18-asis Europos specialiosios kalbos simpoziumas „Special Language and Innovation in Multilingual World“

Al 18-lea Simpozion European de Limbă Specializată Special Language and Innovation in Multilingual World ALBINA AUKSORIŪTĖ Institutul Limbii Lituaniene În perioada 22–26 august 2011, pentru prima dată în Rusia, la Universitatea de Stat din Perm, s-a desfășurat cel de-al 18-lea Simpozion European de Limbă Specializată Special Language and Innovation in Multilingual World (Limbaj specializat și inovație într-o lume multilingvă), în cadrul căruia au fost abordate numeroase teme diverse: noile tehnologii ale comunicării profesionale, multilingvismul și limbajul specializat, problemele traducerii, aspectele cognitive ale limbajului specializat, competența profesională și limbajul specializat, inovațiile în predarea limbajului specializat, terminologia și terminografia, trăsăturile lingvistice ale discursului specializat și altele. Simpozionul European de Limbă Specializată se organizează o dată la doi ani. În cadrul simpozionului au fost prezentate peste optzeci de comunicări, repartizate în șase secțiuni: 1) Terminology and Terminography (Terminologie și terminografie); 2) Linguistic Features of Special Discourse (Trăsăturile lingvistice ale discursului specializat); 3) Innovation Technologies in Professional Communication (Inovații tehnologice în comunicarea profesională); 4) Cognitive Aspects of Special Languages (Aspecte cognitive ale limbajelor specializate); 5) Innovation in LSP Training (Inovații în predarea limbajului specializat); 6) Translation and LSP (Traducere și limbaj specializat). Au fost organizate două colocvii: Language policy and LSP planning (Politica lingvistică și planificarea limbajului specializat) și The Many Faces of Analysis in Cognitive-Communicative Terminology (Multiplele aspecte ale analizei în terminologia cognitiv-comunicativă). Patru comunicări au fost susținute de invitați: Johan Myking (Universitatea de Studii Literare și Estetice din Bergen), Boris Proskurnin (Universitatea de Stat din Perm), Gerhard Budin (Universitatea din Viena) și Sergiusz Grinev-Griniewicz (Universitatea din Białystok). În comunicarea sa, Parameters of Special Language Planning (Parametrii planificării limbajului specializat), J. Myking a analizat cinci parametri ai terminologiei și 194 A. Auksoriūtė 18-asis Europos specialiosios kalbos simpoziumas Special Language and Innovation in Multilingual World ai limbajului specializat, pornind de la afirmația că limbajul poate fi întotdeauna supus planificării. Potrivit acestuia, până în prezent nu fusese acceptată ideea că limbajul poate fi planificat, însă în ultimii ani s-a manifestat un interes deosebit pentru problemele planificării lingvistice în domeniile terminologiei și limbajului specializat. Acest interes a fost stimulat în principal de provocările teoretice legate de provocările sociale, în special de afirmarea limbii engleze ca „lingua franca” în cercetarea științifică și în prelegerile universitare. B. Proskurnin a abordat limbajul specializat dintr-o perspectivă oarecum diferită: a analizat limbajul poetic al lui Charles Dickens ca limbaj specializat. G. Budin a prezentat comunicarea Designing and Implementing Strategies of Global, Multilingual “Disaster Communication” (Elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor globale și multilingve de „comunicare în caz de dezastre”), în care a prezentat rezultatele programelor de cercetare privind comunicarea în situații de dezastre naturale și provocate de oameni, inițiate în 2001 și cuprinzând două proiecte ale Uniunii Europene și câteva proiecte naționale: crearea unor baze de date terminologice multilingve, a unui dicționar în opt limbi și a unui corpus paralel multilingv în domeniul gestionării riscurilor. Comunicarea celui de-al patrulea vorbitor invitat, S. Grinev-Grineiewicz, Terminological Aspects of Language Policy (Aspecte terminologice ale politicii lingvistice), a prezentat în detaliu istoria și evoluția politicii lingvistice, a discutat sistemul de concepte, termenii utilizați și alte aspecte terminologice ale politicii lingvistice și a comparat perspectivele asupra modului în care este înțeleasă politica lingvistică în Europa de Vest și de Est. Potrivit vorbitorului, planificarea politicii lingvistice, în special cea pe termen lung, trebuie să se bazeze pe o analiză cuprinzătoare a situației terminologiei și pe cercetarea direcțiilor și tendințelor acesteia, pe prognozarea evoluției limbii și pe stabilirea direcțiilor și metodelor de planificare a vocabularului specializat. Institutul Internațional de Cercetare în Terminologie (International Institute for Terminology Research (IITF)) organizează colocvii în colaborare cu Simpozionul European de Limbă Specializată începând din 2001. Scopul principal al acestor colocvii este de a oferi prilejul unor discuții despre probleme actuale din teoria terminologiei și aplicarea acesteia. Dintre cele două colocvii organizate în 2011, primul (Language policy and LSP planning) a fost dedicat politicii lingvistice și planificării limbajului specializat (tema a fost abordată și în comunicarea deja menționatului vorbitor invitat din Norvegia, profesorul J. Myking). Coordonatorul principal al evenimentului și organizatorul acestuia a fost Heribert Picht. Organizatorii au invitat la acest colocviu specialiști renumiți pentru a prezenta și discuta tema menționată. Pe lângă vorbitorii principali, care au susținut comunicări de 45 de minu- Terminologija | 2011 | 18 195 ..., au fost invitați și respondenți, al căror scop era fie să completeze și să precizeze informațiile din comunicările principale, fie să prezinte un alt punct de vedere asupra subiectului. Respondenții citiseră în prealabil comunicările principale și au vorbit câte 15 minute. În prima parte a colocviului, dedicată politicii lingvistice, au fost prezentate trei comunicări. Prima comunicare When cognitive sciences meet real life: Decoding the semiotic cocktail of food labels from a fairness perspective (Kognityvinio mokslo ir gyvenimo sandūra: maisto etikečių semiotinio mišinio dekodavimas iš nešališkumo perspektyvos) a fost susținută de Victor Smith și Henrik Selsøe Sørensen (Școala de Afaceri din Copenhaga), iar respondenții lor au fost Niina Nissilä de la Universitatea din Vaasa (Finlanda) și Serguey Shelov de la Institutul de Limba Rusă „Vinogradov” (Rusia). Albina Auksoriūtė (Institutul Limbii Lituaniene) a prezentat politica lingvistică din Lituania și a susținut comunicarea Language policy in Lithuania – state-of-art and social conditions and theoretical foundation (Kalbos politika Lietuvoje – dabartinė padėtis, socialinės sąlygos ir teorinis pagrindas). Respondentul comunicării a fost S. Grinev-Griniewiczius, care a prezentat pe scurt particularitățile politicii lingvistice din Letonia. A treia comunicare Nordic language policy – a long tradition which is still very much alive (Šiaurės šalių kalbos politika – ilga ir gyvybinga tradicija) a fost susținută de Christer Laurén (Universitatea din Vaasa), care a discutat în detaliu politica lingvistică a țărilor scandinave. A doua parte a colocviului a fost dedicată planificării limbii de specialitate, temă abordată în trei comunicări principale. H. Picht a vorbit despre utilizarea limbilor paralele, posibilitățile, particularitățile și dezavantajele acesteia. Respondentele comunicării sale Parallel language use – a solution for minor languages? (Ar lygiagretus kalbų vartojimas yra tinkamas sprendimas mažosioms kalboms?) au fost Merja Koskela și Nina Pilke (Universitatea din Vaasa). Directorul Infoterm, Christian Galinski, a susținut comunicarea The work of today’s TC/37 in the light of ‘semantic interoperability’. Standardisation as an issue of corpus planning (Šiandieninio TK 37 darbas semantinio suderinamumo sąlygomis. Standardizacija kaip tekstyno planavimo problema), avându-le ca respondente pe Birthe Toft (Universitatea din Danemarca de Sud) și Vera Tabanakova (Universitatea de Stat din Tiumen). Colocviul a fost încheiat de Klaus-Dirk Schmitz (Universitatea de Științe Aplicate din Köln), care a vorbit despre particularitățile localizării. Respondentele comunicării Localisation – an issue of terminology planning. Theoretical foundation and practical 196 A. Auksoriūtė 18-asis Europos specialiosios kalbos simpoziumas Special Language and Innovation in Multilingual World implications (Lokalizacija – terminologijos planavimo problema. Teorinis pagrindas ir praktinis pritaikymas) au fost Sue Ellena Wright (Universitatea de Stat din Kent) și S. Grinev-Griniewiczius. În cel de-al doilea colocviu (The Many Faces of Analysis in Cognitive-Communicative Terminology) au fost examinate aspecte ale terminologiei cognitive. Coordonatoarea și organizatoarea acestuia a fost Larissa Manerko de la Universitatea de Stat „Lomonosov” din Moscova. Terminologia cognitivă este una dintre ramurile lingvisticii cognitive cu cea mai rapidă dezvoltare din Rusia, prin urmare comunicările au fost susținute exclusiv de cercetători din Rusia. Acest colocviu și-a propus să prezinte diversitatea perspectivelor metodologiei cognitive, bazate pe natura termenilor, semantica și conceptualizarea lor, sistemele terminologice și relațiile dintre părțile acestora, precum și posibilitatea de a distinge sistemele cognitive care operează în discursul profesional. În prima parte au fost prezentate cinci comunicări ale cercetătorilor din Moscova, în care au fost analizate procesele semantice și de denominare prin metode diverse, conceptele științifice au fost discutate ca parte a sistemelor semiotice și au fost evidențiate diferențele dintre termeni și sinonimele lor atunci când sunt utilizați într-un anumit context. A doua parte a colocviului a fost dedicată modelării capacităților lingvistice umane, exprimate prin sisteme terminologice. În cadrul acesteia au fost prezentate patru comunicări ale cercetătorilor moscoviți. La cel de-al 18-lea Simpozion European de Limbi de Specialitate și în cele două colocvii au fost prezentate aproximativ o sută de comunicări, în care cercetători din diverse țări au examinat numeroase și variate aspecte ale limbilor de specialitate, au evidențiat diferențe de perspectivă, au discutat problemele actuale și au căutat soluții. Universitatea de Stat din Perm a publicat rezumatele celui de-al 18-lea Simpozion European de Limbi de Specialitate și pregătește, de asemenea, un volum de articole bazat pe comunicările prezentate la simpozion și la colocvii. Primit la 20.12.2011 Albina Auksoriūtė Lietuvių kalbos institutas P. Vileišio g. 5, LT-10308 Vilnius E. paštas [email protected] Terminologija | 2011 | 18 197