Daiva Aliūkaitė, Danguolė Mikulėnienė, Agnė Čepaitienė, Laura Geržotaitė. „Kalbos variantiškumas ir jo vertinimas perceptyviosios dialektologijos požiūriu: variantų ir vietų vaizdiniai“

Articole / Articles 259 DALIA PAKALNIŠKIENĖ Klaipėdos universitetas Direcții de cercetare: baltistică, geolingvistică, istoria verbului. Daiva Aliūkaitė, Danguolė Mikulėnienė, Agnė Čepaitienė, Laura Geržotaitė VARIABILITATEA LIMBII ȘI EVALUAREA EI DIN PERSPECTIVA DIALECTOLOGIEI PERCEPTIVE: A VARIANTELOR ȘI A LOCURILOR IMAGINI MONOGRAFIE COLECTIVĂ Vilnius: Editura Universității din Vilnius, 2017, 326 p. ISBN 978-609-459-913-2 Monografia recenzată este un eveniment extraordinar în peisajul lingvisticii lituaniene. Cercetarea inovatoare cantitativă și calitativă a variației limbii lituaniene, bazată pe evaluarea membrilor obișnuiți ai comunității lingvistice, oferă date noi pentru inventarierea, interpretarea, evoluția și dezvăluirea perspectivelor variației lingvistice. Mai întâi atrage atenția selecția globală a literaturii lingvistice – s-a recurs la cele mai importante lucrări despre variația lingvistică și dialectologia perceptivă, utilizându-se critic orientările teoretice și practica celor mai prestigioase școli lingvistice. Monografia, după cum indică numerotarea, este alcătuită din șase părți de întindere diferită. Partea a 5-a cuprinde doar 6 pagini, iar în partea a 6-a sunt prezentate concluziile; prin urmare, probabil ar fi fost mai oportun să se unească aceste subcapitole și să fie prezentate drept concluzii generale. Cu atât mai mult cu cât capitolul al 5-lea, „Valoarea dimensiunilor reprezentărilor și atitudinilor în cercetările asupra variației lingvistice”, sintetizează în mod clar rezultatele cercetării. În capitolul 1, intitulat „Introducere”, este prezentată concepția asupra variației lingvistice, fiind evidențiate cele mai importante două forme de manifestare a variației DALIA PAKALNIŠKIENĖ 260 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII categorii – reprezentările variantelor și ale locurilor. Colectivul celor patru cercetătoare și-a propus un obiectiv ambițios: „să cerceteze competența geolingvistică a membrilor obișnuiți ai comunității lingvistice, înțeleasă de autorii monografiei ca ansamblul cunoștințelor și abilităților de a recunoaște variația lingvistică și de a o asocia cu areale de diferite tipuri: 1) geografice (adică variabile teritoriale); 2) sociale (adică variabile sociale); 3) culturale (adică variabile culturale / dimensiuni culturale)” (p. 20). La prima vedere, obiectivul „efemer” poate fi măsurat în mod fiabil prin pași consecvenți – au fost formulate sarcini care asigură o cercetare reușită: elaborarea metodologiei cercetării, stabilirea criteriilor de selecție a subiecților și a punctelor regionale investigate și realizarea cercetării pe baza modelului de investigare a competenței geolingvistice elaborat. Monografia a fost pregătită în mod substanțial, întrucât în perioada 2014–2016, cu fonduri ale Comisiei de Stat pentru Limba Lituaniană, la Facultatea din Kaunas a Universității din Vilnius s-a desfășurat proiectul Locul limbii lituaniene standard în harta mentală a limbii lituaniene (coordonatoare: prof. dr. Daiva Aliūkaitė). Astfel, a fost dobândită o experiență variată și s-au învățat lecții din propriile succese și greșeli. Eșantionul cercetat este consistent – peste 1400 de tineri. S-a decis cercetarea atitudinilor lingvistice verbalizate și vizualizate ale unui contingent relativ omogen – elevi de gimnaziu și liceeni cu vârste între 15 și 19 ani –, cu alte cuvinte, a competenței geolingvistice, în zece localități din Lituania, care reprezintă cel mai bine atât dialectele tradiționale lituaniene, cât și noile formațiuni dialectale ale secolului XXI: pentru žemaiții de nord au fost reprezentate geolecții din Kretinga, Plungė și Mažeikiai, pentru aukštaiții de est – geolecții din Biržai și Panevėžys, pentru aukštaiții de vest – geolecția din Vilkaviškis, iar pentru aukštaiții de sud – geolecția din Varėna. Au fost cercetate chiar și geolecțiile de tranziție, cel mai dificil de interpretat, din Šiauliai, Kupiškis și Ukmergė. Cuprinzătorul capitol al 2-lea al monografiei, „Variabilitatea lingvistică din perspectiva dialectologiei perceptive”, prezintă o retrospectivă critică de la dialectologia rurală la cea urbană, de la dialectologia tradițională la cea dinamică și perceptivă, precum și paradigma orientată spre vorbitor, care a permis elaborarea unei metodologii de cercetare inovatoare. Cercetările perceptive sunt grupate cronologic în etape anterioare și ulterioare cărții lui Denis R. Preston, Perceptual Dialectology (Preston 1989), ale cărei numeroase principii stau la baza lingvisticii contemporane. Odată cu metodologia este prezentată și terminologia tradusă sau acomodată în mod competent, împreună cu echivalentele din alte limbi. Este probabil că se va înrădăcina în mod natural, va fi preluată de alți cercetători din Lituania și va fi ușor „convertibilă” în context internațional. În cercetare se face apel în mod creativ la modelul pentacomponent al cercetării perceptive al lui Denis R. Preston, alcătuit din mai multe sarcini: harta desenată a variantelor, evaluarea corectitudinii și atractivității variantelor, determinarea diferențelor dintre variante, recunoașterea dialectelor, evaluarea conceptuală (Preston 1999); este dezvăluită esența și valoarea acestor sarcini. Pentru cercetarea variației limbii lituaniene Daiva Aliūkaitė, Danguolė Mikulėnienė, Agnė Čepaitienė, Laura Geržotaitė Kalbos variantiškumas ir jo vertinimas perceptyviosios dialektologijos požiūriu: variantų ir vietų vaizdiniai Recenzii / Reviews 261 cercetătoarea a creat un model complex de chestionar, în care competența geolingvistică a persoanei chestionate este vizualizată și verbalizată. Capitolele al 3-lea și al 4-lea ale monografiei sunt consacrate interpretării calitative și cantitative a datelor obținute. În capitolul al 3-lea, „Modelele subiective ale variației limbii lituaniene: conceptualizarea dialectală a limbii și cartografierea reprezentărilor mentale ale variației limbii”, este dezvoltat discursul reprezentărilor variației regionale a limbii lituaniene. Mai întâi este discutat portretul sociolingvistic al reprezentantului limbii dialectale, conturat pe baza chestionarelor. Pe baza principiilor cuvintelor evaluative ale lui Fumio Inoue (Inoue 1999) și ale tehnicii cuvintelor-cheie semnificative a lui Peter Garrett, Angie Williams și Betsy Evans (Garrett, Williams, Evans 2005), a fost elaborată o rețea de cuvinte-cheie. Datele chestionarelor au arătat că principalele trăsături ale reprezentantului limbii dialectale sunt asociate cu regiunea și localitatea de reședință, vârsta, respectul față de trecut, față de limbă etc. Legătura evidentă cu imaginea NORM-ului (Chambers, Trudgill 2004) dezvăluie atitudinea subiecților cercetați conform căreia limba dialectală este un semn al lumii trecute / în curs de dispariție. Totuși, după cum se demonstrează detaliat, verbal și mai ales vizual, în monografie, o asemenea conceptualizare are intensități diferite în diverse puncte. Analiza hărților mentale și a comentariilor acestora a relevat peisajul dialectal imaginat și a evidențiat zonele prototipice ale dialectalității. Pe hărțile sistematizate cu ajutorul programului de calculator Gabmap (Nerbonne și colab. 2011) se observă conceptualizarea patriei lingvistice a diferitelor dialecte și puncte, imaginile zonelor de dialectalitate, descrierile particularităților lingvistice, care indică o competență geolingvistică destul de bună. Ar fi interesantă compararea hărților valorilor dialectalității din diferite puncte – s-ar evidenția factorul patriei lingvistice în atitudinile subiecților cercetați. În plus, hărțile diferențelor (fig. 70) ar merita comentate mai detaliat. Ar fi utilă nu doar explicarea liniilor de pe hărți, adică precizarea a ceea ce indică linia mai închisă sau mai deschisă care leagă localitățile, ci și analizarea motivelor pentru care în imaginile subiecților cercetați se formează tocmai asemenea areale de dialectalitate. Din exemplele de hărți desenate reiese că o parte considerabilă dintre ele sunt comentate de subiecții cercetați – sunt enumerate trăsăturile de dialectalitate marcate într-o zonă sau alta (corect, inteligibil, frumos sau urât etc.). Analiza acestor trăsături ar fi îmbogățit considerabil și cercetarea zonelor prototipice ale dialectalității. Hărțile au evidențiat o clasificare multiplă a dialectelor – predominante fiind clasificarea binară (žemaičiai / aukštaičiai) și cea cvadruplă (žemaičiai / aukštaičiai / suvalkiečiai / dzūkai) (desigur, au fost consemnate și altele). S-a observat că tinerii chestionați tind să treacă la clasificarea cvadruplă și sunt indicate următoarele cauze ale acestei deplasări: influența clasificării regiunilor etnografice, suprafața inegală a teritoriilor žemaičiai și aukštaičiai, precum și alte circumstanțe istorice. DALIA PAKALNIŠKIENĖ 262 Acta Linguistica Lithuanica LXXVIII În capitolul al 4-lea, „Modelele subiective ale variaționismului limbii lituaniene: conceptualizarea limbii standard și cartografierea reprezentărilor mentale ale variaționismului lingvistic”, pe baza geolingvistică se construiește portretul sociolingvistic al vorbitorului limbii standard – se urmărește evidențierea diferențelor dintre conceptualizarea limbii standard de către aukštaičiai și žemaičiai. Prin aceeași tehnică a cuvintelor-cheie și a asociațiilor au fost stabilite trei trăsături principale ale portretului vorbitorului limbii standard – educația, identitatea orășeanului, limba corectă (cea din urmă, mai rar). O altă componentă importantă, care indică o conceptualizare diferită a limbii standard de către aukštaičiai și žemaičiai, este modernitatea, care consolidează opoziția stereotipică „dialectul = varianta trecutului, a generației celei mai în vârstă / limba standard = varianta prezentului, a generației tinere” (p. 192). Aceasta este o atitudine specifică aukštaičiai, în timp ce tinerii žemaičiai nu identifică limba standard cu modernitatea – acest lucru este legat de vitalitatea caracterului dialectal žemaitiškas. Nu au fost constatate diferențe deosebit de mari între reprezentările tinerilor aukštaičiai și žemaičiai asupra limbii standard. Cercetătoarele au consemnat că žemaičiai consideră o persoană care vorbește limba standard drept străină. Hărțile desenate au evidențiat reprezentările localizării limbii standard. Zonele limbii standard sunt de obicei asociate cu centrele – marile orașe, centrele regionale sau chiar patria lingvistică. Partea vestică a Lituaniei este asociată cel mai frecvent cu limba standard, mai rar partea centrală sau estică a Lituaniei. Potrivit datelor cercetării, tinerii din toate punctele de anchetă identifică cel mai frecvent Vilniusul și Kaunasul cu zona limbii standard, iar mai rar Klaipėda. Este interesantă concluzia cercetătoarelor că zonele cele mai prototipice ale limbii standard sunt localizate în acele regiuni care sunt cel mai puțin identificate cu zonele caracterului dialectal. În scurtul capitol al 5-lea, „Valoarea dimensiunilor reprezentărilor și atitudinilor în cercetarea variației lingvistice”, se constată că, din punctul de vedere al eșantionului de subiecți și al datelor colectate, cercetarea atitudinilor elevilor din Lituania este reprezentativă. După cum am menționat deja, toate ideile consemnate aici s-ar putea integra în mod firesc în concluzii, în care sunt prezentate coerent reprezentările utilizatorilor obișnuiți ai limbii cu privire la limba comună și dialecte, precum și principalele lor trăsături. S-a constatat că cei mai importanți indicatori ai limbii comune sunt educația și localizarea (marile orașe – Vilnius, Kaunas, Klaipėda). Hărțile mentale au arătat că zonele dialectale cele mai prototipice sunt localizate în noile formațiuni dialectale – geolectele Plungė, Kretinga, Mažeikiai (în arealul žemaițian), geolectele Biržai, Varėna (în arealul aukštaițian), precum și în centrele regiolectale – Telšiai, Šiauliai, Panevėžys, Alytus, iar în alte orașe – Rietavas, Skuodas. Rezultatele cercetării arată că competența geolingvistică a tinerilor din gimnaziile și școlile medii din Lituania este suficientă. Această evaluare este susținută cel mai mult de hărțile desenate, care arată că membrii comunității lingvistice ai tinerei generații sunt capabili intuitiv să distingă zone marcate dialectal puternic, mediu și slab. Daiva Aliūkaitė, Danguolė Mikulėnienė, Agnė Čepaitienė, Laura Geržotaitė Kalbos variantiškumas ir jo vertinimas perceptyviosios dialektologijos požiūriu: variantų ir vietų vaizdiniai Recenzii / Reviews 263 Fiabilitatea și obiectivitatea cercetării sunt sporite de metodele cantitative și statistice moderne. Cu ajutorul programului informatic Gab map, creat prin metode de dialectometrie, au fost sintetizate calitativ și cantitativ hărțile zonelor prototipice de utilizare a limbii dialectale și standard în punctele de control, hărțile valorilor întocmite prin metode statistice, care reflectă marcarea tuturor localităților din perspectiva caracterului dialectal, hărțile diferențelor sau ale rețelelor, care indică gradul de dialectalitate, hărțile clusterelor și dendrogramele – monografia este vizualizată prin nu mai puțin de 174 de figuri! Este demn de laudă, pe lângă toate celelalte calități, unitatea și coerența de ordin tematic și formal ale monografiei, pe care celor patru cercetătoare talentate nu le-a fost ușor să le realizeze. Dimpotrivă, cercetătoarele din generații diferite și-au unit experiența și competențele într-o țesătură bogată și unitară. Un studiu modern, de calitate și precis – încă o piatră de temelie în edificiul geolingvisticii lituaniene, integrându-se în mod firesc în spațiul lingvistic mondial. LITERATŪRA Chambers Jack K., Trudgill Peter 2004: Dialectology. Second Edition. Cambridge: Cambridge University Press. Garrett Peter, Williams Angie, Evans Betsy 2005: Accessing Social Meanings: Values of Keywords, Values in Keywords. – Acta Linguistica Hafniensia: International Journal of Linguistics 37(1), 37–54. Inoue Fumio 1999: Classification of Dialects by Image: English and Japanese. – Handbook of Perceptual Dialectology 1, eds. Dennis R. Preston. Amsterdam, Philadelphia: John Benjamins Publishing Company, 147–160. Nerbonne John, Colen Rinke, Gooskens Charlotte, Kleiweg Peter, Leinonen Therese 2011: Gabmap – A Web Application for Dialectology. – Dialectologia Special Issue II. Preston Dennis R. 1989: Perceptual Dialectology: Nonlinguists’ Views of Areal Linguistics. Dordrecht: Foris. Preston Dennis R. 1999: Handbook of Perceptual Dialectology 1, eds. Dennis R. Preston. Amsterdam, Philadelphia: John Benjamins Publishing Company. Primit la 30 iunie 2018. DALIA PAKALNIŠKIENĖ Klaipėdos universitetas Str. Salomėjos Nėries nr. 5, LT-92227 Klaipėda dalia.pakalnisk[email protected]