Semantiniai vertiniai ir motyvacijos pamokos

MOKSLO KALBOS KULTŪROS IR TERMINOLOGIJOS PROBLEMOS LIETUVIŲ KALBOTYROS KLAUSIMAI, XXIV(1985) JONAS KLIMAVIČIUS ÎMPRUMUTURI SEMANTICE ȘI LECȚII DESPRE MOTIVAȚIE Distincția strictă dintre împrumuturile lexicale și calcuri se bazează pe o abordare onomasiologică a lexicului: procesele de împrumut și de calchiere diferă considerabil, iar rezultatele lor sunt cu totul diferite. Privite însă din perspectivă semasiologică, cauza și originea ambelor fenomene sunt aceleași: conținutul ambelor grupuri de cuvinte noi — împrumuturile lexicale și calcurile — nu este, de regulă, de origine indigenă. Împrumutul sememelor de origine străină, împreună cu lexemele de origine străină corespunzătoare acestora, se numește împrumut de cuvinte sau împrumut lexical, iar rezultatele acestui proces — cuvinte împrumutate sau împrumuturi lexicale (de vocabular). Dar sememele de origine străină pot fi desemnate (redenunmite) și prin lexeme indigene — prin calcuri: calcuri derivative (creații lexicale noi, de vocabular) sau calcuri semantice (creații semantice noi, de sens). Așadar, cauza și punctul de plecare ale ambelor procese — 1) semem împrumutat—lexem împrumutat, 2) semem împrumutat→ lexem indigen — sunt comune: împrumutul semantic (de sens). Primul proces l-am numi împrumut material. Al doilea proces nu este omogen, iar rezultatele sunt variate. De aceea, noțiunea de inducție semantică l-ar descrie probabil cel mai cuprinzător și mai exact: semantica unei alte limbi induce (declanșează) semantica limbii materne — 1) apariția unui sens nou al unui cuvânt corespunzător deja existent (calc semantic) sau 2) desemnarea unui sens nou, de origine străină, printr-o creație lexicală nouă (calc derivativ). În al doilea caz, inducția semantică este însoțită de inducție derivativă. Termenii inducție semantică și induse au fost folosiți de diverși lingviști de ceva vreme, dar rar, cu puține explicații și fără a pune în mod special problema terminologiei ori a se preocupa de sistemul termenilor. Așadar, câtă vreme aceștia nu au dobândit univocitate conceptuală și precizie, cu atât mai puțin caracterul trivial al termenilor de manual, principiul „eu numesc”, se pare, nu ar putea fi considerat o încălcare a disciplinei terminologice sau o pretenție de a respinge alte concepții. Nu ar fi decât un acord arbitrar de a căuta o explicație mai adecvată fenomenului, cel puțin nu mai rea decât principiul „eu sunt de acord”, care pare să oblige la un răspuns obligatoriu în virtutea unei autorizații acordate de o autoritate (sau de autorități) aleasă (alese) fără să se știe cum. A. Kaulakienė recurge, în scopul său, numai la noțiunea restrânsă de induse sau calcuri relative, pe care o definește drept un strat intermediar între calcurile propriu-zise și creațiile lexicale autohtone (lexicale sau semantice) — nu calcuri exacte, calcuri propriu-zise, ci anumite analogii: indusele semantice sunt, în înțelegerea ei, de tipul tauras „reazem de pod” (← бык; deși бык: jautis, iar tauras: taur), iar cele derivative — de tipul tarpmatis 197 (← щуп, după analogia modelului bangomatis← волномер) sunt cuvinte noi (sau cu sensuri noi), deși autoarea înclină să numească induse și cazuri care ar atesta o concepție mult mai largă a acestora: galvutė (← головка și: galva), vinių-traukis (← гвоздодёр și: гвоздодёр)1. Autorul nu își propune să critice concepțiile diferite, apărute în vederea unor scopuri variate — mai largi, de ordin conceptual, sau mai restrânse, descriptive și clasificatorii — și să argumenteze în favoarea uneia: „Semnificația unui termen depinde de concepția generală, de întregul sistem. Odată cu schimbarea perspectivei, se va schimba mai mult sau mai puțin și semnificația termenului” (J. Girdzijauskas)2. O concepție unică și termeni univoci pot prevala numai atunci când subiectul a fost cercetat pe deplin într-un context mai larg al fenomenelor, când se formează o școală sau măcar un grup. Deocamdată, „important nu este să definim termenul în mod univoc, ci să-l încurajăm pe om să gândească” (J. Girdzijauskas)3. În general, scopul articolului nu este elaborarea unor construcții teoretice, deși acestea nu pot fi ignorate. Dar a ne mulțumi cu teoria, mai ales cu una care doar descoperă, descrie și clasifică un fenomen, fără să-i indice cauzele și fără să-i explice locul și legătura cu alte fenomene similare, mai ales în organizarea terminologiei și în cultura limbii, înseamnă să rupem legătura teoriei cu practica vie și, prin urmare, să trădăm într-o anumită măsură nu numai practica, ci și știința însăși. Aici este adoptată cea mai largă accepție a inducției semantice, care nu cuprinde acel rest ce nu se încadrează în noțiunea de calcuri a altora, ci întregul proces al calchierii, deoarece se dorește să se țină seama, înainte de toate, nu atât de rezultatele ușor diferite din punct de vedere formal, cât de cauza lor comună. „<…> este adesea mult mai ușor să descoperi adevărul decât să stabilești locul care i se cuvine” (F. de Saussure)4. Prin asemănări și deosebiri se caută locul inducției semantice; în primul rând, așa cum s-a spus deja, am așeza-o alături de împrumut. Împrumutul material este mai simplu și mai clar; dificultăți (desigur, nicidecum neînsemnate!) ridică doar separarea împrumuturilor lexicale (de regulă, a celor vechi) de elementele comune din vocabularul limbilor înrudite — cuvintele de aceeași origine (cognatele). Calcurile sunt anumite împrumuturi imateriale, iar inducția semantică reprezintă influența formelor interne, a modelelor și a categoriilor. Pe lângă împrumut și inducție, există și interferența — un anumit tip de influență materială și imaterială a unei limbi asupra alteia. Abordarea semasiologică a calcurilor și împrumuturilor și asocierea acestora — de altfel, mai caracteristice lexicologiei generale (și lingvisticii generale) decât celei de specialitate — nu reprezintă o noutate nici măcar în lingvistica lituaniană. Cu aproape o jumătate de secol în urmă, în articolul „Calcuri și împrumuturi semantice”, P. Skardžius scria: „Totuși, cuvintele străine nu sunt toate la fel de străine: unele dintre ele împrumută împreună forma lingvistică și conținutul, iar altele numai conținutul. Primele sunt numite de obicei 1 Каулекене А. Ю. Calcări în terminologia tehnică lituaniană contemporană: Rezumatul tezei... pentru obținerea titlului de candidat în științe filologice.— Vilnius, 1983, p. 7—8. 2 Literatūros tyrinėjimų pamatas.— Pergalė, 1983, Nr. 7, p. 162. 3 Idem, p. 163. 4 Mintis ir ženklas.— V., 1983, p. 130 (vertimas B. Savukyno). 198 împrumuturi, iar cea de-a doua — împrumuturi traduse5. Vorbind despre împrumuturile traduse, el observă că nu toate se traduc în același fel; de exemplu, gr. diametros nu este *skersmatis sau *kiaurmatis, ci skersmuo. „Cuvintele traduse de acest fel nu sunt, de fapt, împrumuturi traduse, ci pur și simplu niște înlocuitori aparte sau calcuri semantice. De pildă, aumuo, gaminys, imlus, įstaiga, nesąmonė etc. nu sunt traduceri literale ale lui intelektas (<…>), produktas, receptyvus, sugestija, absurdas, ci sunt preluate din limba vie sau alcătuite recent, pentru un scop special, după modele din acea limbă6. De altfel, deși a descris fenomenul destul de adecvat, P. Skardžius nu a evitat inconsecvența terminologică — reikšminiai skoliniai (în titlu) și reikšminiai vertiniai (în text). Dar este oare acesta un neajuns real, dacă doi termeni diferiți exprimă două perspective asupra aceluiași fenomen, dar sub aspecte diferite: denumim, de fapt, noțiunea, nu obiectul — două noțiuni ale unui singur obiect și, așadar, doi termeni. Calcurile sunt împrumuturi ascunse (R. Budagovas). De aceea, trebuie să fim de acord atât cu opinia că este rea și inacceptabilă limba literară contaminată de elemente a căror origine străină este ușor de recunoscut de toată lumea (iată de ce, dintre două împrumuturi, limba însăși îl alege pe cel ascuns, invizibil, de pildă šuogūną, nu cibulį, trešnę, nu čerešnę, triušį, nu kraliką, spintą, nu šėpą, kėtu, nu špižių și așa mai departe), cât și cu punctul de vedere potrivit căruia calcurile formate greșit — defectuoase derivativ și inadecvate semantic — în care transpar modelele limbii străine sunt o alteritate cel puțin la fel de mare ca împrumuturile materiale. Prin urmare, s-ar putea crede că, dacă aceste calcuri sunt împrumuturi ascunse, cele mai bune și mai acceptabile sunt cele mai bine ascunse. Dar o asemenea perspectivă exclusiv formală asupra caracterului ascuns nu este suficientă. Formal, cele mai bine ascunse sunt calcurile semantice, deoarece ele nu sunt nici măcar creații lexicale materiale (așa cum sunt calcurile derivative). În cazul calcurilor, înțelegerea motivației sursei (a formei interne) este foarte importantă, iar în cazul celor semantice este pur și simplu decisivă. Necunoașterea ei și ignorarea ei, ca o coroziune internă, afectează semantica limbii materne și denaturează sensul noii creații lexicale. Un calc semantic format greșit este cel mai ascuns împrumut (dar în sensul deja negativ al cuvântului), pentru că caracterul său ascuns rămâne invizibil pentru vorbitorii limbii (în situația contactului lingvistic): el nu se află în corpul limbii, nici în veșmântul ei, ci în spiritul ei. De aceea, la corectarea calcurilor trebuie să se țină seama nu numai de sensul sursei, ci și de motivație, mergând chiar până la motivația anterioară, acum estompată sau cu totul dispărută. Numai astfel se poate stabili dacă motivația calcării este adecvată sau nu și, în al doilea caz, se pot găsi analogii în modelele (sau tendințele) motivaționale ale limbii materne. Atâtea considerații teoretice sunt, probabil, necesare și suficiente pentru a cerceta în detaliu un domeniu al inducției semantice și a-l înțelege. Nu toate părțile acestui domeniu sunt afectate în aceeași măsură de inducție. Este însă necesară tocmai analiza sistematică: inducția semantică se produce, de regulă, nu izolat, ci în grupuri; deși 5 Gimtoji kalba, 1938, p. 145. 6 Ibidem, p. 147. Pentru relația dintre termenii skolinys, vertinys, induktas, a se vedea și K. Kaulakienė A. Semantiniai vertiniai lietuvių politechnikos terminijoje.— Lietuvos TSR Mokslų Akademijos darbai. A serija, 1981, t. 4 (77), p. 99. 199 În interiorul grupului există adesea și direcții, orientări oarecum diferite, așadar și rezultate diferite, dar procesul inducției la nivelul întregului grup urmează o direcție comună — de la modelul unei limbi la modelul alteia. Se pare că este evident că rus. завод se traduce în lituaniană prin gamykla. Dar chiar și un orb vede că птичий завод nu poate fi paukščių gamykla. În esență, nimic nu se schimbă nici prin faptul că s-a impus, dintr-un motiv necunoscut, птицефабрика (deși alături există конный завод!), care sugerează paukščių fabriką: numai gândind superficial se poate spune că, dacă fabrikas este sinonim cu gamyklos, dar primul, spre deosebire de cel de-al doilea, nu este motivat, atunci paukščių fabrikas nu sună strident. Fabrikas este într-adevăr nemotivat, dar sintagma paukščių fabrikas este la fel de „motivată” ca paukščio (glūbės, gerklės) pienas… Motivația semantică a rus. завод este cu totul diferită de cea a lituanienei gamykla (: gaminti). Завод provine de la завести — 3. a-și face, a înființa, a întemeia [cf. įstaiga,— J. K.], a se înmulți, a procura [cf. pramonė (corespunzător rus. промышленность și промысел „afacere; exploatație”.— J. K.) — precum įmonė: į(si)manyti]: завести хозяйство — a înființa, a întemeia o gospodărie, завести сад — a înființa o grădină, завести пчёл — a crește, a procura albine BŽ I, cf. обзавести pш.— apg“ 200 vininkystė „piscicultură, creșterea peștilor” DŽ₂ — 1. рыболовство, 2. рыбоводство, 3. рыбопромышленность, рыбный промысел LŽ (žuvivaisa — „reproducerea peștilor, piscicultură” DŽ₂). Acești constituenți pot apărea nu numai în denumirile referitoare la animale, ci și în cele referitoare la plante și la locurile unde cresc sau sunt cultivate: растениеводство — augalininkystė și лесоводство — miškininkystė bei полеводство — laukininkystė. Când denumirile plantei (sau grupului de plante) și locului unde crește au aceeași rădăcină, de exemplu, daržovė ir daržas, diferă și derivatele lor: daržovininkas „cultivator sau vânzător de legume” DŽ₂ — овощевод LŽ, daržovininkystė 1. „cultivarea legumelor, activitatea legumicolă”, 2. „știința cultivării legumelor” DŽ₂ — овощеводство LŽ și daržininkas 1. „cel care îngrijește grădina de zarzavat sau se ocupă cu cultivarea legumelor” DŽ₂ — огородник LŽ, daržininkystė „îndeletnicirea grădinarului sau știința legumiculturii” DŽ₂ — огородничество LŽ. Totuși, această diferențiere a denumirilor este destul de dificilă; uneori se recurge aici la polisemia: овощевод — daržininkas, daržovininkas, овощеводство — daržininkystė, daržovininkystė. În limba rusă există mai puține formații (verificat după ОС) decât în lituaniană, cu -ininkas, -ininkystė, corespunzătoare lui -вод, -водство, derivate din denumiri ale produselor animale sau ale părților plantelor, de exemplu: плодовод СРЯ, СССРЛЯ IX — vaisininkas „cultivator sau vânzător de fructe” DŽ₂, плодоводство СРЯ, СССРЛЯ IX — vaisininkystė „cultivarea fructelor; pomicultură” DŽ₂, семеноводство СРЯ, СССРЛЯ XIII — sėklininkystė „ramură a agriculturii care se ocupă cu cultivarea plantelor pentru semințe și obținerea semințelor” DŽ₂ (sėklininkas — „cultivator de semințe; ameliorator” DŽ₂). În lituaniană, acest domeniu, care poate fi descris aproximativ drept „afacere” (nu „meșteșug”, ci în sensul general de „ocupație, activitate”), este exprimat mai frecvent prin modelul sintetic, mai caracteristic limbii noastre, de tipul creșterea cailor, avicultură: pienininkystė „gospodărie de lapte; știința prelucrării laptelui” DŽ₂ — молочное хозяйство ВZ I, молочное дело LŽ (Nainys J. Pienininkystė ir pieno higiena, 1950 — Молочное дело и гигиена молока), grūdininkystė „cultivarea cerealelor, gospodărie cerealieră” DŽ₂, kiaušininkystė „gospodărie de ouă” LKŽ V (rš). Nu contează că, alături de aceste denumiri sintetice, sunt folosite și forme analitice (gospodărie de lapte, creșterea bovinelor pentru lapte și carne Šv 1976 18 25, creșterea animalelor pentru lapte și carne T 1975 291 6, creșterea bovinelor pentru carne și lapte LTE III, cf. și avicultură pentru carne T 1974 23 3, iar alte forme sintetice nu au deloc echivalente (creșterea porcilor pentru bacon T 1975 291 6, Šv 1976 18 25, Šv 1976 20 9, creșterea oilor pentru blană ŽŪZ, creșterea oilor pentru lână ŽŪZ, creșterea oilor cu lână fină ŽŪZ, chiar și creșterea oilor cu lână fină T 1977 221 4), că termeni asemănători au adesea și alte sensuri, pe lângă „afacerea creșterii sau obținerii”, precum „afacerea industrială ori comercială” (pienininkas „specialist în prelucrarea laptelui; persoană care recepționează laptele la lăptărie sau vânzător” LKŽ I 407, mėsininkas „persoană care lucrează în industria sau comerțul cu carne” DŽ₂, 1. „persoană care se ocupă cu carnea, o comercializează” Ilprk. „prădător”, 2. „persoană căreia îi place carnea” (SD 75 și „magazin de carne, măcelărie”) LKŽ VIII, kailininkystė „industria prelucrării blănurilor” DŽ₂, LKŽ V), astfel încât seria nu este realizată în întregime (nu există cuvinte 201 *creșterea oilor pentru lână, *creșterea oilor pentru puf, *creșterea animalelor pentru blană sau *creșterea animalelor pentru gunoi de grajd, iar plunksnininkas înseamnă doar 1. „persoană care se ocupă cu comerțul cu pene”, 2. „scrib”||„copist” LKŽ X). Este important că acesta este un model caracteristic. Autorul primului dicționar al limbii lituaniene, K. Sirvydas, l-a folosit cu succes: SD¹¹²¹ pol. piekarz, lat. pistor — duonininkas, SD247 pol. piekarz, lat. pistor, pinsor — duonininkas, pol. piekarstwo, lat. furnaria, panificium — duonininkystė „coacerea pâinii (ca activitate comercială)” LKŽ II. Faptul că acest lucru este măcar întrucâtva simptomatic, și nu sporadic, pare să fie indicat și de folosirea lui duonininkas 2. „brutar” LKŽ II de către încă doi autori ai vechilor texte, J. Bretkūnas și S. Vaišnoras, deci și dintr-o altă arie, precum și de exemplele din texte: Și brutarul (brutar, patiser) a păcătuit împotriva stăpânului BB1Moz40, 1. Ei o bucată de pâine, coaptă de brutari. <...> timp MTP 29. Modelul vechi este încă viu: în mod regulat, alături de creșterea vacilor pentru lapte apare creșterea vitelor pentru carne: complexe de creștere a vitelor pentru carne și pentru lapte T 1976 283 2; sensurile anterioare ale lui mėsininkystės — 1. LTIII272 (Bs) „măcelărie”, 2. KI444, prš „abator” — nu împiedică deloc acest lucru. În limba rusă, în locul lui -водство este destul de obișnuit aici хозяйство: зерновое хозяйство — fermă de cereale BZ I, ZŪŽ, EkŽ, молочное хозяйство — fermă de lapte BZ I, ZŪŽ, EkŽ, мясное хозяйство — fermă de carne EkŽ. Trebuie să ne oprim mai mult asupra sensului lui ūkis. Dicționarele bilingve — atât generale (BZ II, LŽ), cât și de specialitate (ZŪŽ, EkŽ, PolŽ) — nu precizează sensurile: хозяйство — ūkis. DZ₂ distinge 5 sensuri ale lui ūkis: 1. „unitate agricolă, suprafață de teren cultivat împreună cu anexele sale”: fermă colectivă (colhoz), 2. „formă socială de producție, totalitatea relațiilor de producție ale unei formațiuni sociale”: economie socialistă (ССРЛЯ XVII include la acest sens și коллективное хозяйство, dar acesta înseamnă „agricultură colectivă”, nu „colhoz”), 3. „producție, economie”: economia populară, agricultura, 4. „instalații, inventar, clădiri și alte bunuri necesare”: gospodăria fabricii, gospodăria spitalului, 5. „treburi gospodărești, activități casnice”: gospodărie casnică. СРЯ distinge sensurile cuvântului хозяйство aproape la fel, doar într-o ordine puțin diferită (хозяйство 5.— ūkis 1.); există și un sens VI. Dar nu este ușor să încadrezi întreaga gamă de sintagme în aceste 5 sensuri. II și V nu ne interesează acum. Pentru IV trebuie menționată doar extinderea, înmulțirea sintagmelor — gospodăria vagoanelor, a garajelor PolŽ, gospodăria portului, a depozitelor, a locuințelor EkŽ, chiar și gospodăria financiară EkŽ, gospodăria uneltelor EkŽ, gospodăria păcurii centralei electrice T 1983 254 2, gospodăria băilor Bt 1983 7 17, gospodăria antenelor KV 1981 27 6 — și trebuie abordată delimitarea denumirilor specifice din sensul III, înrudit cu IV: ССРЛЯ XVII nu este întotdeauna de ajutor nici aici, deși oferă o clasificare detaliată a celor 5 sensuri și a numeroaselor subsensuri, ilustrată din abundență prin sintagme. De pildă, la sensul IV sunt încadrate путевое хозяйство (: gospodăria drumurilor EkŽ) și хозяйство города, iar la III (numerotarea din ССРЛЯ XVII: 1. «<...>» ||«ramură a producției economice») — коммунальное хозяйство și городское хозяйство, precum și водное, топливное хозяйство. Dar cele mai multe dificultăți le provoacă încadrarea denumirilor specifice la sensurile I și III ale lui ūkis (ССРЛЯ XVII хозяйство 3.) și (ССРЛЯ XVII хозяйство 1.). De exemplu, зерновое хозяйство este inclus la ambele — atât la «ramură a producției agricole», cât și la «unitate de producție (de obicei agricolă), cu unelte și mijloace de producție». 202 va», și la «unitate de producție (de obicei agricolă), cu unelte și mijloace de producție». În lituaniană, sensul «ramură» din СССРЯ XVII — „producție, economie” D₂₂ — ar fi fermă de cereale, adică cultura cerealelor, iar sensul «unitate de producție» din СССРЯ XVII — „unitate agricolă” D₂₂ — ar fi fermă cerealieră. Totuși, ŽŪŽ și EkŽ traduc зерновое хозяйство doar prin fermă de cereale. Poate că nici nu există ferme cerealiere speciale, distincte de fermele de cereale? Sau poate doar nu s-a reușit să se facă această distincție? Să privim și alte sintagme: лесное хозяйство — gospodăria forestieră ŽŪŽ, EkŽ, рыбное хозяйство — gospodăria piscicolă ŽŪŽ, EkŽ, пушное хозяйство — fermă de animale pentru blană ŽŪŽ, животноводческое și скотоводческое хозяйство — fermă zootehnică ŽŪŽ, EkŽ, овцеводческое хозяйство — fermă de ovine ŽŪŽ, пчеловодное хозяйство — stupină ŽŪŽ, садоводческое хозяйство — fermă pomicolă ŽŪŽ, doar огородовоощное хозяйство — fermă legumicolă EkŽ, племенное хозяйство — fermă de ameliorare ŽŪŽ. Așadar, primele ar fi ramuri, iar celelalte denumiri de unități. Dar este oare așa? În uz apar și fermă forestieră T 1974 155 4, fermă de animale pentru blană T 1974 155 4, gospodărie sovietică de creștere a caprelor P 1974 3 102, și fermă de animale sălbatice T 1981 77 1, ferme de flori KB 1976 4 44, fermă de plante medicinale T 1974 186 4, gospodărie sovietică de ceai S 1974 101 3, fermă de păstrăvi MG 1975 8 11, și ambele denumiri — ferma piscicolă Aukštadvaris și ferma de pește Aukštadvaris M ir G 1976 9 20, precum și ferme de reproducție a albinelor MG 1975 9 15, complex piscicol MG 1976 8 30 și „ferme” piscicole T 1981 163 2, complex pentru producția de lapte LTE IV 120, complexe de creștere a vitelor pentru carne și pentru lapte T 1976 283 2 și complex pentru producția de lapte T 1978 245 2, complex pentru producția de carne și lapte T 1978 164 1, complexe intergospodărești de creștere a animalelor și păsărilor T 1977 28 2, complex zootehnic T 1974 274 2 și complex de îngrășare a bovinelor T 1974 274 2, complex pentru vaci de lapte T 1974 274 2, complex pentru juninci de prăsilă T 1974 274 2, complex de îngrășare a tineretului bovin LTE III 596, complex de creștere a porcilor T 1974 274 2 și complexul intergospodăresc de creștere a porcilor din Širvintos T 1978 115 4. Lăsând deoparte sintagmele rare, nestabilizate, de exemplu: gospodărie maritimă MG 1975 3 25, cooperativă piscicolă P 1975 7 144, combinat piscicol Šv 1974 17 12, ferme de ciuperci MG 1977 10 19, ferme de raci M ir G 1977 2 45, complex de cultivare a ciupercilor T 1983 31 1 și altele asemenea, ar trebui discutat și despre fermele de reproducție și fermele de ameliorare. D₂₂ înregistrează sintagma fermă de ameliorare la sensul 3. „producție, economie”. Semantic, aceasta este corectă, dar în practică, cu sensul de „ramură a economiei agricole”, se folosește de regulă simplu ameliorarea: Ameliorarea este un complex de măsuri pentru îmbunătățirea rasei (a efectivului) Galv 145. Cu sensul de „unitate economică” se folosesc două denumiri: ferme de ameliorare și ferme de reproducție Šv 1975 21 6, ferme de ameliorare, ferme de reproducție Šv 1977 2 5. Chiar și folosirea lor alăturată ne face să credem că aceste unități sunt asemănătoare, dar nu se știe în ce fel diferă — cantitativ sau calitativ. Iată ce spun specialiștii: Rolul fermelor de ameliorare a bovinelor și al fermelor de reproducție este de a crește și perfecționa bovinele din rasa respectivă și de a răspândi animale cu valoare de reproducție ridicată Galv 148. Diferența dintre ele este cantitativă: Fermele de ameliorare a bovinelor și 203 fermele care au stații de reproducție Galv 149. Prin urmare, S. Keinys raționează corect: „Ferma de reproducție arată că în acea fermă sunt crescute animale sau păsări pentru reproducție și poate că li se îmbunătățesc rasele. Așadar, în acest sens, fermele de reproducție nu pot fi înlocuite de fermă de rasă, după cum nici denumirile folosite fermă apicolă, fermă pomicolă nu ar putea fi înlocuite cu fermă de albine sau de livezi. De altfel, în locul sintagmei fermă ori gospodărie de reproducție ar putea fi folosit, desigur, foarte bine și cuvântul pepiniere, consemnat în dicționare.” 7 În mod asemănător, situația cu хозяйство este și cu rus. дело (: делать) — sensul 6: întreprindere, firmă; activitate economică, afacere, business [LZ biznis — (коммерческое) дело], comerț, chestiune comercială BŽ I [calcuri jurnalistice precum activitatea d a l y k i n i s (=de afaceri) din Beirut și lumea d a l y k i n i s (=a afacerilor, a oamenilor de afaceri) VN 1983 275 7], într-un sens mai restrâns — specialitate, domeniu PolŽ; sensul 4: specialitate, meserie, profesie LmŽ I; echivalente lituaniene pentru denumiri de ramuri: pienininkystė — молочное дело LŽ, veislininkystė — племенное дело, животноводство LŽ, инструментальное дело — įrankininkystė, красильное дело — dažininkystė, литейное дело — liejininkystė, мельничное (мукомольное) дело — malūnininkystė, торфяное дело — durpininkystė PolŽ; în mod asemănător: кузнечное дело — kalvystė, слесарное дело — šaltkalvystė, плотничное дело — dailidžių darbai, dailidystė PolŽ; пожарное дело — ugniagesyba, строительное дело — statyba PolŽ; монетное дело — monetų kal yba EkŽ; горное дело — kalnakasyba, военное дело — karo reikalai, karyba BŽ I; ткацкое дело — audimas, токарное дело — tekinimas PolŽ. Așadar, credem că putem formula destul de îndrăzneț aici prima concluzie parțială: dintre modelele corespunzătoare din cele două limbi — lituan. -(inin k)ystė/-yba/-imas||ūkis: rus. хозяйство/дело||-водство — în limba lituaniană sunt mult mai caracteristice elementele sintetice ale modelului — (inin k)ystė/-yba/-imas, iar limbii ruse îi sunt destul de caracteristice și cele analitice — хозяйство/дело. Acum să revenim la rus. fabrică. Zavod (: a pune în mișcare) are varianta derivativă instituție — sensul 2: „întreprindere comercială, han etc.” (și local de distracții), sensul 4: „parte separată, ramură a unei gospodării mari” CCPЛЯ IV, sensul 2: întreprindere (: rus. предприятие, letonă uzņēmums. — J. K.), verslovė BŽ I, cf. verslamonė — sensul întreprindere, unitate industrială LŽ. Acum instituție înseamnă deja 1. „instituție, în special de învățământ și educație” CCPЛЯ IV, 1. įstaiga (instituție de învățământ — mokymo įstaiga, mokykla) BŽ I. Aici trebuie amintit și 7. Keinys S. Ferma de rasă sau fermă de reproducție? — Kalbos kultūra, 1979, fasc. 37, p. 44—45. În pregătirea enciclopediei agricole și a dicționarului de termeni, aceste denumiri, precum și cele ale stațiilor de reproducție de stat, sunt din nou analizate Galv 147 (vezi: Kuosa J., Gaivenis K. Gospodărie de reproducție sau, poate, pepinieră. — Žemės ūkis, 1983, Nr. 12, p. 27). Atunci va exista prilejul de a găsi un loc în acest grup și de a preciza sensul și forma unor denumiri asemănătoare: Rudaminos veislinis reprodukcinis paukštynas ŽŪ 1976 11 13, Zaporozės veislinės paukštininkystės tarybinis ūkis-reproduktorius T 1977 261 3, tarpūklinis reprodukcinis blokas T 1976 283 2, o fermă de selecție și câteva ferme mai mari de reproducție și înmulțire a rațelor M ir G 1981 6 18, Întreprinderea interraională de reproducție din Vilnius TAS. 204 обзаведение 2. familiar. „ceea ce îți procuri; lucruri necesare pentru viață, gospodărie, ocupație etc.” СССРЯ VIII, sensul 2, familiar: „dotări, lucruri, mobilier, obiecte, echipamente” BŽ II. Așadar, sensul originar, mai general al rus. завод este mult mai larg decât „întreprindere de producție” fabrică, fiind mai apropiat de sensul 1 al rus. предприятие: întreprindere; activitate economică BŽ II. Întreprindere, în raport cu fabrica și uzina, este un hiperonim, nu un sinonim; fabrica și uzina sunt hiponime față de întreprindere. Situația este puțin diferită în limba rusă: завод și фабрика sunt hiponime ale lui предприятие, dar totodată завод, în sensul său originar, este sinonim cu предприятие. Prin urmare, fabrica este завод, dar завод nu înseamnă doar fabrică, ci și întreprindere, iar în multe cazuri nu înseamnă nici fabrică, nici întreprindere, ci cu totul altceva. Конский завод a fost tradus prin „herghelie” încă din 1926, în „Veterinarijos zootechnija”, iar imediat după aceea — în 1929 — herghelie a fost inclus în dicționarul german-lituanian al lui A. Šolcas și J. Talmantas ca echivalent al germ. Gestüt (date din LKŽ K). Herghelie este definit în DZ₂ drept „gospodărie pentru creșterea cailor”, iar în DZ₁ drept „loc unde sunt ținuți caii, gospodărie de cai”; apare în dicționare bilingve generale și terminologice: herghelie — конный завод; коннозаводство, коннозаводское хозяйство LZ, конный завод — herghelie BŽ I, конный завод ir коневодческое хозяйство — herghelie ŽUŽ, коннозаводское хозяйство — herghelie EkZ, завод рысистых лошадей — herghelie de cai de trap EkZ. Istoria lui paukštynas și a adaptării sale după sensul rus. птицефабрика este lungă și ciudată. LKŽ IX arată că termenul este considerabil mai vechi decât птицефабрика. Cu sensul de „grădină zoologică de păsări”, paukštynas a fost folosit încă din 1906, în „Scurta descriere a pământului” de S. Mečius, traducere din rusă de J. T. (=J. Tūbelis) și R. J. (=Rygiškių Jonas): Sperau să vândă puii de vultur unei grădini de păsări sau unei grădini zoologice (V., p. 42); termenul a fost creat, cel mai probabil, de J. Jablonskis⁸. Aproximativ la fel de vechi este și žvėrynas: pe lângă termenul popular žvėrinčius și hibridul žvėrinyčia din dicționarul leton-lituanian-polonez al lui A. Juška, de aproximativ 1875 (zveriu-darz, zwierzęniec), žvėrynas este folosit probabil din jurul anului 1912: LL zwier-zyńiec — žvėrynas, precum și în cartea Zoologija skiriama sodiečiams, publicată la Seinai și scrisă de J. Gerutis după Brehm: a ajuns viu la grădina zoologică din Londra (vol. 1, p. 68). Sensul 1: „loc de ținere a păsărilor domestice; fermă avicolă” LKŽ IX paukštynas era folosit deja în poveștile lui H. K. Andersen traduse de J. Balčikonis. Exemplele din LKŽ IX sunt preluate cel mai probabil din ediția din 1923; redau aici fraze din ediția din 1966: În curtea păsărilor trăia o ceată destul de numeroasă de găini; printre ele se afla un cocoș mare, care era foarte mândru de statura lui 67. Cucurigu! cucurigu! veniți după mine, copilașilor, am să vă arăt lumea cea largă, am să vă duc în curtea păsărilor 222. LKŽ IX oferă încă o frază cu acest sens: Curțile păsărilor și stufărișurile (=medelunus LKŽ K) sunt împrejmuite cu gard de sârmă. Aceasta provine din săptămânalul „Žemaičių prietelius” (Telšiai, 1939, nr. 15, p. 6). LKŽ K mai consemnează: curtea păsărilor era alcătuită din găini de rasă bună (Jaunasis ūkininkas, 1937, nr. 21). Fermierul 8 Jablonskio raštai.— K., 1933, t. 2, p. 144. 205 <…> avea o mare fermă avicolă (Ūkininko patarėjas, 1938, Nr. 10). Aici nu mai este vorba de basme, nici de cuvântul traducătorului, nici de un ocazionalism, ci de o denumire autentică, oficială. Candidatul în științe agricole B. Valenta informează în articolul „Creșterea rațelor în Lituania”: În 1922, pe lângă Camera Agricolă, a fost înființată Societatea Lituaniană pentru creșterea păsărilor domestice și a animalelor mici M ir G 1981 6 17. În 1927, Camera Agricolă a început să înregistreze fermele avicole de reproducție <…>. În 1930–1931 erau înregistrate numai fermele avicole în care se creșteau cel mult două rase și cel puțin 10 păsări din fiecare rasă ibidem. În 1927 <…> acorda ajutoare proprietarilor fermelor avicole înregistrate <…>. În 1932 aceste ajutoare au fost desființate, iar fermele avicole nu au mai fost înregistrate ibidem. Dar cuvântul, după cum am văzut, a fost folosit și după aceea, chiar și în 1939, deoarece activitatea nu s-a întrerupt: Din 1934 s-a început organizarea fermelor pentru creșterea păsărilor de rasă; <…> MLTE II 796. În 1934 a fost înființată stația de incubare a puilor din Panevėžys LTE VIII 514. Așadar, acele ferme avicole nu aveau amploarea celor de astăzi, dar cuvântul paukštynas avea deja statutul de denumire. Și în anii postbelici, până la apariția fermelor avicole actuale, cuvântul paukštynas era frecvent în periodice și în alte publicații, însă sensul său — „exploatație avicolă”, „fermă avicolă” sau „adăpost pentru păsări” — este greu de stabilit. LKŽ IX distinge, pe baza exemplelor din LKŽ K, sensul „adăpost pentru păsări”: Au fost construite (= Pasta- tys LKŽ K) două grajduri pentru bovine ale gospodăriei colective, <…>, două adăposturi pentru păsări etc. (Valstiečių laikraštis, 1946, Nr. 28). LKŽ K conține mai multe exemple: Condițiile sunt favorabile pentru înființarea fermelor avicole în gospodăriile colective (Panevėžio tiesa, 1949, Nr. 54). În prezent avem încă puține adăposturi avicole mecanizate. Aceasta este o critică serioasă la adresa proiectanților, a angajaților Institutului de Mecanizare și Electrificare, care se preocupă prea puțin de mecanizarea fermelor avicole (Tiesa, 1963, Nr. 258). În fermele avicole se înmulțesc destul de multe specii de acarieni: <…> (Danilevičius E., Šarkūnas V., Vinkevičius M. Veterinarinė parazitologija.— V., 1966, p. 180). Ca echivalent pentru птицедвор, paukštynas este înregistrat în PolŽ (1959), BŽ I, II (1967). În Uniunea Sovietică, întreprinderile moderne de avicultură industrială — rus. птицефабрика БСЭ₃ XXI — au apărut în 1930–1932. În Lituania, prima întreprindere de acest fel a fost cea din Vievis, care a început să furnizeze produse în 1967 (LTE VIII). Cu toate acestea, tradiția denumirii nu a fost respectată îndeajuns. În MLTE II (1968), cuvântul paukštynas a fost folosit cu succes: De avicultura industrială este condusă de Trustul Avicol al Ministerului Agriculturii (înființat în 1966), căruia îi aparțin 25 (din 33) de sovhozuri avicole specializate și două ferme avicole mari (1967). Totuși, acționa nu numai tradiția (sau cel puțin modelul) limbii materne, ci și influența rus. птицефабрика — peste tot apărea fabrica de păsări. Lingviștii au reacționat prompt — în 1970, A. Vidugiris scria: „Denumirea fabrica de păsări a apărut prin traducerea lipsită de creativitate a cuvântului rusesc завод, al cărui sens este mult mai larg decât cel al lui fabrikas,— poate desemna o întreprindere în care nu doar se fabrică mecanic ceva, ci și se cresc și se înmulțesc viețuitoare. În loc de fabrica de păsări ar trebui să se spună și să se scrie paukš- 206 tynas, cf.: daigynas, uistynas, žirgynas” ⁹. În ZŪŽ (1971), termenul птице-фабрика încă nu apare, ci doar птичник — 1. adăpost pentru păsări, fermă avicolă. În DZ₁ (1954), paukštynas înseamnă doar „locul în care sunt ținute păsările”: ferma avicolă a colhozului; în DZ₂ (1972), 1. „loc pentru creșterea păsărilor domestice; ferma acestora”: ferma avicolă a colhozului, 2. „întreprindere care crește și reproduce păsări domestice pentru carne și ouă și produce produse avicole”: La ferma avicolă de stat se obțin câteva milioane de ouă pe an. LŽ: paukštynas — птицедвор; птицефабрика. Este regretabil că LKŽ IX (1973), la fel ca ZŪŽ, nu a reușit să consemneze acest sens al lui paukštynas. În uz, mai ales în presă, fermă avicolă, după câte se știe, a fost adoptat cu greu de lingviști și redactori — învingând inerția jurnaliștilor și a unor traducători, precum și lipsa de competență lingvistică. Și acum fabrică de păsări e ca drăcușorul acela — alungat pe ușă, se strecoară pe fereastră. Inducția semantică a eșuat, iar interferența continuă fără încetare. Iată că denumirea oficială este denaturată și se scrie Fabrică de păsări din Vilnius 95. Se pare că este tradus din rusă (deși Herghelia de stat din Vilnius este redată corect în lituaniană 265). Nu-i rar să găsești în presă câte o Fabrică de păsări din Kaišiadorys Šv 1977 22 2. În emisiunea permanentă de televiziune „Unde lucrează părinții noștri” li se anunță copiilor „Excursie la Fabrica de păsări din Vilnius“ KV 1983 41 9. De termenul fermă avicolă se obișnuiesc greu nespecialiștii, ci oameni altminteri cultivați și, se pare, cu simț lingvistic, de pildă literații: fabrică de păsări L ir M 1974 41 2, P 1981 1 101, KV 1983 43 3. Nu e deloc mai bună nici expresia fabrică de avicultură T 1974 23 3. O astfel de fabricizare excesivă vine și din tendința generală, nepotrivită și periculoasă, de a evita cuvintele simple și clare, din dorința de a vorbi prețios. Chiar dacă ferma avicolă nu este numită fabrică de păsări sau de avicultură, alături de denumirea fermă avicolă se folosește caracterizarea complex T 1980 47 1, apare complex de ferme avicole T 1977 229 4, complex avicol L ir M 1974 39 12. În știrea „Ferma avicolă a intrat în rând” se scrie: la ferma piscicolă Daugai din raionul Alytus, constructorii au dat (=au predat) în exploatare cel mai mare complex de creștere a rațelor pentru lapte din republică T 1978 7 1. Și herghelia este caracterizată drept complex: Herghelia de stat din Vilnius, la Riešė — cam o jumătate de oră cu mașina de oraș — este un mare complex de creștere a cailor, cu manej acoperit, hipodrom și diverse instalații pentru creșterea cailor de rasă și de sport T 1980 180 4. Moda de a transforma totul în complex este și mai răspândită, dar despre asta e altă discuție. Uneori ar fi suficient să caracterizăm multe lucruri prin cuvântul fabrică: <…> complexele zootehnice — adevărate fabrici de carne și lapte la țară Šv 1975 7 21. La construirea complexelor zootehnice, adevărate fabrici de lapte și carne, este de asemenea imposibil să te descurci fără sprijinul instituțiilor științifice L ir M 1974 41 2. Odată i-am invitat pe membrii consiliului de administrație, specialiști și cei mai buni agricultori să viziteze complexul. Aici au văzut o uriașă fabrică de carne ZŪ 1976 9 5. La gospodăria sovietică-tehnicum din Butuvydiškės se cultivă peste 300 ha de… ⁹ V i d u g i r i s A. Paukščius auginame ar gaminame? — Kalbos kultūra, 1970, sąs. 18, p. 42. 207 cuvintelor în teren deschis și în teren protejat. Ne putem bucura doar că avem o asemenea frumoasă fabrică de legume în apropierea capitalei T 1982 190 2. Pădurile au fost numite „fabrici de aer curat” de cunoscutul om de știință sovietic N. Ielaguin T 1983 251 2. Și oamenii numesc uneori vaca fabrică. Dar nu descriem oare prea des, insistent și banal în scrieri organismul drept fabrică și, dimpotrivă, fabrica drept organism? Nu s-a mers oare prea departe, numind același lucru și maternitate, și fabrică: Instituția noastră este o unitate de cercetare științifică, cu profil aplicativ și orientată spre selecție și tehnologie. Aici iau naștere noi soiuri de plante agricole M ir G 1983 10 2 și: O adevărată fabrică de soiuri noi — se miră oaspeții care ne-au vizitat centrul de selecție, acolo, p. 4. Și măsura este un indicator important al competenței și comportamentului lingvistic. Fabrica de păsări este greu de abandonat și pentru că, alături de asemenea fabrici, se folosesc în limba lituaniană în mod necorespunzător și a produce, producție — de carne, lapte, ouă, cereale. Aceasta este o temă amplă și distinctă, pe care o vom aborda aici doar pe scurt. Acest producție este un calc nereușit după rus. производство. Motivația lui Производство nu este „producție”, nici „fabricatio” — este echivalentul exact (sau chiar un calc) al lat. productio „scoatere, eliberare”. Производство înseamnă nu numai 1. fabricare, prelucrare, producție (de oțel, automobile) BZ II, ci și creare: производство национального дохода — crearea venitului național EkŽ. De aceea trebuie corectat: țările ESPT produc acum (= creează) un sfert din venitul național mondial <...> LO 1975 12 377. Производство se traduce în lituaniană și în alte feluri, de exemplu, горное производство — minerit BZ II, nicidecum ca, de pildă, строительное производство — construcții EkŽ, apoi — 2. executare (a lucrărilor), efectuare (a experimentelor) BZ II [производство наблюдений — efectuarea observațiilor MetŽ, производство съёмки — geod. realizarea (=efectuarea) măsurătorilor fotografice PolŽ, о производство услуг — prestarea serviciilor EkŽ], 3. procedură, proces (judiciar), cauză, 4. (avansare la un grad superior) BZ II. Cf. și воспроизводство — reproducere, restaurare; репродукция BZ I, производитель — 1. producător, fabricant; executant (al lucrărilor), 2. (în zootehnie) mascul reproducător, производительный — 1. productiv; productiv, fertil; продуктивность, fertilitate, 2. de producție, производительность — 1. productivitate (a muncii), capacitate (a fabricii), 2. productivitate, производная — mat. derivată, производное — 1. lingv. derivat, formație derivată, 2. chim. derivat, дериватас BZ II, словопроизводство — 1. lingv. derivare BZ II, делопроизводство — activitate de secretariat, <...> BZ I, произведение — 1. facere, executare, 2. fabricare, 3. provocare, producere (a unei impresii), 4. naștere, 5. avansare (la gradul de ofițer), 6. derivare, 7. produs, obiect fabricat (печатное произведение — tipăritură), produs, articol; operă (de artă); formație derivată, 8. mat. produs, воспроизведение — 1. reproducere, 2. restaurare; репродукция, reproducere, 3. biol. reproducere, înmulțire BZ I. Iată de ce, în rusă, cuvântul производство este adesea precizat în plus prin atributul материальное. În lituaniană, o asemenea precizare — producție, producție materială LTE III — este inutilă. 208 De multă vreme, în câteva rânduri și cu diverse ocazii, dar nu prea îndrăzneț, s-a propus să nu se folosească aici producție, a produce. Iată corectura lui A. Vilutytė: S-ar putea produce mai mult lapte (=a mulge mai mult<...>10. Problema este abordată în mod consecvent și adecvat; într-un articol destinat specialiștilor, K. Gaivenis a propus direct și justificat, deși cu argumentare minimală, producția de lapte și carne11. Logica este simplă și de neclintit: omul dă animalului, animalul dă omului (Noi îi dăm vacuței fân verde, vacuța ne dă lapte alb), deci omul primește. O astfel de logică începe să fie pusă în practică chiar și în limba scrisă: Productivitatea lactată este însușirea animalului de a da lapte. Se exprimă prin cantitatea de lapte obținută de la animal într-o anumită perioadă LTE VIII. Cercetătorii zootehniști <...> creează linii de porci hibrizi cu creștere rapidă, care dau carne de calitate mai bună L ir M 1974 41 4. Bovinele dau carne de calitate superioară: vițel și vită Galv 3. Se obține multă carne și de la vacile reformate Galv 54. Oile cu cap negru dau lână bună și carne de oaie gustoasă VGP 16. <...> oile dau câte 7,3 kg de lână JG 1976 10 28. Vițeii și junincile dau cea mai bună piele Galv 55. O asemenea folosire provine din limba populară: LKŽ III a obține 2. „a câștiga, a avea folos”: Anul trecut am obținut miere Drsk. Anul acesta am obținut destul de multă miere Jnšk, 1. „a dobândi, a câștiga”: <...> ||Ați găsit ceva ciuperci? Nj. Doar ne-am udat, dar n-am prins pește Pn (aici se obține fără a da ceva în schimb — din natură). O asemenea producție se folosește de ceva vreme în câteva sensuri. De pildă, DŽ₂, la producție, „obținerea organizată a unui lucru”, pe lângă producția de cărbune, apare și producția de lapte. În presă întâlnim mari complexe de producție a cărnii de porc, a cărnii de vită și a laptelui M ir T 1977 7 35, producția de cereale JG 1974 11 24; se scrie: Se obțineau mai multe produse din carne, lapte, ouă, bumbac și altele T 1980 279 1. În producția de carne și lapte la 100 ha de teren agricol am întrecut Letonia M ir G 1980 6 5. La o sută de hectare de teren agricol se vor obține câte 172 de chintale de carne și câte 748 de chintale de lapte T 1974 297 2. Așadar, producția nu înseamnă doar extracție, resursă extrasă — добыча LŽ, ci și производство. Producția se răspândește și în alte domenii, de exemplu: În secolul al XX-lea, informația a devenit o materie primă strategică, iar producerea, prelucrarea și utilizarea ei — o direcție importantă a politicii interne și externe L ir M 1983 45 4. Este adevărat, sensul lui obținere care ne interesează se impune greu. Cauza este interferența. Desigur, și neglijența. O dovedesc oscilațiile nejustificate în uz: a obține: carne <...>, lapte <...>, ouă <...> LTE IV 119 și producția de carne de vită, ibid., p. 120. Ferma avicolă este o întreprindere care produce pe baze industriale produse avicole (ouă, carne de pasăre) LTE VIII 513 și, într-un an (1976), se obțin aproximativ 17 miliarde de ouă și se produc aproximativ 0,5 milioane de tone de carne de pasăre ibid., p. 514. Bovinele dau mult și bun gunoi de grajd, de aceea odinioară erau crescute pentru producerea gunoiului de grajd 10 Vilutytė A. Dėl „Valstiečių laikraščio“ kalbos.— Kalbos kultūra, 1968, sąs. 15, p. 41. 11 Gaivenis K. Tuščiai skambantys žodžiai.— Žemės ūkis, 1974, Nr. 3, p. 39. 14 Užsak. Nr. 1007 209 Galv 4. Până la victorie mai este mult până la producție — sunt pline de tot felul de producții (și fabrici) traduse, nelituaniene. Ferma modernă, cu spălătorii strălucitoare, albe ca zăpada, dușuri și camere de odihnă, nu seamănă deloc cu vechiul grajd afumat și plin de pânze de păianjen. În zilele noastre, ea arată mai degrabă ca o mică fabrică de produse lactate (=ca o mică fabrică de produse lactate) TM 1974 11 11. În cel de-al zecelea cincinal vor fi create mari complexe de producție a puilor de carne T 1976 283 2. O fermă avicolă cu 700 de mii de găini „produce” zilnic 250 kg de amoniac și 150 kg de praf T 1979 81 4. Acestea sunt citate din presă. Dar nici măcar manualul tehnicului nu scapă de producția de bălegar Galv 4, 5. Jurnalistul S. Kašauskas ironizează: Dacă producția va atinge un asemenea grad de specializare, încât o fabrică va produce numai aripioare, a doua — pulpe, iar într-o fabrică centrală, principală, un departament special de asamblare se va ocupa de reunirea tuturor acestor părți într-un singur pui, atunci se poate prevedea că vom avea parte de surprize nemaipomenite L ir M 1974 39 12. În glumă, se întâmplă și să crești carne: Rația animalului, stabilită științific, este un lucru excelent atât pentru animal, cât și pentru om. Unul se îngrașă în mod optim, iar celălalt economisește timp. Eu doar spun: acum țăranul crește de fapt numai carne pentru masa noastră. Sentimentele lui sunt prea puțin educate și rafinate de un animal „de carne sau de lapte” L ir M 1978 2 10. Dar cuvântul a crește este folosit uneori într-un mod similar și în serios: În libertate și pâinea e mai sățioasă, și apa mai curată, iar carne vom crește din belșug Šv 1974 12 8. Deșerturile acestor ținuturi sunt numite astfel numai din punct de vedere geografic <...>. În ele se cultivă aproximativ 99 la sută din materia primă de bumbac, precum și întreaga producție de karakul T 1975 244 4. Se vor putea construi instalații foarte puternice pentru desalinizarea apei de mare; cu apa desalinizată (=gėl intu, išgėl intu) vor putea fi irigate deșerturile actuale și cultivate alimente pentru milioane de oameni M ir G 1978 5 6. Un asemenea uz are un oarecare temei și în limba populară: Acum porcul va crește la slănină, iar el vrea să-l taie Jrb. Din traiul bun îi crește și burta Gs. Se vede că are pâine bună, de-și crește ceafa Gs (LKŽ I). Oaia aceea nu-i bună de nimic, doar carne crește Skr (LKŽ VIII). Anul acesta a crescut pâinea pentru toți Ktk (LKŽ II). Dar nu ar trebui să ne entuziasmăm prea tare de creșterea cărnii în scris și, mai ales, nu este de dorit să banalizăm expresia tot mai frecventă „a crește pâine”. Nu ar trebui să ne împăcăm nici cu producția producției: <...> în satul periurban Pagiriai vor apărea complexe interconectate de p r o d u c ț i e a l e g u m e l o r și a p r o d u s e l o r z o o t e h n i c e [=de legume și zootehnice] T 1974 293 4. Iar proprietarii serelor <...> au livrat deja consumatorilor câteva sute de tone de castraveți și roșii proaspete. În anii următori se va p r o d u c e (=obține) o cantitate de produse care va depăși de fiecare dată cel mai mare furnizor de legume din republică în prezent — gospodăria sovietică Tauralaukis din raionul Klaipėda T 1974 293 4. Este nefericită și o utilizare de acest fel: Un soi bun de plante, în condiții i n d u s t r i a l e (=agricole), poate da o recoltă cu o zecime mai mare T 1983 57 1. Aceasta este o fermă maritimă p r o d u c t i v ă (=comercială) experimentală din Posjet. A fost prima din țară care s-a apucat să crească moluște — scoici Saint-Jacques T 1983 187 2. 210 Fermă de producție, pentru a o deosebi de ferma de reproducție, poate ar fi potrivit să fie numită comercială sau agricolă ¹². La folosirea inumană a cuvintelor producție și fabrică contribuie, se pare, și înțelegerea greșită potrivit căreia industria, chiar și agroindustria înseamnă neapărat producție. Dar nu tot ce ține de industrie este producție. Industria nu înseamnă doar producție mecanică, ci și extracție, prelucrare sau procesare, sinteză și chiar deservire, servicii, de exemplu industria turismului T 1983 274 4. Este plăcut să găsești în presă extracția mineralelor VN 1983 275 7. Dar în presă concurează într-un mod cu totul nepotrivit expresii precum extracția petrolului T 1973 207 3, 267 3, 269 3, 288 3, 302 4, M ir G 1973 9 5, 11 22, extracția gazelor M ir G 1973 9 5, T 1973 290 3, cu producția de petrol VN 1973 246 3, Šv 1976 9 27. Numai neglijența și iresponsabilitatea lingvistică explică folosirea alăturată a expresiilor extracția gazelor, dar producția de petrol T 1973 206 2. Nu e nevoie să spui, într-un mod viu și expresiv, țările lumii care pompează petrol VN 1974 90 3, însă țările arabe producătoare de petrol T 1973 264 3, 273 3 sunt de nejustificat. Nimeni nu se gândește să spună țări petroliere, deși sunt perfect obișnuite expresiile țară industrială, țară viticolă și altele asemenea. Industria producției de petrol și gaze T 1973 248 3 trebuie corectată în industria extracției petrolului și gazelor. EkŽ, PolŽ, LŽ, BŽ I, II, LTE I 276 industria extractivă (добывающая промышленность) LTE I 276 ar trebui să devină industria extracției LTE IV, IX, cf. industria extracției minereurilor EkŽ, industria extracției petrolului EkŽ. Industria extractivă BŽ I, la fel ca industria prelucrătoare EkŽ, LTE I, IX, are mai puține șanse să devină normă decât industria prelucrării PolŽ, cf. industria prelucrării metalelor PolŽ, industria prelucrării lemnului PolŽ, EkŽ. Poate că pozițiile extracției în uz sunt slăbite și de faptul că, din cauza inducției semantice din alte limbi, în lituaniană nu se formează o familie lexicală mai amplă de la rădăcina gav- — *gavūbininkas, *gavūkla, *gavūklininkas, iar cuvântul lui A. Vireliūnas, gavūnys (la fel ca traducerea calchiată din germ. Ergebnis, išdava), are sensul de „rezultat” (deși este livresc și rar). Înlocuind calchiata producție de lapte și carne cu termenul lituanian extracție, problemele și complicațiile nu se sfârșesc aici: industria cărnii se laudă cu producția industrială de carne LTE VII 422, T 1976 26 2, iar combinatele de lapte — cu producători de lapte Šv 1980 21 11. Astfel, unii produc deja, iar alții produc din nou: După producția de carne și lapte [=(produsele industriei)] pe cap de locuitor, Lituania se află printre primele TSRS LTE VII 180. Pe lângă industria cărnii și a laptelui (=producției), s-au extins într-o măsură ceva mai mare industriile de cofetărie, panificație, brutărie, morărit, băuturi spirtoase, bere și tutun LTE VII 180. Creșterea producției industriei lactatelor se vede în tabelul 4. După cantitatea de lapte p r o d u s pe cap de locuitor (=produse lactate pe cap de locuitor) (768 kg în 1979), RSS Lituaniană ocupă locul al doilea în URSS (după RSS Estonă) și al patrulea în Europa (după Danemarca și Finlanda), devansând cu mult SUA LTE VII 599. În perioada interbelică, întreprinderile industriei cărnii erau numite fabrici de carne- 12 Plg. Kuosa J., Gaivenis K. Min. str.— Žemės ūkis, 1983, Nr. 12, p. 27. 211 kais LTE VII 422, la sfârșitul anului 1940 au fost redenumite combinate de carne în același loc 423. În ele există linii mecanizate de producție a cărnii tocate (=de măcinare a cărnii)=, care produc carne tocată ( M ir G 1973 7 1. Întreprinderile industriei cărnii sau întreprinderile de prelucrare a cărnii LTE VII 422 au purtat și denumirile simple de abatoare, ateliere de mezeluri, fabrici de cârnați LTE VII 422, dar, privite de la înălțimile industriei noastre, par primitive LTE VII 422, de aceea nici denumirile lor nu au prins. Firește, întreprinderile din industria cărnii și a laptelui nu doar prelucrează (fiecare dintre aceste întreprinderi din industria cărnii putea prelucra în medie 400—500 de porci pentru bacon pe zi LTE VII 422), procesează (aproximativ 95% din toate animalele și păsările sunt prelucrate industrial LTE VII 422), ci și produc: Industria cărnii — <…>. Cuprinde sacrificarea animalelor și păsărilor, producerea cărnii, mezelurilor, conservelor de carne, semipreparatelor și a altor produse culinare. În plus, întreprinderile industriei cărnii produc și furaje uscate, preparate medicinale (insulină, heparină, lipocaină), clei, gelatină, articole din pene și puf LTE VII 422. O lăptărie este o întreprindere în care laptele este prelucrat (separat, pasteurizat, răcit) și procesat (se produc unt, brânză, chefir, brânză de vaci, smântână, conserve de lapte) LTE VIII. Lăsând pentru altă temă detaliile mai puțin relevante acum — producerea chefirului, a untului și altele asemenea, precum și fabricarea articolelor din pene și puf, fără a discuta cât de potrivit ar fi aici cuvântul a face, fără a nega, în genere, componenta de producție din industria cărnii și a laptelui, totuși înclinăm să credem că procesarea înseamnă mai degrabă a face decât a produce. Acest lucru l-ar indica deja datele uzului însuși — alături de fabrica de lapte praf degresat Šv 1974 11 6, S ir A 1975 2 2 există și facerea laptelui: Laptele se face și din lapte praf, lapte condensat (lapte reconstituit) LTE VIII 598. Laptele reconstituit din lapte praf se face industrial astfel: <…> LTE X 55. Și industria poate să facă, nu doar să producă! Pe lângă producția de lapte și carne agroindustrială și industrială, dintre care pe prima ar fi potrivit să o numim în lituaniană obținere, iar pe a doua industrie sau producție (industrială), trebuie să discutăm încă două tipuri de producție a laptelui și a cărnii — cea de înlocuitori sau sintetică și cea organică, naturală. Primul lucru este numit de obicei fabricare: În unele țări (de exemplu, în Japonia și SUA) se fabrică din plante un înlocuitor al laptelui. Compoziția lui este asemănătoare cu cea a laptelui natural LTE VIII 598. Nu doar lemnul de cedru este foarte valoros <…>, ci și semințele — nucile de cedru, care conțin 56—79% grăsimi, proteine, carbohidrați, săruri și vitamine. Din aceste nuci se fabrică lapte de cedru, smântână și unt M ir G 1973 11 22. În țara noastră primul produs alimentar sintetic sunt icrele artificiale. Institutul de Compuși Organici ai Elementelor al Academiei de Științe a URSS a început să le creeze în 1963 și a încheiat deja procesul. A fost construită o instalație semindustrială pentru fabricarea icrelor M ir T 1975 8 29. După cincisprezece ani, SUA s-au interesat din nou de soia, dar de data aceasta mai rațional — au început să fabrice din ea carne, mai exact, înlocuitori de carne. Nu numai în publicații publicitare, ci și în reviste științifice de prestigiu se publică adesea articole despre „carnea de soia”, „puișorii de soia 212 ” și așa mai departe. Chimiștii și tehnologii încearcă să elimine gustul și mirosul specific al proteinelor din soia, să le confere o structură fibroasă și gustul și aroma cărnii naturale. Cu zece ani în urmă, șase firme americane fabricau deja înlocuitori de carne din soia. Acum numărul lor este de două ori mai mare. În 1970, producția de carne de soia a ajuns la 20 de mii de tone M ir G 1977 5 10. Imitațiile de carne se fabrică în diverse feluri în același loc. Dar nu este imposibilă producerea unui astfel de aliment, cf.: Din soia se fabrică trei feluri de produse proteice: concentrate, izolate și produse texturate, care imită carnea. Concentratele se obțin prin îndepărtarea substanțelor neproteice din făina degresată în același loc. În mod natural, organismul produce lapte: Un grup de oameni de știință americani, conduși de profesorul Piri, a studiat timp de douăzeci de ani procesul natural de producere a laptelui la diferite animale. Ei au reușit să creeze o „mașină de lapte”. Aparatul prelucrează plante verzi și extrage proteine. Apoi se adaugă aproximativ 50 de substanțe diferite: zahăr, aminoacizi, grăsimi vegetale, hormoni și altele. Ca valoare nutritivă și gust, laptele sintetic aproape că nu se deosebește de cel natural Šv 1974 21 31. Oamenii de știință privesc știința în moduri diferite. Pentru unii, spune Stiller, ea este o zeiță, sacră și inviolabilă; pentru alții, o văcuță bună care produce unt… M ir G 1973 10 4. Desigur, nu ar trebui să credem că „producție” este singura posibilitate de a denumi aceste lucruri. Există și alte alternative, de exemplu, mėsodara, pienodara (cf. kraujodara). Industria microbiologică este un domeniu aparte — o ramură industrială ale cărei procese de producție se bazează pe sinteza microbiologică a unor produse valoroase pentru economie din materii prime nealimentare (hidrocarburi din petrol și gaze, hidrolizate de lemn), precum și din deșeurile prelucrării industriale a sfeclei de zahăr, porumbului, plantelor oleaginoase și cerealelor LTE VII. Există industrii producătoare de drojdie furajeră, antibiotice, enzime și lizină, precum și întreprinderi de drojdie furajeră prin hidroliză, în același loc. Sinteza microbiologică naturală, spontană, are loc în celulele organismelor: din compuși simpli se formează compuși complecși, în același loc. Biosinteza este formarea substanțelor organice în organisme vii sau într-un mediu artificial din compuși simpli, asupra cărora acționează enzimele LTE II. Dar oare sinteza microbiologică industrială produce și, dacă da, produce ea numai? În primul rând, trebuie spus că și biosinteza naturală — producerea diferitelor substanțe de către natură, organisme și organe — este exprimată nu numai prin verbul „a crea” (care este singurul potrivit și necesar în altă situație, cu sensul de „creare”: Aceste enzime, aflate în celulele vii, au fost create chiar de natura vie M ir G 1983 10 5), ci și prin „a produce”, precum și prin „a da” și „a obține”, ba chiar și prin „a se acumula”: Productivitatea biologică este intensitatea acumulării materiei organice (biomasei) în natură. Ea arată câtă biomasă (<...>) poate produce o ecosistemă, o biocenoză sau o parte a acesteia într-o unitate de timp. Producția primară este asigurată de plante <...>. <...> materia organică acumulată în plante este folosită, prin diverse lanțuri trofice, pentru o nouă producție — formarea biomasei animale LTE II 156. Peisajul se schimbă foarte repede; scopul acestor lucrări este obținerea unei cantități cât mai mari de produse alimentare <...>. 213 Cu cât vegetația este mai bogată și mai diversă, cu atât se utilizează mai multă energie solară și se p r o d u c e o biomasă mai mare. Așadar, în peisajul nou trebuie create condiții mai bune decât în cel natural pentru a valorifica energia solară și a o b ț i n e o biomasă mai mare. Biomasa este c r e a t ă nu numai de plante <…> MG 1974 6 7. Metaforice, dar firești, sunt descrierile: Natura — cea mai veche, dar și cea mai desăvârșită fabrică: lucrează fără deșeuri N 1977 9 59. Zonele naturale sunt fabrici de materie organică cu productivitate diferită LK 12. Așadar, și industria microbiologică produce: principiul biosintezei este folosit la fabricarea vitaminelor, hormonilor, aminoacizilor, antibioticelor și a altor compuși biologic activi LTE II 157. [Industria microbiologică] Produce preparate proteice și concentrate de vitamine, aminoacizi, vitamine, preparate enzimatice, precum și produse rezultate din prelucrarea complexă a materiilor prime vegetale (furfurol, xilitol) LTE VII 483. Numai că aici producția este de așa natură încât omul face natura să producă ceea ce îi trebuie: În viitorul apropiat va fi rentabil să se determine microorganismele să producă produse pur chimice — diverși alcooli, acetonă, oxid de propilenă etc. Până acum, materia primă pentru producerea acestor substanțe este petrolul, iar într-o măsură mai mică — cărbunele și gazele naturale M ir G 1983 10 4. De aceea, la producerea enzimelor de origine animală și vegetală și a unor aminoacizi sunt folosite și diferite microorganisme M ir G 1975 2 7. Esența este că însăși celula microbiană produce un întreg complex de diferite substanțe M ir T 1975 2 7. Întreprinderile industriei microbiologice sunt numite fabrici: În Lituania, în 1970 au început să funcționeze fabricile de biochimie din Kėdainiai și de preparate enzimatice din Vilnius LTE VII 483. Totuși, o fabrică biochimică diferă întrucâtva de una chimică. Ar fi putut apărea și o fabrică biochimică — iar verbul „a obține” este folosit și aici: <…> microbiologia tehnică sau industrială [studiază] rolul microorganismelor în fermentație și utilizarea lor pentru obținerea aminoacizilor, vitaminelor și antibioticelor <…> LTE VII 482. Se spune „producția de proteine” M ir T 1974 10 18, „obținerea proteinelor furajere” M ir T 1974 10 18. Desigur, obținerea poate să difere de producția industrială, cf. Tehnologia de laborator, semindustrială și industrială pentru obținerea ciupercilor și a enzimelor tehnice este elaborată pentru Fabrica de preparate enzimatice din Vilnius de Institutul Unional de Enzimologie Aplicată (din Vilnius) LTE VII 483. Microbiologia (sau industria sa) pare să poată și crea, în sensul latinescului „creare”: Industria microbiologică a dobândit o metodă extrem de eficientă de a crea tulpini de organisme foarte productive, cu ajutorul cărora se poate mări considerabil randamentul producției M ir G 1983 10 5. Pe lângă producție, se folosește uneori și termenul cultivare: Drojdia a început să fie cultivată industrial în 1914. <…> În Uniunea Sovietică, primul atelier de producere a drojdiei furajere a fost construit în 1935, la fabrica experimentală din Verhneedneprovsk. Substratul nutritiv pentru cultivarea drojdiei era preparat din hidrolizat de paie M ir G 1978 2 8. O altă modalitate de a pune natura vie în slujba industriei este sinteza substanțelor biologic active (enzime, vitamine, hormoni), nu LTE II 214 149, ci creșterea industrială a organismelor — de pildă, alge, trichograme și insecte — în anumite ferme de creștere: În Japonia a început să funcționeze prima întreprindere industrială care va produce chlorella. Această algă nepretențioasă <...> este cultivată sub lumina unui „soare artificial” <...> T 1976 27 3. În Crimeea construim o biofabrică, în care vom crește în cantități mari viermele merelor KV 1983 48 14. În Uniunea Sovietică există mai multe fabrici care produc insecte MG 1976 2 7. O asemenea producție și asemenea fabrici (chiar și bio-) sunt o absurditate cât se poate de evidentă. A doua concluzie parțială ar fi următoarea: termenii ruși производство și завод, printr-o inducție puternică și amplă, au găsit limba lituaniană cu numeroase posibilități de exprimare echivalentă (nu este scopul acestui articol și nici autorul nu este în măsură să tranșeze definitiv toate cazurile de alegere optimă dintre acestea), însă nu toate au fost folosite în mod adecvat, iar unele au fost cu totul trecute cu vederea la început, eclipsate de interferență. Inducția termenului rusesc завод a avut efecte nefavorabile asupra soartei și funcționării lui paukštunas, a cărui istorie am prezentat-o mai sus. Paukštynas este format cu sufixul productiv -ynas, cf., în afară de cele deja menționate, bitýnas (rus. пчельник), skruzdėlynas (rus. муравейник) etc. Caracterul specific limbii lituaniene al unor asemenea formații este bine ilustrat de knygynas (nu „librărie”!), rankraštynas (rus. рукописный отдел), vardynas (rus. именной указатель), žūrynas (rus. карьер гравия), šiukšlynas (rus. сорная куча), sąšlavynas (rus. мусорная куча), skudurynas Plv, Jrb „loc de colectare a cârpelor; punct de colectare a materiilor prime secundare” LKŽ XII. Revenind la animale și păsări, sunt de remarcat câteva lucruri. În primul rând, în limba populară există destul de multe cuvinte rare similare: varlynas DŽ₂, lapynas LKŽ VII, musynas LKŽ VIII. Multe dintre ele nu sunt consemnate în dicționare (katynas, šunynas, vaikynas). În scrieri apar numeroase creații ocazionale similare: balandynas LKŽ I, karvelynas LKŽ V, kralikynas, kalakutynas LKŽ V, barsukynas LKŽ I, šunynas Šv 1975 24 27, P 1982 9 187, L ir M 1983 24 16. O creație ocazională din limba populară poate fi uneori inventată independent, chiar fără știrea autorului, pentru un titlu. În cântecul despre ajutorul de nuntă, kiaulyną LKŽ V a fost readus în circulație de scriitorul V. Misevičius (Šv 1975 21 4). Uneori e greu de stabilit cui îi aparține creația. În al doilea rând, cuvintele similare au adesea sau pot avea statutul de termen științific ori popular: stumbrynas MG 1971 2 5, fazanynas (neconsemnat în dicționare), veislinis šunynas N 1975 5 48; lapynas Plv „fermă de animale cu blană” (neconsemnat în dicționare). În al treilea rând, ele înlocuiesc destul de bine cuvintele internaționale: žolynas Mt — herbar(ium)as, rožynas LKŽ XI (SD320) — rozariumas, roplynas KV 1980 24 13 — terariumas, gyvatynas LKŽ III — serpentariumas, vabzdynas DŽ₂ — insektariumas. Acestea sunt cuvinte lituaniene specifice și vii. Un alt aspect ține de precizia denumirii. În prezent, fermele avicole și noile „paukštunai” sunt specializate în principal în creșterea găinilor M ir G 1981 6 18. Așadar, de ce nu li s-ar spune vištynai? Vištynas a apărut ocazional în perioada interbelică (Šalčius M. Svečiuose pas 40 tautų. — K., 1935, t. 2, p. 225; Ruokis V. Per Europos ir Afrikos kraštą. — K., 1933, p. 159). Acum este consemnat și în lexicografie: vištynas — купу- 215 fermă, fabrică de păsări; dvor pentru păsări LZ. Ferma de găini este deja în DŽ₁. Este ciudat să citești: fermă de 700 de mii de găini (=fermă de găini) T 1979 81 4. Ferma de pui broiler din Niandama (=fermă de broileri) VN 1983 237 3. Dacă gospodăriile sovietice specializate în creșterea păsărilor din Lituania nu țin deloc rațe M și G 1981 6 18, atunci de ce nu se numesc gospodării sovietice specializate în creșterea găinilor? De ce numai ferma de găini se numește fermă avicolă? În presa periodică se folosește și fermă de rațe: Pe an, ferma de rațe aduce un profit de 200 000 rb T 1976 171 2. Ferma de rațe din Meteliai MG 1977 10 15. Ferme de rațe productive T 1983 268 1. Ferma de rațe nu este o denumire oficială distinctă, ci doar o subdiviziune: Păsările acvatice sunt crescute în gospodăriile piscicole M și G 1981 6 18, de exemplu, fermele de rațe din satele Muižė și Ventė, aparținând gospodăriei piscicole Kintai M și G 1976 6 22. În presă apare și complex: în gospodăria piscicolă Daugai din districtul Alytus, constructorii au predat (=au dat în folosință) unul dintre cele mai mari complexe de creștere a rațelor din republică. În cele șapte hale ale sale au fost instalate incubatoare moderne, linii mecanizate de îngrășare a păsărilor, precum și regulatoare automate pentru microclimat și iluminat T 1978 7 1 (titlul știrii este caracteristic — F e r m ă a v i c o l ă a intrat în funcțiune). LKŽ K consemnează termenul pentru ferma de rațe din vorbirea populară: În timp ce mergeam, am văzut o fermă mare de rațe lângă drum Prn (probabil Išlaužas.— J. K.). Oamenilor le este mai comod să spună pe scurt — fermă de rațe. Și este mai evident — peștii nu se văd. De altfel, există și iaz piscicol MG 1975 8 31. BŽ II (iaz piscicol). <…> există o singură fermă de gâște la gospodăria sovietică avicolă Bukta din districtul Kapsukas M și G 1981 6 18. Nici termenul pentru gâște, cunoscut potrivit datelor LKŽ K din J și Skr (notație a lui J. Balčikonis), nu a fost, din păcate, folosit aici. Deoarece paukštunas corespunde și mai vechiului птичий двор, trebuie să spunem câteva cuvinte și despre alți echivalenți lituanieni ai rus. двор. Deși двор (în afară de rūmai și dvaras) — 1. curte, pantă și 2. gospodărie (și хозяйство), curte BŽ I, aceste cuvinte nu redau întreaga semantică a rus. двор: гостиный двор — șir de prăvălii, curte comercială (cu magazine separate) BŽ I, prekybos namai EkŽ, prekybos namai [halė], prekybos kvartalas, krautuvių eilės (într-o clădire specială) LmŽ I, товарный двор — gară de mărfuri, curte BŽ I, постоялый двор — han BŽ I, užvažiuojamasis kiemas EkŽ, лесной двор — depozit de lemne și bușteni BŽ I, арматурный двор — platformă pentru armături BŽ I, литейный двор — turnătorie BŽ I, монетный двор — monetărie BŽ I, монетų kalykla (rūmai) EkŽ, скотный двор — țarc pentru vite, curte pentru vite, padoc, ocol BŽ I, grajd, țarc pentru vite ŽŪŽ, grajd, grajduri LmŽ I, скотопрогонный двор — țarc, țarc pentru vite ŽŪŽ, выгульный двор — țarc pentru vite ŽŪŽ, LmŽ I, лаидараѕ ŽŪMŽ. (LTE VI — laidaras, țarc pentru vite). Deși echivalenții lituanieni prezintă variații, din perspectiva inducției semantice a lui rus. двор, aici se găsesc în cea mai mare parte denumiri clare și nealterate. Dintre cele mai importante merită menționată inducția și interferența lui товарный двор, de pildă: Panerių stoties krovinių kiemas VN 1983 177 1, curți de mărfuri și platforme deschise în gări VN 1983 250 1. Cea mai relevantă este inducția lui машинный двор în limba lituaniană. ŽŪŽ, LmŽ I 216 aceasta este mašinų aikštė, ZUMZ — technikos kiemas. Specialiștii o numesc tot technikos kiemu: Este imposibil să exploatezi corespunzător parcul de mașini și tractoare fără un loc sau spații adecvate <...>. Acest loc și clădirile aflate în el se numesc curtea tehnică a fermei Ekspl 309. Curtea tehnică are platforme pentru păstrarea mașinilor agricole, garaje, ateliere de reparații, depozite, spălătorie, rezervoare de produse petroliere și un post de pompieri tot acolo. De aici reiese că nu este nici exact, nici practic și comod să numim curte de mașini un lucru a cărui singură componentă este platforma. A doua variantă — curtea tehnică — este în prezent folosită cel mai mult (ŽŪ 1974 2 20, 1975 8 5, T 1973 285 1). Curtea este și ea îndoielnică aici: în curte sunt platforme și clădiri! Folosirea cuvântului tehnică se extinde astăzi într-un mod incredibil, capătă sensuri metaforice și se folosește la plural. De aceea nu am aproba nici parcul tehnic T 1973 271 4, ŽŪ 1974 2 13. Nici parcul de utilaje T 1973 295 3, nici curtea mecanizării S ir A 1973 9 5 nu sunt exacte. Așadar, nici cele trei denumiri care au concurat cu „curtea tehnică”, chiar și după publicarea cărții menționate (Ekspl) în 1972, nu sunt potrivite. Nici gospodărie, cu sensurile sale multiple și răspândirea sa absurd de largă, nu s-ar potrivi aici. Stația ar evoca din nou, într-un mod nedorit, stațiile de mașini și tractoare de care încă ne amintim, precum și o mulțime de alte stații. Dar chiar titlul cărții — Exploatarea parcului de mașini-tractoare (=parcului de mașini și tractoare) — ridică de la sine cea mai simplă întrebare: de ce nu s-a folosit aici denumirea cea mai firească: parcul de mașini și tractoare? Doar parcul înseamnă nu numai 4. „totalitatea mijloacelor de transport”, ci și 3. „locul de staționare și reparații al mijloacelor de transport (<...>)” DŽ₂! Însă s-a activat inducția lui машинный двор și ne-am pierdut cumpătul… Rus. завод cu sensul de „întreprindere de producție sau extracție, unitate de lucru” are, în lituaniană, numeroase alte denumiri echivalente în afară de gamyklos — darykla (завод, мастерская LŽ): alaus darykla (пивоварный завод), cf. aludaris (пивовар→Pivoras), aludarystė; vyno darykla (винодельческий, винный завод, винозавод), cf. vynudarys, vynudarystė, degintdaris; midaus darykla (мёдодельческий завод), cf. midudaris; mielių darykla (дрожжевой завод); sviesto darykla (маслодельный завод, маслозавод); sūrių darykla (сыродельный, сыроваренный завод); muilo darykla (мыловаренный завод), cf. Muldaris (<muildaris); varykla (2. перегонный завод LŽ): spirito varykla (винокуренный завод, винный завод); naftos varykla (нефтеперегонный завод); virykla (2. завод для варки чего-л. LŽ): muilo virykla (мыловаренный завод); lydykla (плавильный завод): plieno lydykla (сталеплавильный завод); liejykla (литейный завод): plieno liejykla (сталелитейный завод); špiažaus liejykla (чугунолитейный завод); rūdos liejykla (горный завод); deg ykla: kalkių deg ykla (известковый завод); pieninė (молочный завод, маслозавод); sūrinė (сыродельный, сыроваренный завод); plytinė (кирпичный завод); dujinė (газовый завод); kalkinė (известковый завод); lentpjūvė (лесопильный завод). Și în limba rusă există denumiri sintetice. Ele se folosesc alături de завод, de exemplu: сыроварня, плавильня, литейная, лесопильная, sau există numai ele, 217 de ex.: маслобойня — presă de ulei, uleiniță, воскобойня — topitorie de ceară, солеварня — fierbător de sare, evaporator, смолокурня — instalație de distilare a gudronului, дегтярня — gudronărie, instalație de distilare a gudronului. Aruncăm doar o scurtă privire asupra limbii poloneze și vedem un grad poate chiar mai mare de sinteticitate: конный завод — herghelie, пивоваренный завод — fabrică de bere, сахарный завод — fabrică de zahăr, цементный завод — fabrică de ciment, нефтеперерабатывающий vezi нефтеперегонный завод — rafinărie de petrol, брикетная фабрика — fabrică de brichete, трикотажная фабрика — fabrică de tricotaje, бумажная фабрика — fabrică de hârtie, fabrică de hârtie Słow tech. Deși există numeroase echivalente lituaniene pentru rus. завод, inducția semantică acționează nivelator. Nivelarea cuprinde aproape în egală măsură atât denumirile noi, aflate în curs de apariție, cât și pe cele vechi. Recomandările lingviștilor și ale specialiștilor terminologi sunt ignorate, iar simțul limbii nu este ascultat. Deși încă din 1959 PolŽ a tradus нефтеперегонный завод prin naftos varykla, iar lingvistul K. J. Ambrasas-Sasņava a folosit naftos valyklą L ir M 1974 6 12, acestea n-au reușit să se impună. A mai rezistat o vreme varianta mai omenească naftos perdirbimo įmonė T 1973 164 2, 181 3, 248 1, 257 2, 269 2, 271 3, 286 3, 289 2, Šv 1973 19 11, M ir T 1974 5 18, naftos valymo įmonė T 1980 32 3, dar a fost eclipsată de naftos perdirbimo gamykla T 1973 44 2, 153 1, 159 4, 248 3, 269 2, 281 3, 289 2, 1983 274 4, Šv 1973 18 3, 22 5, 1974 5 7, 11 6, M ir T 1974 6 31, 1975 3 42, 45, MG 1973 6 11 (întrepătrunzându-se tot mai mult și mai inuman cu naftos perdirbimo įmone — T 1973 127 2, L ir M 1973 22 5, contaminată cu naftos produktų perdirbimo įmonės T 1973 204 2), naftos valymo gamykla Šv 1975 7 24, LŪ 1975 10 319, naftos destiliavimo gamykla LŪ 1975 2 62, pur și simplu naftos gamykla T 1973 131 1, naftos perdirbimo kombinatas T 1973 192 4, 269 2, 278 3, naftos perdirbimo kompleksas VN 1975 207 3, T 1978 190 3, 205 1, 1979 14 4, 1980 202 1, P 1981 2 10. Există chiar și naftos perpy­limo gamykla (alături — įmonė) Šv 1974 2 14, dujų perdirbimo gamykla T 1973 290 3, dujų suskystinimo gamykla LŪ 1975 4 123. Семеочистительный завод este tradus prin sėklų valymo fabrikas ŽUMŽ, dar nu ne reușim să născocim sėklų valyklos. Plytinė este înlocuită cu plytų gamykla Šv 1974 23 2, M ir T 1974 10 11, 1976 9 23, keramikos gamykla: Palemono keramikos gamykla T 1973 239 3, Šv 1974 11 7, M ir T 1974 5 18, 6 14. Și Drenažo vamzdžių gamykla T 1973 273 2, Šv 1974 8 14, 16 este de asemenea tradusă prin keramikos gamykla: Tauragės keramikos gamykla T 1973 285 1, Šv 1974 8 14, 11 7. Astfel, keramikos (sau chiar keraminė T 1973 246 2) gamykla devine o denumire vagă, nespecifică (se înțelege doar dailiosios keramikos gamykla M ir T 1974 5 21). Este greu să-i convingi pe unii utilizatori ai limbii (și chiar pe cei care determină uzul oficial) că хлебозавод în lituaniană nu înseamnă duonos gamykla M ir T 1974 6 14: la urma urmei, nici măcar un manual universitar nu scapă de duonos gamybos ŽUPT 13 (la fel și miltų gamybos ibid. 99, krupų gamybos ibid. 123), iar ziarele tot produc duoną sau coc duonos ir pyrago gaminius VN 1983 274 1. Cum sună asta pe duonos augintojų, duonutės žydėjimo fo­ne? Хлебозавод trebuie să fie pur și simplu kepykla. Este greșit să crezi că kepyk- 218 la înseamnă doar (хлебо)пекарня, iar хлебозавод este o brutărie mecanizată ZŪZ. Denumirea brutărie de pâine este de asemenea redundantă LP 1978 7 4. În același fel, sunt inutile determinările adăugate la cuptorul de uscare, instalația de călire, instalația de fermentare etc. Doar în cazurile strict necesare este nevoie de un atribut de precizare: război (de țesut), roată (de tors). Odată cu aceasta sunt nivelate și transformate și denumirile specialităților și ale specialiștilor corespunzători. Brutarul este redat prin brutar de produse de panificație și patiserie T 1973 159 4 (oare ce va fi născocit pe viitor în locul lui bucătar?). Odată cu împuținarea fabricilor de brânzeturi T 1973 66 2 și a fabricilor de brânzeturi Šv 1978 9 30, dispare și brânzarul „lucrătorul în brânzeturi, specialistul” LKG I 407, precum și fabricarea brânzeturilor ibidem 310. Cărămidarul „lucrătorul în cărămizi” LKG I 407 este redat prin ceramist T 1973 285 1. Odată cu împuținarea instalațiilor de piuare, nu mai apare piuar, ci chiar producția de piuare (валяльное производство) ZŪZ; în loc de cazan de zahăr, сахароварение — numai producția de zahăr ZŪZ. Totuși, cuvintele darykla, varykla, virykla și altele asemenea renasc întrucâtva acum, devin mai active și susțin puțin gamyklose expansiunea. Ele sunt susținute și de alte derivate cu sufixul -ykla, care funcționează mai ferm: skalbykla, valykla, valgykla, deși unele — siuvykla, mezgykla, audykla, verpykla — au ele însele nevoie de susținere și cultivare, mai ales în uzul oficial, în denumirile administrative. Astăzi însă acest lucru este făcut mai mult de etnografie și de istoria tehnicii decât de industrie: În muzeu există deja mori de vânt, o instalație de piuare a postavului, o presă de ulei, o instalație de scărmănat lâna etc. Dar încă multe obiecte tehnice așteaptă să fie mutate într-un muzeu. Acestea sunt ateliere de cărămidă, cuptoare de var, instalații de distilare a gudronului și alte instalații și mașini variate KB 1983 3 48. Astăzi este greu de spus cu precizie cine și când a construit prima „fabrică” propriu-zisă din Kaunas. Poate că a fost un atelier de topit ceară, săpat recent în Piața Primăriei? Poate că vreun meșter întreprinzător amenajase în cetate un atelier de olărit sau o fierărie de săbii N 1973 8 6. Numai în fierbătoriile de sare lucrau aici 1500 de oameni în secolul al XVII-lea <...> KB 1983 3 68. Cultivarea sfeclei de zahăr nu era o noutate în acele vremuri. În cartea lui Zigmantas Pšyremblis „Dzieje cukrownictwa na Litwie“ („Istoria industriei zahărului în Lituania“), în lista fabricilor casnice de zahăr apar localitățile Plungėnai și Vaitkuškiai M ir G 1983 11 30. În satele Paliepis, Macevičiai și Pertakas funcționau brutării M ir G 1977 9 13. Cu 100 de ani în urmă: ziarele Imperiului Rus „Nowoje wremia“ („Timpuri noi“) și „Nowosti“ („Știri“) au publicat plângerile locuitorilor Vilniusului, în care aceștia scriau că, pe lângă numeroasele distilerii de votcă din oraș, din cauza cărora sufereau familiile, apăruseră încă câteva VN 1983 275 6. Cel mai important este că simțul limbii vorbite vii nu s-a tocit încă în popor. De pildă, Uzina experimentală de produse din lemn din Kazlų Rūda este numită pe scară largă plokštynas (: placă) în oraș și în împrejurimi. Un caz mai aparte este remonto gamykla (← ремонтный завод) T 1973 198 2, T 1974 185 2: automobilių remonto gamykla T 1973 296 2, autore m on to gamykla T 1973 49 2, 198 2, S 1974 68 4, M ir T 1974 6 26, 27, remonto mechaninė gamykla T 1973 64 1, 86 1, 180 4, laivų remonto gamykla T 1973 205 2, S ir A 1973 9 12, 13. Nu schimbă esența chestiunii că în acestea 219 Unele detalii sunt și fabricate: Astfel de menghine se prevede să fie fabricate în viitor la uzina mecanică de reparații din Kuršėnai T 1973 202 2. În lituaniană, aceasta este o întreprindere de reparații. Atelier de reparații (← ремонтная мастерская) are defectul unei nepotriviri semantice: мастерская (: мастер, cf. și мастерить) este motivat altfel decât dirbtuvė (: dirbti). Мастерская înseamnă atelier, dar ремонтная мастерская se redă mai bine în lituaniană prin taisykla. Astăzi există multe taisyklių, iar generația tânără poate nici nu știe că au apărut abia acum două decenii, la îndemnul lingvistului V. Grinaveckis13. Astăzi poate părea chiar ciudat că exista cuvântul taisyti (deși era împins de internaționalismul remontuoti), dar nu exista taisyk-los; de ce modelul productiv (-ykla: -ti) nu funcționa și de ce era tolerată absurditatea semantică remonto dirbtuvė. Nu este timpul să sperăm la mai mult? Greu de prezis, dar trebuie și să cultivăm limba. Dacă există forme diminutivale įmonėlė, gamyklėlė, dirbtuvėlė, nu ar trebui să ne mirăm dacă apare și taisyklelė, iar taisykla dobândește sensul de „întreprindere de reparații de mari dimensiuni”. Un cuvânt necesar, o creație lexicală potrivită, nu apare întotdeauna la timp; adesea întârzie puțin. Nu cumva întârziem noi de data aceasta? Potrivit datelor din LKŽ K, cuvântul taisykla a fost folosit cu un sens asemănător acum 50 de ani: Atelierul din Alexandria, la care m-am dus să-mi verific mașina, îi aparținea unui european (Salius M. Svečiuose pas 40 tautų.— K., 1935, t. 2, p. 4). Atelier de motoare (ibid., t. 1, p. 169). Un cuvânt nou este un eveniment în istoria gândirii (V. Žukovskis). Din păcate, nu întotdeauna în istoria și prezentul lucrului respectiv. Au venit vremurile service-ului internațional (auto); unde să mai reziste biata taisykla lituaniană… A treia concluzie parțială seamănă cu prima: dintre modelele corespunzătoare din cele două limbi — lituaniană -ynas/-ykla/-inė//ūkis/kiemas: rusă завод/двор//-(ар)ник/-(ар)ня — elementele sintetice ale modelului sunt incomparabil mai caracteristice limbii lituaniene — -ynas/-ykla/-inė; în rusă predomină cele analitice — завод/двор. Analiza numeroaselor exemple ale modelului respectiv și generalizarea concluziilor parțiale permit formularea următoarelor concluzii generale: 1. Prin inducția pe scară largă a cuvintelor rusești производство, завод, precum și хозяйство, дело, двор (susținută de interferență), modelul mult mai analitic al limbii ruse (sintagme și formații) este uneori transferat destul de mecanic în lituaniană, pentru care modelul sintetic (derivate cu sufixe) este mult mai caracteristic aici. Astfel, desemnarea unei realități dintr-o altă limbă intră în conflict cu categorizarea realității existente pe baza propriei limbi. 2. Confruntarea formei externe a celeilalte limbi cu forma internă a propriei limbi, care nu a trecut fără lecții dureroase — spus direct, fără greșeli grave de calchiere — confirmă importanța înțelegerii profunde și nuanțate atât a semanticii limbii-sursă, cât și a celei materne- 13 Grinaveckis V. Dirbtuvė ir taisykla.— Kalbos kultūra, 1965, sąs. 8, p. 35—36. Kita reikšme taisykla dar 1937 m. yra siūlęs P. Skardžius: knygrišykla (geriau būtų knygų rišykla; bet ir šis žodis nėra geriausias: knygas paprastai ne rišame, bet taisome, apdarome, tad dar geriau būtų: knygų taisykla, darykla (Gimtoji kalba, 1937, p. 159). Knygų taisykla neprigijo, ją bandė vartoti tik S. Dabušis (Faradiejus Mykolas. Populiarioji chemija.— K., 1939, p. 8.). 220 limbii, a cunoașterii motivației denumirilor induse și a simțului ambelor limbi. 3. Pentru a aborda în mod serios sistematizarea denumirilor influențate de inducție și interferență (și supravegherea funcționării lor), trebuie să pornim de la noțiune, de la forma internă către termen, nu de la termenul din altă limbă, de la forma sa externă către cea lituaniană. Amploarea pericolelor acestei din urmă abordări poate fi ilustrată prin denumirea „pădurii de foioase”: în rusă aceasta este чернолесье, în lituaniană baltmiškis. Traducerea literală a lui чернолесье prin juodmiškis ar fi o profanare: în lituaniană, juodmiškis înseamnă de fapt „pădure de conifere” 14. ABREVIERI БСЭз XXI— Большая Советская Энциклопедия. 3-е изд.— М., 1975, т. 21. Bt — Buitis. BZ I ir II — Rusų—lietuvių kalbų žodynas / Paruošė V. Baronas, V. Galinis.— V., 1967, t. 1 ir 2. DŽ₁ — Dabartinės lietuvių kalbos žodynas.— V., 1954. DŽ₂ — Dabartinės lietuvių kalbos žodynas.— V., 1972. Ekspl — A s t r a u s k a s J. ir kt. Mašinų-traktorių parko eksploatacija.— V., 1972. EkŽ — Rusiškai lietuviškas ekonomikos terminų žodynas.— V., 1966. Galv — Š l e i v a J., S a v u k y n a s A. Galvijininkystė.— V., 1970. JG — Jaunimo gretos. KB — Kultūros barai. KV — Kalba Vilnius. L și M — Literatură și artă. LK — B a s a l y k a s A. Peisajul RSS Lituaniene.— V., 1977. LKG I — Lietuvių kalbos gramatika.— V., 1965, t. 1. LKŽ — Dicționarul limbii lituaniene.— V., 1941—1981, vol. 1—12 (și prescurtările sale). LKŽ K — Fișierul lexicografic al dicționarului limbii lituaniene. LmŽ I — Dicționar rus-lituanian / Întocmit de Ch. L e m c h e n a s.— V., 1982, vol. 1. LP — Pionierul Lituaniei. LTE — Enciclopedia sovietică lituaniană.— V., 1976—1983, vol. 1—10. LŪ — Economia populară. LŽ — L y b e r i s A. Dicționar lituanian-rus.— V., 1971. MG — Natura noastră. M și G — Știință și viață. M și T — Știință și tehnică. MLTE II — Mažoji lietuviškoji tarybinė enciklopedija.— V., 1968, t. 2. N — Nemunas. ОС— Обратный словарь русского языка.— М., 1974. P — Victorie. PolŽ — Rusų—lietuvių kalbų politechninis žodynas.— V., 1959. S — Sportul. S și A — Construcții și arhitectură. Slow tech — Wielki słownik techniczny rosyjsko-polski.— Warszawa—Москва, 1973. 14 După comunicarea pe această temă, prezentată în 1983 la seminarul metodologic teoretic regional de la Vilnius (simpozion), am aflat de la colegi (V. Vitkauskas și alții) că profesorului J. Balčikonis îi plăcea să recurgă la acest exemplu (din păcate, nu am asistat personal la prelegerile sale). 221 СРЯ— Ожегов С. И. Словарь русского языка.— М., 1973. ССРЛЯ— Dicționarul limbii literare ruse contemporane.— М.—Л., 1948—1965, т. 1—17. Sv — Svyturys. T — Adevărul. TAS — Lista abonaților rețelei telefonice a orașului Vilnius. Telefoanele instituțiilor, întreprinderilor și organizațiilor.— V., 1979. TM — Femeia sovietică. VGP — Respublikinė veislinių gyvulių paroda.— V., 1971. VN — Știrile de seară. ŽŪ — Agricultură. ŽŪŽ — Anskaitis V., Kilas M. Dicționar de termeni agricoli rus-lituanian.— V., 1971. ŽŪMŽ — Dicționar de termeni ruși-lituanieni de mecanizare a agriculturii / Întocmit de V. Gerulaitis, S. Lukėnas.— V., 1983. ŽŪPT — Kuzmienė G., Pažarauskienė J. Žemės ūkio produktų technologija.— V., 1969. În text, cifrele indică volumele și paginile cărților, precum și anii, numerele și paginile ziarelor și revistelor. CALCHIEREA SEMANTICĂ ȘI LECȚIILE MOTIVAȚIEI Rezumat Analiza sistemică a unui câmp al inducției semantice (în sensul larg al acestui termen) conduce la ideea că, în procesul inducției, limba receptoare (care calchiază) manifestă activitate la fel ca în procesul împrumutării. Aceasta nu este o transferare mecanică a modelelor limbii-sursă (specifică interferenței), ci o căutare a unor modele adecvate ale limbii materne. În procesul inducției, rus. производство, завод (precum și хозяйство, дело, двор) — modelul mai analitic al limbii ruse (sintagme și cuvinte compuse) — este transferat destul de frecvent în mod mecanic în lituaniană, căreia îi este proprie aici o structură mai sintetică (formații sufixale). Ciocnirea formei externe a limbii ruse cu forma internă a limbii lituaniene, care nu are loc fără lecții triste și erori grosolane de calchiere, confirmă importanța cunoașterii temeinice și subtile a semanticii atât a limbii-sursă, cât și a limbii materne, a respectării motivației cuvintelor (denumirilor) induse și a simțului ambelor limbi. Ocupându-ne serios de sistematizarea denumirilor aflate sub influența inducției (și a interferenței) și observând funcționarea lor, trebuie să pornim de la noțiune, de la forma internă, către denumire, nu de la cuvântul străin și forma sa externă către denumire. Amploarea pericolului celei de-a doua căi poate fi ilustrată prin exemplul denumirii pădurii de foioase — în rusă, aceasta este чернолесье, iar în lituaniană baltmiškis (literalmente, „pădure albă”). Traducerea literală a rus. чернолесье prin cuvântul juodmiškis este o adevărată profanare: lituan. juodmiškis înseamnă „pădure de conifere”. Calcurile sunt împrumuturi ascunse (R. Budagov). Dezvăluirea caracterului lor „ascuns” ajută la evitarea unor asemenea pericole.