalbos institute sciences and professional communication (Științele și comunicarea profesională) H. Picht a ridicat întrebarea dacă nedeterminarea și determinarea reprezintă o dihotomie reală, a propus definiții pentru concept ca unitate a gândirii, concept ca unitate a cunoașterii și concept ca unitate a cognoscibilului, a atras atenția asupra necesității de a distinge nedeterminarea epistemologică de nedeterminarea determinată de termenul folosit în text (reprezentarea conceptului) și a arătat cum pot fi aplicate metodele terminologice pentru a asigura determinarea unei unități terminologice. Participanților la seminar li s-au înmânat certificate. Primit la 2011-12-05 Jolanta Gaivenytė-Butler Institutul Limbii Lituanienei, str. P. Vileišio 5, LT-10308 Vilnius E-mail: [email protected] Diana Šilobritaitė Institutul Limbii Lituanienei, str. P. Vileišio 5, LT-10308 Vilnius E-mail: [email protected] Terminologija | 2011 | 18 2 0 3