Adolf Erhart

ACTA LINGUISTICA LITHUANICA XLIX (2003), 173–176 IN MEMORIAM Adolf Erhart 31. V. 1926 – 11. VIII. 2003 În timpul verii, am primit vestea tristă despre moartea lui Adolf Erhart. Comunitatea lingvistică a pierdut în Erhart unul dintre membrii săi de frunte. Și baltologii îl deplâng pe Adolf Erhart, căci o parte importantă a activității sale științifice a fost dedicată baltologiei. Adolf Erhart a studiat, începând din 1945, germanistica, filologia clasică și indo-europenistica la Facultatea de Filosofie a Universității Masaryk din Brno. În 1949 și-a încheiat studiile cu o lucrare despre comparativul din limbile indo-europene. În 1959 i-a fost acceptată disertația cu tema „Apariția și dezvoltarea conjugării în limbile indo-europene”. În 1963 și-a susținut abilitarea cu o lucrare despre noile concepții privind consonantismul indo-european, în domeniul lingvisticii comparative indo-europene. Din cauza unor împrejurări externe nefavorabile, Adolf Erhart a putut fi numit profesor abia în 1988, deși procedura corespunzătoare fusese deschisă încă din 1968. Din 1993, Erhart a fost profesor emerit. Principalul domeniu de interes al cercetărilor lui Erhart a fost apariția și dezvoltarea flexiunii indo-europene. O primă sinteză a studiilor sale particulare a apărut sub titlul Studien zur indoeuropäischen Morphologie (1970), urmată, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, de două monografii, și anume Das indoeuropäische Verbalsystem (1989) și Die indogermanische Nominalflexion und ihre Genese (1993). Cercetările indo-europenistice ale lui Erhart au fost însoțite de contribuțiile sale la diverse filologii indo-europene de specialitate. Erhart a fost autorul unei gramatici descriptive și istorice a sanscritei și al unei gramatici comparative 174 | IN MEMORIAM a limbilor indo-iraniene. Importante sunt numeroasele contribuții slavistice ale lui Erhart, apărute în diverse reviste. Totuși, poate cel mai îndrăgit domeniu de cercetare al lui Erhart în cadrul indo-europenisticii a fost baltologia. Încă din 1956, Erhart a redactat o scurtă gramatică a limbii lituaniene și a tradus, de asemenea, câteva povestiri lituaniene. În 1984 a apărut gramatica sa comparativă a limbilor baltice (a cărei ediție revizuită, aflată în prezent în pregătire, Erhart, din păcate, nu a mai apucat să o vadă). În plus, Erhart a scris o serie de articole despre probleme specifice lingvisticii baltice, mai ales din perspectivă indo-europenistică și comparativă, care au fost întotdeauna stimulative. Să amintim, de pildă, doar soluționarea problemei unității lingvistice baltice-slave (1958), care reflectă simțul tipic al lui Erhart pentru simplitatea (atât de des neglijată) a descrierilor lingvistice, sau distincția sa subtilă dintre caracterul arhaic și cel conservator al limbilor (1995). Contribuția lui Erhart la baltologie a fost sintetizată de Algirdas Sabaliauskas în Lietuvių kalbos enciklopedija (ed. de K. Morkūnas, Vilnius 1999, p. 181–182). Așadar, Erhart era, asemenea oricărui indo-europenist adevărat, și baltolog. Însă era baltolog nu numai datorită formării sale, ci și, mai ales, datorită interesului său autentic pentru tot ceea ce ține de spațiul baltic. Nu voi uita niciodată conversația cu Erhart după întoarcerea mea din prima călătorie în Lituania, în vara anului 1999. Cei care l-au cunoscut pe Erhart știu cât de rezervat era în relațiile personale și cum se deschidea față de ceilalți doar treptat. Nici eu nu eram pe atunci foarte apropiat de Erhart. După călătoria mea în Lituania, însă, totul s-a schimbat: Erhart a venit el însuși în biroul meu și m-a întrebat ce vizitasem în Lituania, ce văzusem și ce lucruri noi apăruseră acolo. Și am avut o conversație neobișnuit de lungă, de o jumătate de oră… Bohumil Vykypěl BIBLIOGRAFIE BALTISTICĂ A LUI ADOLF ERHART1 1956 Litevština. Praha: Státní pedagogické nakladatelství, 1956. (Rez.: M. Vey, Bulletin de la Société de Linguistique de Paris 53, 1957–58, 2, 190) Povestiri lituaniene. Editată de P. Trost. Praha: Svět sovětů, 1956 (cotraducător). Dicționare lituaniene. Sborník prací filosofické fakulty brněnské university A 4, 1956, 142–143. 1957 Numele balto-slav al „Nordului“. Sborník prací filosofické fakulty brněnské university A 5, 1957, 5–7. 1 Pentru bibliografia completă a lui Adolf Erhart, precum și pentru literatura despre Erhart, a se vedea Grammaticus. Studia linguistica Adolfo Erharto quinque et septuagenario oblata. Editată de O. Šefčík și B. Vykypěl. Brno 2001, 14–23, precum și completările din Sborník prací filosofické fakulty brněnské university A 52, 2004.