Lokatyvinių inesyvo ir iliatyvo konstrukcijų semantinė raiška šiaurės rytų aukštaičių vilniškių patarmėje

Straipsniai / Articles 153 DAIVA KARDELYTĖ-GRINEVIČIENĖ Lietuvių kalbos institutas Direcții de cercetare științifică: dialectologie, morfologia și semantica dialectelor, semantică cognitivă EXPRIMAREA SEMANTICĂ A CONSTRUCȚIILOR LOCATIVE DE INESIV ȘI ILIATIV ÎN SUBDIALECTUL VILNIŠKIS AL GRAIURILOR Semantic Expression of Locative Inessive and Illative Constructions in the Northeastern Aukštaitian Subdialect of Vilnius AUKŠTAITICE NORD-ESTICE ANOTAREAȚIEI? Construcțiile cercetate sunt examinate sub aspect semantic, prin distingerea spațiilor cognitive fizic, al evenimentelor, social și al stării, denumite prin acestea. Manifestarea lor este actualizată prin cazuri de utilizare prototipice, neprototipice și de tranziție. În concluzie, este evaluat raportul dintre exprimarea semantică a construcțiilor locative de inessiv și ilativ. CUVINTE-CHEIE: subdialectul estic aukštaitian din Vilnius, construcție locativă de inessiv, construcție locativă de ilativ, spațiu cognitiv, utilizare prototipică, utilizare neprototipică. ADNOTARE Pe baza metodelor semanticii cognitive, articolul analizează expresia semantică a spațiilor sion of locative inessive and illative constructions in the Northeastern Aukštaitian Subdialect of Vilnius. The constructions in question are discussed in terms of semantics by discognitive fizic, evenimențial, social și de stare denotate de acestea. Exprimarea lor se actualizează prin cazuri prototipice, nonprototipice și tranzitorii ale DAIVA KARDELYTĖ-GRINEVIČIENĖ 154 Acta Linguistica Lithuanica LXXII usage. Articolul se încheie cu evaluarea raportului dintre exprimarea semantică a construcțiilor locative inessive și ilative. CUVINTE-CHEIE: subdialectul estic aukštaitian din Vilnius, construcție locativă de inessiv, construcție locativă de ilativ, spațiu cognitiv, utilizare prototipică, utilizare neprototipică. 1. OBSERVAȚII INTRODUCTIVE În ultimele decenii, cercetările asupra dialectelor limbii lituaniene avansează rapid: numărul descrierilor foneticii, fonologiei și morfologiei graiurilor, al textelor dialectale și al dicționarelor crește constant. Materialul dialectal tyrėjams atidžiau panagrinėti kalbinius reiškinius, kurie iki šiol likdavo tyrimų abundent și ușor accesibil permite cercetarea în periferie. Printre elementele mai puțin cercetate se numără și locativele folosite în dialectele limbii lituaniene – cazurile inesiv și ilativ. Până în prezent au fost analizate motivele istorice ale formării locativelor postpoziționale și funcționarea lor (Zinkevičius 1966: 200–203; 1980: 253–263; 1982: 21–38; 2006: 96; 145–146). În literatura dialectologică este menționată neutralizarea formelor de inesiv și 200–202; LKA III: 50–55; 76; LKTCH: 82). Remdamasis struktūriniais ir nailativ (Zinkevičius 1966: motivele și condițiile formării unei asemenea neutralizări au fost cercetate prin metodele morfologiei naturale de Albertas Rosinas (1995: 74–75; 2005: 251–252). Pe baza premiselor formulate de acesta au apărut câteva observații privind relațiile dintre inesiv și ilativ în graiurile aukštaițiene de sud (Leskauskaitė 2012: 81–90) și în graiurile aukštaițiene de est din Vilnius (Kardelytė-Grinevičienė 2009: 557–566; 2014). Există câteva lucrări consacrate foneticii locativelor dialectale (Bacevičiūtė, Rinkauskienė 2007: 4–11; 2008: 229–237; 2009: 71–88) și semanticii acestora (Petkelytė 2010; Ragaišienė 2012; Kardelytė-Grinevičienė 2014). 1.1. Materialul, scopul și obiectivele cercetării Materialele tipărite ale graiului vilnișkian din Aukštaitija de est nu sunt numeroase. Texte transcrise de mică întindere, consemnate din puncte izolate, sunt prezentate în Aukštaičių tarmių tekstuose (Markevičienė 1999: 110–162), LKTCH (111– 122), în cartea destinată școlilor Rytų aukštaičiai vilniškiai (Kardelis, Kardelytė-Grinevičienė 2010), precum și în monografia Jolitei Urbanavičienė (2010: 324–352). Articole / Articles 155 Lokatyvinių inesyvo ir iliatyvo konstrukcijų semantinė raiška šiaurės rytų aukštaičių vilniškių patarmėje Se remarcă textele din împrejurimile localității Mielagėnai (Kardelis 2006), unde textele dialectale provin dintr-un areal concret. Materialul pentru acest articol a fost cules din cea mai amplă sursă a graiului vilnișkian publicată până în prezent – cartea Šiaurės rytų aukštaičiai vilniškiai (Kardelis, Kardelytė-Grinevičienė, Navickaitė, Strungytė 2006; în continuare – ŠRAV)1. În aceasta sunt prezentate texte transcrise din 17 localități din zona vilnișkiană de nord: Bėčinų, Bėčiõnių, Didžiãsalio, Garbnų, Dndų, Vaišninų, Žydẽlių (parohia Palšės), Sẽnojo Dugėlškio, Kininų, Kjiškės, Prisiegnės, Smilgniškės, Šiūlnų, Vingrių (parohia Daugėlškio), Rimšnų, Navkų (parohia Vdiškių). În carte sunt publicate 21 de texte povestite de reprezentanți tradiționali ai graiului, născuți până în anul 1940. Nagrinėjant formas de inesiv și ilyativ înregistrate în textele dialectale, s-a constatat că acestea sunt strâns legate de verbele folosite în enunț. Nu rareori tocmai verbul, și nu cazul locativ, determină semantica scenei spațiale (mai ales în cazurile neutralizării locativelor și ale utilizării concurente). Prin urmare, la analizarea exprimării locului prin cazuri sunt cercetate nu numai formele de inesiv și ilyativ, ci cel puțin construcția minimală care indică localizarea, numită construcție locativă de inesiv sau construcție locativă de ilyativ. Aceasta este o unitate lingvistică alcătuită din cazul care indică locul și din componentele care îl completează, îl precizează și formează în limbă proiecția scenei spațiale (a se vedea mai pe larg Kardelytė-Grinevičienė 2014: 22–24). În urma examinării textelor ŠRAV, au fost identificate 309 construcții locative de inesiv și 271 de ilyativ (a se vedea fig. 1). Exprimarea locativă în acest articol este 1 PAV. Lokatyvinių inesyvo ir iliatyvo konstrukcijų kiekybinis santykis Šiaurės rytų aukštaičių vilniškių tekstuose ŠRAV tekstuose rastų lokatyvinių inesyvo ir iliatyvo konstrukcijų semandescrisă pe baza metodelor semanticii cognitive – teoriile categorizării și prototipurilor. Scopul analizei este elaborarea unui model, 1 Cartea a fost publicată împreună cu un disc compact. DAIVA KARDELYTĖ-GRINEVIČIENĖ 156 Acta Linguistica Lithuanica LXXII care să arate prin ce mijloace se realizează exprimarea semantică a construcțiilor cercetate. Obiectivele cercetării: • išnagrinėti baigtinę šiaurės rytų aukštaičių vilniškių tekstų imtį ir rea clasifica în spații cognitive motivate semantic construcțiile locative identificate pe baza metodelor semanticii cognitive; • a alcătui modelul spațiilor cognitive ale construcțiilor locative de inesiv și ilativ; • a calcula și a evalua raportul expresiei semantice a construcțiilor locative de inesiv și ilativ. 1.2. Premise teoretice În analiza scenelor spațiale denumite prin construcții locative de inesiv și ilativ, în acest articol se pornește de la premisa că în limbă există o reprezentare idealizată a spațiului fizic real – un model mental al spațiului (an. mental model of space). Acesta este un model al situațiilor reale sau ipotetice existent în imaginația umană, un mediu intermediar între conceptualizare și gândire. Din lumea fizică, semnificația este transferată în domeniul abstract (Frawley 1992: 205tt). Fiecare model mental al spațiului are propria sa structură internă. Spațiul semantic al cazurilor care marchează localizarea este alcătuit din diferite domenii cognitive (în engl. cognitive domain). Contextul care caracterizează unitățile semantice este numit domeniu cognitiv (Lakoff 2004: 19tt; Langacker 1991: 3). Contextul este deosebit de important pentru analiza semantică bazată pe metode cognitive. Unitățile lingvistice nu pot fi interpretate fără a ține seama de semantica enciclopedică (în engl. encyclopedic semantics), reprezentată în contexte de cunoștințele enciclopedice (în engl. encyclopedic information) – parte a cunoștințelor extralingvistice, realizată prin intermediul unităților lingvistice (Evans 2007: 72). Contextul și cunoștințele enciclopedice sunt foarte importante pentru descrierea și cercetarea scenelor spațiale. Acești factori definesc utilizarea aceleiași lexeme în construcții sau enunțuri diferite și determină expresia semantică a unității cercetate. Relațiile care leagă domeniile cognitive pot avea grade diferite de complexitate. Semantica cognitivă îi oferă cercetătorului limbii posibilitatea de a detalia descrierea semantică în măsura în care, la momentul respectiv, dispune de Kiekviena pažintinė inesyvo ir iliatyvo erdvė apima konkrečių panašiais secunoștințe sau poate obține informații despre fenomenul lingvistic descris. fascicule de situații caracterizate prin trăsături semantice, în care sunt folosite aceste cazuri. La clasificarea construcțiilor cercetate în spații cognitive se recurge la criteriile utilizării prototipice, neprototipice și de tranziție. În semantica cognitivă, Articole / Articles 157 Lokatyvinių inesyvo ir iliatyvo konstrukcijų semantinė raiška šiaurės rytų aukštaičių vilniškių patarmėje atstovai laikosi požiūrio, kad kalbos kategoriją sudaro jos reikšmių visuma, tasemnificațiile nu sunt echivalente. Analizându-le, se urmează principiile teoriei prototipurilor (engl. prototipe theory), potrivit cărora toate categoriile au structuri interne alcătuite din centru și periferie2. Prototipul este cel mai bun și mai clar exemplu, etalonul membrilor unei categorii; pe baza lui poate fi recunoscută întreaga categorie (Lakoff 2004: 62–71; 375; Langacker 1987: 159). Modulațiile semnificațiilor actualizate mai puțin consecvent și clar, care apar uneori doar în contexte speciale, sunt considerate neprototipice. În exemplele de utilizare prototipică și neprototipică ce denumesc spații cognitive se întrepătrund adesea mai multe spații cognitive, formând astfel tranziții între spațiile cognitive. În materialul analizat, scenele spațiale sunt desemnate prin construcții locative de inesiv și ilativ. Acestea sunt caracterizate de relația asimetrică dintre doi participanți ai acestor scene – traiectorul și reperul. Aceștia sunt participanții principali, mai vizibili sau cei mai proeminenți ai scenei spațiale. Traiectorul indică o mișcare sau o acțiune de orice natură (fizică sau abstractă), fiind potrivit pentru desemnarea atât a relațiilor statice, cât și a celor dinamice. Reperul indică locul spre care se mișcă traiectorul sau în care este localizat acesta (Langacker 1987: 217–220)3. După cum s-a menționat deja, în limbă este proiectată o reprezentare idealizată a spațiului. Relațiile spațiale dintre traiector și reper, asemenea sai, neretai yra metaforiški arba metonimiški. Todėl kognityvinės krypties atstovai semantinės analizės objektu laiko konceptualiąją metaforą (an. conceptual metaphor) ir konceptualiąją metonimiją (an. conceptual metonimy). Jos atskleidžia structurilor gândirii umane, reflectările lingvistice ale fenomenului gândirii care decurge din experiența generală a omului, realizează și explică semnificarea procesului gândirii prin limbă (Lakoff, Johnson 2007: 27tt; 63tt). 2. ANALIZA SPAȚIILOR COGNITIVE Expresia lingvistică este realizată prin intermediul a patru spații ŠRAV tekstuose rastų lokatyvinių inesyvo ir iliatyvo konstrukcijų semancognitive comune ambelor construcții investigate: cel fizic, reprezentat deosebit de abundent (277 construcții locative de inesiv și 25 de ilativ), cel social (8 construcții locative de inesiv și 12 de ilativ) și cel al stării (7 construcții locative de inesiv și 4 de ilativ) (a se vedea fig. 2). În cadrul teoriei prototipurilor, începuturile sunt asociate cu lucrările Eleonorei Rosch (1978: 27–48) și ale altor reprezentanți ai psihologiei cognitive. E. Rosch a consacrat noțiunea de prototip cercetând categoriile estetice ale percepției umane – percepția culorilor. 3 Caracteristica reperului este completată de proprietățile dimensionale ale containerelor. DAIVA KARDELYTĖ-GRINEVIČIENĖ 158 Acta Linguistica Lithuanica LXXII inesyvo ir 234 iliatyvo konstrukcijos) ir mažiau produktyvias įvykių (17 lokaȚinând cont de acestea, construcțiile locative de inesiv și de ilativ pot denumi repere sau containere cu trei, două, una și zero dimensiuni (Langacker 1987: 150–151; 248; Kardelytė-Grinevičienė 2014: 27–29). construcțiile locative de inesiv și 25 de ilativ), cea socială (8 construcții locative de inesiv și 12 de ilativ) și cea a stării (7 construcții locative de inesiv și 4 de ilativ) (a se vedea fig. 2). FIG. 2. 2.1. Pažintinė fizinė erdvė Prototipiškai lokatyvinėmis inesyvo ir iliatyvo konstrukcijomis įvardijamas trajektoriaus buvimas ar judėjimas erdvėje suvokiamas kaip jo ir fizinės talpyRaportul cantitativ al spațiilor cognitive denumite prin construcțiile locative de inesiv și de ilativ în textele aukštaiților de nord-est din Vilnius În continuare, în articol, spațiile cognitive denumite prin construcțiile locative de inesiv și de ilativ sunt discutate mai detaliat: relația dintre container, sau reper. Recipientul spațiului fizic conține o regiune fizică caracterizată prin diverse proprietăți topologice, în care se află sau spre care se deplasează traiectorul (cf. Frawley 1992: 254–255). Exemple prototipice de spațiu fizic, realizate prin construcții locative de inessiv, pot fi considerate scenele spațiale în care reperul se află într-un anumit recipient fizic tridimensional (vezi fig. 3). O utilizare prototipică a construcțiilor locative de ilativ poate fi considerată desemnarea prin acestea a unor scene spațiale în care traiectorul se deplasează el însuși sau este introdus de cineva într-un anumit recipient volumetric tridimensional. Prin ilativ este marcată una dintre părțile schemei dinamice PUNCT INIȚIAL–DRUM–PUNCT FINAL – PUNCTUL FINAL (cf. Langacker 2008: 32; vezi fig. 4). Articole / Articles 159 Lokatyvinių inesyvo ir iliatyvo konstrukcijų semantinė raiška šiaurės rytų aukštaičių vilniškių patarmėje FIG. 3. Schema prototipică a construcțiilor locative de inessiv în spațiul fizic4 4 FIG. Schema prototipică a construcțiilor locative cu ilativul în spațiul fizic5 Kadangi nagrinėtoje šiaurės rytų aukštaičių vilniškių medžiagoje gausu paConstrucțiile locative cu inessivul și ilativul care denumesc spațiul fizic sunt împărțite în tipuri semantice mai restrânse. Baza clasificării lor o constituie destinația sau natura recipientelor. Se disting trei tipuri semantice dominante: localizarea în încăperi, în recipiente și în regiuni geografice și de relief. Au fost găsite și cazuri izolate care nu pot fi atribuite acestor tipuri semantice6. 2.1.1. Un număr considerabil de exemple cu construcții locative cu inessivul și ilativul din textele analizate ale graiului vilniškių din aukštaičiai de nord-est denumesc localizarea în încăperi. În total au fost găsite 46 de construcții locative cu inessivul și 55 de construcții locative cu ilativul. Localizarea în încăperi este una dintre realizările prototipice ale spațiului fizic boje, nurodančių, jog trajektorius yra arba juda į tam tikrą uždarą trimatę patalîn limbă. În materialul analizat al graiului vilniškių din aukštaičiai de nord-est, localizarea în încăperi este denumită prototipic prin construcții locative cu lexemele pirkia, 4 TR – traiector, OR – reper. 5 SP – poziția observatorului. 6 Pentru o clasificare mai detaliată a spațiului fizic cognitiv în funcție de tipurile semantice, vezi. Kardelytė-Grinevičienė 2014: 35–94. DAIVA KARDELYTĖ-GRINEVIČIENĖ 160 Acta Linguistica Lithuanica LXXII pirtis, kluonas, krautuvė, ligoninė cu forme de locativ7, de exemplu: (1) tai vat vienoj pirkioj8 šeštadienį, sekmadienį, tada kitoj ten pirkioj jaunimo daug9 [susirenka] (ŠRAV 53); (2) nueinu pirkion ir sakau, mama, mano avelių nėra, aš bijau eit ieškot (ŠRAV 56); (3) iššukuoja ir linus išmina gi pirty; (4) ir išsikuli gi naudą10 tą jau kaip, susiveži kluonuosan (ŠRAV 193); (5) dabar viską nueis krautuvėj nusipirksi (ŠRAV 52); (6) preotul a luat-o de mână, ei bine, și spitalul, iată așa, și a dus-o la spital (ŠRAV 161). Cazurile neprototipice de denumire a localizării în încăperi se realizează în materialul analizat ca expresie metonimică: (7) una a însoțit-o până la porțile abatorului în Vilnius, în Santariškės, și plânge (ŠRAV 180). Utilizarea neprototipică a construcțiilor cercetate este actualizată și de utilizarea concurentă a locativelor. Prin acest concept este desemnat fenomenul lingvistic în care sunt utilizate în paralel două mijloace de expresie diferite care denumesc același fenomen lingvistic, iar niciunul dintre ele nu este evident 123; 1967: 100–123; plačiau žr. Kardelytė-Grinevičienė 2014: 104–119). Analizuota šiaurės rytų aukštaičių vilniškių medžiaga rodo, kad neprototipinė vartodominant (cf. Fónagy 1957: 100– se realizează prin concurența formelor de inesiv și ilativ în grupurile: • pronume (IL)11 + substantiv (IN), de exemplu: (8) dar acolo au fost aduși la ruși tot felul de oameni în acea casă, mulți au fost deja aduși, știi, tot felul de locuitori (ŠRAV 147); (9) ei bine, într-o casă, acolo, deja într-o casă ne adunăm așa, tineretul acolo, și dansăm (ŠRAV 152); • pronume (IL) + substantiv (IL) + verb de stare, de exemplu, (10) și casele erau frumoase, și totul era acolo, așa că în acele case s-a stabilit împreună cu familia sa (ŠRAV 59); 7 Aici și în continuare se indică de câte ori au fost folosite în materialul analizat cazurile inessiv și ilativ ale unor lexeme concrete, consemnate în construcții locative. Lexemele care denumesc localizarea în încăperi au fost folosite în textele cercetate cu următoarea frecvență: pirkioj – 5, pirty – 5, tvartan – 4, pirkion – 3, pirtin – 3, kluone – 3, kluonan – 3, malūnan – 3, bažnyčion – 3, name – 3, bažnyčioj – 2, gamyklon – 2, kalėjime – 2, kalėjiman – 2, priemenėj – 2, virtuvėj – 2, reanimacijoj – 2; au fost găsite câte unul: bankan, ceche, forte, fortan, gamykloj, getan, kalvėj, klebonijoj, kluban, kontoroje, krautuvėj, krautuvėsu, ligoninėj, ligoninėn, namuose, naman, namuosan, nuovadoj, nuovadan, operacinėn, policijon, raštinėj, redakcijon, salėn, Santariškėse, sklepan, tvarte, tvartuosan. 8 În exemplele prezentate, construcțiile locative de inessiv și ilativ sunt subliniate. 9 Pentru comoditate, exemplele dialectale sunt prezentate rescrise cu grafemele limbii literare, nu transcrise. 10 Cereale. 11 Abrevierea IN indică inessivul, iar IL – ilativul. Articole / Articles 161 Lokatyvinių inesyvo ir iliatyvo konstrukcijų semantinė raiška šiaurės rytų aukštaičių vilniškių patarmėje • įvardis (IL) + daiktavardis (IN) + metonimija, pavyzdžiui: (11) mane atvežė šitan Devintan fortan; Așadar, în fortul al IX-lea nu am stat mult, vreo două luni (ŠRAV 57). Conținutul semantic al subtipului este desemnat de construcțiile locative ale trukcijos žymi ir pažintinių erdvių pereigą. Ji itin ryški kontekstuose, pasakoinessivului și ilativului, cu lexemul mokykla „școală”12. În textele graiului vilnius al dialectului nord-estic aukštaițian, referințele spațiale mokykloj „la școală” și mokyklon „la școală” desemnează atât clădirea sau încăperile în care se desfășoară activitatea educațională și didactică, cât și procesul de învățare desfășurat pe o realizuojama pažintinių fizinės, įvykių ir laiko erdvių pereiga, pavyzdžiui: (12) anumită perioadă de timp. Prin urmare, prin construcțiile locative ale inessivului și ilativului cu lexemul mokykla „școală”: na va ir mokyklon nuėjo gi šita jau, kiek ten gi mokės aš jau gi nežinau, žinot „iată, s-a dus și la școală, cât va învăța acolo eu deja nu știu, știți” (ŠRAV 79); (13) ten mokykla buvo ir ten vietoj, mokykloj šitoj, ten vietoj gyvendavom, virdavom, naktuidavom „acolo era o școală și chiar acolo, la școala aceasta, locuiam, găteam, înnoptam”13 (ŠRAV 65). Trecerea prin spațiile cognitive este indicată și de construcțiile locative cu lexemele dvare „la conac”, dvaran „la conac”. Scenele spațiale cu aceste lexeme desemnează atât localizarea în clădirile denumite de ele, cât și aflarea într-o anumită orânduire socială; de aceea, în ele se întrețes spațiile cognitive fizic și social, de exemplu: (14) na tai dabar Dorokovas šitas pamatė, medis ten dvare išdžiūvęs [yra] „iată, acum acesta, Dorokovas, a văzut că pomul de acolo, la conac, este uscat” (ŠRAV 202); (15) paskui va jau į galą jau tai būdavo jau užsidarydavo vartus, kad dvaran jau šitie parapijiečiai nevaikščiotų „apoi, spre sfârșit, se închideau porțile, pentru ca acești enoriași să nu mai umble la conac” (ŠRAV 203). 2.1.2. Recipientelor spațiilor fizice le sunt atribuite obiecte tridimensionale de diferite dimensiuni și volume, care pot fi numite în mod general recipiente. Prototipic, astfel de recipiente în materialul analizat sunt complet închise, dar au o singură limită-perete mobilă (cutie, cuptor, sticluță, cazan, vagon etc.14). Traiectorii sunt localizate și în recipiente cărora le lipsește una (sau mai multe) dintre limitele fizice—pereți (bliūduosan, duobėj, duonakepėn, grioviuosan, kašikan, lineikoj15, piestoj, puodelin, pastaunykan16, spaviednyčion, skavardon17, vežiman). Astfel de 12 În textele analizate au fost găsite nu mai puțin de 16 construcții ilative și 4 construcții inessive locative cu lexemul mokykla. Frecvența formelor locative ale acestui lexem este determinată de faptul că aproape fiecare informator povestește despre anii de școală și condițiile de învățare. În desfășurarea narațiunii, formele locative ale lexemului mokykla sunt adesea repetate, uneori chiar în fiecare propoziție, de aceea abundă construcțiile locative cu acest lexem. 13 Înnoptam. 14 Numărul formelor locative ale acestor lexeme în materialul cercetat: pečiun – 8, buteliuke – 3, katilan – 3, šuliny – 2, vagone – 2, rašalinėj – 1, vagonuosan – 1, aviliukan – 1, dėžėn – 1, laivan – 1. 15 În trăsura ușoară și frumoasă. 16 În țarcul împrejmuit, destinat pășunatului animalelor. 17 În tigaie. DAIVA KARDELYTĖ-GRINEVIČIENĖ 168 Acta Linguistica Lithuanica LXXII (ŠRAV 170); (64) spune: când te-ai trezit, ai început să plângi, cum voi merge eu acum la a Zecea; am plâns; dar eu nu-mi amintesc; iar eu plângeam cu toată mintea, cum eram în a Zecea, iar a Zecea era a doua zi, la noi hramul era în Zecea, la Paringy (ŠRAV 182). În exemplul 63, prin adjectivul ankstyvoji sunt denumite Crăciunul sau Paștele timpuriu rytą vykstančios pirmosios pamaldos, 64 – metonimiškai vartojama skaitvardžio forma dešimtoji „10-tą sekmadienį po šv. Velykų švenčiami Kristaus širdies atlaidai“. 2.3. Criteriul de delimitare a spațiului social cognitiv este însușirea de însuflețire atribuibilă reperului. Reperul este denumit printr-o lexemă care desemnează o comunitate de oameni, un colectiv, o asociație (Kuznetsov 2012: 99–102). Această arie cognitivă nu se caracterizează prin trăsături dimensionale. În textele analizate au fost găsite construcții locative cu lexemele: familie, clacă, hram, petrecere, nuntă, nuntași, cununie, înmormântare, partizani48. În total au fost înregistrate 8 construcții locative la inesiv și 12 construcții locative la ilativ, de exemplu: (65) am locuit într-o familie numeroasă (ŠRAV 57); (66) vindea în ce piețe (ŠRAV 75); (67) ce lucru ieșea, și face clacă, și merge la clacă, eu am mers la tine, tu vei veni la mine (ŠRAV 69); (68) oare deja se poate49 merge aici la voi pentru pețit (ŠRAV 171). În textele analizate, aspectul social se asociază adesea cu alte spații cognitive. O astfel de tranziție între spațiile cognitive este actualizată în contexte diferite prin utilizarea lexemului namai. Construcțiile locative cu acesta pot desemna atât localizarea într-un recipient fizic (a se vedea p. 6–7), cât și aflarea în componența unei unități sociale – familia –, de exemplu: (69) asta măcar indică ce fată frumoasă este deja acasă [este], aceasta este cea frumoasă, aceasta se va scoate prin crăpătură, iar cealaltă își va recupera încă zestrea50 (ŠRAV 171). În acest exemplu este actualizată tranziția cognitivă dintre spațiile social și fizic. Nu sunt rare contextele în care spațiul social se întrepătrunde cu spațiile evenimentelor și ale timpului, pavyzdžiui: (70) atlaiduosan jau būdavo, o bernai, tai atlaiduosan, tai gi dabar kai va jau atlaidai va būva jau šitai Palūšėj Laurynas51, va jau greit bus, tai būdavo gi visų kaimų bernai gi, tai visi an dviračių važiuoja gi jau šitai atlaiduosan (ŠRAV 82). 47 Dintr-o dată. 48 Frecvența locativelor acestor lexeme în textul analizat: atlaiduosan – 4, partizanuos – 3, vestuvėsan – 3, šeimoj – 2, talkon – 2. În câte un caz au fost înregistrate: laidotuvėse, svotuosan, šliūban, talkosu, veselioj, veselion. 49 Galima. 50 Se vor bucura din plin; se vor sătura. 51 Sf. Sărbătoarea Sfântului Laurențiu. Straipsniai / Articles 169 Lokatyvinių inesyvo ir iliatyvo konstrukcijų semantinė raiška šiaurės rytų aukštaičių vilniškių patarmėje 2.4. Spațiul stării este foarte apropiat de spațiul social cognoscibil. Spațiului social îi este caracteristică trăsătura vitalității, adică reperul trebuie să fie exprimat prin lexeme care desemnează un colectiv de oameni, iar pentru spațiul stării cel mai important este aspectul schimbării stării (Kuznetsov 2012: 103). Dimensiunile containerelor nu există realmente în acest spațiu cognitiv, însă, pentru exprimarea relațiilor dintre traiectorie și reper, sunt utilizate modele structurale similare celor folosite la descrierea spațiului fizic – se ajunge într-o anumită stare sau condiție, se kambarį; būti kambaryje). Taigi pažintinės būsenos erdvės projekcija kalboje yra paremta konceptualiąja metafora. Analizuotoje šiaurės rytų aukštaičių vilniškių medžiagoje būsenos erdvę rămâne în aceasta (cf. spațiul fizic: intrarea este prototipic desemnată de construcțiile locative de inesiv și ilativ cu lexemele: burliokystėj52, pliene53, išpažintin, belaisvėn, smertin54. În total au fost găsite 7 construcții locative de inesiv și 4 de ilativ, de exemplu: (71) na tai atsiveža pinigų prikrutėję55 burliokystėj, tai tada dienąnakt per jį [geria] (ŠRAV 162); (72) už durų stovėjo šitas Jurgis ir davė peiliu, ir smertin ir papjovė (ŠRAV 90). Spațiului stărilor îi este caracteristică și trecerea între spațiile cognitive: (72) o kaip jau pliene buvo trejus metus brolis (ŠRAV 55); (73) anas pateko lenkam belaisvėn (ŠRAV 79) – aflarea în captivitate se leagă nu numai de schimbarea stării (din om liber în captiv), ci și de spațiile fizic (locul fizic al aflării în captivitate), temporal (în captivitate se stă o anumită perioadă de timp). Legătura dintre spațiile cognitive ale stării și timpului este ilustrată cel mai clar de construcția locativă cu numeral, de exemplu, (75) Čičelio va uošvė dar ana ir dabar yra Visų aptartųjų pažintinių erdvių – fizinės, įvykių, socialinės ir būsenos – pereigą apibendrintai galima pavaizduoti pažintinių erdvių modeliu (žr. 5 pav.). gyva, ana jau šimte boba (ŠRAV 196)56. Liniile punctate marchează zonele de trecere ale spațiilor cognitive desemnate prin construcții locative de inesiv și ilativ. Acest siomis konstrukcijomis įvardijamos pažintinės erdvės analizuotoje šiaurės rytų model arată că, în materialul cercetat al dialectului vilnișkian al aukštaițienilor, acestea sunt strâns legate. Expresiei semantice a construcțiilor locative îi sunt caracteristice nu numai trăsături spațiale, ci și temporale. 52 În lucrările din Rusia. 53 În captivitate. 54 La moarte. 55 Câștigându-și existența. 56 Construcțiile locative cu lexemele folosite metaforic atminime (o vilkų mano atminime buvo (ŠRAV 98)) și atminty (tik atminty turėdavau, jau ką paskaičiau, kas cekava, to neužmiršiu (ŠRAV 177)) trebuie atribuite spațiului stării cognitive. Ele indică localizarea nu în scene spațiale existente în prezent, ci în scene care au existat în trecut. DAIVA KARDELYTĖ-GRINEVIČIENĖ 170 Acta Linguistica Lithuanica LXXII FIG. 5 Modelul spațiilor cognitive al construcțiilor locative de inesiv și ilativ consemnate în textele dialectului vilniškių al aukštaițienilor din nord-est 3. CONCLUZII 1. În textele analizate ale dialectului vilniškių al aukštaițienilor din nord-est, modelul expresiei semantice a construcțiilor locative de inesiv și ilativ se keturias pažintines erdves: fizinę, įvykių, socialinę ir būsenos. realizează prin 2. Expresia semantică a construcțiilor locative de inesiv și ilativ este actualizată cel mai productiv prin denumirea localizării în spațiul fizic cognitiv. Spațiul evenimentelor, spațiul social și spațiul stărilor sunt denumite mai rar prin construcțiile cercetate. Construcțiile locative de inesiv domină ușor la denumirea spațiului fizic cognitiv cu semnificație pur locală, în timp ce construcțiile locative de ilativ – a spațiilor mai abstracte ale evenimentelor și socialului. 3. Analiza textelor dialectului vilniškių al aukštaițienilor din nord-est arată că spațiile cognitive denumite prin construcții locative de inesiv și ilativ nu sunt izolate unele de altele, adică modelul expresiei semantice dezvăluie trecerea dintre spațiile cognitive. Localizarea în spațiul fizic, desemnată prin construcțiile investigate, se caracterizează nu doar prin markeri semantici ai locului. Locul fizic în care se află traiectorul se corelează cu anumite particularități ale modului său de a fi și, foarte frecvent, cu aspectul temporal. Tranziția se evidențiază în mod deosebit atunci când în construcțiile locative sunt utilizate lexeme polisemantice. Articole / Articles 171 Lokatyvinių inesyvo ir iliatyvo konstrukcijų semantinė raiška šiaurės rytų aukštaičių vilniškių patarmėje 4. Se poate presupune că expresia semantică (și frecvența) construcțiilor locative de inessiv sau ilativ (precum și a lexemelor concrete utilizate în acestea) este determinată de potențialul cognitiv al emițătorului. Alegerea mijloacelor de expresie care desemnează scene spațiale depinde de tema dezvoltată de emițător, de caracteristicile dinamice sau statice ale verbelor utilizate în narațiune. Prin urmare, pe baza unor cantități determinate de texte, nu este corect să se concluzioneze că locativele anumitor lexeme sunt utilizate rar sau că nu sunt utilizate deloc. Dacă narațiunea nu necesită, să spunem, ilativul (este vorba despre acțiuni sau procese statice), acest caz nu va apărea într-un asemenea context, însă aceasta nu înseamnă că el nu este folosit în general. LITERATURĂ ȘI SURSE Bacevičiūtė Rima, Rinkauskienė Regina 2007: În legătură cu accentele terminațiilor inesivului și ilativului în graiul utenișkienilor din aukštaiția răsăriteană (Cercetare experimentală). – Žmogus ir žodis: Lingvistică didactică 9(1), 4–11. Bacevičiūtė Rima, Rinkauskienė Regina 2008: Accentele inesivului și ilativului în graiul utenișkienilor din aukštaiția răsăriteană: cercetare auditivă. – Baltistica 43(2), 229–237. Bacevičiūtė Rima, Rinkauskienė Regina 2009: Experiment auditiv în dialectologie: avantaje și dezavantaje (cercetarea accentelor cazurilor locative în graiul utenișkienilor din aukštaiția răsăriteană). – Sunetul și aspectele cercetării sale: metodologia și practica / The sound and aspects of its research: metodology and practice, 71–88. Vilnius: Institutul Limbii Lituaniene. Evans Vyvyan 2007: Glosar de lingvistică cognitivă. Edinburgh: Edinburgh University Press Ltd. Fónagy Ivan 1957: Despre evoluția schimbării fonetice. – Acta Linguistica Academiae Scientiarum Hungaricae 6, 173–278. Fónagy Ivan 1967: Variation und Lautwandel. Ansätze zu einer dynamischen Phonetik. – Phonologie der Gegenwart. Wiener slavistisches Jahrbuch, Ergänzungsband 6, 100–123. Frawley William 1992: Semantică lingvistică. New Jersey: Lawrence Erlbaum Associatesm Inc. Kardelis Vytautas 2006: Mielagėnų apylinkių tekstai. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas. Kardelis Vytautas, Kardelytė-Grinevičienė Daiva 2010: Vorbitorii din zona Vilnius ai dialectului aukshta iția de est. Vilnius: Institutul Limbii Lituaniene. Kardelytė–Grinevičienė Daiva 2009: Despre relațiile dintre inesiv și ilativ în graiul vorbitorilor din zona Vilnius ai dialectului aukshta iția de est. – Probleme de istorie a limbii și dialectologie 2, 557–566. DAIVA KARDELYTĖ-GRINEVIČIENĖ 172 Acta Linguistica Lithuanica LXXII Kardelytė–Grinevičienė Daiva 2014: Semantica și relațiile construcțiilor locative de inessiv și ilativ în subdialectul vilnician al dialectului aukštaitian de est. Teză de doctorat. Vilnius: Institutul Limbii Lituaniene. Kövecses Zoltan 2002: Metafora: o introducere practică. New York: Oxford University Press. Kuznetsov N. – Кузнецов Nikolai 2012: Semantica spațială a cazurilor locale ale limbii komi (analiză cognitivă). Tartu: Unoversity of Tartu Press. Lakoff G. – Лакофф Дж. 2004: Femei, foc și obiecte periculoase. Moscova: Языки славянкой культуры. Lakoff G., Johnson M. – Lakoff J., Johnson M. 2007: Metaforele prin care trăim. Moscova: URSS. Langacker Ronald W. 1987: Fundamentele gramaticii cognitive. Vol. 1: Premise teoretice. Stanford: Stanford University Press. Langacker Ronald W. 1991: Cercetarea lingvisticii cognitive: Concept, imagine și simbol. Baza cognitivă a gramaticii. New York-Berlin: Ratzlow-Druck. Langacker Ronald W. 2008: Gramatica cognitivă: O introducere de bază. Oxford: Oxford University Press. Leskauskaitė Asta 2012: Frecvența utilizării categoriilor gramaticale ale substantivelor în graiurile sudice ale dialectului sud-aukštaitis. – Cele mai recente cercetări ale limbilor și culturilor. Vilnius: Asociația cercetătorilor dialogului limbilor și culturilor europene, 81–90. LKA III – Morkūnas Kazys 1991: Atlasul limbii lituaniene 3. Morfologie. Vilnius: Mokslas. LKTCH – Leskauskaitė Asta, Bacevičiūtė Rima, Ivanauskienė Audra, Trumpa Edmundas 2004: Crestomația dialectelor limbii lituaniene. Vilnius: Institutul Limbii Lituaniene. LKŽe – Dicționarul limbii lituaniene, versiune electronică, colegiul de redacție: Gertrūda Naktinienė (redactor-șef), Jonas Paulauskas, Ritutė Petrokienė, Vytautas Vitkauskas, lanta Zabarskaitė. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas. Prieiga internete: www.lkz.lt. JoMarkevičienė Žaneta 1999: Texte ale dialectelor aukštaițiene 1. Vilnius: Editura Universității din Vilnius. Petkelytė Justina 2010: Exprimarea locului în subdialectul vilnișkienilor din nord-estul Aukštaitiei (semantica și relațiile ilativului și ale prepozițiilor in, un). Lucrare de masterat. Vilnius: Universitatea din Vilnius. Straipsniai / Articles 173 Lokatyvinių inesyvo ir iliatyvo konstrukcijų semantinė raiška šiaurės rytų aukštaičių vilniškių patarmėje Ragaišienė Vilija 2012: Semantica și relațiile construcțiilor cu locative și prepoziții în sursa scrisă din 1977 a graiului din Tverečius. Comunicare prezentată la seminarul științific „Schimbări în lexicul și fonetica dialectelor“. Vilnius: Institutul Limbii Lituaniene. Rosch Eleonora 1978: Principiile categorizării. – Cognition and Categorization, Rosinas Albertas 27–48. 1995: Pronumele limbilor baltice: evoluția morfologiei. Vilnius: Editura Universității din Vilnius. Rosinas Albertas 2005: Încă despre explicarea originii adezivului. – Baltistica 40(2), 177–181. ŠRAV – Kardelis Vytautas, Kardelytė-Grinevičienė Daiva, Navickaitė Agnė, Strungytė Inga 2006: Dialectul aukštaițianilor din nord-est, vilnieni. Vilnius: Institutul de Editare Științifică și Enciclopedică. Urbanavičienė Jolita 2010: Sistemul fonologic al graiului din Svirkos: vocalism și prozodie. Vilnius: Institutul Limbii Lituaniene. Vainik Ene 1995: Semantica cazurilor locative externe ale limbii estone. Tallinn. Zinkevičius Zigmas 1966: Dialectologia lituaniană. Vilnius: Mokslas. Zinkevičius Zigmas 1980: Gramatica istorică a limbii lituaniene 1. Vilnius: Mokslas. Zinkevičius Zigmas 1982: Locativele postpoziționale ale limbii lituaniene. – Baltistica 18(1), 21–38. Zinkevičius Zigmas 2006: Lietuvių tarmių kilmė. Vilnius: Lietuvių kalbos institutas. Semantic Expression of Locative Inessive and Illative Constructions in the Northeastern Aukštaitian Subdialect of Vilnius REZUMAT Pe baza metodelor de categorizare ale semanticii cognitive și ale teoriei prototipului, articolul descrie construcțiile locativului ineziv și ilativ în subdialectul aukštaitian de nord-est din Vilnius. Scopul analizei este de a crea un model care să arate că exemplele sunt împărțite în the means used to realize the semantic expression of the constructions in question. The spații cognitive fundamentate semantic. Descrierea acestora din urmă se bazează pe actualizarea cazurilor prototipice, nonprototipice și tranzitorii de utilizare realizate prin construcții locative. DAIVA KARDELYTĖ-GRINEVIČIENĖ 174 Acta Linguistica Lithuanica LXXII The study shows that in the material under analysis both locative inessive and illative construcțiile sunt utilizate pentru a desemna patru spații cognitive: în special spațiul fizic, reprezentat în mod obișnuit, spațiul evenimential mai puțin activ, spațiul social și spațiul stărilor. Realizate în anumite contexte, ele nu sunt izolate unele de altele; ele interacționează și creează zone de tranziție. Analiza textelor implică, de asemenea, presupunerea că exprimarea semantică a construcțiilor locative inessive sau ilative (precum și a lexemelor specifice utilizate în acestea) este determinată de potențialul cognitiv al vorbitorului. Primit la 26 octombrie 2014. DAIVA KARDELYTĖ-GRINEVIČIENĖ Lietuvių kalbos institutas Petro Vileišio g. 5, LT-10308 Vilnius [email protected]