Latvijas ceļu karte

Harta rutieră a Letoniei. 1: 200 000. 1940. Atlas rutier al Letoniei. La comanda Fundației Karl Ernst von Baer, în colaborare cu Hans Feldmann, Wolfgang Kreft, Ingeborg Lilienblum și Guntars Martinsons. Editat de Wilfried Schlau. Institutul J. G. Herder. Marburg/Lahn, 1991. Este o lucrare realizată de Institutul Johann Gottfried Herder, interesantă și necesară nu numai turiștilor care călătoresc în Letonia, ci și lingviștilor, în primul rând cercetătorilor onomasticii. La baza ei stă reproducerea fotografică a textului „Atlasului rutier al Letoniei” („Latvijas ceļu karte”), publicat la Riga în 1940: 59 de hărți și indexuri. Atlasul este redactat în letonă. Autorii lucrării recenzate, dorind să facă atlasul mai accesibil străinilor, l-au „germanizat” în mod foarte ingenios, cu pedanteria caracteristică germanilor: au inclus o prefață în limba germană a principalului editor, W. Schlau, explicații în trei limbi (germană, letonă, engleză) și au alcătuit diverse indexuri, dintre care cele mai importante sunt două: unul alfabetic al toponimelor letone, cu echivalentele lor germane, și unul alfabetic germano-leton. Acestea cuprind aproximativ câte 2 500 de toponime. Pentru lingvist, ele sunt interesante mai ales prin faptul că numele de locuri din Letonia nu sunt „transliterate” în germană, nu sunt „transcrise” cu litere germane, ci sunt prezentate echivalentele lor germane tradiționale. Adesea, acestea diferă considerabil de formele letone, de exemplu: lat. Aizpute – germ. Hasenpoth, lat. Bačiūzi – germ. Backhusen, lat. Barkava – germ. Borchhof, lat. Bebrene – germ. Bewern, lat. Beja – germ. Begenhof, lat. Bertava – germ. Borkwitz, lat. Birkinele – germ. Berckenhagen, lat. Bundžas – germ. Bunsenberg etc. Există și destule cazuri în care numele german este cu totul altul: lat. Binuži – germ. Kudling, lat. Beļupe – germ. Gaidup, lat. Belava – germ. Kortlenhof, lat. Biksere – germ. Libbien, lat. Biriņi – germ. Koltzen, lat. Brunava – germ. Windsheim, lat. Bukas – germ. Suddenbach, lat. Bunka – germ. Funkenhof, lat. Izliede – germ. Fischröden. Astfel de cazuri sunt numeroase. Ele arată că limba germană a modificat considerabil toponimele letone. O analiză mai atentă a acestor liste ar putea scoate la iveală material interesant pentru stabilirea regularităților adaptării toponimelor letone în limba germană. În plus, aceste indexuri arată că au existat și cazuri de traducere din letonă în germană, uneori poate și invers, din germană în letonă, de exemplu: lat. Augstrozės – germ. Hochrosen, lat. Augšciems – germ. Hochendorf, lat. Baltāmuiža – germ. Weißhof, lat. Baltezers – germ. Weißen see, lat. Ezermuiža – germ. Seehof, lat. Jaunmuiža – germ. Neuhof, lat. Kalnmuiža – germ. Berghof, lat. Liep as – germ. Lindenhof etc. Acesta este, de asemenea, un fenomen destul de frecvent, posibil numai într-o anumită situație – cea a bilingvismului (dacă, desigur, se produce în mod firesc, în limba vie a oamenilor; altceva sunt calcurile birocratice, din texte scrise, care se pare că au existat și ele, însă separarea acestor două moduri de traducere este foarte dificilă fără studii specializate). Pe lângă aceste două indexuri mari, editorii lucrării au adăugat și liste detaliate, în limbile germană și letonă, cu toponimele de pe fiecare hartă, inclusiv urbanonime (numele străzilor, piețelor și scuarurilor), hoteluri, monumente culturale, benzinării etc. Acestea, la fel ca cele două indexuri menționate, sunt din nou interesante din perspectiva interferenței dintre limbile letonă și germană. Trebuie subliniat și faptul că au fost tipărite — 243 toate indexurile din „Atlasul rutier al Letoniei”. Sunt nu mai puțin de douăsprezece: ale ținuturilor, ale stațiilor de cale ferată din sate, ale lacurilor, râurilor, munților înalți etc. Indexurile ocupă cea mai mare parte a atlasului și constituie o sursă importantă de toponime letone. Ca să nu mai vorbim de faptul că îi ajută pe utilizatorii atlasului să se orienteze cu ușurință. Volumul este foarte frumos conceput, iar calitatea hărților retipărite este exemplar de bună. Nu ne rămâne decât să regretăm că Lituania nu are un astfel de atlas. Aleksandras Vanagas 244