Dabartinių baltų kalbų pučiamieji priebalsiai ir afrikatos: akustinių požymių lyginamoji analizė

144 Acta Linguistica Lithuanica LXXV JOLITA URBANAVIČIENĖ Lietuvių kalbos institutas Direcții de cercetare științifică: fonetică experimentală, acustica limbii, fonologie, dialectologie, lexicografie, sociolingvistică. INESE INDRIČĀNE LU Latviešu valodas institūts Direcții de cercetare științifică: fonetică experimentală, acustica limbii, fonologie, dialectologie. ALE LIMBILOR BALTICE ACTUALE PUČIAMIEJI PRIEBALSIAI ȘI AFRICATELOR: ANALIZĂ COMPARATIVĂ A CARACTERISTICILOR Fricativele și africatele limbilor baltice contemporane: analiză comparativă a Acoustic/ Spectral Cues ADNOTARE Obiectul cercetării articolului îl constituie consoanele fricative și africatele din limbile bei afrikatos, kurios lyginamos pagal du akustinius požymius: spektro viršūnių dažnius ir santykinį intensyvumą. Siekiant gauti objektyvius rezultatus abiejų kalbų pučiamieji prieliterare lituaniană și letonă; acestea au fost analizate în Lituania și Letonia prin aceeași tikslas – palyginti dabartinių baltų kalbų pučiamųjų priebalsių ir afrikatų spektro ypatybes, nustatyti, kokią įtaką tiriamųjų priebalsių spektro viršūnių dažniams ir santykiniam metodologie. Intensitatea cercetării este influențată de palatalizare, sonoritate, modul și locul de articulare al consoanelor, precum și de sexul informantului. S-a stabilit că, atât în limba literară lituaniană, cât și în cea letonă, trăsăturile acustice ale consoanelor corelează cu aceleași criterii: frecvența vârfului spectrului – cu articularea consoanelor (în special cu sibilarea), palatalizarea (de tip i; numai în limba lituaniană), sexul informanților; intensitatea relativă – cu sonoritatea și palatalizarea consoanelor (de tip i; numai în limba lituaniană). Articole / Articles 145 Dabartinių baltų kalbų pučiamieji priebalsiai ir afrikatos: akustinių požymių lyginamoji analizė Datele diferite privind trăsăturile acustice permit afirmarea faptului că fricativele și africatele din limba letonă sunt, după valorile vârfurilor spectrale, mai apropiate de consoanele palatalizate din limba lituaniană; prin urmare, consoanele din limba letonă sunt „mai moi” decât consoanele nepalatalizate din limba lituaniană. De asemenea, s-a stabilit că fricativele și africatele din limba letonă se caracterizează printr-o intensitate relativă mai mare decât cele nepalatalizate și palatalizate analoge (după sonoritate, modul și locul de tuvių kalbos priebalsiams. Tokius tyrimų rezultatus galėjo lemti skirtingas informantų balso skardumas (prigimtinis arba susijęs su nuovargiu) bei nevienodas garso signalo stiprumas įrašymo metu. ESMINIAI ŽODŽIAI: lietuvių bendrinė kalba, latvių bendrinė kalba, pučiamieji priebalarticulare) liesiai, africatele, frecvențele vârfurilor spectrale, intensitatea relativă. ANNOTATION This current paper deals with the fricatives and affricates of standard Lithuanian and Letonă. În cadrul acestei cercetări au fost examinați doi indici acustici ai acestor consoane – frecvența vârfului spectral și intensitatea relativă. Analiza fricativelor și africatelor este realizată conform aceleiași abordări atât pentru limba lituaniană standard, cât și pentru limba letonă standard. Scopul acestui studiu este de a compara fricativele și africatele limbilor baltice contemporane pentru a determina diferențele spectrale esențiale și efectul palatalizării, sonorității, modului și locului de articulare, precum și efectul genului vorbitorului, reflectate de frecvența vârfului spectral și de intensitatea relativă. Rezultatele indică faptul că indicii acustici examinați în această cercetare evidențiază efecte similare atât în lituaniana standard, cât și în letona standard: frecvența vârfului spectral este influențată de palatalizare (în lituaniana standard), de modul și locul de articulare, precum și de genul vorbitorului, în timp ce intensitatea relativă reflectă efectul palatalizării (în lituaniana standard) și al sonorității. Datele obținute în acest studiu arată că valorile frecvenței vârfului spectral calculate pentru fricativele și africatele din letona standard sunt mai apropiate de datele consoanelor palatalizate decât de cele ale consoanelor nepalatalizate cu aceeași sonoritate, același mod și același loc de articulare din lituaniana standard, adică fricativele și africatele din letona standard par a fi „mai moi” decât fricativele și africatele nepalatalizate din lituaniana standard. Valorile intensității relative pentru fricativele și africatele din letona standard sunt mai mari în comparație atât cu consoanele palatalizate, cât și cu cele nepalatalizate, având aceeași sonoritate, același mod și același loc de articulare, din lituaniana standard. Acest lucru ar putea fi explicat fie printr-o articulare mai energică a acestor sunete vorbite de către vorbitorii limbii letone standard, fie prin anumite diferențe legate de nivelul de înregistrare. CUVINTE-CHEIE: lituaniana standard, letona standard, fricative, africate, frecvența vârfului spectral, intensitate relativă. 146 Acta Linguistica Lithuanica LXXV JOLITA URBANAVIČIENĖ, INESE INDRIČĀNE 1. INTRODUCERE Pastaraisiais metais suintensyvėjo lietuvių ir latvių kalbų garsyno bendri cercetări instrumentale efectuate pe teritoriile acestor țări conform aceleiași metodologii1. Trebuie menționate articolele lui Juris Grigorjevs și Jurgita Jaroslavienė despre vocalismul limbilor baltice contemporane: structura Jaroslavienė 2015a: 68–92), taip pat monoftongų kokybę (Grigorjevs, Jaroslavienė 2015b: 57–89). Lietuvių ir latvių kalbų konsonantizmą tyrė šio straipsspectrală și durata monoftongilor (Grigorjevs, precum și ale autoarelor Inesė mųjų priebalsių spektrai (Indričāne, Urbanavičienė 2015: 51–87) bei trankiųjų Indričanė și Jolita Urbanavičienė: au fost analizate loci ai consoanelor oclusive prin 261–293). Abi dabartinės baltų kalbos turi nemažai bendrumų: trumpųjų ir ilmetoda ecuațiilor locusului (Urbanavičienė, Indričāne 2015: opoziția fonologică a vocalelor, numărul mare de diftongi, sistemul intonațiilor și altele. Totuși, de-a lungul multor ani, în limbile lituaniană și letonă s-au format și diferențe esențiale, care determină inventare diferite ale fonemelor limbilor baltice contemporane și clasificări fonologice diferite, de exemplu: limba letonă se caracterizează prin accent fix și printr-un subsistem bogat de consoane palatale, în timp ce accentul limbii lituaniene este liber, aceasta se caracterizează prin palatalizare secundară (de tip i) și prin opoziția fonologică dintre consoanele palatalizate și cele nepalatalizate etc. Astfel de lucrări comparative sincrone nu numai că ajută la evidențierea specificului fonetic al diferitelor limbi, a nuanțelor clasificărilor fonologice și a ponderii funcționale diferite a acelorași elemente fonologice, ci și a particularităților unei limbi din perspectiva tipologiei lingvistice. Obiectul cercetării acestui articol îl constituie consoanele fricative și africatele limbilor lituaniană și letonă. Fricative sunt numite consoanele la a căror articulare două organe ale vorbirii se apropie atât de mult, încât curentul de aer care trece printre ele produce un zgomot de fricțiune, sau fricație (Crystal 2008: 199). Tocmai acest interval relativ lung de energie neperiodică permite clasificarea consoanelor fricative într-o clasă distinctă de sunete (Kent, Read 1992: 121). Africata este alcătuită, din punctul de vedere al locului de articulare, din consoane oclusive și fricative care coincid (Reetz, Jongman 2009: 16). Africatele sunt interpretate ca un sunet intermediar între consoana oclusivă și consoana fricativă articulată în același loc de articulare (Ladefoged, Maddieson 1998: 90). Africatele, asemenea consoanelor oclusive, încep să fie articulate printr-o ocluziune, după a cărei întrerupere aerul continuă să curgă prin fanta formată de apropierea organelor vorbirii, provocând fricțiune. Prin urmare, nu numai în spectrul consoanelor fricative, ci și în cel al africatelor se înregistrează 1 Aceste cercetări au fost inspirate de proiectul grupurilor de cercetători „Limbile baltice actuale: caracteristicile spectrale ale sunetelor (cercetare instrumentală)”, desfășurat în perioada 2013–2015 la Institutul Limbii Lituaniene (Nr. MIP-081/2013, coordonatoare dr. Jurgita Jaroslavienė). Articole / Articles 147 Dabartinių baltų kalbų pučiamieji priebalsiai ir afrikatos: akustinių požymių lyginamoji analizė intervalul de fricțiune, doar că acesta este mai scurt (în cazul consoanelor fricative, fricțiunea ocupă de fapt întreaga durată a consoanei fricative). Deși caracteristicile spectrale ale africatelor sunt aceleași ca ale consoanelor oclusive și fricative corespunzătoare din punctul de vedere al sonorității și al locului de articulare (Kodzasov, Krivnova 2001: 177), totuși „la diferențierea […] lima pasiremti visais pučiamųjų priebalsių tyrimo metodais“ (Ambrazevičius, Leskauskaitė 2014: 131). Todėl šiame straipsnyje dvi artimos priebalsių klasės – africatelor consoanele fricative și africatele – au fost selectate pentru studiu pe požymius. Teorinėje literatūroje nurodoma, kad pučiamieji priebalsiai gali būti apibūdinami pagal frikacijos trukmę, jų spektro ypatybes bei intensyvumą ir spekbaza acelorași particularități acustice ale tranzițiilor formanților (ecuațiilor locusului) (Reetz, Jongman 2009: 189). Scopul acestui articol este de a examina particularitățile spectrale ale consoanelor fricative și ale africatelor din limbile baltice contemporane, de a evidenția diferențele lor distinctive în limbile lituaniană și letonă. Acest scop poate fi divizat în următoarele obiective: 1) stabilirea valorilor frecvențelor vârfurilor spectrale ale consoanelor fricative și ale africatelor din limbile lituaniană și letonă; 2) analizarea experimentală a intensității relative a consoanelor fricative și a africatelor din ambele limbi; 3) compararea influenței palatalității consoanelor, a sonorității, a modului și a locului de articulare a consoanelor asupra caracteristicilor spectrale ale consoanelor fricative și ale africatelor. Datele privind consoanele pronunțate de bărbați și femei au fost analizate separat, pentru a stabili ce influență are sexul asupra particularităților spectrale ale consoanelor. Cercetarea este nouă și actuală, deoarece până în prezent nu au fost publicate studii comparative ale caracteristicilor acustice ale consoanelor lituaniene și letone, realizate conform aceleiași metodologii. Be to, straipsnyje aprašyti priebalsių akustinių požymių tyrimo metodai lietuvių akustinės fonetikos darbuose iki šiol nebuvo naudoti. 2. LIMBILE LITUANIANĂ ȘI LETONĂ PUČIAMŲJŲ PRIEBALSIŲ IR AFRIKATŲ ARTIKULIACINĖ KLASIFIKACIJA Dabartinių baltų kalbų tiriamiesiems priebalsiams užrašyti straipsnyje naueste utilizat alfabetul fonetic internațional2 (AFI sau IPA – International Phonetic Alphabet), larg răspândit în lume, creat de Asociația Fonetică Internațională 2 În acest studiu sunt utilizate caracterele AFI adaptate pentru consoanele limbilor lituaniană și letonă în cadrul proiectului „Limbile baltice contemporane: caracteristicile spectrale ale sunetelor (studiu instrumental)” (Nr. MIP-081/2013). 148 Acta Linguistica Lithuanica LXXV JOLITA URBANAVIČIENĖ, INESE INDRIČĀNE (a se vedea mai pe larg IPA 2015). În tabelul de mai jos (a se vedea tabelul 1) sunt prezentate consoanele fricative și africatele a căror transcriere TFA diferă de cea a alfabetelor fonetice naționale. TABELUL 1. Grafemele fonemelor consoanelor fricative și ale africatelor din limbile lituaniană și letonă, conform alfabetelor fonetice naționale (LTFA și LVFA) și internaționale (TFA) 3456 LT LTFA TFA LV LVFA TFA grafemă fonemă fonemă grafemă fonemă fonemă v v ʋ1vvv jjjjjʝ ch x x h x x h2hɣ - - š š ʃ š š ʃ č č ʧ č č ʧ dz ʒ ʣ dz ʒ3ʣ dž ǯ ʤ dž ǯ4ʤ În acest articol sunt analizate 34 de foneme consonantice ale limbilor baltice contemporane, care, în funcție de modul de articulare, se împart în: 1) consoane fricative – 22 de foneme: a) lituană. /f, fʲ7, s, sj, z, zj, ʃ, ʃj, ʒ, ʒj, x, xj, ɣ, ɣj/ – 14 foneme; b) la. /f, v, s, z, ʃ, ʒ, ʝ, x/ – 8 foneme; žžʒžžʒ c c ʦc c ʦ 3 Pentru diferitele interpretări fonologice ale sonantelor v și j în limbile lituaniană și letonă, a se vedea în secțiunea 3. 4 În sistemul consoanelor limbii letone nu există consoana sonoră velară h, însă grafemul h este utilizat în următoarele cazuri: 1) pentru a marca varianta principală a fonemului /x/ – fricativa velară [x]; 2) pentru a marca alofonul fonemului /x/ – fricativa faringală [h]; 3) pentru a marca alofonul fonemului /x/ – fricativa palatală [ç] (LVG 2013: 70). Alofonele fonemului /x/ – faringala [h] și palatala [ç] – sunt pronunțate cel mai adesea sub influența limbilor engleză și germană. 5 În transcripția națională a limbii letone (LVFA), africata dz poate fi notată atât dz [dziêsma], cât și ʒ [ʒiêsma] (LVG 2013: 26). 6 În transcrierea națională a limbii letone (LVFA), africata dž poate fi notată atât dž [džèms], cât și ǯ [ǯèms] (LVG 2013: 26). 7 Simbolul modificator superior „j”, scris lângă consoană, în alfabetul fonetic internațional indică o consoană palatalizată, de exemplu [ʦʲ], [ʣʲ]. Articole / Articles 149 Dabartinių baltų kalbų pučiamieji priebalsiai ir afrikatos: akustinių požymių lyginamoji analizė 2) africate – 12 foneme: a) lie. /ʦ, ʦj, ʣ, ʣj, ʧ, ʧj, ʤ, ʤj/) – 8 foneme; b) la. /ʦ, ʣ, ʧ, ʤ/ – 4 foneme. Pagal artikuliacijos vietą tiriamieji baltų kalbų priebalsiai skirstomi į šias klases (žr. Urbanavičienė, Indričāne 2015: 265–267; plg. DLKG 2005: 33– 34; LVG 2013: 58): 1) labiodentale: lt. /f, fʲ/ și let. /f, v/; 2) dentale: lt. /s, sj, z, zj, ʦ, ʦj, ʣ, ʣj/ și let. /s, z, ʦ, ʣ/; 3) alveoliniai: lie. /ʃ, ʃj, ʒ, ʒj, ʧ, ʧj, ʤ, ʤj/ ir la. /ʃ, ʒ, ʧ, ʤ/; 4) palatale: let. /ʝ/; 5) palatalizați velari (palatovelari): lt. /xj, ɣj/; 6) velari: lt. /x, ɣ/ și letona. /x/. Numărul fonemelor consonantice investigate ale limbii lituaniene (22 de foneme) este aproape de două ori mai mare decât cel al limbii letone (12 foneme), deoarece limbii lituaniene îi sunt caracteristice opozițiile consoanelor după sonoritate (surda – sonora) și după palatalizare (nepalatalizată – palatalizată), iar limbii letone – doar după sonoritate. 3. PRIEBALSIŲ v IR j FONOLOGINIS STATUSAS LIETUVIŲ IR LATVIŲ KALBOSE După modul de articulare, /ʋ, ʋj, j/ din lituaniană sunt atribuite consoanelor aproximantesiams (todėl iš šio tyrimo lauko eliminuoti), o latvių /v, ʝ/ – pučiamiesiems priebalsiams. S-a constatat instrumental că în limba letonă consoanele sonore labiodentale /v/ și palatale /ʝ/ au mai multe variante de pronunțare (Čeirane 2011). Atunci când, la pronunțarea acestor consoane, fanta dintre organele articulatorii este mică, se pronunță consoane fricative [v] sau [ʝ] – fluxul de aer, trecând prin îngustime, creează turbulență și conferă consoanei produse prin îngustare o componentă de fricțiune zgomotoasă (vezi LVG 2013: 66). Atunci când, la pronunțarea consoanelor /v/ și /ʝ/, fanta dintre organele articulatorii este mai deschisă, consoanele se pronunță fără fricțiune, adică nefricative, sau aproximante [ʋ] și [j]8 (vezi 71). În poziție tautosilabică, după o LVG 2013: 66). Latvių kalboje aproksimantai [ʋ, j] vietoj pučiamųjų [v, ʝ] gali būti ištariami, kai kalbėjimas priblėsęs ar mažiau energingas (LVG 2013: 68; vocală scurtă sau lungă, fonemele consonantice ale limbii letone [v, ʝ] suferă o vocalizare totală sau parțială, de ex.: [tɑus] tavs 8 Ambele realizări ale fonemelor /v/ și /ʝ/ (fricativele [v], [ʝ] și aproximantele [ʋ] și [j]) sunt desemnate în cercetările asupra limbii letone prin termenul „consoană zgomotoasă produsă prin îngustare” (letonă spraudzenis troksnenis) (cf. Čeirane 2010; Čeirane 2011; Čeirane, Indričāne 2012; Markus, Grigorjevs 2002). 150 Acta Linguistica Lithuanica LXXV JOLITA URBANAVIČIENĖ, INESE INDRIČĀNE ‘tavo’, [sɑus] savs ‘savo’, [dzeinieks] dzejnieks ‘poetas’, [zveinieks] zvejnieks ‘žvejys’; [pɑːrdeveːs] pārdevējs ‘pardavėjas’, [teːs] tēvs ‘tėvas’, [pɑːrminieks] pārmijnieks ‘iešmininkas’; [tus] tuvs ‘arti’ (LVG 2013: 86). În fonetica tradițională a limbii lituaniene9 (Pakerys 2003) și în cea academică (natura matikoje (DLKG 2005: 33) [j], [ʋ], [ʋj] priskiriami sklandiesiems priebalsiams (sonantams). Tokią [ʋ, ʋj, j] interpretaciją lietuvių kalboje nulėmė ne artikuliaciobstacolului este aceeași ca și în cazul celorlalte consoane fricative10), iar caracteristicile funcționale ale acestor consoane sunt următoarele: la sfârșitul cuvântului [ʋ, j] își pierd fricțiunea, devin și mai sonore și se transformă în [, ] nesilabice, formând cu vocalele precedente diftongi de origine secundară, de ex.: [jú·ro.] ‘jūroje’, [kẹ.d·] ‘kėdėje’, [sudiẽ] ‘sudieu’. Dintre cele două variante poziționale – fricativele [v, ʝ] și aproximantele [ʋ, j] – în limba letonă au fost generalizate ca foneme fricativele /v, ʝ/ (vezi LVG 2013: 76–77), iar în limba lituaniană – aproximantele /ʋ, ʋj, j/. Diferența dintre aproximantele [ʋ ʋj] și consoanele fricative [v, vj] este greu de sesizat, deoarece consoanele fricative sonore, din cauza articulației specifice (la pronunțarea fricativelor sonore, în tractul vocal se generează simultan atât zgomot fricativ, cât și vibrația corzilor vocale, care încetinește curgerea aerului), tind să se transforme în aproximante11. Problema identificării consoanelor /ʋ, ʋj, j/ în limba lituaniană nu este încă pe deplin soluționată și necesită o fundamentare instrumentală detaliată (bazată pe cercetarea obiectivă a caracteristicilor articulatorii ale sunetelor). În acest articol este adoptată interpretarea tradițională; prin urmare, sonantele lituaniene /ʋ, ʋj/ nu sunt incluse în cercetarea consoanelor fricative (astfel, consoanele labiodentale lituaniene /f/ și /fʲ/ nu au un corespondent sonor), nici /j/, în timp ce în materialul limbii letone sunt incluse fricativele sonore /v, ʝ/ (aici există opoziția /f/ și /v/). 4. SPECTRUL ȘI INTENSITATEA FRICȚIUNII Consoanele fricative identice din punctul de vedere al sonorității diferă prin distribuția energiei spectrale în spectru și prin intensitate (Kent, Read 1992: 122). În cele mai recente clasificări ale consoanelor limbii lituaniene (a se vedea Abrazevičius, Leskauskaitė 2014: 167; Pakerys 2014: 91), consoanele /v, vj/ sunt considerate nu sonante, ci consoane fricative labiale-dentale sonore, care, din punctul de vedere al sonorității, contrastează cu consoanele surde corespunzătoare /f, fj/. 10 E. Mikalauskaitė (1975: 41–46) lietuvių /ʋ/, /ʋj/ ir /j/ priskyrė pučiamiesiems, o akademinė Gramatica limbii lituaniene (LKG 1965: 70) consideră aceste consoane, ca având o cantitate mare de neturinčius tono moduliacijos, nesukeliančius priebalsių skardėjimo, laiko tarpiniais tarp puvibrații, consoane fricative și sonante. Consoanele fricative sonore sunt un fenomen destul de rar în limbile lumii (Johnson 2003: 122). Articole / Articles 151 Dabartinių baltų kalbų pučiamieji priebalsiai ir afrikatos: akustinių požymių lyginamoji analizė pe baza trăsăturilor, în literatura teoretică se disting două consoane fricative grupės: sibiliantai (sibilant) (pavyzdžiui, anglų kalbos alveoliniai pučiamieji (consoanele fricative /s/, /z/, consoanele fricative postalveolare /ʃ/, /ʒ/) și (non-sibilant) (pavyzdžiui, anglų kalbos lūpiniai dantiniai pučiamieji priebalsiai nesibilantele /f/, /v/, consoanele fricative interdentale /θ/, /ð/ și fricativa faringală /h/). Sibilantele se deosebesc de nesibilante printr-o energie spectrală și o intensitate mai mari (Kent, Read 1992: 122): sibilantele mai sunt numite consoane „strălucitoare”, iar nesibilantele – consoane „mate” (Ambrazevičius 2011: 37). În lucrările anterioare de fonetică a limbilor lituaniană și letonă nu era obișnuit ca consoanele să fie clasificate după sibilare, adică după direcționarea curentului de aer spre dinți. În cel mai recent studiu acustic al consoanelor lituaniene (vezi Ambrazevičius, Leskauskaitė 2014: 301), sibilantelor le sunt atribuite consoanele limbii lituaniene /s, sj, z, zj, ʃ, ʃj, ʒ, ʒj/ și africatele /ʦ, ʦj, ʣ, ʣj, ʧ, ʧj, ʤ, ʤj/. În limba letonă sunt considerate, de asemenea, sibilante fricativele constrictive /s, z, ʃ, ʒ/ și africatele (consoanele ocluzive) /ʦ, ʣ, ʧ, ʤ/ (cf. cercetările I. Indričāne despre sibilantele și nesibilantele limbii letone în grupurile de consoane ocluzive surde, vezi Indričāne 2012; 2013; 2014). În acest articol, termenii „sibilant“ și „nesibilant“, dacă va fi necesar, vor fi de asemenea utilizați. În urma cercetării intensității vârfului spectral al consoanelor fricative sonore prevocalice ale limbii letone, aflate în îmbinări CVC, s-a constatat că, în acest grup, valorile statistice medii ale intensității mai mari sunt caracteristice consoanei dentale [z] și alveolare [ʒ], iar cele mai mici – consoanei labiodentale [v] și palatale [ʝ]. Cea mai mică valoare statistică medie a intensității o are consoana labiodentală [v], iar cea mai mare – consoana alveolară [ʒ], deși aceasta diferă puțin de valoarea intensității consoanei dentale [z]. Dacă se iau în considerare valorile abaterilor standard, consoana dentală [z] și cea alveolară [ʒ] pot fi diferențiate de consoana labiodentală [v], iar abaterile standard ale consoanei palatale [ʝ] sunt relativ mari, astfel încât diapazonul valorilor sale se suprapune atât cu domeniul valorilor consoanei labiodentale [v], cât și cu cel al consoanei dentale [z] (Čeirane 2011: 117–119). De asemenea, au fost cercetate intensitatea vârfului spectral, media intensității și intensitatea relativă ale consoanelor fricative surde prevocalice ale limbii letone, aflate în îmbinări CVC. Aplicând niam [s] ir alveoliniam [ʃ], o mažesnės – lūpiniam dantiniam [f] ir gomuriniam [x]. Mažiausią vidutinę statistinę intensyvumo vertę visais atvejais turi lūpinis diverse metode, s-au obținut rezultate identice: valorile statistice medii ale intensității mai mari sunt caracteristice consoanei dentale [f], iar cea mai mare intensitate o are consoana alveolară [ʃ] (s-a calculat intensitatea vârfului spectral) sau consoana dentală [s] (s-au calculat media intensității și intensitatea relativă). În grupul consoanelor surde, valorile intensității consoanelor dentale [s] și alveolare [ʃ] sunt, de asemenea, foarte asemănătoare. Prin valoarea mai scăzută a intensității se remarcă dintre celelalte consoane fricative surde consoana labiodentală [f], iar intensimo vertė yra artima dantinio [s] ir alveolinio [ʃ] intensyvumo vertėms. Palyginus standartinius nuokrypius, dusliųjų pučiamųjų priebalsių intensyvumo 152 Acta Linguistica Lithuanica LXXV JOLITA URBANAVIČIENĖ, INESE INDRIČĀNE verčių sritys visais atvejais persidengia (žr. Indričāne 2014: 112, 114–115; 1, 4 ir 7 grafikai). În cercetările privind consoanele fricative sonore prevocalice ale limbii letone (a se vedea Čeirane 2011; Indričāne 2014: 101–119) au fost stabilite tendințe similare: atât în grupul consoanelor fricative sonore, cât și în cel al consoanelor fricative surde, cea mai mică intensitate o are consoana fricativă labială (nesibilantă), iar cea mai mare – consoana dentară sau alveolară (sibilantă). În plus, valorile statistice medii ale intensității arată că intensitatea consoanei fricative labiodentale, precum și a consoanei fricative palatale și velare (nesibilante), este mai mică decât cea a consoanei fricative dentare și alveolare (sibilante). Astfel, rezultatele acestor cercetări corespund observațiilor prezentate în literatura teoretică, de exemplu, cu privire la diferențele de intensitate dintre sibilante și nesibilante în limba engleză12. Până în prezent, au fost efectuate foarte puține cercetări privind intensitatea consoanelor limbii lituaniene. În disertația Sigitei Dereškevičiūtė, Lietuvių kalbos priebalsių akustinės ypatybės (2013: 138), sunt prezentate date despre frecvențele caracteristice și intensitatea spektro viršūnių dažnius bei energijos susitelkimo sritis: intensyvesnės spektrinės viršūnės būdingos palatalizuotiems priebalsiams (ypač [xj], [ɣj]), aukštesni consoanelor fricative ale limbii lituaniene – pentru consoanele surde. În cercetările autoarei, taip pat rodo sibiliantų (ypač [ʃ, ʃj, ʒ, ʒj, ʧ, ʧj, ʤ, ʤj]) spektrinės energijos sustiprėjimą (kuris siejamas su dvižidine artikuliacija) ir lūpinių priebalsių energijos telkimosi sričių žemėjimą (susijusį su lūpine artikuliacija). intensitatea consoanelor fricative ale limbilor baltice contemporane este studiată prin determinarea valorii intensității vârfului spectral dominant (peak intensity/ amplitude), a intensității medii a zgomotului consoanei fricative (overall noise intensity/ amplitude) sau a valorilor intensității relative (relative intensity/ amplitude). Acest din urmă indicator este considerat deosebit de promițător în lucrările de acustica consoanelor, deoarece, de exemplu, permite clasificarea tuturor consoanelor fricative ale limbii engleze în funcție de 2009: 192; artikuliacijos vietą (žr. Jongman et al. 2000: 1252, 1259–1262; Reetz, Jongman Indričāne 2014: 103). În literatura de specialitate se indică faptul că consoanele fricative sonore se caracterizează printr-o intensitate mai mică decât echivalentele lor surde, deoarece, la articularea unei consoane fricative sonore, mai mult de 12 Cercetările asupra consoanelor limbii engleze arată că, de exemplu, intensitatea sibilantelor surde /s/, /ʃ/ este cu 10–15 dB mai mare decât cea a nesibilantelor surde /f/, /θ/ (Reetz, Jongman 2009: 192). Intensitatea consoanei fricative alveolare sonore /z/ o depășește cu 6 dB pe cea a consoanei alveolare surde /s/, iar intensitatea consoanei fricative labiodentale sonore /v/ este cu 13 dB mai mare decât intensitatea consoanei fricative labiodentale surde /f/. De asemenea, se observă că, în grupul consoanelor fricative identice din punctul de vedere al sonorității, intensitatea sibilantelor este mai mare decât cea a nesibilantelor: intensitatea sibilantei sonore /z/ (70 dB) este mai mare decât cea a nesibilantelor sonore /v/, /ð/ (66 dB), iar intensitatea sibilantelor surde /s/, /ʃ/ (64–65 dB) este mai mare decât cea a nesibilantelor surde /f/, /θ/ (53–54 dB) (Jongman 1989: 1724; Kent, Read 1992: 122). Articole / Articles 159 Dabartinių baltų kalbų pučiamieji priebalsiai ir afrikatos: akustinių požymių lyginamoji analizė 66), însă în limba letonă, spre deosebire de limba lituaniană, această palatalizare suplimentară a consoanelor nu are semnificație fonologică. În grupul consoanelor labiale, frecvențele vârfurilor spectrale VSV ale consoanelor palatalizate din limba lituaniană (atât conform datelor bărbaților, cât și conform datelor femeilor) sunt mai mici decât frecvențele VSV ale consoanelor nepalatalizate corespunzătoare, dar mai mari decât frecvențele vârfurilor spectrale ale consoanelor labiale din limba letonă. Consoanele fricative labiodentale surde – lit. [f]/ [fj] și lv. [f] – valorile statistice medii ale frecvențelor vârfurilor spectrale diferă mai mult între ele decât cele ale celorlalte consoane (a se vedea fig. 7–8): pentru [fj] palatalizat din limba lituaniană este caracteristică o valoare statistică medie a frecvenței vârfului spectral considerabil mai mică decât pentru consoana [f] din limba letonă; prin urmare, în limba letonă vârful spectral al acestei consoane este înregistrat în regiunea frecvențelor înalte, iar în limba lituaniană – în regiunea frecvențelor mai joase. Diferențe mai mari ale frecvențelor vârfurilor spectrale au fost înregistrate, de asemenea, în subgrupurile consoanelor velare și ale consoanelor velare palatalizate (palatovेलare). Deoarece la determinarea VSV ale frecvențelor vârfurilor spectrale ale consoanei [x] din limba letonă au fost calculate împreună și variantele palatovelare / palatale15, s-a înregistrat că valoarea frecvenței vârfului spectral al consoanei velare nepalatalizate [x] din limba letonă este mai mare decât în lit. a consoanelor velare nepalatalizate [x], [ɣ], însă mai mică decât în lit. a consoanelor velare palatalizate și în let. a consoanei palatale (a se vedea fig. 7–8). Consoanele velare din limbile lituaniană și letonă, consoanele velare palatalizate din limba lituaniană și consoana palatală din limba letonă se dispun, în ordinea crescătoare a valorilor VSV ale vârfurilor spectrale, astfel: lit. consoanele velare [x], [ɣ] < let. velar [x] < lie. velare palatalizate [xj], [ɣj]< la. palatal [ʝ] Deși regularitățile variației frecvențelor vârfurilor spectrale VSV ale consoanelor nepalatalizate și palatalizate din limba lituaniană au multe excepții, totuși, în majoritatea cazurilor, vârfurile spectrale ale consoanelor palatalizate sunt înregistrate în zona frecvențelor mai înalte decât cele ale consoanelor nepalatalizate corespunzătoare, iar în lb. vârfurile spectrale ale consoanelor palatale – la frecvențe mai înalte decât în lituaniană. ale consoanelor palatalizate. 6.1.4. Comparația consoanelor surde și sonore Nici în limba lituaniană, nici în cea letonă, sonoritatea consoanelor nu influențează valorile frecvențelor vârfurilor spectrale – rezultatele cercetării arată că VSV ale vârfurilor spectrale ale consoanelor surde și ale echivalentelor lor sonore variază nesistematic; nu se pot observa anumite regularități. 15 În limba letonă, înaintea vocalelor anterioare [i], [iː], [e], [eː] și a diftongilor care încep cu componentele [i] și [e], fonema fricativă /x/ poate fi realizată în două moduri: ca alofon palatovेलar [xj] și ca alofon palatal [c] (LVG 2013: 69). 160 Acta Linguistica Lithuanica LXXV JOLITA URBANAVIČIENĖ, INESE INDRIČĀNE 6.1.5. Vyrų ir moterų duomenų palyginimas Atât datele din limba lituaniană, cât și cele din limba letonă arată că pentru consoanele pronunțate de bărbați sunt caracteristice valori mai scăzute ale frecvențelor vârfurilor spectrale decât pentru consoanele corespunzătoare su informanto lytimi. Šiai tendencijai nepaklūsta lietuvių kalbos palatalizuoti priebalsiai [sj], [ʣj] ir nepalatalizuoti priebalsiai [s], [ʣ]16 – šiems vyrų ištarpronunțate de femei. Prin urmare, valoarea frecvenței vârfurilor spectrale este asociată cu VSV mai mari ale frecvențelor vârfurilor spectrale caracteristice acestor consoane decât pentru consoanele corespunzătoare pronunțate de femei. 6.1.6. Influența modului / locului de articulare a consoanelor asupra acusticii consotiniams požymiams Concentrarea energiei spectrale în anumite benzi de frecvență oferă date despre caracteristicile articulatorii ale sunetelor. Dacă energia consoanei se concentrează în regiunea 5000–6000 Hz, se aude un sunet fricativ s cu frecvență înaltă, iar dacă energia este concentrată în intervalul 3000–4000 Hz, se aude un sunet șuierător ș cu frecvență joasă și cu un foșnet intens (Kodzasov, Krivnova 2001: 565–566). Pe baza acestor criterii, consoanele lituaniene și letone pot fi împărțite mai întâi în nesibilante (a căror energie se concentrează în regiunea [x], [xj], [ɣ], [ɣj] ir la. [v], [ʝ], [x], bei sibiliantus (kurių spektro viršūnių dažniai sutelkti 3000–6000 Hz diapazone). Sibiliantai dar skirstytini smulkiau į alveo- ~1000–3000 Hz), adică lt. consoanele sibilante (vârfurile spectrului lor sunt situate lie. [ʃ], [ʃj], [ʒ], [ʒj], [ʧ], [ʧj], [ʤ], [ʤj] bei la. [ʃ], [ʒ], [ʧ], [ʤ], ir dantinius priebalsius (jų didžiausia spektrinė energija telkiasi 5000–6000 Hz diapazone), t. y. în regiunea 3000–4000 Hz), adică lituan. și letonă. [s], [sj], [z], [zj], [ʦ], [ʦj], [ʣ], [ʣj] și letonă. [s], [z], [ʦ], [ʣ]. Dintre consoanele nesibilante se disting consoanele velare lituan. [x], [xj], [ɣ], [ɣj] și letonă. [x] (cărora li se alătură și consoana labiodentală letonă [v]), ale căror vârfuri spectrale sunt concentrate în diapazonul ~1000–3000 Hz. Totuși, clasificarea consoanelor în sibilante și nesibilante este legată în primul rând nu de energia spectrului, ci de intensitate. Sibilantelor le este caracteristică o intensitate mai mare, deoarece, la articularea lor, fluxul de aer trebuie să treacă printr-un obstacol – dinții. Nu există o legătură directă între sibilare și energia spectrală, cf.: în cazul nesibilantelor (de 16 Dėl priebalsių [s] ir [ʣ] specifikos galėjo atsirasti ir duomenų paklaida. Paprastai 0–8000 Hz diapazone yra matoma tiktai viena priebalsių [s] ir [ʣ] spektrinė viršūnė. Tiriant platesnį diapazoexemplu, 0–10 000 Hz), pot fi vizibile două vârfuri spectrale ale acestor consoane (ca și în cazul lui [ʃ]). Deoarece vocea bărbătească se caracterizează prin frecvențe mai joase, al doilea vârf spectral (mai înalt) ar fi putut apărea și în intervalul mai îngust de 0–8000 Hz. În schimb, sunetele pronunțate de femei se caracterizează prin frecvențe mai înalte, de aceea consoanelor cercetate le-a fost atribuită întotdeauna valoarea primului vârf (deoarece al doilea vârf nu era vizibil în intervalul 0–8000 Hz). Articole / Articles 161 Dabartinių baltų kalbų pučiamieji priebalsiai ir afrikatos: akustinių požymių lyginamoji analizė lūpinių dantinių lie. [f], [fj] spektro viršūnės susitelkusios 2000–3200 Hz srityje, la. [f] – 4500–7000 Hz srityje, palatalinio la. [ʝ] – ~4000 Hz srityje. În concluzie, se poate afirma că zonele de concentrare a vârfurilor spectrale diferencijuoti pučiamuosius priebalsius ir afrikatas į tokias artikuliacines grupes: alveoliniai-sibiliantai (jų spektro energija susitelkusi vidutinių dažnių srityje), permit diferențierea între consoanele dentale-sibilante (energia lor se concentrează în zona frecvențelor înalte) și cele palatale-nesibilante (acestea se caracterizează prin cele mai mici VSV ale vârfurilor spectrale). Celelalte consoane (nesibilante) nu pot fi diferențiate pe baza frecvențelor vârfurilor spectrale. 6.1.7. Sinteza cercetării frecvenței vârfului spectral În cadrul cercetării au fost comparate valorile frecvențelor vârfurilor spectrale ale consoanelor fricative și ale africatelor din limbile lituaniană și letonă în funcție de sonoritate, palatalizare, modul și locul de articulare, precum și de sexul informanților. S-a stabilit că sonoritatea consoanelor nu influențează valorile frecvențelor vârfurilor spectrale nici în limba lituaniană, nici în limba letonă (cf. : cercetările lui S. Dereškevičiūtė (2013: 138) arată că energia consoanelor sonore din limba lituaniană este concentrată în regiunea frecvențelor joase în comparație cu corelatele lor surde). Din cauza palatalizării, frecvențele vârfurilor spectrale ale consoanelor limbii lituaniene cresc, adică sunt mai înalte decât frecvențele membrilor nepalatalizați ai opozițiilor. Consoanele fricative și africatele limbii lituaniene se dispun în următoarea ordine crescătoare a frecvențelor vârfurilor spectrale: velare < labiodentala < alveolare/ velare palatalizate < labiodentala palatalizată / alveolare palatalizate < dentale < dentale palatalizate. În urma cercetării și a comparării frecvențelor vârfurilor spectrale ale consoanelor fricative și africatelor nepalatalizate, palatalizate și palatale din limbile lituaniană și letonă, au fost observate următoarele tendințe: 1) le. [f] se caracterizează prin frecvențe mai înalte ale vârfului spectral decât lituaniana. [f], [fj] (atât conform datelor bărbaților, cât și conform datelor femeilor); 2) conform datelor bărbaților, la. frecvențele de vârf ale spectrului consoanelor dentale sunt, în multe cazuri, similare cu cele ale [z]); moterų duomenimis, la. dantiniams priebalsiams būdingos aukštesconsoanelor limbii lituaniene consoanelor dentale nepalatalizate (cu excepția lui n, nici vârful spectrului lituanian dentale nepalatalizate și palatalizateniams priebalsiams; 3) la. frecvențele vârfurilor spectrale ale consoanelor alveolare (atât conform datelor bărbaților, cât și conform datelor femeilor) sunt apropiate de cele ale lituanienei consoanelor alveolare palatalizate (deoarece la. consoanelor alveolare le este de asemenea caracteristică palatališkumas, tačiau jis nėra fonologinis, nes nėra nepalatalizuotų koreliatų, žr. LVG 2013, 64); 162 Acta Linguistica Lithuanica LXXV JOLITA URBANAVIČIENĖ, INESE INDRIČĀNE 4) lat. [x], după valorile frecvențelor vârfurilor spectrale, ocupă o poziție lie. [x] ir lie. [xj], nes la. [x] kokybė priklauso nuo toliau einančio balintermediară între sio: articulația sa poate varia de la velară la velară palatalizată / palatală; 5) lat. [v] și [ʝ] sunt cele mai apropiate consoane din limba lituaniană – consoanele sonante lie. [ʋ], [ʋj] și [j] – nu au fost studiate. Totuși, s-a observat că valoarea frecvenței vârfului spectral al la. [v] este mai apropiată de lie. pentru valorile [f], [fj], și nu la. pentru valoarea [f]. La. valoarea frecvențelor vârfurilor spectrului consoanei palatale [ʝ] – dimpotrivă: apropiată de la. valorilor [ʃ], [ʒ], [ʧ], [ʤ] (adică consoanelor care în limba letonă au o trăsătură nefonologică de palatalizare). În funcție de valorile frecvențelor vârfurilor spectrului, se disting următoarele grupuri articulatorii de consoane ale limbilor lituaniană și letonă: a) alveolare (sibilante): lit. [ʃ], [ʃj], [ʒ], [ʒj], [ʧ], [ʧj], [ʤ], [ʤj] și let. [ʃ], [ʒ], [ʧ], [ʤ]; b) dentale (sibilante): lituaniana. [s], [sj], [z], [zj], [ʦ], [ʦj], [ʣ], [ʣj] și altele. [s], [z], [ʦ], [ʣ]. c) velare (nesibilante): lituaniana. [x], [xj], [ɣ], [ɣj] și altele. [x] d) labiale-dentale / palatală (nesibilantă): lituaniana. [f], [fj] și la. [f], [v], Sexul informanților influențează frecvențele vârfurilor spectrale: consoanelor pronunțate de bărbați le sunt caracteristice vârfuri spectrale mai joase decât consoanelor [ʝ]. corespunzătoare pronunțate de femei. Deoarece caracteristicile spectrale ale consoanelor sunt legate de dimensiunea cavității orale anterioare, iar aceasta este influențată de dimensiunea tractului vocal (cu cât cavitatea anterioară este mai mare, cu atât energia acustică se concentrează mai mult în domeniul frecvențelor joase), este de așteptat ca energia consoanelor pronunțate de bărbați să se concentreze în domenii mai joase decât cea a consoanelor pronunțate de femei (cf.: tractul vocal al bărbaților este cu ~2,8 cm mai lung decât cel al femeilor). 6.2. Intensitatea relativă 6.2.1. Determinarea intensității relative Intensitatea relativă indică raportul dintre consoana constrictivă sau afixa rikatos vidutinio intensyvumo ir fonetinę aplinką sudarančio balsio vidutinio intensyvumo per nustatytos trukmės intervalą. Matavimai atlikti garsų analipronunțată și vocala adiacentă, măsurat cu programul PRAAT. Valorile medii ale intensității consoanelor constrictive și ale africatelor (dB (μE)) au fost obținute dintr-un interval cu durata de 0,01 s, sau 10 ms (a se vedea fig. 9 și 11), iar valorile intensității vocalelor au fost obținute dintr-un interval cu durata de 0,05 s, sau 50 ms, situat aproximativ în mijlocul vocalei (fig. 10 și 12). Articole / Articles 163 Dabartinių baltų kalbų pučiamieji priebalsiai ir afrikatos: akustinių požymių lyginamoji analizė determinarea intensității medii (μE) 9 PAV. Duslusis prevokalinis pučiamasis [s] skiemenyje [sɑs]: 0,01 s, arba 10 ms, trukmės intervalas 10 PAV. Dusliojo prevokalinio pučiamojo [s] fonetinėje aplinkoje esantis balsis [ɑ] (skiemenyje [sɑs]): 0,05 s, arinterval de 50 ms, de durată FIG. 11 Africata prevocalică surdăîn silaba [ʦɑʦ]: 0,01 s, sau ba10 ms, mediul fonetic al acelui [ʦ] (în silaba FIG. 12 Africata prevocalică surdă [ʦ] interval de durată vocala [ɑ] aflată în [ʦɑʦ]): 0,05 s, sau interval de 50 ms, de durată Intensitatea relativă a fost calculată împărțind valoarea intensității medii a consoanei fricative sau a africatei la valoarea intensității medii a vocalei aflate în mediul său fonetic. De exemplu, dacă în silaba sas [sɑs] intensitatea medie a consoanei fricative surde prevocalice [s] într-un interval de 10 ms este de 55,06 dB (μE) (a se vedea fig. 9), iar intensitatea medie a vocalei [ɑ] într-un interval de 50 ms este de 73,41 dB (μE) (a se vedea fig. 10), intensitatea relativă se calculează astfel: 55,06 dB (μE) : 73,41 dB (μE) = 0,750 dB (μE). Valorile obținute ale intensității relative au fost prelucrate cu programul de analiză statistică a datelor SPSS: în acest programoje apskaičiuotos santykinio intensyvumo vidutinės statistinės vertės (dB), kuriomis operuojama šiame straipsnyje. 164 Acta Linguistica Lithuanica LXXV JOLITA URBANAVIČIENĖ, INESE INDRIČĀNE 6.2.2. Lietuvių kalbos palatalizuotų ir nepalatalizuotų pučiamųjų priebalsių bei afrikatų palyginimas su latvių kalbos duomenimis Valorile statistice medii (VSM) ale intensității relative a consoanelor fricative și africatelor din limbile lituaniană și letonă sunt prezentate în tabelul 3. TABELUL 3. Consoanele fricative și africatele din limbile lituaniană și letonă: VSM ale intensității relative (dB) Datele bărbaților Datele femeilor Lit. Let. Lit. La. Pučiamieji priebalsiai [v] 0,788 0,819 [f] 0,648 0,648 0,619 0,608 [fj]0,653 0,630 [s] 0,661 0,779 0,759 0,782 [sj]0,786 0,738 [z] 0,761 0,815 0,783 0,863 [zj]0,766 0,793 [ʃ] 0,699 0,751 0,704 0,752 [ʃj]0,734 0,747 [ʒ] 0,799 0,806 0,816 0,858 [ʒj]0,788 0,810 [ʝ] 0,818 0,852 [x] 0,686 0,712 0,679 0,696 [xj]0,675 0,639 [ɣ] 0,770 0,744 [ɣj]0,802 0,721 Africate [ʦ] 0,701 0,796 0,728 0,818 [ʦj]0,722 0,746 [ʣ] 0,751 0,788 0,765 0,833 [ʣj]0,759 0,774 [ʧ] 0,723 0,785 1,003 0,795 [ʧj]0,765 0,750 [ʤ] 0,766 0,801 0,807 0,837 [ʤj]0,774 0,778 Straipsniai / Articles 165 Dabartinių baltų kalbų pučiamieji priebalsiai ir afrikatos: akustinių požymių lyginamoji analizė Vidutinės statistinės lietuvių ir latvių kalbų pučiamųjų priebalsių ir afrikatų santykinio intensyvumo reikšmės didėja tokia tvarka: 1) vyrų duomenys: la. lie. [f]<[fj]<[s]<[xj]<[x]<[ʃ]<[ʦ]<[ʦj]<[ʧ]<[ʃj]<[ʣ]<[ʣj]<[z]<[ʧj]< [zj]<[ʤ]<[ɣ]<[ʤj]<[sj]<[ʒj]<[ʒ]<[ɣj], [f]<[x]<[ʃ]<[s]<[ʧ]<[v]=[ʣ]<[ʦ]<[ʤ]<[ʒ]<[z]<[ʝ]; 1) moterų duomenys: lie. [f]<[fj]<[xj]<[x]<[ʃ]<[ɣj]<[ʦ]<[sj]<[ɣ]<[ʦj]<[ʃj]<[ʧj]<[s]<[ʣ]< la. [ʣj]<[ʤj]<[z]<[zj]<[ʤ]<[ʒj]<[ʒ]<[ʧ], [f]<[x]<[ʃ]<[s]<[ʧ]<[ʦ]<[v]<[ʣ]<[ʤ]<[ʝ]<[ʒ]<[z]. Comparația VSV a intensității relative a consoanelor fricative și africatelor palatalizate și nepalatalizate din limba lituaniană cu datele din limba letonă poate fi observată în figurile 13–14. FIG. 13 Comparația VSV a intensității relative (dB) a consoanelor fricative și africatelor palatalizate și nepalatalizate din limba lituaniană cu rezultatele din limba letonă: datele bărbaților prezintă VSV ale intensității relative mai mici decât Latvių kalbos priebalsiai Lietuvių kalbos priebalsiai palatalizuoti nepalatalizuoti 166 Acta Linguistica Lithuanica LXXV JOLITA URBANAVIČIENĖ, INESE INDRIČĀNE Lietuvių kalbos pučiamiesiems priebalsiams ir afrikatoms būdingos šiek tiek consoanele corespunzătoare din limba letonă din punctul de vedere al sonorității și al articulării (pe baza datelor atât ale bărbaților, cât și ale femeilor). Câteva consoane nu confirmă această tendință: conform datelor bărbaților – litu. [fj] > let. [f], dar litu. [f] = let. [f]; datele femeilor – lie. [fj], [f] > la. [f]; lie. [ʧ] > la. [ʧ] > lie. [ʧj] (africata alveolară [ʧ] a limbii lituaniene, pronunțată de femei, se remarcă prin VSV-uri ale intensității relative deosebit de ridicate, vezi fig. 14). Comparând consoanele palatalizate și nepalatalizate ale limbii lituaniene, datele femeilor – [xj] < [x], [ɣj] < [ɣ], tyti, kad palatalizuotų priebalsių santykinio intensyvumo duomenys dažniau yra aukštesni. Tačiau esama išimčių, plg.: vyrų duomenys – [xj] < [x], [ʒj] < [ʒ]; [sj] < [s], [ʧj] < [ʧ], [ʤj] < [ʤ], [ʒj] < [ʒ]. Palatalul latvian [ʝ] are, de asemenea, unul dintre cei mai înalți indicatori ai intensității (conform datelor despre femei) sau chiar cel mai înalt (conform datelor despre bărbați). Este probabil ca, după examinarea unui volum mai mare de date sau prin utilizarea altor programe de analiză, corelația dintre palatalizare și intensitatea relativă să fie și mai clară. FIG. 14 Consoanele fricative palatalizate și nepalatalizate ale limbii lituaniene și ale afrikatų santykinio intensyvumo VSV (dB) palyginimas su latvių kalbos rezultatais: moterų duomenys Latvių kalbos priebalsiai Lietuvių kalbos priebalsiai palatalizuoti nepalatalizuoti Articole / Articles 167 Dabartinių baltų kalbų pučiamieji priebalsiai ir afrikatos: akustinių požymių lyginamoji analizė 6.2.3. Compararea consoanelor fricative și africatelor sonore și surde Rezultatele cercetării arată (a se vedea fig. 13–14, tabelul 3) că, atât în limba lituaniană, cât și în limba letonă, VSV-ul intensității relative al consoanelor fricative și africatelor sonore este, în general, mai mare decât cel al echivalentelor lor surde. Prin urmare, sonoritatea consoanelor influențează valoarea intensității relative. Această tendință nu este confirmată de consoana dentară sonoră palatalizată [zj] pronunțată de bărbați în materialul de cercetare din limba lituaniană, care are o valoare statistică medie mai mică (0,766 dB)) decât consoana dentară surdă [sj] (0,786 dB)). În subgrupul consoanelor nepalatalizate, excepția o constituie africata alveolară sonoră [ʤ] pronunțată de femei, a cărei valoare statistică medie a intensității relative (0,807 dB)) este mai mică decât cea a africatei surde [ʧ] (1,003 dB)). Consoanele sonore ale limbii letone se caracterizează, de asemenea, prin valori ale intensității relative mai mari decât corelativele lor surde. Excepție face africata dentară sonoră [ʣ] pronunțată de bărbați, care are o valoare statistică medie mai mică (0,788 dB)) decât africata surdă corespunzătoare [ʦ] (0,796 dB)). 6.2.4. Compararea datelor bărbaților și femeilor Fiziologia diferită a sexelor, care determină un tract vocal mai lung la bărbați (cf. lungimea tractului vocal al bărbaților ~16,9 cm, iar al femeilor – ~14,1 cm), permite să se aștepte și rezultate diferite ale intensității relative. Rezultatele cercetării consoanelor limbii letone confirmă tendințele așteptate: valorile mai ridicate ale intensității relative sunt mai frecvent caracteristice consoanelor pronunțate de femei. Există însă și excepții, cf.: consoanele [f], [x] pronunțate de bărbați au VSV ale intensității relative mai ridicate decât consoanele corespunzătoare pronunțate de femei. Comparând datele bărbaților și femeilor pentru aceeași consoană fricativă sau africată a limbii lituaniene, nu au fost identificate diferențe sistematice nepastebėta. 6.2.5. Influența modului / locului de articulare a consoanelor asupra consoanelor acustiniams požymiams Nici în limba lituaniană, nici în cea letonă, datele privind intensitatea relativă nu permit diferențierea consoanelor fricative și a africatelor după modul și locul de articulare. Este probabil că, pe baza datelor privind intensitatea relativă, ar fi sibiliantus, t. y. „ryškiuosius“ priebalsius (didesnio intensyvumo) nuo nesibiliantų, t. y. „blausiųjų“ (mažesnio intensyvumo) priebalsių. Kalbos akustikos teposibilă diferențierea orija afirmă că cea mai mică intensitate este caracteristică consoanelor surde nesibilante (pavyzdžiui, -15 dB), o didžiausias intensyvumas – skardiesiems sibiliantams 168 Acta Linguistica Lithuanica LXXV JOLITA URBANAVIČIENĖ, INESE INDRIČĀNE (0 dB); intensitatea nesibilantelor sonore și a sibilantelor surde este similară – ~-5 dB (a se vedea Ambrazevičius 2011: 38). Rezultatele obținute arată că în limbile lituaniană și letonă, în grupurile de consoane fricative sonore și africate pronunțate de bărbați, pe baza valorilor statistice medii ale intensității relative, nu se pot diferenția sibilantele de nesibilante, adică în grupul consoanelor fricative și africatelor nepalatalizate ale limbii lituaniene [z], [ʒ], [ʣ], [ʤ] nu se separă [ɣ]; în grupul consoanelor palatalizate ale limbii lituaniene [zj], [ʒj], [ʣj], [ʤj] nu se separă [ɣj]; în grupul consoanelor fricative și africatelor limbii letone [z], [ʒ], [ʣ], [ʤ] nu se separă [v], [ʝ]. Pe baza datelor femeilor, în subsistemul consoanelor sonore ale limbii lituaniene se pot separa nesibilantele sonore [ɣj] și [ɣ] de sibilantele sonore [z], [zj], [ʒ], [ʒj], [ʣ], [ʣj], [ʤ], [ʤj] – nesibilantelor [ɣj] și [ɣ] le sunt caracteristice valori medii ale intensității relative mai mici decât sibilantelor. În subsistemul consoanelor sonore ale limbii letone, de sibilantele [z], [ʒ], [ʣ], [ʤ] se separă nesibilanta [v] – acesteia îi sunt caracteristice valori medii ale intensității relative ușor mai mici (de asemenea, doar conform datelor femeilor). Atât în grupul consoanelor fricative sonore și africatelor, cât și în cel al consoanelor fricative surde și africatelor din limbile lituaniană și letonă, valorile intensității relative ajută la diferențierea sibilantelor (care au valori medii ale intensității relative mai mari) de nesibilante (care au valori medii ale intensității relative mai mici). Compară: în grupul consoanelor nepalatalizate ale limbii lituaniene, sibilantele [s], [ʃ], [ʦ], [ʧ] se disting de [f], [x] (numai pe baza datelor femeilor; valorile consoanelor [s] și [x] pronunțate de bărbați se suprapun); în grupul consoanelor fricative palatalizate și al africatelor din limba lituaniană, sibilantele [sj], [ʃj], [ʦj], [ʧj] se separă de nesibilantele [fj], [xj] (pe baza datelor ambelor sexe); în limba letonă, în grupul consoanelor fricative și al africatelor, sibilantele [s], [ʃ], [ʦ], [ʧ] se disting de nesibilantele [f], [x] în funcție de valorile intensității relative (pe baza datelor informanților de ambele sexe). 6.2.6. Sinteza cercetării intensității relative Lietuvių kalbos pučiamiesiems priebalsiams ir afrikatoms būdingos šiek tiek mažesnės santykinio intensyvumo VSV nei balsingumo ir artikuliacijos požiūpentru aceleași consoane ale limbii letone. Asemenea rezultate ar fi putut fi determinate de înregistrările sonore: deși parametrii tehnici ai înregistrărilor din Lituania și Letonia au fost uniformizați, în timpul înregistrării cea mai mare atenție a fost acordată calității înregistrărilor (întrucât înregistrările au fost utilizate pentru cercetarea diverselor caracteristici acustice ale so savybių arba dėl nuovargio, atsiradusio ilgai kalbant į diktofoną. Šis garso 17 Įrašai daryti projekto „Dabartinės baltų kalbos: spektrinės garsų charakteristikos (instrumentisunetelor17), și nu uniformității semnalului sonor, care ar fi putut varia din cauza caracteristicilor individuale ale informantului în cadrul cercetării)“ (Nr. MIP-081/2013). Straipsniai / Articles 175 Dabartinių baltų kalbų pučiamieji priebalsiai ir afrikatos: akustinių požymių lyginamoji analizė Corelații similare între indicii acustici examinați în această lucrare și efectul sonorității, al modului și al locului de articulare, precum și efectul genului vorbitorului, sunt observate atât în lituaniana standard, cât și în letona standard. Cu toate acestea, se observă și unele diferențe în datele celor două limbi baltice. Rezultatele arată că fricativele și africatele din letona standard sunt mai asemănătoare cu fricativele și africatele palatalizate vs. nepalatalizate, cu aceeași sonoritate, același mod și același loc de articulare, din lituaniana standard, adică fricativele și africatele din letona standard par a fi „mai moi” în comparație cu fricativele și africatele nepalatalizate din lituaniana standard. De asemenea, se observă că fricativele și africatele din letona standard au o intensitate relativă mai mare în comparație cu fricativele și africatele corespunzătoare din lituaniana standard. Acest lucru poate fi explicat fie printr-o articulare mai energică a acestor sunete pentru vorbitorii de letonă standard, fie prin unele diferențe legate de nivelul de înregistrare. Primită la 19 mai 2016. JOLITA URBANAVIČIENĖ Lietuvių kalbos institutas str. Petro Vileišio 5 LT-10308 Vilnius Lituania [email protected] INESE INDRIČĀNE LU Latviešu valodas institūts Piața Academiei 1 LV-1050 Riga Letonia [email protected]