Ein Fall von „umgekehrter“ Etymologie? die Reduktion der verbalen Polymorphie am Beispiel von germanisch *klīƀ- ‘kleben bleiben’

Acta Linguistica Lithuanica 2025, vol. 93, pp. 1–9 Link către cuprins / Turinio nuoroda ISSN 2669-218X (online / electronic) Drepturi de autor © 2025 Albrecht Greule. Publicat de Institutul Limbii Lituaniene. Acesta este un articol cu acces deschis, distribuit în conformitate cu termenii Licenței Creative Commons cu atribuire, care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea nelimitate în orice mediu, cu condiția menționării autorului original și a sursei. // Publicat de Institutul Limbii Lituaniene. Acest articol este cu acces deschis, distribuit în condițiile licenței „Creative Commons” de atribuire, care permite utilizarea, distribuirea și reproducerea nelimitată a conținutului în orice mediu, cu indicarea autorului și a sursei. Primit: / Gauta: 2025-08-25. Acceptat: / Priimta: 2025-10-27. 1 UN CAZ DE ETIMOLOGIE „INVERSATĂ”? REDUCEREA POLIMORFIEI VERBALE PE EXEMPLUL GERMANICULUI *klīƀ- ‘A RĂMÂNE LIPIT’ Un caz de etimologie „inversă”? Reducerea polimorfiei verbale – exemplul germanicului *klīƀ- ‘a se lipi’ ALBRECHT GREULE Universitatea din Regensburg E-mail: [email protected] ORCID ID: https://orcid.org/0009-0000-7993-1040 Direcții de cercetare științifică: gramatica textului, teolingvistică și cântecul religios, Onomastik, historische Syntax. https://doi.org/10.35321/all93-05 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ ANOTAȚIE Vertinant iš indoeuropiečių prokalbės perspektyvos, vokiečių kalbos veiksmažodžio kleben (liet. ‘lipti, etimologia lui lipdyti ‘a lipi’), arată că acest verb german este ultima urmă polimorfă. Pe baza datelor primare pot fi reconstruite mai multe morfeme indo-europene ale aoristului, prezentului și perfectului, ale cauzativului și stativului. Indo-germanicul *gleibh- (protogermanicul *klīƀ-) ‘kleben bleiben’ (lit. ‘a se lipi’), care constituie baza morfemului rădăcinii în cauză, este marcat în text cu semnul întrebării. Acesta este un caz distinctiv al evoluției germanice, care în limbile germanice de vest și de nord a înlocuit indo-germanicul *leip- ‘kleben bleiben’. Articolul analizează influența pe care o au asupra reducerii ansamblului de forme al protogermanicului originar *klīƀ- ‘kleben bleiben’ circumstanțele sintactice și semantice care au acționat din epoca limbii vechi germane de sus până în epoca limbii germane moderne de sus. CUVINTE-CHEIE: morfologie, reducere, schimbare sintactică, schimbare de sens, istoria limbii. 2 REZUMAT Etimologia verbului german kleben (a se lipi) arată, pe fundalul limbii-rădă indo-europene, că germanul kleben este ultimul vestigiu al unei polimorfii. Inițial, dezvoltarea separată a morfemului-rădă subiacent indo-european *gleibhEuropean morphemes for aorist, present, perfect, causative, and essive are reconstructable. However, the (proto-germanic *klīƀ-) „a rămâne lipit” este marcată cu un semn de întrebare. Este o dezvoltare germanică specială prin care indo-europeanul *leip- „a rămâne lipit” a fost înlocuit în germanica de vest și în germanica de nord. Articolul demonstrează rolul pe care îl joacă factorii sintactici și semantici în reducerea setului complet originar de forme al proto-germanicului *klīƀ- „a rămâne lipit”, de la germana înaltă veche la germana înaltă modernă. CUVINTE-CHEIE: Morfologie, Reducere, Schimbare sintactică, Schimbare semantică, Istoria limbii. În Lexiconul verbelor indo-europene, Martin Kümmel enumeră sub lema ? *gleibh- ‘a rămâne lipit’ cinci moduri de formare a verbului, și anume aoristul, prezentul, perfectul, cauzativul și esivul. Ele sunt reconstruite pe baza limbii slavone bisericești vechi, (o formație nouă) a letonei, dar în majoritatea cazurilor pe baza vechii germane de sus (ahd.). Deoarece verbul este atestat doar în germanică și în baltoslavă, atât lema (idg.), cât și construcțiile 1 perfectului, cauzativului și esivului sunt marcate cu semne de întrebare. Dincolo de vechea germană de sus, corespondentul lui (idg.?) *gleibhim germanică sub forma *klīƀ este bine atestat, cu excepția goticei. 2 Cauza apariției lui idg. ? *gleibh- ‘a rămâne lipit’ în locul lui idg. *leip- ‘a rămâne lipit’ aproape exclusiv în germanică (sub forma *klīƀ-) trebuie căutată în faptul că rezultatele lui idg. *leipim 3 în germanică (prezent got. af-lifnan „a rămâne” în loc de germ. *limƀe/a-, perfect ahd. bi-leif / bi-leib „el a rămas”, cauzativ ahd. leiben „a lăsa să rămână”, esiv ahd. lebên „a trăi”, prezent reînnoit ahd. bi-lîban „a rămâne”) s-au îndepărtat semantic de sensul de bază „a rămâne lipit”. Lacunele semantice apărute astfel în câmpul semantic germanic „a rămâne lipit” au fost acoperite prin forme adecvate ale morfemului germ. *klīƀgefüllt. Din perspectiva schimbării lingvistice, este interesant să se urmărească liniile și să se descopere cauzele modului și motivului pentru care polimorfia cvadruplă existentă în germanică, respectiv în germana veche de sus (prezent, perfect, cauzativ, esiv), a fost redusă în limba germană contemporană la un singur verb slab, și anume kleben. Întrucât în acest proces au jucat un rol nu numai schimbările fonetice, ci și motive sintactico-semantice, pentru atestările de la toate stadiile istorice ale limbii germane sunt consemnate și luate în considerare pentru explicație mediul semantic și sintactic. LIV 189f. 4 1 Compară. 2 Seebold 1970: 206–298; EWA V 599–600. LIV 408f.↵}]}атәуп 新天天彩票? malformed JSON due accidental. Need provide valid. 3 LIV 408f. 4 Pentru metodă, a se vedea cele spuse despre Wörterbuch zum Mittelhochdeutschen syntaktischen Verbwörterbuch (MSVW) (Greule 2023). 3 Primele indicii ale dezvoltării polimorfiei în cursul istoriei limbii germane se găsesc în vol. al 11-lea al DWB, la kleiben. Acolo se spune despre verbul puternic 5 flexionat kleiben: „Cuvântul simplu este deja în germana medie de sus foarte rar; se pare că a fost devreme amenințat de cuvântul său derivat, klëben slab, care acum i-a luat cu totul locul”, „dar cuvântul amenințat era devreme pus în pericol și prin confundarea cu cuvinte cu o sonoritate asemănătoare. Așa, cu kleiben slab” și „în germana nouă de sus însă amestecul ambelor (sc. al lui kleiben flexionat puternic și al lui kleiben flexionat slab) nu a lipsit.” Indicațiile punctuale din DWB nu sunt, din păcate, suficiente pentru o privire de ansamblu asupra dezvoltării lexemelor verbale ahd. klîba-n, klimba-n, klaib, kleibe-n și klebê-n provenite din germ. *klīƀ- (~ idg. ?*gleibh-). Pentru aceasta este necesară prelucrarea atât a formelor externe, cât și a sememelor împreună cu configurația actanților verbali (VAK) la toate nivelurile de limbă și a comparației, bazate pe aceasta, a inventarelor specifice. Elaborarea sememelor este facilitată în măsura în care dicționarele istorice ale limbii germane sunt dicționare bazate pe atestări, adică citează fie toate, fie cel puțin multe exemple de atestare pentru un verb, și sunt accesibile online. Pentru germanica comună pot fi stabilite — în concordanță cu legile de formare idg. — următoarele cinci 6 forme: 1) prezent *klimƀe/a- (< pre-germ. / idg. *gli-n-bh-) > ahd. klîmban ‘a se cățăra’; În acest scop este necesară prelucrarea atât a formelor externe, cât și a sememelor împreună cu configurația actanților verbali (VAK) la toate nivelurile de limbă și compararea, bazată pe aceasta, a inventarelor specifice. Elaborarea sememelor este facilitată în măsura în care dicționarele istorice ale limbii germane sunt dicționare bazate pe atestări, adică citează fie toate, fie cel puțin multe propoziții atestate pentru un verb, și sunt accesibile online. Pentru germanica comună pot fi stabilite — în concordanță cu legile de formare idg. — următoarele cinci forme: 1) prezent *klimƀe/a- (< pre-germ. / idg. *gli-n-bh-) > ahd. 7 klîmban ‘a se cățăra’; Indicațiile punctuale din DWB nu sunt suficiente pentru o privire de ansamblu asupra dezvoltării lexemelor verbale ahd. klîba-n, klimba-n, klaib, kleibe-n și klebê-n provenite din germ. *klīƀ- (~ idg. ?*gleibh-). 2) Imperfectul *klaiƀ-/*kliƀ- (< perfectul proto-germanic / indo-european (ge-)glóibh-); 3) Prezentul *klīƀe/a-, formă de prezent nou formată pe lângă perfect > ahd. Klîban ‘a adera’; 4) Causativul *klaiƀ-eja- > ahd. kleiben (< *klaibjan) ‘a lipi ferm’; 5) Essiv *kliƀ-ē- > ahd. klebên „a se lipi”. Prezentul „vechi” cu infix nazal urgerm. *klimƀe/ a fost eliminat din grupul de morfeme *klīƀ- : *klaiƀ- : *kliƀ- „a rămâne lipit”, intrând în concurență cu prezentul nou format *klīƀe/ și formând un morfem propriu *klimb cu noul sens „a se cățăra, a urca”. Schimbarea de sens de la „a rămâne lipit” la „a se cățăra” poate fi observată în diferite cazuri, cel mai bine la verbul lit. lipt (cu prezent cu infix nazal limpù), sinonim cu germ. *klīƀ- „a rămâne lipit”, alături de lit. lpti (lipù) „a se cățăra” (< „rămân lipit”). În plus, alături de ahd. klîban „a adera” se află și. klífa „a se cățăra”.. Deoarece morfemul *klimb a fost separat timpuriu, semantic și 8 morfologic, de morfemul *klīƀ- : *klaiƀ- : *kliƀ și și-a urmat propriul drum ca verb al celei de-a treia serii de ablaut, soarta sa nu va fi urmărită în continuare aici. Trecutul cu ablaut *klaiƀ-/*kliƀ se contopește în noul verb al primei serii de ablaut, adică pozițiile 2) și 3) de mai sus coincid. Protoindoeuropeana Reduplicarea perfectului 5 DWB XI Sp. 1069. 6 Este vorba despre: AHDWB, DWB XI, FNHDWB, Goethe-Wörterbuch, MHDWB. 7 Compară Seebold 1970: 296 și urm., 298; EWA V 597 și urm. 8 LIV 408 și urm. 4 dispare, ca la toate verbele din prima serie de alternanță vocalică din germanică, fără urmă. Schimbările fonetice care conduc de la morfemul cu alternanță vocalică din germanică klīƀ- : *klaiƀ- : *kliƀla germana veche de sus sunt regulate: Spiranta labială /ƀ/ devine, în germana veche de sus, /b/ despirantizată; /ai/ devine, în germana veche de sus, /ei/; /i/ se deschide înainte de /ê/ (în klebên), ca și în cazul altor câteva cuvinte, devenind /e/. Privind în perspectivă, în afară de slăbirea silabelor neaccentuate (finale) (de ex. ahd. klebên > mhd. kleben), schimbări vocalice grave se produc abia în perioada germanei moderne timpurii: diftongarea lui ahd. / mhd. /î/ în germana modernă standard /ei/ (mhd. klîben > germana modernă standard kleiben), lungirea vocalei scurte în silabă accentuată deschisă (kleben > kle:ben). Deoarece /ei/ s-a monoftongat (>/ê/) în dialectele germanice centrale, aici, spre deosebire de dialectele germanice de sus, klêben (< kleiben) poate coincide cu kle:ben (< klebên). Următoarele capitole prezintă, sub formă de extrase din dicționarele istorice ale diferitelor etape ale limbii germane, corespondentele lui (a) ahd. klîban ‘a adera’, (b) ahd. kleiben ‘a se lipi ferm’ și (c) ahd. klebên ‘a lipi’ împreună cu sememele și actanții verbaliConstelații 9 (VAK). a) germ. veche klîban stV. 1. a fi atașat de cineva, de ceva, a fi legat de cineva, de ceva, a depinde de ceva festhalten P stare / E suport al stării (ceea ce aderă) → Sn / E loc (punctul de aderență) → Sd. Dovezi: joh mir io hiar zi libe wiht alles io ni klibe, ni si, druhtin, thaz thin willo ist O 1,2,51. ungilonot ni bileip, ther gotes wizzode kleip Os 20; de asemenea: O 2,6,36. 3,17,64. 4,37,21. 5,1,14. 3,2. 20. 23,77. În mod metaforic, cuiva urmează: ni sahun sie nan (Jesus) sizen untar scualarin êr, noh kliban themo manne, ther se (thio buah) inan lerti wanne O 3,16,10; de asemenea: 4,12,39. Oh 30. 2. a i se întâmpla cuiva: P proces / E purtătorul procesului (ceea ce se întâmplă) → Sn / E destinatarul (căruia i se întâmplă ceva) → Sd. Unica atestare: Johane ouh hiar leid kleib Oh 98. Germana medie înaltă. ?klîben stV. numai ane klîben stV. !. cuiva a se lipi: P stare Atestări: când omul ajunge să se obișnuiască cu aceasta, ea i se lipește cu plăcere PrBerth 1:201,4; o vrăjmășie i se lipi / de unul dintre cavalerii săi NvJer 9508. 2. ceva (de ceva) a fixa, a prinde: P activitate Atestare: să lipesc aceasta de inimă [lîbe:], / pentru că, în rugul mâhnirii, / speranța era pentru ei o mângâiere, / că Dumnezeu nu-i părăsește pe ai săi NvJer 15292 (Din motive de rimă, clîbe în loc de cleibe). 9 Abrevieri gramaticale: P = predicat, E = complement / actant, Sn = substantiv la nominativ, Sg = substantiv la genitiv, Sd = substantiv la dativ, Sa = substantiv la acuzativ, pS = grup prepozițional, ADV = adverb. 5 Dicționarul germanei premoderne ---- Comentariu: „Cuvântul simplu (kleiben stv.) este deja Goethe-Wörterbuch ----- atestat în germana medie înaltă. (klîben) foarte rar; se pare că a fost înlocuit timpuriu de cuvântul său derivat, klëben, verb slab, care acum i-a luat cu totul locul”.. 10 Verbul puternic, care formează în principal predicate de stare, ahd. Pe baza atestărilor sporadice, klîban nu mai poate fi atestat ulterior în germana medie înaltă. O cauză ar putea fi faptul că, în ahd. klebên, germ. med. a adera (< germ. *kliƀ-ē-), care corespunde formal esivului, pe lângă predicatul de stare originar ahd. klîban un sinonim 11 Concurentul stă în picioare. b) germ. sup. veche kleiben vb. slab. 1. ceva de ceva a lipi, a unge; ceva de ceva a atașa, a fixa: P activitate / E agentul activității (cine atașează) → Sn / E obiectul (ce este atașat) → Sa / E locul (unde / încotro este atașat) → pS (p=in, ana) / E destinatarul (cui îi este atașat ceva) → Sd.из gut?apта.255? [Т]in?⊥? / E Adressat (wem etw. ]} રહી 在天天中彩票? тру. Atestări: ein horo ... kleibt er imo ... in thero ougono stat O 3,20,24 – thaz er (Adam) es firleipti, iz (den Apfel) avur thara kleipti in then boum , thar si (Eva) iz nam: missigiangin wir so fram O 2,6,30. Transpus: etw. a întipări: Atestare: hugi hiar nu harto thero minero worto, in herzen kleibi siu nu sar O 5,15,38. 2. etw. a lega, a îmbina (numai în glosar) 3. etw. a îmbrăca în cuvinte: P Activitate / E agentul activității → Sn / E obiect → Sa / Loc → pS (p=in). Unica atestare: thaz man thia diufi ni firstat, thero brosmono kleini ...: lesent zi in thia redina thie hohun gotes thegana; in giscrip iz kleibent, thaz mine gilichon leibent O 3,7,52. Germana medie înaltă. kleiben, verb slab. [1. (a se) lipi împreună: P Stare / E purtătorul stării (ceea ce este lipit împreună) → Sn. Singurul atestat: swanne im in der zit der munt / cleibete unde in der durst twanc, / so satzete er ie vor sich den tranc Vät 15557] 2. ceva. / a se lipi, a unge, a aplica (pe ceva): 10 DWB XI Sp. 1069. 11 Essivul este un tip de formare a temei verbale (indoeuropene), prin care este desemnată starea subiectului fără accentuarea intrării în această stare, cf. LIV 25. 6 P activitate / E agentul activității (cei care lipesc) → Sn / E obiect (ceea ce este lipit) → Sa / loc (unde se lipește) → pS / Adv (p=pe, în). Atestări: [tăbăcarii de piele albă] habent daz reht gen den laederern, daz si kain lo an diu vael klaiben suln, noh kain vael an daz ander heften <...>, man sule si besunder lazzen StRAugsb 44,18. 72,7 – wâ man den aschen hin klaibt, der auz dem unk geprant wirt, dâ mag kain spinn ir netz geweben BdN 264,20. Germana nouă timpurie. kleiben, verb slab. 1. ceva / a se lipi de ceva a fixa, a prinde, a lipi P Activitate / E agentul activității (cel care lipește) → Sn / E locul (unde se lipește) → ADV. Dovadă: Când trebuie să sigileze o scrisorică, | lipește de ea ceară de orice fel. – De stâncă <...> a fost construită o mănăstioară <...> ca și cum o rândunică s-ar fi lipit de ea. 2. a se lipi, a se fixa prin lipire, de ceva a se agăța: P Stare / E purtătorul stării (ceea ce se lipește) → Sn, [E persoana vătămată (cui i se lipește ceva) → Sd] Dovadă: Când, la vremea aceea, gura i se lipea | și setea îl chinuia, | atunci își punea mereu băutura înainte. 3. ceva a tencui (o construcție) cu lut; ceva a lipi, a placa: P activitate / E agentul activității (cel care tencuiește) → Sn / E obiect (ceea ce este tencuit) → Sa. Dovadă: 2 șilingi pentru un servitor care a lutuit cuptorul Goethe-Wörterbuch ----- 12 de cărămizi. c) Germana veche de sus. klebên swV. a se lipi, a atârna, a adera ferm de ceva, de cineva, a rămâne așezat: P Zustand / E Zustandsträger (was festhaftet) → Sn / Ort (wo etw. festhaftet) → pS (p=de). Dovadă: tes (al ariciului de mare) natura este solih . unde începe viața. pe această corabie. că niciun abur atât de mare nu poate veni ca să-l trezească pe Nb 167,29 [141,18]; de asemenea: 201,29 [166,30]. Transpus: a) a fi atașat de un lucru, a aparține: 12 Că în a 25-a Faptul că, în ediția lui Kluge: Etymologisches Wörterbuch der deutschen Sprache (Kluge 2011: 498), cuvântul-titlu kleiben ‘a lipi’ este încă înregistrat ca „periferic și regional” – spre deosebire de alte dicționare etimologice mai recente – se datorează înrudirii sale cu kleben și cu substantivul Kleiber pS (p=an, in, zuo). ‘țiclean’. 7 P Zustand / E Zustandsträger (was festhaftet) → Sn / Ort (wo etw. festhaftet) → Atestări: fremediu chint ... chlebent an demo alten urchundi Npw 17,46; sie chlebent in ueteri testamento Np ebda. ; albus nechlebet nieht zu homo Ni 558,21/22 [72,2]; b) cuiva a fi (lăuntric) legat; cuiva a-i fi drag, a-i fi apropiat: P Stare / E Purtătorul stării (cel care este legat lăuntric) → Sn / E Destinatarul (cel de care cineva este legat lăuntric) → Sd / E Locul (locul unde cineva este legat lăuntric) → pS (p=în, după, zi). Dovadă: denne al sin liup unte sin minna chlebege unte haftege in disemo (adică Benjamin) cum anima illius ex huius anima pendeat [Comm. in Gen. = Gen. 44,30] Thoma, Glossen p. 23,30. germ. med. kleben vb. slab. 1. a atârna (a rămâne agățat), a adera, a sta fixat: P Stare / E Purtătorul stării (ceea ce aderă) → Sn / E Locul (unde / de ce anume aderă ceva) → pS / Adv (p=la). Dovadă: si [Maria] sach dô daz kriuz ûf heben / und ir sun dar ane kleben / mit nageln vast dar an geslagen Philipp 7293. 7687; Pass I/II (HSW) 24167. 2. a se lipi (din masă lipicioasă): P stare / E purtător al stării (masă lipicioasă) → Sn, [E loc (de care se lipește ceva) → Adv / pS (p=ze)]. Atestări: dort da ich wart erslagen, / da clebet noch min heilic blut Pass I/II (HSW) 20535. trad. parțial. solten alle flüeche kleben, / sô müesten lützel liute leben Freid 130,12. Germ. med. a se lipi de cineva / a depinde de un lucru, a se lipi, a rămâne blocat, a zăbovi; cuiva / a se atașa de un lucru, ceva ‹a nu putea da drumul; de obiecte de referință concrete și abstracte P stare / E purtătorul stării (cine / ce se lipește) → Sn / E loc (de ce se lipește ceva) → pS / Adv (p=an, in). Dovadă: Vrasandt că nu trebuie să te agăți de litere și să crezi că a auzi și a citi este suficient. Dicționarul Goethe: a lipi 1. a fixa ceva cu ajutorul unor lianți de tip cleios sau prin utilizarea unor substanțe autoadezive: P Activitate / E Agentul activității (cel care lipește) → Sn / E Obiect (ceea ce este lipit) → Sa / E Loc (unde este lipit) → pS (p=pe, în). Dovadă: Legătorul de cărți a lipit etichetele pe portofelele de gravuri în cupru. 2. a adera ferm; repetat „k. a rămâne”, trans.: a fi legat obiectiv, interior de ceva: 8 P Stare / E Purtătorul stării (ceea ce rămâne lipit) → Sn / E Loc (unde este lipit ceva) → pS (p=de). Dovadă: crezi că ești mai înspăimântător pentru mine fiindcă încă sângele contelui von Helfenstein se lipește de hainele tale? – nu se stinge orice speranță, | Care se lipește mereu de un martor fad. Comentariu: Dintre cele trei forme verbale ahd. formate din morfemul (germ.) *klīƀ, numai și numai ahd. klebên, forma verbală a essivului, s-a păstrat până astăzi. În folosirea lui kleben la Goethe, statutul semantic actual al verbului devine deja clar. Astăzi, acesta a preluat funcția de a forma atât predicate de stare, cât și predicate de activitate. Ambele funcții erau separate formal până în perioada germanei moderne timpurii: ahd. klîban și klebên, mhd. klîben și kleben formau în mod clar predicate de stare, în timp ce ahd. kleiben și mhd. kleiben continuau verbul urgerm. cauzativ *klaiƀ-ejauși, prin aceasta, verbul care forma predicatul de activitate. Totuși, ocuparea sememului care forma predicatul de stare «a rămâne lipit» cu două verbe (sinonime), și anume cu mhd. slab kleben și mhd. puternic klîben, a dus la abandonarea verbului puternic. La aceasta se adaugă faptul că, pe drumul către germana nouă, mhd. klîben și kleiben au coincis fonetic în kleiben în germana nouă timpurie și gna. formau atât predicate de stare, cât și predicate de activitate, iar verbul inițial puternic, germ. med. timpuriu „kleiben” (< mhd. klîben) a fost, de asemenea, flexionat slab. Germana modernă timpurie prezintă acum două verbe slabe, kleben monosemic și kleiben polisemantic, între care există o sinonimie parțială în ceea ce privește predicatul de stare. Pentru etapa care conduce la renunțarea la verbul «kleiben» în germana nouă. Limba scrisă a condus, în cele din urmă, în afară de polisemie, la alte două schimbări fonetice responsabile, și anume lungirea în silaba accentuată deschisă > kle:ben și monoftongizarea central-germană a /ei/ > /e:/, kleiben > /kle:ben/. 13 Cu excepția fnhd. „kleiben” și germana modernă timpurie În realitate, toate verbele comparate (fără a ține seama de sensurile figurate) sunt monoseme și prezintă VAK-ul așteptat: verbele care formează predicate de stare au VAK-ul P – purtătorul stării – loc, iar verbele care formează predicate cauzative de activitate au VAK-ul P – purtătorul activității – obiect – loc. Doar propozițiile atestate din înaltă germană veche mai prezintă, în plus, rolul de destinatar (căruia i se fixează ceva). Formal, se modifică doar actantul E loc → pS, în măsura în care, în germana nouă, ca urmare a standardizării, prepoziția an (sie kleben an der Wand / an die Wand) devine norma. În încheiere, trebuie să ne întrebăm despre ce tip de „etimologie” este vorba în studiul de față. În timp ce etimologia „clasică” elaborează originea unui cuvânt din limba contemporană și, în cazul cuvintelor moștenite precum germ. mod. kleben, ajunge până în germanica și indo-europeana veche, direcția întrebării în cazul de față este exact inversă în ceea ce privește reducerea polimorfiei verbale: se întreabă de ce din rădăcina polimorfă germanică veche *klīƀ- ‘a rămâne lipit’ nu a rămas în germana nouă decât unul singurul verb polisemantic germ. mod. kleben. 13 Compară Paul 2007: § L45. 9 LITERATUR EWAhd V: Etymologisches Wörterbuch des Althochdeutsch [Etymological Dictionary of Old High German] 5 (iba – luzzilo), unter der Leitung von R. Lühr, erarb. von H. Bichlmeier, M. Kozianka, R. Schuhmann mit Beiträg. von A. L. Lloyd unter Mitarb. von K. K. Purdy, Göttingen, Zürich: Vandenhoeck & Ruprecht, 2014. Greule Albrecht 2023: Von antreiten bis eischen. Aus der Werkstatt des Mittelhochdeutschen syntaktischen Verbwörterbuchs (MSVW) [From antritten to eischen. From the Workshop of the Middle High German syntactical verb dictionary (MSVW)]. – Acta Linguistica Lithuanica 89, 11–26. DOI: https://doi.org/10.35321/all89-01. Kluge Friedrich 2011: Kluge: Etymologisches Wörterbuch der deutschen Sprache [Etymological Dictionary of the German Language], 25. durchges. und erweit. Aufl., bearb. von E. Seebold, Berlin, Boston: Walter De Gruyter. LIV: Lexikon der indogermanischen Verben. Die Wurzeln und ihre Primärstammbildungen [Lexicon of Indo-European Verbs: Roots and Their Primary Stem Formations], H. Rix, M. Kümmel, T. Zehnder, R. Lipp, B. Schirmer, 2. Aufl., Wiesbaden: Dr. Ludwig Reichert Verlag, 2001. Paul Hermann 2007: Mittelhochdeutsche Grammatik [Middle High German Grammar], 25. Aufl., neu bearb. von T. Klein, H. J. Solms, K. P. Wegera, mit einer Syntax von I. Schröbler, neu bearb. und erweit. von H. P. Prell, Tübingen: Walter De Gruyter. Seebold Elmar 1970: Vergleichendes und etymologisches Wörterbuch der germanischen starken Verben [Comparative and Etymological Dictionary of Germanic Strong Verbs], The Hague, Paris. WÖRTERBÜCHER ONLINE AHDWB: Althochdeutsches Wörterbuch [Old High German Dictionary]. Zugang: https:// awb.saw-leipzig.de. DWB XI: Deutsches Wörterbuch von Jacob Grimm und Wilhelm Grimm [German Dictionary by Jacob Grimm and Wilhelm Grimm] 11, 1864–1873. Zugang: https://woerterbuchnetz.de/?sigle=DWB&lemid=A00001. FNHDWB: Frühneuhochdeutsches Wörterbuch [Early New High German Dictionary]. Zugang: https://fwb-online.de. Goethe-Wörterbuch: Goethe-Wörterbuch [Goethe Dictionary]. Zugang: https://gwb-uni-trier.de. MHDWB: Mittelhochdeutsches Wörterbuch [Middle High German Dictionary]. Zugang: https://www.mhdwb-online.de.