Jaunimo požiūris į angliškus žodžius suaugusiųjų kalboje

AURELIJA ČEKUOLYTĖ Institutul de Limbă Lituaniană ATITUDINEA TINERILOR FAȚĂ DE CUVINTELE ENGLEZEȘTI DIN VORBIREA ADULȚILOR 1. INTRODUCERE În societatea noastră actuală, cultul tinereții este evident. Vrem să fim moderni, tineri și energici, iar limbajul ne-ar putea ajuta să părem astfel. Limbajul tinerilor diferă de cel al adulților; este caracterizat de argou, inserții din limba engleză, cuvinte onomatopeice și citate directe (Jørgensen, Quist 2008: 12). Tinerii sunt conștienți de diferențele dintre limbajul lor și cel al adulților și, după cum arată cercetările, folosesc limbajul tinerilor când vorbesc între ei, în timp ce, atunci când comunică cu persoane mai în vârstă, tind să reducă trăsăturile specifice limbajului tinerilor (Rathje 2008: 247). Așadar, limbajul tinerilor este unul dintre mijloacele de exprimare a identității acestora. Una dintre trăsăturile distinctive ale limbajului tinerilor din țările neanglofone este folosirea unor cuvinte englezești precum nice, sorry, cool. Cuvintele englezești folosite de tineri și, în general, rolul limbii engleze în limbajul tinerilor din țările Europei de Vest au atras un interes considerabil din partea cercetătorilor. Studiile sociolingvistice arată că limba engleză îndeplinește, înainte de toate, o funcție socială în limbajul tinerilor. Se poate menționa teza cercetătoarei suedeze Harriet Sharp, în care aceasta a comparat felul în care adulții și tinerii inserează cuvinte englezești în vorbirea lor (Sharp 2001). Adulții folosesc inserții din limba engleză doar la serviciu, când vorbesc cu colegii, în timp ce tinerii inserează cuvinte englezești în conversațiile cotidiene chiar și atunci când comunică cu persoane de aceeași vârstă pe care nu le cunosc. În limbajul reprezentanților așa-numitelor subculturi ale tinerilor se găsesc în special multe cuvinte și expresii englezești (Preisler 1999). Marianne Rathje, care a cercetat comunicarea orală a trei generații diferite din Danemarca, a constatat că tinerii danezi folosesc în vorbirea lor mai multe cuvinte englezești decât generațiile mai în vârstă (Rathje 2008). Totuși, faptul că tinerii inserează destul de des cuvinte englezești în vorbirea lor nu înseamnă că nu ar putea spune același lucru în limba maternă. Pur și simplu, limba engleză conferă enunțului o anumită nuanță stilistică (Kotsinas 2007: 69). 322 KALBOS KULTŪRA | 83 Cercetătorii scandinavi au studiat, de asemenea, atitudinea tinerilor față de folosirea cuvintelor englezești în limba daneză. Tinerii danezi au descris o persoană care inserează cuvinte englezești în vorbirea sa drept energică și modernă, dar nu foarte demnă de încredere și competentă (Andersen 2004: 181). Există și unele date despre atitudinea tinerilor lituanieni față de inserțiile din limba engleză. Tinerii apreciază pozitiv folosirea cuvintelor englezești și le place să le insereze în vorbirea lor (Girčienė 2004). Loreta Vaicekauskienė a remarcat că lituanienii asociază abundența mare a împrumuturilor englezești din vorbire cu bărbații tineri (Vaicekauskienė 2006). Câțiva cercetători danezi au observat că vorbirea unor adulți prezintă numeroase trăsături specifice limbajului tinerilor. De exemplu, studiul lui M. Rathje asupra comunicării orale a trei generații din Danemarca a arătat că și femeile folosesc mult vocabular specific tinerilor (Rathje 2008). Margrethe Andersen menționează însă în teza sa că tinerii tind să privească în mod negativ cuvintele englezești din vorbirea adulților (Andersen 2004). Elevii danezi de liceu care au participat la studiu au trebuit să descrie cinci persoane care au relatat același articol. Relatarea uneia dintre persoane se distingea prin abundența cuvintelor englezești specifice tinerilor. Deși vârsta naratorului nu era menționată1, elevii și-au dat seama după voce că era o persoană adultă, astfel că unora li s-a părut ciudat și nenatural ca o persoană de acea vârstă să folosească cuvinte englezești precum drive-by, pusher și altele. Atitudinea tinerilor față de cuvintele englezești inserate în vorbirea adulților nu a fost însă cercetată în profunzime. Scopul acestui studiu2 a fost să afle dacă un adult care inserează cuvinte englezești în vorbirea sa este considerat modern și energic sau, dimpotrivă, este evaluat negativ. De asemenea, s-a urmărit să se cerceteze dacă tinerilor li se pare potrivit ca o astfel de vorbire, în care sunt inserate cuvinte englezești, să fie folosită în spațiul public — la televizor. 2. METODA CERCETĂRII Metoda de cercetare este testul măștilor3 (The Matched Guise Technique). Acesta aparține metodelor numite indirecte, deoarece respondenții nu știu 1 Acest participant la experiment avea 29 de ani. 2 Articolul a fost elaborat pe baza lucrării de master a Aurelijei Čekuolytė Danų ir lietuvių jaunimo požiūris į jaunimo kalbos angliškus žodžius suaugusiojo kalboje / De litauiske og de danske unges holdninger til det ungdomssproglige engelsk i voksnes tale (2010). 3 Termenul testul măștilor este tradus după echivalentul folosit în sociolingvistica daneză pentru The Matched Guise Technique, „masketest”. A. ČEKUOLYTĖ. Jaunimo požiūris į angliškus žodžius suaugusiųjų kalboje 323 adevăratul scop al cercetării. În studiile sociolingvistice care aplică testul măștilor, limba nu este menționată în mod direct. Uneori, cercetătorii indică în mod deliberat un alt scop al cercetării. De exemplu, cercetătorii scandinavi care au studiat atitudinile compatrioților lor față de limba engleză le-au spus respondenților că scopul cercetării era să afle care persoană este cea mai potrivită pentru a lucra ca jurnalist radio (Kristiansen 2006). De pildă, L. Vaicekauskienė și-a intitulat studiul, care urmărea să stabilească cu ce utilizatori ai limbii este asociată abundența anglicismelor, „Societatea civilă și schimbările sociale în Lituania” (Vaicekauskienė 2006). Această „înșelare” a respondenților este considerată principalul avantaj al testului măștilor, deoarece astfel pot fi dezvăluite așa-numitele atitudini individuale indirecte. În cadrul testului măștilor, respondenții trebuie să asculte înregistrările câtorva persoane, de obicei cinci, și să le descrie. Ei nu știu însă că aceeași persoană vorbește de două ori. Aceasta este așa-numita mască a cercetării. O dată, persoana vorbește firesc, neutru, iar a doua oară este ca și cum și-ar pune o mască și ar vorbi diferit, exprimând trăsăturile a căror evaluare se urmărește să fie cercetată. De exemplu, în vorbire se introduc cuvinte străine, lexic dialectal sau se vorbește dialectal, cu accent și așa mai departe. După efectuarea testului, se analizează cum au evaluat respondenții aceeași persoană, care a vorbit în două variante lingvistice, și ce diferențe există. Celelalte trei persoane sunt doar voci de umplutură („filler“ voices; cf. Lambert et al. 1960: 44); ele nu le permit respondenților să înțeleagă că o persoană vorbește de două ori. Respondenții studiului descris în articol sunt 55 de elevi din două clase a zecea ale unui liceu din Vilnius. La studiu au participat 40 de băieți și 14 fete, iar un respondent nu și-a precizat sexul. Un studiu similar a fost realizat și într-unul dintre liceele din Copenhaga. În total, au fost chestionați 52 de elevi din clasa întâi de gimnaziu daneză4, dintre care 30 de băieți, 18 fete și 4 care nu și-au precizat sexul. Articolul de față prezintă rezultatele studiului lituanian și le compară cu rezultatele studiului din Danemarca. Respondenții au trebuit să asculte poveștile a cinci femei și să le descrie. Fiecare femeie a povestit câte o rețetă de preparare a unui fel de mâncare. La începutul poveștii, fiecare femeie se prezenta și își spunea vârsta. Astfel, respondenții știau că autoarele textelor erau femei de vârstă mijlocie. O femeie a vorbit de două ori: o dată numai în lituaniană (masca lituaniană), iar a doua oară introducând în vorbire cuvinte englezești (masca englezească). Vârsta femeilor (aproximativ 40 de ani) a fost aleasă în mod intenționat. 4 În Danemarca, clasa întâi de gimnaziu corespunde clasei a zecea din Lituania. 324 KALBOS KULTŪRA | 83 O persoană de această vârstă are, de regulă, un loc de muncă stabil și și-a întemeiat o familie; cu alte cuvinte, este un adult tipic. Pragul de 40 de ani este, de asemenea, cel mai potrivit pentru a evalua cunoașterea limbii engleze în rândul adulților din Lituania – majoritatea lituanienilor de această vârstă nu cunosc limba engleză sau o cunosc foarte slab (Vaicekauskienė 2010). În plus, elevilor li s-a cerut să răspundă la patru întrebări deschise: care femeie le-a plăcut cel mai mult și care cel mai puțin și care dintre ele ar putea (sau nu) să prezinte o emisiune culinară de televiziune. Elevii trebuiau să-și justifice răspunsurile. Întrebările dacă femeia este potrivită pentru a prezenta o emisiune de televiziune urmăreau să verifice care exprimare lingvistică – cea standard, care respectă cerințele normelor, sau cea cu elemente din limbajul tinerilor – este, în opinia elevilor, cea mai potrivită în spațiul public, la televiziune. De asemenea, s-a urmărit să se afle dacă tinerii o vor indica drept favorita lor și drept cea mai potrivită pentru a prezenta emisiunea pe aceeași femeie sau dacă alegerile lor vor fi diferite. Măștii în limba engleză i-au fost adăugate cuvinte englezești din limbajul tinerilor: ok, sorry și nice. Aceste cuvinte au fost alese pentru că sunt frecvente în blogurile tinerilor – pe portalul www.blogas.lt și în discuțiile adolescenților de pe rețeaua socială Facebook. La alegerea cuvintelor englezești pentru studiu s-a avut grijă ca acestea să fie înțelese de toți respondenții; de aceea, au fost omise în mod deliberat cuvintele asociate unor subculturi specifice ale tinerilor. În continuare sunt prezentate măștile utilizate în studiu – o relatare exclusiv în limba lituaniană (masca lituaniană) și o relatare cu cuvinte englezești din limbajul tinerilor (masca englezească). Masca lituaniană Mă numesc Daiva. Am patruzeci de ani. O să vă povestesc cum se prepară dovlecelul umplut. Veți avea nevoie de câțiva dovlecei, două cepe, un morcov, diverse condimente: sare, piper și tot felul de ierburi aromatice. Apoi, aproximativ cinci sute de grame de carne tocată și vreo două sute de grame de brânză. Luăm dovleceii, îi spălăm mai întâi, scoatem miezul și le dăm forma unor bărcuțe. Între timp, începem să prăjim și să pregătim carnea tocată. Mai întâi călim ceapa, adăugăm morcovul, condimentele și carnea tocată. O înăbușim până când este aproape gata. Punem carnea tocată pregătită în bărcuțele de dovlecel. Apoi radem brânza și o presărăm deasupra. Punem toate bărcuțele astfel pregătite în cuptor și le coacem aproximativ treizeci până la patruzeci și cinci de minute. Poftă bună! Masca englezească Mă numesc Eglė. Am patruzeci de ani. Vă propun să pregătiți o tocăniță de legume cu pui. Pentru acest fel de mâncare veți avea nevoie de patru bucăți de piept de pui, câțiva căței de usturoi și diverse legume: broccoli, o jumătate de conopidă, câțiva morcovi. A. ČEKUOLYTĖ. Jaunimo požiūris į angliškus žodžius suaugusiųjų kalboje 325 ceva, un ardei. OK. Tăiem pieptul de pui fâșii și îl prăjim puțin, încălzim uleiul în tigaie și călim ceapa tocată mărunt, of sorry, usturoiul. Apoi adăugăm pieptul de pui și îl prăjim până se rumenește. Acum e timpul să adăugăm toate legumele: broccoli, conopidă, ardei sau altele, ce aveți. Apoi totul se înăbușă cam treizeci de minute. Iar la sfârșitul înăbușirii, dacă mai aveți smântână pentru gătit, ar fi chiar nice. În analiză au fost incluse în continuare doar răspunsurile respondenților referitoare la măștile din cadrul studiului. Atitudinea tinerilor față de celelalte femei participante la studiu nu va fi examinată în acest articol. Întrucât au fost intervievați considerabil mai mulți băieți decât fete, atitudinile băieților și fetelor față de cuvintele englezești din vorbirea adulților nu sunt analizate separat. Totuși, diferențele de atitudine observate între băieți și fete sunt evidențiate chiar în analiză. 3. REZULTATELE STUDIULUI Descriind femeile, tinerii au menționat trăsăturile lor de caracter; astfel de răspunsuri au fost cele mai numeroase. Totuși, elevii au încercat și să ghicească dacă femeile au întemeiat familii, cum arată și așa mai departe. Răspunsurile respondenților pot fi împărțite în următoarele categorii: Trăsături de caracter. Acestea sunt răspunsuri care descriu atitudinea elevilor față de persoana însăși, de exemplu: „modernă”, „tânără”, „plăcută” și așa mai departe. Exprimare lingvistică. Această categorie cuprinde răspunsuri care evaluează limbajul femeilor, de exemplu: „folosește cuvinte englezești”, „vorbește urât”, „știe engleză” și așa mai departe. Starea civilă. În această categorie sunt incluse răspunsurile în care respondenții au încercat să ghicească dacă femeile au copii sau sunt căsătorite. Potrivirea pentru a lucra în televiziune. Răspunzând la întrebări despre cât de potrivite sunt femeile pentru a prezenta o emisiune de televiziune, câțiva respondenți au indicat anumite calități pe care ar trebui să le aibă o prezentatoare, de exemplu: „în showbiz e nevoie de o persoană veselă, care știe să găsească vorbele potrivite”. Aspectul fizic. Acestea sunt răspunsuri despre înfățișarea femeilor, de exemplu: „probabil acordă multă atenție îngrijirii aspectului”, „cred că are buze mari și capul mic”. Astfel de răspunsuri nu au fost incluse în analiza studiului. Rețeta. În răspunsurile din această categorie sunt menționate rețete și caracteristici ale femeilor legate de alimentație, de exemplu: „vegetariană”, „îi plac legumele”, „mănâncă sănătos și variat, cu tot felul de legume” și așa mai departe. Aceste răspunsuri nu sunt analizate în articol. 326 KALBOS KULTŪRA | 83 Alte cazuri. Categoria „Alte cazuri” cuprinde răspunsurile care nu se încadrează în categoriile enumerate și pe cele din care este dificil de stabilit cărei categorii ar trebui să aparțină, de exemplu: „lucrează cu copiii sau pur și simplu îi iubește”, „comunică cu străinii”, „a crescut într-un mediu înconjurat de prieteni”, „emoțiile se schimbă”, „Cred că fyfa. Ei bine, măcar ar fi bine dacă ar fi fyfa” și altele asemenea. În analiză au fost incluse răspunsurile legate de obiectivul cercetării. FIG. 1. Distribuția răspunsurilor pe categorii După cum se poate observa (vezi fig. 1), în răspunsurile lor, elevii menționau cel mai des trăsături de caracter, rețete și exprimarea lingvistică. Puțin peste o cincime dintre respondenți au remarcat felul în care vorbea femeia care folosea cuvinte englezești. Așadar, astfel de cuvinte în vorbirea unui adult îi fac pe tineri să fie atenți. Este interesant și faptul că niciun elev nu a menționat că o astfel de femeie ar putea fi căsătorită, însă câțiva respondenți au scris că o femeie care vorbea numai lituaniană ar putea fi căsătorită și avea copii. Probabil că acest lucru are legătură cu părerea tinerilor despre ce fel de femeie ar putea folosi cuvinte englezești din limbajul tinerilor și ce fel de femeie nu. Totuși, cel mai adesea, respondenții atribuiau- A. ČEKUOLYTĖ. Jaunimo požiūris į angliškus žodžius suaugusiųjų kalboje 327 femeilor diverse trăsături de caracter. Acest rezultat nu ar trebui să surprindă, deoarece este firesc ca respondenții cărora li se cere să descrie o persoană necunoscută doar pe baza vocii să menționeze tocmai trăsături de caracter. În continuare, aceste răspunsuri sunt analizate mai pe larg. 3.1. Trăsături de caracter și aspecte ale evaluării După cum s-a menționat deja, cea mai frecventă descriere a femeilor consta în trăsături de caracter sau, cu alte cuvinte, în cuvinte care desemnau o anumită trăsătură de caracter. Principalele cuvinte ar fi: încrezătoare în sine, energică, elocventă, prietenoasă, drăguță, modernă, ambițioasă și ordonată. Pasak danų mokslininkų (Andersen 2004: 176; Kristiansen 2006: 15–16), visos charakterio savybės tokiuose eksperimentuose skirstytinos pagal penkis vertinimo aspektus: kompetencija (iškalbus, savimi pasitikintis, tvarkingas, ambicingas, mielas), draugiškumas (atsipalaidavęs, įdomus, draugiškas), viršenybė, pranašumas (iškalbus, mielas, tvarkingas, ambicingas), dinamiškumas (pasitikintis savimi, energingas, atsipalaidavęs, įdomus, draugiškas) ir šiuolaikiškumas (šiuolaikiškas, jaunas). Kaip charakterio savybės pasiskirsto pagal minėtus vertinimo aspektus, grafiškai pavaizduota 1-oje lentelėje. TABELUL 1. Trăsături de caracter și aspecte ale evaluării Dinamism Superioritate, avantaj Competență încrezător în sine energic elocvent ordonat ambițios Amabilitate relaxat interesant prietenos drăguț Modernitate modernă tânără 3.2. Trăsături de caracter atribuite măștilor de cercetare Distribuția celor mai frecvent menționate trăsături de caracter în răspunsurile tinerilor, atunci când descriu măștile de cercetare, adică femeia care a vorbit cu inserții în limba engleză și femeia care a vorbit fără acestea, este prezentată grafic în Figura 2. 328 KALBOS KULTŪRA | 83 FIG. 2. Distribuția trăsăturilor de caracter în funcție de măștile de cercetare În opinia elevilor, femeia care a vorbit exclusiv în limba lituaniană este elocventă. Un respondent a subliniat chiar că vorbește foarte clar și expresiv și își exprimă bine ideile. În opinia adolescenților, această femeie este, de asemenea, încrezătoare în sine, prietenoasă, amabilă și ordonată. Trebuie însă remarcat că, în principal, băieții au descris-o ca fiind încrezătoare în sine. Celelalte trăsături pe care elevii le-au atribuit femeii care a vorbit în lituaniană sunt: sensibilă, creativă, cultivată, politicoasă, experimentată, concisă, conștiincioasă, înțelegătoare și educată. Doar o mică parte dintre respondenți au vorbit în termeni negativi despre această femeie; li s-a părut plictisitoare și cu un caracter urât. Respondenții au descris femeia care a folosit cuvinte englezești specifice limbajului tinerilor ca fiind foarte modernă, tânără, energică, prietenoasă, încrezătoare în sine, amabilă, elocventă și interesantă. Potrivit lor, este și responsabilă, ambițioasă, vorbăreață și minte puțin. Totuși, tot băieții au descris-o în principal ca fiind încrezătoare în sine. Este interesant că fetele nu menționează în răspunsurile lor A. ČEKUOLYTĖ. Jaunimo požiūris į angliškus žodžius suaugusiųjų kalboje 329 această trăsătură de caracter. Poate că au fost chestionate prea puține fete sau poate că încrederea în sine nu este cea mai importantă trăsătură pentru fete atunci când descriu o persoană. Câțiva elevi au descris destul de negativ femeia care a folosit cuvinte englezești; li s-a părut arogantă, artificială și ipocrită. Dacă am compara trăsăturile de caracter pe care elevii le-au atribuit femeii care a vorbit exclusiv în lituaniană cu cele atribuite femeii care a inserat cuvinte englezești în vorbirea sa, am observa diferențe clare. Primei femei i-au fost atribuite mai multe trăsături care indică superioritate și preeminență, adică se consideră că este elocventă, ordonată și amabilă. Celei de-a doua femei i-au fost atribuite mai multe trăsături specifice dinamismului, adică este considerată modernă, energică, tânără, prietenoasă și interesantă. Totuși, elevii le-au atribuit acestor femei nu doar trăsături de caracter diferite. În opinia lor (după cum se va vedea în continuare), diferă și situația familială și hobby-urile din timpul liber ale acestor femei. 3.3. Măștile de cercetare: situația familială și hobby-urile din timpul liber Câțiva tineri au răspuns, descriind femeia care a vorbit exclusiv în lituaniană, că aceasta este mama mai multor copii. Alții au presupus că lucrează cu copii sau pur și simplu îi iubește foarte mult. Așadar, participanții la experiment își imaginează că femeia care vorbește exclusiv în lituaniană ar trebui să fie o adevărată gospodină. Descriind femeia care a inserat cuvinte englezești în vorbirea sa, elevii nici măcar nu au menționat posibila ei situație familială. Totuși, respondenții au avut destul de multe de spus despre hobby-urile acestei femei din timpul liber și, se pare, au încercat astfel să explice de ce se deosebește de celelalte femei. Elevii au scris că ar trebui să aibă mult timp liber, mulți prieteni și să acorde o atenție deosebită aspectului fizic. Câțiva tineri au încercat să ghicească dacă lucrează sau comunică mult cu străinii. Respondenții au crezut, de asemenea, că o astfel de femeie ar trebui să petreacă destul de mult timp la calculator. Un elev a menționat chiar că și-ar dori să cunoască o astfel de femeie, pentru că ar fi interesant să stea de vorbă cu ea. Așadar, rezumând atitudinea respondenților față de femeia care a vorbit într-un limbaj familiar tinerilor, s-ar putea spune că este o „superfemeie”, așa cum a descris-o o fată. 3.4. Masca engleză: evaluarea pozitivă a exprimării lingvistice O parte dintre respondenți au remarcat și exprimarea lingvistică a acestei femei. Cel mai adesea, elevii menționau că femeia știe limba engleză și inserează cuvinte englezești— 330 KALBOS KULTŪRA | 83 —în vorbire. Cu toate acestea, câțiva respondenți au oferit răspunsuri mai detaliate despre felul în care vorbește femeia ascunsă sub masca engleză. Ei au scris că femeia vorbește ca o studentă și nu le-a venit să creadă că are într-adevăr 40 de ani. Elevii au remarcat, de asemenea, că folosește argou englezesc și că acest lucru le place foarte mult. 3.5. Masca engleză: evaluarea negativă a exprimării lingvistice Totuși, nu toți respondenții au fost încântați de felul în care vorbea femeia care folosea cuvinte englezești din limbajul tinerilor. Câțiva (aproximativ 5%) au evaluat negativ folosirea cuvintelor englezești în vorbirea unui adult. În opinia lor, femeia a ascultat prea mult limbajul tinerilor și încearcă să-l imite, lucru nepotrivit pentru o femeie de patruzeci de ani. Un respondent a dat un răspuns foarte interesant: „Tineresc, Ce joacă ea?”. Am putea interpreta acest răspuns astfel: femeia a inserat în povestirea sa trei cuvinte englezești – ok, sorry și nice. Probabil, băiatului i s-a părut tineresc când a spus cuvântul ok. Dar, după un timp, când a auzit și celelalte cuvinte englezești, și-a dat seama că femeia întrecuse măsura. A tăiat evaluarea „tineresc” și a scris: „Ce joacă ea?”. Așadar, răspunsurile adolescenților arată că nu trebuie să exagerăm încercând să părem tineri și moderni. 3.6. Rezumat: evaluarea măștilor lituaniană și engleză Rezultatele studiului permit presupunerea că adolescenții tind să asocieze limba engleză cu un stil de viață modern și tineresc, opus stilului de viață tradițional. Ei consideră că femeia care a vorbit în limbajul tinerilor reprezintă viața modernă, deoarece este o persoană dinamică tipică: modernă, energică, prietenoasă, știe o limbă străină și așa mai departe. Femeia care a vorbit exclusiv în lituaniană reprezintă stilul de viață tradițional. Respondenții i-au atribuit trăsături deosebit de caracteristice unui adult tipic. Acestea sunt elocvența, ordinea și încrederea în sine, precum și faptul că are o familie. 3.7. Femeia care le-a plăcut cel mai mult și cea care le-a plăcut cel mai puțin Răspunsurile respondenților la întrebările despre care femeie le-a plăcut mai mult și care le-a plăcut mai puțin sunt reprezentate grafic, respectiv, în figurile 3 și 4. A. ČEKUOLYTĖ. Jaunimo požiūris į angliškus žodžius suaugusiųjų kalboje 331 FIG. 3. Femeia care a plăcut mai mult FIG. 4. Femeia care a plăcut mai puțin Un respondent nu a răspuns la întrebarea care dintre femei i-a plăcut mai mult, iar trei nu au precizat care le-a plăcut mai puțin. Puțin peste două treimi dintre toți respondenții au indicat ambele măști ca fiind pe placul lor. Un număr aproape egal de respondenți au ales ca favorită femeia care vorbea exclusiv în lituaniană și femeia care insera cuvinte englezești în vorbirea sa. Totuși, drept femeie care le-a plăcut mai puțin, mai mulți elevi au ales-o pe cea care vorbea în limbajul tinerilor. Adolescenții au explicat în diverse moduri care femeie le-a plăcut mai mult. Tabelele 2 și 3 prezintă criteriile (trăsături de caracter, exprimare lingvistică, rețetă etc.) pe baza cărora elevii au ales femeia care le-a plăcut cel mai mult și pe cea care le-a plăcut cel mai puțin, precum și numărul celor care au oferit astfel de explicații. TABELUL 2. Explicațiile elevilor privind femeia care le-a plăcut mai mult Masca lituaniană Masca engleză Trăsături de caracter 15 17 Exprimare lingvistică 1 3 Rețetă 4 1 Alta 1 3 Nu au explicat 1 332 KALBOS KULTŪRA | 83 TABELUL 3. Explicațiile elevilor privind femeia care le-a plăcut mai puțin Mască lituaniană Mască englezească Trăsături de caracter 2 2 Exprimare lingvistică 4 Rețetă 1 Nu a explicat 1 Elevii care au ales-o drept femeia care le-a plăcut mai puțin pe cea care vorbea exclusiv în lituaniană au indicat că era neplăcută și lipsită de expresivitate. Cei care au indicat drept femeia care le-a plăcut mai puțin femeia care insera cuvinte englezești în vorbirea sa și-au explicat alegerea spunând că era artificială și neplăcută. Pentru o parte dintre respondenți, această femeie nu le-a plăcut nici din cauza limbajului, deoarece folosea prea multe cuvinte englezești. Potrivit acestora, un asemenea stil de vorbire nu se potrivește unui adult. Totuși, un respondent a descris-o drept plăcută și prietenoasă pe femeia care vorbea în limbajul tinerilor, dar a remarcat totodată că folosea prea multe cuvinte englezești. Rezultatele studiului arată că evaluarea negativă a femeii care se ascundea sub masca englezească a fost determinată mai mult de limbajul ei decât de trăsăturile sale de caracter. Cu toate acestea, după cum s-a menționat deja, doar o mică parte dintre respondenți au evaluat negativ femeile studiate. Majoritatea le-au indicat tocmai pe ele drept cele care le-au plăcut mai mult, le-au atribuit trăsături de caracter pozitive, iar unora le-a plăcut și exprimarea lingvistică a femeilor (vezi fig. 5). Trebuie subliniat că trăsăturile de caracter pozitive atribuite femeilor studiate sunt diferite. Femeia care a vorbit exclusiv în lituaniană a fost apreciată ca plăcută și elocventă. Un respondent a remarcat că i-a plăcut această femeie deoarece nu folosește cuvinte străine în vorbirea sa. Potrivit respondenților, femeia care a inserat cuvinte englezești în vorbirea sa este tânără, prietenoasă, modernă, interesantă și energică, cu alte cuvinte, foarte activă. Câțiva respondenți au apreciat pozitiv și felul ei de a vorbi: vorbește altfel decât celelalte, folosește același argou ca ei și ar găsi cu ușurință un limbaj comun cu tinerii. Răspunsurile indică o tendință destul de clară. Tinerii cărora le place mai mult tipul de adult obișnuit o aleg pe femeia al cărei limbaj corespunde celui al unui adult obișnuit, în timp ce cei cărora le place mai mult un adult energic și modern o aleg pe femeia care vorbește într-un stil tineresc. Dar care femeie, potrivit participanților la experiment, este mai potrivită pentru a prezenta o emisiune culinară de televiziune și care mod de exprimare lingvistică este cel mai potrivit pentru televiziune? A. ČEKUOLYTĖ. Jaunimo požiūris į angliškus žodžius suaugusiųjų kalboje 333 FIG. 5. Evaluarea pozitivă a măștilor din cadrul studiului 3.8. Prezentatoarea de televiziune potrivită și nepotrivită Răspunsurile respondenților la întrebările despre care femeie ar fi potrivită sau nepotrivită ca prezentatoare de televiziune sunt reprezentate grafic, respectiv, în figurile 6 și 7. Un respondent nu a răspuns la întrebarea care femeie ar fi mai potrivită să prezinte emisiunea, iar doi elevi nu au indicat care femeie era mai nepotrivită pentru a lucra în televiziune. Aproape jumătate dintre respondenți au indicat drept cea mai bună prezentatoare de televiziune o femeie care vorbea numai în lituaniană. În plus, niciun elev nu a considerat-o nepotrivită pentru o astfel de activitate. Puțin peste o cincime dintre respondenți au indicat drept prezentatoare de televiziune mai potrivită o femeie care folosise câteva cuvinte englezești (deși unii elevi au numit-o chiar pe aceasta nepotrivită). Așadar, rezultatele studiului arată clar că, în spațiul public, tinerii preferă limba lituaniană pură, adică o limbă fără influențe din alte limbi. 334 KALBOS KULTŪRA | 83 FIG. 6. Femeia mai potrivită pentru a fi prezentatoare de televiziune FIG. 7. Femeia mai nepotrivită pentru a fi prezentatoare de televiziune Elevii au explicat în moduri diferite care femeie ar trebui să lucreze în televiziune. Tabelele 4 și 5 prezintă ce au menționat elevii (trăsături de caracter, exprimare lingvistică, rețeta și altele) atunci când au ales prezentatoarea și câți elevi au oferit astfel de explicații. Elevii care au indicat drept mai potrivită pentru a lucra în televiziune femeia care vorbea numai în lituaniană și-au justificat alegerea spunând că este elocventă, încrezătoare în sine, plăcută și interesantă. Aproape toți respondenții au menționat elocvența; în opinia lor, o astfel de femeie nu s-ar teme de cameră și ar ști să comunice cu oamenii. Câțiva respondenți au spus că emisiunea prezentată de această femeie ar putea fi urmărită de persoane de toate vârstele. Câțiva tineri au remarcat că femeia nu folosește cuvinte englezești și că, din acest motiv, ar putea fi prezentatoare. O cincime dintre elevi ar dori să vadă la televizor o femeie care se ascunde în spatele unei măști englezești, pentru că este elocventă, prietenoasă, interesantă, energică, tânără și modernă. Respondenții au indicat, de asemenea, că ea ar putea atrage telespectatorii. Câțiva tineri au afirmat că televiziunii îi lipsesc oameni atât de energici precum această femeie. Câțiva erau convinși că emisiunea culinară prezentată de ea s-ar bucura de succes. În opinia unui respondent, această femeie este mai potrivită pentru a prezenta o emisiune culinară, deoarece oamenii au nevoie ca prezentatoarea nu doar să știe să gătească, ci și să ofere un spectacol plăcut. Este interesant că niciun elev care a ales această femeie nu a acordat atenție limbajului ei — ceea ce înseamnă că inserțiile în limba engleză nu mai reprezintă pentru ei o trăsătură lingvistică distinctivă. A. ČEKUOLYTĖ. Jaunimo požiūris į angliškus žodžius suaugusiųjų kalboje 335 TABELUL 4. Explicațiile elevilor cu privire la femeia potrivită pentru a fi prezentatoare Mască lituaniană Mască englezească Trăsături de caracter 23 12 Exprimare lingvistică 2 TV 4 5 Rețetă 2 1 Nu a explicat 1 TABELUL 5. Explicațiile elevilor cu privire la femeia nepotrivită pentru a fi prezentatoare Mască lituaniană Mască englezească Trăsături de caracter 2 Exprimare lingvistică 4 Altele 1 Nu a explicat 1 Aproximativ 10% dintre respondenți nu și-ar dori să vadă la televizor o femeie care inserează cuvinte englezești în vorbirea sa. În opinia lor, trebuie să fii mai amabil și mai natural dacă vrei să lucrezi la televiziune. Un respondent a scris că această femeie nici măcar nu a încercat „să se încadreze în tiparele” impuse unui prezentator. Câțiva respondenți, în majoritate fete, au indicat cuvintele din limba engleză drept un impediment în prezentarea unei emisiuni și au spus că la televizor nu se poate vorbi așa cum se vorbește cu prietenii. O respondentă a remarcat că prezentatorul unei emisiuni este o persoană publică și trebuie să vorbească o limbă lituaniană corectă. Așadar, pe baza rezultatelor cercetării, se poate presupune că politica lingvistică lituaniană influențează atitudinile elevilor lituanieni, deoarece, atunci când aleg varianta lingvistică pe care o consideră cea mai potrivită în spațiul public (la televizor), aceștia acordă atenție corectitudinii limbii. Concluziile se bazează pe o reprezentare procentuală redusă a rezultatelor, însă acest lucru s-a datorat specificului metodei măștii utilizate în acest studiu, întrucât respondenților nu li s-au prezentat variante de răspuns posibile, iar aceștia au indicat cu adevărat ceea ce gândeau. 336 KALBOS KULTŪRA | 83 3.9. Compararea rezultatelor cercetărilor din Lituania și Danemarca După cum s-a menționat, un studiu similar a fost realizat și la o școală din Copenhaga, Danemarca. Aproximativ un sfert dintre respondenții danezi și tot atâția dintre cei lituanieni au remarcat, descriind femeia ascunsă sub masca englezei, că aceasta folosește cuvinte englezești sau argou juvenil. Așadar, engleza în vorbirea unui adult a atras atenția atât elevilor lituanieni, cât și celor danezi. O mică parte (aproximativ 5%) dintre elevii danezi și lituanieni au reacționat negativ la folosirea cuvintelor englezești din limbajul tinerilor în vorbirea unui adult — au afirmat că nu se cuvine ca o femeie de patruzeci de ani să vorbească astfel. Acest grup de respondenți a descris folosirea englezei de către un adult drept o încercare nereușită de a părea tânăr. În ochii lor, o astfel de persoană nu este juvenilă, ci, dimpotrivă, seamănă mai degrabă cu un clovn. Totuși, trebuie menționat că majoritatea elevilor danezi și lituanieni au evaluat pozitiv folosirea englezei de către un adult. Potrivit tinerilor, un astfel de adult are un stil de viață modern: este o persoană modernă și ambițioasă, care își petrece timpul liber într-un mod interesant și nu are copii. Comparând atitudinea elevilor lituanieni față de un adult care vorbește cu sau fără inserții în engleză cu atitudinea corespunzătoare a danezilor, s-a observat că lituanienii îl evaluează mai favorabil pe adultul care folosește inserții în engleză. Elevii lituanieni au descris femeia care nu a inserat cuvinte englezești drept o mamă drăguță, în timp ce femeia care a folosit limbajul tinerilor cu inserții în engleză este, în opinia lor, modernă, energică și juvenilă. Tinerii danezi, descriind femeia care a vorbit cu inserții în engleză, au menționat mai rar trăsături precum modernitatea și tinerețea. Cu toate acestea, atât elevii danezi, cât și cei lituanieni au presupus că femeia care vorbește astfel își petrece timpul liber într-un mod interesant, călătorește mult, are prieteni și este interesată de modă. Danezii însă, spre deosebire de lituanieni, au descris femeia care vorbea exclusiv daneză ca fiind încrezătoare în sine, având o slujbă bună, întemeindu-și o familie și având o carieră de succes. Diferența dintre atitudinile elevilor danezi față de femeia care a vorbit cu inserții în engleză și cea care a vorbit fără ele este bine ilustrată de presupunerile câtorva respondenți despre cum ar putea arăta femeile ascunse sub măști după studiu. Elevii danezi de liceu și-au imaginat că femeia care inserase cuvinte englezești în vorbire purta haine viu colorate, iar cea care vorbise exclusiv daneză purta un costum. Elevii danezi tind să evalueze femeile studiate în funcție de rolul social pe care și-l imaginează pentru acestea: femeia care a vorbit exclusiv daneză este încrezătoare în sine și bine integrată în societate, în timp ce femeia care inserează cuvinte englezești în vorbire pare un tânăr care încearcă să se descopere. A. ČEKUOLYTĖ. Jaunimo požiūris į angliškus žodžius suaugusiųjų kalboje 337 Respondenții lituanieni, evaluând femeile, s-au bazat mai mult pe criteriul modernității: ei consideră că femeia care a folosit cuvinte englezești în vorbire este mai tânără și mai modernă decât cea care a vorbit exclusiv lituaniană. Așadar, pentru elevii lituanieni, engleza pare mai prestigioasă și mai modernă decât pentru elevii danezi. Faptul că, pentru tinerii lituanieni, o persoană care folosește cuvinte englezești în vorbire este mai modernă și mai juvenilă decât pentru tinerii danezi este probabil legat de faptul că engleza s-a răspândit în Lituania relativ recent. Mult timp, rusa a ocupat o poziție privilegiată, astfel că engleza este un mijloc de a înlocui rusa (House 2003: 565; cit. după Kristiansen 2005: 159). Adulții cunosc de obicei mai bine rusa decât engleza, deoarece au învățat rusa la școală și, în general, în trecut se scria și se vorbea rusește în multe locuri. Așadar, în ochii tinerilor lituanieni, un adult care inserează în vorbire cuvinte englezești, nu rusești, este modern și se distinge de ceilalți adulți. Atitudinile elevilor lituanieni și danezi față de cuvintele englezești din vorbirea adulților diferă și mai mult dacă analizăm răspunsurile la întrebarea „Care femeie este mai potrivită să prezinte o emisiune culinară de televiziune?”. Lituanienii au evaluat mai negativ decât danezii folosirea vorbirii cu inserții în engleză în spațiul public (la televizor). Un număr considerabil mai mic de respondenți lituanieni au ales-o drept prezentatoare pe femeia care vorbise astfel, deși trebuie observat că această femeie a fost pe placul unei treimi dintre elevi. Tinerii danezi au avut aceeași atitudine față de cuvintele englezești în vorbirea adulților atât când au fost întrebați care femeie le-a plăcut mai mult, cât și care era mai potrivită pentru a lucra la televiziune. Unii tineri danezi considerau că femeia care folosea cuvinte englezești ar trebui să prezinte emisiunea, deoarece avea simțul umorului, era încrezătoare în sine și putea atrage tinerii telespectatori în fața televizoarelor. De fapt, unii respondenți danezi au evaluat negativ posibilitatea ca o astfel de femeie să lucreze la televiziune, considerând-o plictisitoare, că folosește argou și așa mai departe. În plus, câțiva respondenți danezi au remarcat că nu toți telespectatorii înțeleg engleza. Diferența dintre atitudinile tinerilor danezi și lituanieni față de anglicismele din spațiul public ar putea fi determinată de tradițiile diferite ale politicilor lingvistice din Danemarca și Lituania. În Lituania se aplică o politică lingvistică mai strictă, astfel că nu este de mirare că tinerii lituanieni tind să țină seama de corectitudinea limbii atunci când evaluează felul în care vorbește prezentatoarea. În Danemarca se aplică o politică lingvistică liberală. 5 House, J. 2003: English as a lingua franca: A threat to multilingualism? – Journal of Sociolinguistics 7(4), 556–578. 338 KALBOS KULTŪRA | 83 ...liticii, de aceea în Danemarca se vorbește mai puțin decât în Lituania despre corectitudinea și puritatea limbii. Evaluând prezentatoarea unei emisiuni de televiziune, tinerii danezi au ales ceea ce le-ar putea plăcea telespectatorilor emisiunii. 4. CONCLUZII Analiza atitudinii elevilor lituanieni față de cuvintele englezești din limbajul tinerilor folosite de un adult arată că, pentru mulți tineri, un astfel de limbaj al unui adult este acceptabil, ba chiar interesant și modern. Este oarecum surprinzător că doar o mică parte dintre elevi au evaluat negativ limbajul tinerilor folosit de un adult și au afirmat că inserțiile englezești în vorbirea unei persoane de patruzeci de ani sună stupid și artificial. Acest rezultat ar fi putut fi determinat de câteva cauze. În primul rând, în textul experimentului au fost folosite anglicisme obișnuite, se poate spune, neutre, din limbajul tinerilor. Poate că, dacă în vorbirea adultului ar fi fost inserate cuvinte englezești mai specifice, caracteristice subculturilor de tineret, rezultatul ar fi fost oarecum diferit, mai negativ (exact așa s-a întâmplat într-un studiu danez; vezi Andersen 2004). În al doilea rând, cuvintele englezești dau în prezent impresia de modernitate și noutate în societatea lituaniană. Așadar, nu este de mirare că, în opinia majorității respondenților, un adult care folosește limbajul tinerilor este tânăr, energic, modern, nu are copii, își petrece timpul liber într-un mod interesant și are prieteni în străinătate. Toate acestea corespund unui stil de viață modern, asemănător cu stilul de viață al tinerilor. După cum s-a menționat, câțiva respondenți au presupus chiar că o femeie care vorbește astfel ar petrece destul de mult timp la computer, iar computerul și internetul sunt inseparabile de stilul de viață al tinerilor de astăzi. Elevii au descris femeia care vorbea exclusiv în lituaniană ca pe o reprezentantă a unui stil de viață tradițional. Este o persoană blândă, încrezătoare în sine, elocventă și cu familie. Rezultatele experimentului arată că se dorește ca și o persoană care vorbește exclusiv în lituaniană să fie prezentatoare de televiziune. Respondenții și-au justificat alegerea prin faptul că la televiziune nu se cuvine să se folosească cuvinte străine. Prin urmare, se poate presupune că politica lingvistică a Lituaniei influențează și atitudinile lingvistice indirecte ale tinerilor. Comparând atitudinea elevilor danezi și lituanieni față de limba engleză în vorbirea unui adult, se observă că engleza le dă tinerilor lituanieni o impresie mai puternică de noutate și modernitate decât colegilor lor danezi de aceeași vârstă. În plus, spre deosebire de o mare parte dintre respondenții danezi, elevilor lituanieni nu li se pare acceptabilă folosirea limbii engleze în spațiul public (la televiziune). A. ČEKUOLYTĖ. Jaunimo požiūris į angliškus žodžius suaugusiųjų kalboje 339 LITERATŪRA Andersen M. H. 2004: Engelsk i dansk: Helt vildt sjovt eller wannabeagtigt og ejendomsmæglerkækt?, København: Dansk sprognævn. Girčienė J. 2004: Naujujų skolinių ir jų atitikmenų konkurencija sakytinėje vartosenoje. – Skoliniai ir bendrinė lietuvių kalba, Vilnius: Lietuvių kalbos institutas, 120–146. Jørgensen J. N., Quist P. 2008: De unges sprog, København: Hans Reitzel Forlag. Kotsinas U.-B. 2007: Ungdomsspråk, Uppsala: Hallgren & Fallgren Studieförlag. Kristiansen T. 2005: The Power of Tradition. A Study of Attitudes towards English in Seven Nordic Communities. – Acta Linguistica Hafniensia 37, Copenhagen: C. A. Reitzels forlag, 155–169. Kristiansen T. 2006: Nordiske sprogholdninger. En masketest, Oslo: Novus forlag. Lambert W. E. et al. 1960: Evaluational Reactions to Spoken Languages. – Journal of Abnormal and Social Psychology 60 (1), 44–51. Preisler B. 1999: Danskerne og det engelske sprog, Roskilde: Roskilde universitetsforlag. Rathje M. 2008: Generationssprog i mundtlig interaktion. En sociolingvistisk undersøgelse af generationsspecifikke sproglige og interaktionelle træk i tre generationers talesprog, København: Dansk Sprognævn. Sharp H. 2001: English in Spoken Swedish. A Corpus Study of Two Discourse Domains, Stockholm: Almqvist & Wiksell. Vaicekauskienė L. 2006: Anglų kalbos svetimžodžiai ir socialinis identitetas Lietuvoje. – Darbai ir dienos 46, 65–78. Vaicekauskienė L. 2010: Globalioji daugiakalbystės perspektyva: anglų kalbos vieta ir vaidmuo Lietuvos miestų erdvėje. – M. Ramonienė (red.), Miestai ir kalbos, Vilnius: Vilniaus universitetas. Gauta 2010 09 09 YOUNG PEOPLE’S PERCEPTION OF ENGLISH WORDS IN ADULT LANGUAGE Summary Contemporary society is based on youth cult. We want to be young, modern and efficient. One of the ways to look modern and young is to speak youth language. Youth language differs from adult language. One of the differences arises from 340 KALBOS KULTŪRA | 83 the inclusion of English words, or to be more precise, the use of certain English words, like nice, sorry, fuck etc. As evidenced by the results of a few surveys, adolescents are fully aware of typical features of youth language and they use such language only when speaking with other adolescents. But how will they react when they hear an adult use in his/her speech certain English words that clearly belong to youth language? Moreover, will adolescents tolerate the use of such English words in public, for instance, on TV? The article presents an experiment known as The Matched Guise Technique, which was carried out in a secondary school in Vilnius. 55 pupils were asked to listen to recorded speech of five women and then describe the speakers. All the women indicated their age, so the respondents were aware of the speakers’ age. What pupils did not know was that one woman talked twice: the first time she talked plain Lithuanian (the Lithuanian guise), the other time she used three English words, namely, OK, sorry and nice (the English guise). The aim of the experiment was to investigate the pupils’ evaluation of the woman in the two different guises. The pupils were also asked to indicate the best and worst speakers and evaluate how the women would function as TV hostesses. The results of the experiment showed that only a minority of the respondents reacted negatively to the use of English words in the adult speech. They described the speech of the woman in the English guise as contrived and unnatural and noted that the language she used did not become a 40-year-old woman. However, the majority of the adolescents reacted positively to the use of youth English in the adult speech. The pupils described the women in the English guise as modern, efficient and young. They also hypothesized that such adults had many foreign friends and spent much time at the computer. The adolescents’ attitudes to English words in the adult speech show that they relate the use of such language to the modern lifestyle which resembles the young people’s lifestyle. Interestingly enough, the woman in the Lithuanian guise was described as a lovely and self-assured mother who represented the traditional life style. As regards the question about which of the speakers they liked most, similar numbers of the pupils chose the woman in the English and in the Lithuanian guises. But when asked about the best TV hostess, the pupils gave preference to the woman in the Lithuanian guise reasoning that the use of English is not appropriate in public contexts. Obviously, the official Lithuanian language policy has an impact on the adolescents’ language attitudes. AURELIJA ČEKUOLYTĖ Lietuvių kalbos institutas P. Vileišio g. 5, LT-10308 Vilnius [email protected] A. ČEKUOLYTĖ. Jaunimo požiūris į angliškus žodžius suaugusiųjų kalboje 341