Of Mice and Men: PETA’s Animal-Friendly Idioms as a Strategy Against Speciesism?

Straipsniai / Articles 165 OLENA FOMENKO Taras Shevchenko National University of Kyiv ID ORCID: orcid.org/0000-0002-2614-0883 Domenii de cercetare: analiza critică a discursului, sociolingvistică, onomastică, branding național, studii culturale. DOI: doi.org/10.35321/all88-08 DESPRE ȘOARECI ȘI OAMENI: PETA ANIMAL-FRIENDLY IDIOMS CA STRATEGIE ÎMPOTRIVA SPECIESISMULUI? Apie peles ir žmones: PETA gyvūnams draugiškos idiomos kaip strategija prieš rūšiškumą? ADNOTARE Limbajul ne modelează înțelegerea animalelor și poate influența atitudinile și comportamentele sociale față de acestea. În pofida progreselor în domeniul bunăstării animalelor, limba engleză continuă să perpetueze prejudecăți împotriva animalelor, care pot justifica violența împotriva lor. Pentru a combate speciismul lingvistic și a promova un limbaj nediscriminatoriu, People for the Ethical Treatment of Animals (PETA) a propus alternative favorabile animalelor pentru a înlocui idiomurile speciste. Printre exemplele acestor alternative se numără feed two birds with one scone și bring home the bagels, sugerate în locul expresiilor kill two birds with one stone și bring home the bacon. Acest studiu utilizează analize lingvistice și analize critice ale discursului pentru a examina corpusul alcătuit din 166 de cuvinte și expresii, care cuprinde idiomuri originale și idiomuri favorabile animalelor. Obiectivul studiului este evaluarea potențialului expresiilor alternative propuse de PETA de a înlocui limbajul discriminatoriu. Lucrarea susține că, deși unele alternative favorabile animalelor ar putea fi acceptate de public, altele ar putea fi prea nefamiliare sau artificiale pentru a fi adoptate pe scară largă. În plus, aceste expresii s-ar putea întoarce împotriva scopului urmărit și ar putea submina mișcarea pentru drepturile animalelor, făcând-o să pară radicală sau ruptă de realitate. În pofida limitărilor, campania PETA are potențialul de a sensibiliza publicul cu privire la speciismul din limba engleză și de a promova utilizarea unui limbaj nediscriminatoriu în lingvistica aplicată, în special în rândul tinerilor cursanți și al vorbitorilor non-nativi de limba engleză. CUVINTE-CHEIE: specisism, PETA, idiomuri favorabile animalelor, discriminare lingvistică, analiza critică a discursului, lingvistică aplicată. OLENA FOMENKO 166 Acta Linguistica Lithuanica LXXXVIII ANOTAȚIE Limba ne formează înțelegerea despre animale și poate influența atitudinile sociale și comportamentul față de acestea. În pofida progreselor în domeniul bunăstării animalelor, limba engleză încă promovează discriminarea pe criterii de specie, ceea ce poate justifica violența împotriva animalelor. Pentru a combate specisismul lingvistic și a promova un limbaj nediscriminatoriu, organizația „People for the Ethical Treatment of Animals” (în lituaniană jančių idiomų pasiūlė gyvūnams draugiškus alternatyvius posakius. Tarp šių alternatyvų yra „feed two birds with one scone“ ir „bring home the bagels“ vietoj „kill two birds with one „Oamenii pentru un comportament etic față de animale”) propune, în locul expresiilor discriminatorii pe criterii de specie, „să împuști doi iepuri dintr-un foc” (în lituaniană, un singur foc pentru doi iepuri ‘a realiza două lucruri deodată’) și „să aduci acasă slănina” (în lituaniană, a aduce acasă slănină ‘a câștiga, a aduce o recompensă’). Pe baza analizei lingvistice și a analizei critice a discursului, acest studiu își propune să examineze 166 de cuvinte și expresii care constituie idiomuri originale și prietenoase cu animalele. Se urmărește evaluarea potențialului idiomurilor alternative propuse de PETA de a înlocui limbajul discriminatoriu. Articolul susține că, deși unele idiomuri prietenoase cu animalele se pot înrădăcina cu succes în viața socială, altele pot fi prea de nerecunoscut sau nenaturale pentru a fi acceptate pe scară largă. În plus, aceste expresii ar putea afecta și prejudicia în mod negativ mișcarea pentru drepturile animalelor, transformând-o într-una radicală sau ruptă de realitate. În pofida posibilelor neajunsuri, campania PETA are potențialul de a sensibiliza publicul cu privire la specisismul din limba engleză și de a promova un limbaj nediscriminatoriu în domeniul lingvisticii aplicate, în special în rândul tinerilor care învață și al persoanelor pentru care limba engleză nu este maternă. CUVINTE-CHEIE: speciesism, PETA, idiomuri favorabile animalelor, discriminare lingvistică, analiza critică a discursului, lingvistică aplicată. 1. INTRODUCERE În decembrie 2018, organizația americană pentru drepturile animalelor People for the Ethical Treatment of Animals (PETA) a stârnit critici după ce i-a îndemnat pe vorbitorii de limba engleză să înlocuiască idiomurile specisiste cu alternative favorabile animalelor. PETA a susținut că expresiile kill two birds with one stone, bring home the bacon și beat a dead horse nu erau diferite de expresiile rasiste sau homofobe și, prin urmare, trebuiau înlocuite cu alternative precum feed two birds with one scone, bring home the bagels și feed a fed horse (PETA 2018). Deși inițiativa a primit reacții mixte, aceasta a ridicat întrebări importante cu privire la rolul limbajului în consolidarea sau contestarea specisismului și la potențialul schimbării lingvistice de a promova tratarea nediscriminatorie a animalelor. Studiul de față utilizează cazul idiomurilor favorabile animalelor propuse de PETA pentru a aborda problema specisismului lingvistic. Obiectivul acestui studiu este dublu: în primul rând, examinarea critică a idiomurilor favorabile animalelor propuse de PETA și, în al doilea rând, evaluarea potențialului expresiilor alternative de a înlocui limbajul specist. Studiul utilizează o abordare a discursului critic pentru a evalua punctele forte și Straipsniai / Articole 167 Of Mice and Men: PETA’s Animal-Friendly Idioms as a Strategy Against Speciesism? limitele expresiilor sugerate de PETA, în vederea înțelegerii eficacității acestora în contestarea și înlocuirea limbajului specist. Procedând astfel, această cercetare contribuie la o mai bună înțelegere a rolului limbajului în perpetuarea sau contestarea specismului. În cele din urmă, studiul urmărește să contribuie la crearea unui limbaj mai incluziv și mai echitabil, contestând și transformând modul în care vorbim despre animalele non-umane și relaționăm cu acestea. Datele cercetării cuprind expresiile speciste care promovează violența împotriva animalelor, selectate de PETA, precum și expresiile alternative sugerate de idiomurile favorabile animalelor, organization to replace them. More specifically, the study analyzes a corpus of alcătuite din 166 de expresii (88 de cuvinte și expresii originale în limba engleză și 88 de expresii alternative), prezentate pe site-ul oficial al PETA. The organization has updated the list since the original tweet published in Decembrie 2018 (PETA n.d.). Lucrarea începe cu o scurtă prezentare a originii și definițiilor termenului „specism”, urmată de o trecere în revistă a abordărilor specismului în lingvistică. Apoi procedează la analizarea expresiilor idiomatice alternative, favorabile animalelor, sugerate de PETA, precum și a potențialului lor de a înlocui limbajul specist. În cele din urmă, lucrarea discută implicațiile inițiativei PETA pentru lingvistica aplicată, în special în ceea ce privește sensibilizarea vorbitorilor de limba engleză cu privire la specism și promovarea utilizării unui limbaj nediscriminatoriu. 2. ORIGINEA ȘI DEFINIȚIILE SPECISMULUI Termenul „specism” a fost creat în 1970 de psihologul britanic Richard D. Ryder pentru a descrie discriminarea împotriva animalelor non-umane, într-un pamflet care critica experimentele pe animale (Ryder 2000: 5; 2010). Cuvântul a fost inspirat de termeni similari precum „rasism” și „sexism”. La acea vreme, Ryder era psiholog clinician la Warneford Hospital din Oxford și membru al grupului Oxford, care îi includea pe membrii facultății și pe studenții universitari care considerau că discriminarea împotriva altor specii era irațională și nedreaptă, asemenea discriminării bazate pe rasa sau sexul unui individ. De atunci, conceptul de specism a căpătat o largă acceptare și este utilizat frecvent în diverse domenii, dincolo de experimentele pe animale. În lucrarea sa fundamentală Animal Liberation, filosoful Peter Singer a definit specisismul drept „o prejudecată sau o atitudine de părtinire în favoarea intereselor membrilor propriei specii și împotriva celor ale membrilor altor specii” (Singer 2015, Capitolul 1, alin. 13). Definiția lui Singer se bazează pe principiul lui Jeremy Bentham privind considerarea egală a intereselor, care se aplică animalelor în funcție de capacitatea lor de a OLENA FOMENKO 168 Acta Linguistica Lithuanica LXXXVIII experimenta sentimente și senzații. Singer susține că animalele ar trebui tratate ca ființe simțitoare independente, ale căror interese ar trebui luate în considerare în același mod ca interesele oamenilor. Cartea lui Singer a avut un impact profund asupra mișcării pentru drepturile animalelor și a inspirat-o pe Ingrid Newkirk, care a fondat PETA și a devenit președinta acesteia. Newkirk a descris lucrarea lui Singer drept o „bombă filosofică” ce a schimbat pentru totdeauna discuția despre modul în care tratăm animalele (Newkirk n.d.). Recunoscând în continuare efectul puternic al lucrării lui Singer, activista pentru drepturile animalelor și autoarea Joan Dunayer a promovat conceptul de „specisism” în lucrările sale lingvistice. Cartea fundamentală a lui Dunayer, Animal presents a valuable resource for anyone interested in animal rights and language. Scholars and practitioners from various fields have joined philosophers in Equality: Language and Liberation (2001), promovând drepturile animalelor în domeniile lor respective. Biologii, ecologii și medicii veterinari pledează pentru practici mai bune de bunăstare a animalelor, în timp ce juriștii și factorii de decizie lucrează la instituirea unor cadre juridice mai solide pentru protejarea animalelor. Drept urmare, drepturile animalelor devin o preocupare generală în multe domenii, întreprinderile, guvernele și persoanele luând cu toții măsuri pentru a aborda problemele legate de bunăstarea și etica animalelor (Linzey, Clarke 2004; STN 2012; Kalof 2017; PH 2018; Linzey, Linzey 2019). În pofida interesului crescând față de specisism, s-au depus puține eforturi pentru a-i clarifica semnificația. Potrivit lui Oscar Horta, cercetător în domeniul eticii animalelor, există un singur tip de specisism, în pofida opiniilor și pozițiilor diferite (Horta 2010: 243). Horta și Frauke Albersmeier (2020) susțin în continuare că lipsa unei definiții clare a specisismului a dus la o înțelegere deficitară a conceptului. Drept urmare, termenul a fost utilizat în moduri care pot manifesta o prejudecată specisistă. După efectuarea unei analize exhaustive a definițiilor existente ale specisismului, Horta și Albersmeier au propus o definiție „largă și evaluativă” a termenului, ca „luarea în considerare sau tratarea nejustificată a celor care nu sunt clasificați ca aparținând unei anumite specii” (Horta, Albersmeier 2020: 1). Această abordare consideră și tratează specisismul ca pe o formă de discriminare, similară altor practici discriminatorii, precum rasismul și sexismul. În plus, această definiție are implicații pentru înțelegerea specisismului ca o problemă etică serioasă, care necesită o atenție sporită din partea publicului și a cercetătorilor. 3. DEFINIREA „SPECISMULUI” ÎN DICȚIONARE ȘI ENCICLOPEDII Termenul „speciism” a căpătat recunoaștere în limba engleză și a fost inclus oficial în Oxford English Dictionary (OED) în 1985 Articole / Articles 169 Of Mice and Men: PETA’s Animal-Friendly Idioms as a Strategy Against Speciesism? (Ryder 2017: 77). ODE definește specisismul drept „discriminarea împotriva speciilor de animale sau exploatarea acestora de către ființele umane, bazată pe presupunerea superiorității omenirii”, subliniind rolul exploatării. Și alte dicționare importante ale limbii engleze conțin intrări despre specisism, dar oferă definiții diferite ale termenului în engleza britanică și americană. De exemplu, definiția britanică a termenului din Collins Dictionary descrie specisismul drept „o convingere a oamenilor că toate celelalte specii de animale sunt inferioare și, prin urmare, pot fi folosite în beneficiul oamenilor fără a ține seama de suferința provocată.” În contrast, definiția americană din același dicționar descrie specisismul drept „discriminarea împotriva animalelor sau exploatarea acestora pe baza presupunerii că oamenii sunt superiori tuturor celorlalte specii și mai importanți decât acestea” (CD). Aceste definiții diferite evidențiază variații culturale ale convingerilor, definiția interpretation of the concept, with the British English definition emphasizing în engleza americană punând accentul pe practici și comportament. Mai multe dicționare specializate, enciclopedii și lucrări de referință cu articole despre specisism oferă definiții variate ale termenului. Oxford Dictionary of Philosophy definește specisismul drept „atitudinea necorespunzătoare de a refuza respectul față de viețile, demnitatea, drepturile sau nevoile animalelor din alte specii” (Blackburn 2016: 453). În A Dictionary of Psychology, specisismul este descris drept „superioritatea intrinsecă a speciei umane față de toate celelalte, însoțită adesea de presupunerea că ființele umane sunt, prin urmare, îndreptățite să exploateze animalele non-umane pentru propriul lor avantaj” (Colman 2015: 717). În mod similar, A Dictionary of Critical Theory definește specisismul drept „[o] prejudecată sau un excepționalism manifestat de o specie (de obicei oamenii) cu privire la o altă specie (de (Buchanan 2018). The Encyclopedia Britannica provides a separate entry on speciesism in the philosophy and religion section (Duignan 2010) and briefly obicei animalele în general)” și menționează fenomenul în mai multe alte articole. În pofida importanței sale în diverse domenii, precum filosofia, psihologia, sociologia și teoria critică a animalelor, specisismul nu a primit suficientă atenție în dicționarele și enciclopediile lingvistice. Dicționare și enciclopedii importante de limbă engleză, precum The Cambridge Encyclopedia of Language, The Cambridge Encyclopedia of the Language Sciences și The Encyclopedia of Applied Linguistics, nu conțin articole separate sau mențiuni despre „speciesism”. Deși este menționat pe scurt în articolul Environment and Language, în subsecțiunea Themes in Language and Environment a enciclopediei Encyclopedia of Language and Linguistics (Mühlhäusler 2006: 204), nu sunt furnizate informații cuprinzătoare despre speciesismul lingvistic și nici vreo definiție a termenului. Omiterea unor astfel de articole limitează accesibilitatea și înțelegerea speciesismului în cadrul studiilor lingvistice. OLENA FOMENKO 170 Acta Linguistica Lithuanica LXXXVIII 4. SPECIESISM AS A LINGUISTIC FENOMEN Speciesismul lingvistic este o formă de discriminare sau de prejudecată în utilizarea limbajului care favorizează sau privilegiază anumite specii, de obicei oamenii, în detrimentul altora. Acesta implică faptul că limbajul consolidează credința că oamenii sunt superiori celorlalte specii și că interesele și experiențele lor sunt mai importante experiences of non-human animals. Linguistic speciesism can manifest in various sau mai relevante decât modurile, de exemplu, prin presupuneri antropocentrice, limbaj depreciativ, insulte speciesiste sau limbaj de excludere care ignoră sau marginalizează human animals. It can also manifest in the representation and portrayal of animals in language, literature, media, and other forms of communication. speciile nonUmane. Speciesismul lingvistic este un subiect de dezbatere și de studiu continuu în lingvistică, studiile animalelor și etică, deoarece ridică întrebări despre limbaj, dinamica puterii și considerentele etice din relațiile dintre oameni și animale. Michael Halliday, fondatorul Lingvisticii Funcționale Sistemice, este considerat primul care a introdus conceptul de speciesism în Lingvistica Aplicată. În articolul său „New Ways of Meaning: The Challenge to Applied Linguistics” (2006), prezentat la cel de-al Nouălea Congres Mondial de Lingvistică Aplicată în 1990, Halliday susține că problemele sociale și politice sunt construite lingvistic și că poziția specială a oamenilor este integrată structural în sistemul lingvistic. Investigațiile asupra specisismului în ecolingvistică au fost influențate semnificativ de critica lui Halliday la adresa sistemului lingvistic. În acest domeniu, cercetătorii se concentrează în principal asupra reprezentărilor discursive ale animalelor, adoptând o abordare critică față de acest subiect (Cook, Sealey 2018). Printre studiile importante din acest domeniu se numără lucrările lui Arran Stibbe (2003; 2006; 2012), Joan Dunayer (2003), Alwin Fill, Peter Mühlhäusler (2006) și Reinhard Heuberger (2003; 2007). Guy Cook și Alison Sealey (2018) au clasificat toate studiile asupra specisismului lingvistic în trei categorii principale: (1) cercetări axate în principal asupra limbajului și, în mod incidental, asupra animalelor, (2) cercetări axate în principal asupra animalelor și, în mod incidental, asupra limbajului și (3) lucrări care se concentrează atât asupra limbajului, cât și asupra animalelor. În plus, au constatat că majoritatea cercetărilor asupra specisismului lingvistic se the first category, with the language being the primary focus and animals only încadrează în categoria abordării incidentale. Cu toate acestea, ei susțin că este esențial ca animalele să fie incluse ca obiectiv central în studiile asupra limbajului, deoarece reprezentările lingvistice ale animalelor pot avea implicații reale asupra modului în care acestea sunt tratate și asupra bunăstării lor. Animal Equality: Language and Liberation de J. Dunayer (2001) rămâne una dintre cele mai semnificative lucrări despre specisismul lingvistic. Prin analiza expresiilor și termenilor obișnuiți Straipsniai / Articole 171 Of Mice and Men: PETA’s Animal-Friendly Idioms as a Strategy Against Speciesism? utilizați pentru a desemna animalele, precum beasts, critters și livestock, Dunayer critică modul în care limbajul consolidează specisismul și atitudinile discriminatorii față de animale. Ea examinează, de asemenea, utilizarea limbajului în diverse contexte, inclusiv în cercetarea științifică, publicitate și cultura populară, pentru a demonstra modul în care limbajul pe care îl folosim ne modelează atitudinile și comportamentele față de animale. În plus, Dunayer subliniază importanța conștientizării lingvistice și îi încurajează pe cititori să conteste practicile dăunătoare și să promoveze un limbaj care reflectă o viziune mai plină de compasiune și mai respectuoasă asupra animalelor non-umane. Un alt studiu cuprinzător asupra speciismului lingvistic este Animals Erased de A. Stibbe (2012). Cartea evidențiază dispariția și ștergerea animalelor din conștiința noastră, nu doar în sensul extincției, ci și în ceea ce privește reprezentarea lor prin discurs. Stibbe (2012: 3) susține că discursurile care reprezintă animalele în moduri discriminatorii și inumane sunt „distructive” și sugerează crearea unor discursuri alternative care promovează reconectarea cu animalele și natura. Alte studii au constatat că numele animalelor utilizate metaforic în discursul general pot consolida speciismul. În plus, cuvintele al căror sens „de bază” este denumirea unui animal sunt adesea folosite în acest mod pentru a se referi la atribute și valori umane, întrucât metaforele animale pentru oameni sunt răspândite în discursul general (Cook, Sealey 2018: 317). Andrew Goatly (2006) a constatat că astfel de metafore sunt adesea peiorative, sugerând dorința de a ne distanța conceptual și emoțional de animale. Animalele cu nume individuale pot fi clasificate drept „animale de companie” sau „membri ai familiei”, în timp ce animalelor de fermă li se atribuie mai rar nume, însă, atunci când li se atribuie, sunt adesea cunoscute pentru „caracterul” lor (Cook, Sealey 2018: 317). În plus, proverbele prezintă adesea animale nonumane ucise sau folosite de oameni, făcând ca astfel de acte să pară acceptabile datorită credinței speciste că oamenii au dreptul să exploateze animalele în scopurile și pentru plăcerea lor (Guevara Labaca 2017: 4). Cu toate acestea, cercetările asupra idiomurilor referitoare la animale s-au concentrat în principal asupra perspectivelor lexicografice, psiholingvistice, neurolingvistice și computaționale, în mod similar analizei altor expresii idiomatice Sealey (2018) emphasize the necessity of critically examining how animals are represented in language and discourse. They also highlight the importance of (Espinal, Mateu 2019). Cook și abordările interdisciplinare din ecolingvistică, care reunesc cercetători din diverse domenii pentru a obține o înțelegere mai cuprinzătoare a relațiilor complexe dintre limbaj, cultură și lumea naturală. Prin urmare, este esențial să analizăm critic modul în care sunt reprezentate animalele în limbaj și să explorăm modalități alternative de a vorbi despre ele, care contestă stereotipurile dăunătoare și promovează o mai mare empatie și respect. O astfel de analiză critică poate contribui la identificarea și abordarea cazurilor de specism în limbaj și poate încuraja dezvoltarea și adoptarea unei utilizări nediscriminatorii a limbajului. OLENA FOMENKO 172 Acta Linguistica Lithuanica LXXXVIII 5. ANALIZA PETA ANIMAL-FRIENDLY IDIOMS People for the Ethical Treatment of Animals (PETA) este o organizație americană nonprofit binecunoscută, care militează activ pentru drepturile animalelor în diverse industrii, precum agricultura, îmbrăcămintea și divertismentul. Organizația este cunoscută pentru campaniile sale provocatoare, care utilizează sloganuri, imagini și expresii idiomatice pentru a promova schimbarea limbajului și a contesta normele societale referitoare la cruzimea față de animale. Inițiativa PETA, cunoscută și sub denumirea de campania „Bringing home the bagels”, de a înlocui expresiile idiomatice discriminatorii cu alternative favorabile animalelor este un exemplu al eforturilor continue ale organizației de a promova o lume mai plină de compasiune pentru toate animalele. PETA a lansat campania pe platformele sale de socializare în decembrie 2018. Inițiativa a devenit una dintre cele mai mediatizate și controversate campanii ale PETA. Ca parte a campaniei, organizația a sugerat expresii alternative pentru expresii idiomatice comune, precum kill two birds with one stone, beat a dead horse și bring home the bacon. În special, PETA a recomandat folosirea expresiilor feed two birds with one scone, feef a fed horse și bring home the bagels. Aceasta a explicat raționamentul din spatele campaniei, afirmând că vorbele contează, iar limbajul nostru trebuie să evolueze pe măsură ce evoluează înțelegerea noastră asupra justiției sociale. Mesajul organizației era clar: eliminați specismul din conversațiile voastre cotidiene. Campania a primit o reacție puternică din partea mass-mediei, The Washington Post relatând în decembrie 2018 că tweetul avusese peste 3.000 de redistribuiri, 9.000 de aprecieri și 1.500 de comentarii, iar, după cum afirma articolul, „Se poate spune că oamenii nu au fost prea încântați” (Wang 2018). Inițiativa include, de asemenea, o serie de postere și materiale educaționale cu expresii speciste și alternativele lor favorabile animalelor. Campania se adresează tinerilor cursanți receptive to new ideas and, therefore, more likely to adopt animal-friendly deoarece PETA consideră că aceștia sunt mai preocupați de limbaj. Organizația susține adoptarea unor expresii idiomatice alternative în rândul tinerilor pentru a promova o societate mai plină de compasiune și mai respectuoasă față de animale (PETA 2018). Începând din 2018, PETA a extins lista expresiilor idiomatice alternative. „Lista completă a expresiilor idiomatice favorabile animalelor” conține în prezent 166 de expresii, inclusiv 88 de cuvinte și expresii originale și 88 de alternative propuse de PETA (PETA n.d.). Organizația își continuă campania pe site-ul său oficial și pe Twitter, invitând publicul să creeze noi expresii idiomatice favorabile animalelor. Înainte de a analiza expresiile PETA favorabile animalelor, este important să abordăm o problemă terminologică referitoare la utilizarea termenului „idiom”. În Straipsniai / Articole 173 Of Mice and Men: PETA’s Animal-Friendly Idioms as a Strategy Against Speciesism? lingvistică, idiomurile sunt definite drept „expresii fixe alcătuite din mai multe cuvinte, care codifică conceptual un sens non-compozițional” (Espinal, Mateu 2019). Cu alte cuvinte, idiomurile sunt expresii care funcționează ca o singură unitate (Ayto 2020) pentru a transmite un sens figurat care nu poate fi dedus din sensurile literale ale cuvintelor individuale. Prin urmare, merită menționat că nu toate elementele etichetate drept „idiomuri” de PETA se conformează definiției stricte a termenului. De exemplu, metaforele formate dintr-un singur cuvânt, precum badger, parrot și dogfight, de pe lista PETA nu sunt idiomuri în sensul tradițional al termenului. Cu toate acestea, Raymond Gibbs (2007) contestă perspectiva tradițională asupra idiomurilor ca „fragmente și bucăți de limbaj fosilizat” (p. 702) și susține că abordarea tradițională nu reușește să țină cont de procesul gândirii metaforice a vorbitorilor contemporani ai limbii. Potrivit lui Gibbs, studierea idiomurilor oferă o oportunitate unică de a înțelege natura bogată și flexibilă a limbajului natural și a gândirii umane (Gibbs 2007: 721). O altă chestiune care trebuie luată în considerare este natura idiomurilor. Potrivit lui John Ayto (2020), idiomurile se caracterizează prin opacitate semantică și fixitate, ceea ce înseamnă că elementele lor componente sunt, de regulă, fixe, cel puțin într-o anumită măsură (Espinal, Mateu, 2019), și dificil de înlocuit. Înlocuirea cuvintelor-cheie în idiomurile originale ridică îndoieli cu privire la faptul că expresiile alternative propuse de PETA sunt idiomuri autentice sau ar trebui clasificate drept cvasi-idiomuri. Cu toate acestea, acest studiu nu își propune să le definească statutul, întrucât acesta ar putea fi analizat în cercetări viitoare. Din considerente de comoditate, această lucrare folosește termenul „idiomuri favorabile animalelor”, recunoscut pe scară largă de publicul familiarizat cu campania și utilizat frecvent în mass-media. Deși motivele care au stat la baza selecției de către PETA a 88 de idiomuri specisiste nu sunt clare, este totuși important să examinăm critic expresiile alternative și cele their potential impact on shaping attitudes and behaviors towards animals. Some of these expressions explicitly promote violent behavior towards animals or are discriminatorii, precum more than one way to skin a cat, like a chicken with its head cut off sau shoot fish in a barrel. Altele atribuie animalelor conotații negative sau folosesc numele animalelor pentru a descrie trăsături umane negative, de exemplu, chicken out, bull in a china factory sau stubborn as a mule. Pe de altă parte, expresiile idiomatice snail mail sau back the wrong horse nu sunt în mod inerent discriminatorii. Cu toate acestea, se poate susține că unele expresii idiomatice, precum cele menționate mai sus, pot contribui la normalizarea și perpetuarea anumitor atitudini și comportamente discriminatorii. Expresiile alternative oferite de PETA folosesc diverse strategii lingvistice pentru a crea expresii idiomatice favorabile animalelor. Cea mai populară strategie este substituția, prin care cuvântul original referitor la un animal este înlocuit cu o alternativă favorabilă animalelor. De exemplu, kill two birds with one stone a fost înlocuit cu feed two birds with one scone, în timp ce mad as a March hare a fost înlocuit cu OLENA FOMENKO 180 Acta Linguistica Lithuanica LXXXVIII STN – Smulewicz-Zucker Gregory R., Cornell Drucilla, Franklin Julian H., Kendrick Heather M., Mendieta Eduardo, Linzey Andrew, Cavalieri Paola, Preece Rod, Benton Ted, Thompson Michael J., Fox Michael A., Gruen Lori, Acampora Ralph R., Rollin Bernard, Sloterdijk Peter 2012: Strangers to Nature: Animal Lives and Human Ethics, Lanham: Lexington Books. Wang Amy 2018: PETA dorește să schimbe expresiile „împotriva animalelor”, dar Internetul crede că hrănesc un cal sătul. – The Washington Post. Disponibil la: https:// www.washingtonpost.com/science/2018/12/05/peta-wants-change-anti-animalsayiApie peles ir žmones: PETA gyvūnams draugiškos idiomos kaip strategija prieš ngs-internet-thinks-theyre-feeding-fed-horse/. speciismul? REZUMAT În acest studiu este analizată propunerea organizației „People for the Ethical Treatment of Animals” (PETA, în lituaniană „Oameni pentru un comportament etic față de animale”) de a înlocui idiomurile consacrate ale limbii engleze, care încurajează violența împotriva animalelor, cu alternative favorabile animalelor. Prin analizarea a 88 de cuvinte și expresii favorabile animalelor prin metoda analizei lingvistice și critice a discursului, studiul a urmărit să evalueze punctele forte și punctele slabe ale campaniei. Articolul constată că, deși alternativele propuse de PETA probabil nu vor înlocui limbajul discriminatoriu față de animale din cauza caracterului lor artificial și a distanței culturale, inițiativa are un efect pozitiv asupra lingvisticii aplicate și educației. Campania extinde înțelegerea limbajului discriminatoriu față de animale și îi îndeamnă pe oameni să evite expresiile discriminatorii legate de animale. În plus, inițiativa PETA ridică întrebarea cu privire la folosirea limbajului îndreptat împotriva animalelor ca normă consacrată și încurajează gândirea critică asupra mesajelor transmise prin cuvinte. Deși această campanie poate să nu aducă schimbări imediate, ea are potențialul de a încuraja folosirea nediscriminatorie a limbajului în domeniul lingvisticii aplicate, în special în rândul tinerilor care învață și al persoanelor pentru care limba engleză nu este limba maternă. Primit la 4 mai 2023 OLENA FOMENKO Taras Shevchenko National University of Kyiv Str. Volodymyrska 60 01033, Ucraina, Kyiv [email protected]