PSIHOLOGIA ŞI CARACTERISTICILE MINCIUNII ÎN CONTEXT SOCIOJURIDIC
Abstract
Complexitatea fenomenului minciunii eviden-țiază importanța contextului, motivelor psihologice, frecvența și abilitatea de a detecta falsurile. Respondenții nu menţionează recurgerea frecventă la minciuni, sugerând o autoevaluare mai pozitivă a comportamentului propriu în raport cu adevărul. Abilitatea de a spune și detecta minciuni se manifestă la nivel mediu. Motivațiile din spatele minciunilor sunt în principal orientate către protejarea imaginii proprii și justificarea comportamentelor. Minciuna tacită și autojustificarea se numără printre cele mai frecvente forme de falsificare a realității.
Full text
Ştiinţe Juridice// Legal Sciences, nr. 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898 107 CZU 159.9:316.6 PSIHOLOGIA ŞI CARACTERISTICILE MINCIUNII ÎN CONTEXT SOCIOJURIDIC Aliona BIVOL 1 Complexitatea fenomenului minciunii evidențiază importanța contextului, motivelor psihologice, frecvența și abilitatea de a detecta falsurile. Respondenții nu menționează recurgerea frecventă la minciuni, sugerând o autoevaluare mai pozitivă a comportamentului propriu în raport cu adevărul. Abilitatea de a spune și detecta minciuni se manifestă la nivel mediu. Motivațiile din spatele minciunilor sunt în principal orientate către protejarea imaginii proprii și justificarea comportamentelor. Minciuna tacită și autojustificarea se numără printre cele mai frecvente forme de falsificare a realității. Cuvinte-cheie: minciună, abilitate de detectare, frecvența emiterii. THE PSYCHOLOGY AND CHARACTERISTICS OF LYING IN A SOCIO-LEGAL CONTEXT Aliona BIVOL 1 The complexity of lying as a phenomenon highlights the importance of context, psychological motives, and the frequency of lying as well as the ability to detect falsehoods. Respondents rarely mention resorting to lies, suggesting a more positive self-assessment of their behavior in relation to the truth. The ability to tell and detect lies is generally moderate. The motivations behind lies are primarily aimed at protecting one's self-image and justifying behaviors. Implicit lying and self-justification are among the most common forms of reality distortion. Keywords: lie, detection ability, frequency of occurrence. DOI 10.5281/zenodo.17318086 1 Conferenţiaruniversitar,doctorînpsihologie,Catedra„Managementşicomunicareprofesională”,Academia„ȘtefancelMare”aMAI alRepubliciiMoldova(ROR:https://ror.org/036kvxa54);e-mail:[email protected];e-mail:[email protected];ORCIDID: 0000-0003-560-8530 Associate Professor, PhD, Chair of Management and Professional Communication, Academy of the MIA of the Republic of Moldova (ROR: https://ror.org/036kvxa54); e-mail: [email protected]; e-mail: [email protected]; ORCID ID: 0000-0003-560-8530 INTRODUCERE Minciunaesteopracticăvechecâtistoria omenirii,iarstudiulsăuadevenitunsubiect important în multiple domenii precum psihologie,sociologie,filosofieşiştiinţejuridice. În pofida impactului său semnificativ asupra relaţiilor interumane şi proceselor juridice, abordareaminciuniirămâneînmulteprivinţe subiectivă.Minciuna,îngeneral,poatefitratată caoafirmaţieintenţionatfalsă,făcutăcuscopul deainduceîneroaresauaascundeadevărul. Trebuiemenţionatcănutoateformeledeneadevărsuntminciuniînsensullorstrict,deaceeaeanecesităcercetăriminuţioase. Deşiexistădiversedefiniţiialeminciunii, unelementcomunîntoateesteconştientizarea INTRODUCTION Lyingisapracticeasoldashumanhistory, and its study has become an important subjectinmultiplefields,includingpsychology, sociology, philosophy, and legal sciences. Despiteitssignificantimpactoninterpersonalrelationshipsandlegalproceedings,perspectives onlyingremain,inmanyrespects,subjective. Lying,ingeneral,canbeunderstoodas a deliberately false statement made with the intenttodeceiveorconcealthetruth.Itisimportant to note that not all untruths qualify asliesinthestrictestsense,whichiswhythis phenomenonrequiresthoroughinvestigation. Although there are various definitions oflying,acommonelementamongthemisthe
Anale Știinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova 108 căinformaţiilefurnizatenucorespundrealităţii. Minciunapresupune,aşadar,ointenţiedeliberatădeainduceopercepţiefalsăînminteainterlocutorului. Pentruaaveaomaimareclaritateasupraconceptelorlegatedeminciună,seimpune o analiză comparativă a lor. În literatura de psihologie, jurisprudenţă, medicină legală, termenuldeminciunăseutilizeazăprindiferitesinonime:eroare,simulare,înşelătorie,fals, disimulare.Eroareareprezintăoabateredela ceeaceestecorect,fiesubformauneigreşeli, fiecaacţiunesaujudecatăincorectă,carenu respectănormelestabilite[5,p.238]. Un alt termen frecvent utilizat este „simularea”,care,potrivitluiV.Iftenie,reflectădimensiunea inventiv-pozitivă a comportamentului duplicitar. Aceasta reprezintă o acţiune conştientăşipremeditată,princareindividul intenţioneazăsăprovoace,săimitesausăexagerezeanumitetulburărimorbideoriafecţiuni psihice/somatice,cuscopuldeaobţineavantajematerialesaumoraleoripentruasesustrage delaîndeplinireaunorobligaţiisocialesaude laexecutareauneipedepse[11,p.72]. Conformsurselordindomeniulmediciniilegale,disimularea reprezintăuncomportament uman prin care se ascunde adevărata natură a unui fenomen sau a unei situaţii, oferindu-ioaparenţăînşelătoare,motivatăde diverse raţiuni. În cazul simulării, individul pretindecăsuferădeoafecţiune,deşinueste bolnav,pentruaobţineunbeneficiu.Înschimb, prindisimulare,persoanaascundeoafecţiune reală,încercândsăcreezeimpresiadenormalitate[11,p.73]. Termenul „falsitate” este definit în dicţionaruljuridiccaoinfracţiunececonstăîn falsificareaunuiactoficial,comisăînmomentul întocmiriiacestuiadecătreunfuncţionarsauo persoanăaflatăînexerciţiulfuncţiei[10,p.97]. P.Ekmanscriecăminciunaesteunact prin care o persoană induce intenţionat în eroare o altă persoană, fără ca aceasta să fie conştientădeintenţiamincinosuluişifărăsăfi exprimatclardorinţadeanuaflaadevărul.Din perspectivaascunderiiactuluideviant,minciunaesteoreacţiecomplexădeafirmareneconformăcuadevărulcepoatefioexpresieainsuficienţeideeducaţiemorală,juridică[6,p.31]. PsihanalistulSigmundFreudabordează minciunadintr-operspectivăpsihologică,conawarenessthattheprovidedinformationdoes notalignwithreality.Lying,therefore,involves the intent to create a false perception in the mindoftheinterlocutor. To gain greater clarity on the concepts relatedtolying,acomparativeanalysisisnecessary.Inpsychological,legal,andforensicliterature,theterm“lie”isoftenassociatedwith various synonyms, such as error, simulation, deception,falsification,anddissimulation. An error represents a deviation from whatiscorrect,eitherintheformofamistake orasanincorrectactionorjudgmentthatdoes notconformtoestablishednorms[5,p.238]. Anotherfrequentlyusedtermis“simulation,”which,accordingtoV.Iftenie,reflects the inventive-positive dimension of duplicitousbehavior.Itreferstoaconsciousandpremeditatedactionthroughwhichanindividual intendstoprovoke,imitate,orexaggeratecertainpathologicalconditionsorpsychological/ somaticdisorderstogainmaterialormoraladvantagesortoevadesocialobligationsorlegal penalties[11,p.72]. According to sources in forensic medicine, dissimulation is a human behavior in whichthetruenatureofaphenomenonorsituationisconcealed,givingitamisleadingappearanceforvariousreasons.Inmalingering, anindividualpretendstosufferfromanillness despitebeinghealthytogainsomebenefit.In contrast, dissimulation involves concealing a realillnesstocreateanimpressionofnormality[11,p.73]. Theterm“falsity”isdiscussedinlegalliteratureandisdefinedinthelegaldictionaryas acrimeinvolvingthefalsificationofanofficial document,committedatthetimeofitsdrafting byapublicofficialorapersonactinginanofficialcapacity[10,p.97]. P.Ekmandefineslyingasanactinwhich apersondeliberatelydeceivesanotherwithout thelatterbeingawareofthedeceiver’sintentionandwithoutexplicitlystatingthattheydo notwishtoknowthetruth.Asanactofconcealingdeviantbehavior,lyingisacomplexreactionthatmayreflectinsufficientmoraland legaleducation[6,p.31]. The psychoanalyst Sigmund Freud (1856–1939) approached lying from a psy-
Ştiinţe Juridice// Legal Sciences, nr. 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898 109 siderând-ounmecanismdeapărarealpsihicului.Conformteorieifreudiene,minciunaîşiare origineaîninconştientşiesteadeseautilizată deindividpentruaevitaconfruntareacuconflicteleinterneşianxietateaasociatăacestora. Freudsubliniazăcăminciunafuncţioneazăca unmecanismdeprotecţie,ajutândindividulsă evitedisconfortulpsihicşisăfacăfaţăpresiunilorsociale. Dinpunctdevederesocial,MitchJ.Fryling scriecă„oalternativăanaliticălaconceptualizareaminciuniiestedeaoconsideranucaun comportamentcaresedezvoltăşiapareîncadrul unui individ, ci mai degrabă ca o relaţie comportament-mediucareevolueazăînfuncţie defactoriidincontextulambiental”[7,p.13]. MasipJaumedefineşteminciunacaoîncercaredeliberată,reuşităsaunu,deaascunde,fabricaşi/saumanipulaînoricealtmodinformaţii factualeşi/sauemoţionale,prinmijloaceverbale şi/saunonverbale,pentruacreasauamenţineîn altcinevasauînalţiiocredinţăpecarecomunicatorulînsuşioconsiderăfalsă[17]. Toate aceste noţiuni implică un act de modificareaadevărului,fiecăestevorbadeo greşeală,oacţiunedeliberată deascunderea informaţiei,fieoacţiuneînscopdemanipulare.Fiecaredintreelepoateducelaopercepţie eronatăarealităţii.Noţiunilerespectiveinduc îneroareopersoană.Fiecăevorbadespreo eroare(careesteneintenţionată),unfals(ceva carenuesteautentic),ominciună(careesteo afirmaţiefalsăintenţionată),osimulare(care poatecreaimpresiauneirealităţicenuexistă), odisimulare(careascundeadevărateleintenţii sausentimente),fieoînşelăciune(careesteo acţiunedefraudăsauînşelăciune),scopulfinal esteaceladeacreaorealitatefalsăsaudeadistorsionapercepţiacuiva. Oafirmaţiefalsănuesteneapăratominciună,deoarecenuîntotdeauna există intenţia deaînşelasaudeainduceîneroare.Dezvoltarea minciunii este înţeleasă în contextul evoluţiei cognitive,socialeşimoraleaomului(J.Piaget, P.Ekman,R.Feldman,V.TalwarşiFenXu, M. Barnett,J.Bartelşialții).Lafelcumdezvoltarea altorcomportamenteşiabilităţievolueazătreptat,minciunatreceprinetapespecificepemăsurăcecopilulcreşte[19;6;8;20;2]. Minciuna, fiind un fenomen complex, îmbracă diverse forme în funcţie de contextulîncaresemanifestă,intenţiileceluicareo chologicalperspective,viewingitasadefense mechanismofthepsyche.AccordingtoFreudiantheory,lyingoriginatesintheunconscious andisoftenusedbyindividualstoavoidconfrontinginternalconflictsandtheanxietyassociatedwiththem.Freudemphasizedthatlying functionsas a protective mechanism,helping individualsavoidpsychologicaldiscomfortand copewithsocialpressures. MitchJ.Frylingoffersanalternativeperspectiveonlying,consideringitnotasanindividualbehaviorbutasarelationshipbetween behaviorandenvironment,shapedbycontextualfactors[7,p.13]. Masip Jaume defines a lie as a deliberateattempt,whethersuccessfulornot,tohide, fabricate, and/or manipulate factual and/or emotional information, using verbal and/or non-verbalmeans,inordertocreateormaintainabeliefinanotherpersonorinothersthat thecommunicatorconsidersfalse[17]. Alltheseconceptsinvolveanactofmodifyingthetruth,whetheritisamistake,adeliberateactiontohideinformation,oranactintendedtomanipulate.Eachoftheseactionscan lead to a distorted perception of reality. The respectivenotionsmisleadaperson.Whether itisanerror(whichisunintentional),afalsehood (something that is not authentic), a lie (anintentionallyfalsestatement),asimulation (whichcancreatetheimpressionofanon-existentreality),dissimulation(whichhidestrue intentionsorfeelings),orfraud(anactoffraud ordeceit),theultimategoalistocreateafalse realityordistortsomeone’sperception. Afalsestatementisnotnecessarilyalie, asitdoesnotalwaysinvolvetheintentionto deceiveormislead. Thedevelopmentoflyingisunderstood inthecontextofhumancognitive,social,and moralevolution,asdescribedbyJ.Piaget,P.Ekman,R.Feldman,V.Talwar,FenXu,M.Barnett, J.Bartel,andothers.Justlikeotherbehaviors and skills, lying develops gradually through specificstagesasachildgrows[19;6;8;20;2]. Lying,asacomplexphenomenon,takes various forms depending on the context, the intentionsofthepersonutteringit,anditseffectsonthoseinvolved.P.Ekmanidentifies:1) silence – the liar implicitly conceals the true
Anale Știinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova 110 rosteşteşiefectelepecareleproduceasupra celorimplicaţi,seexprimăîndiversemoduri.P. Ekmanidentifică:1)tăcerea-înmodimplicit, mincinosulascundeinformaţiileadevărate,dar nuraporteazăinformaţiifalse;2)distorsiunea - prezintă şi informaţii false, pretinzându-le dreptadevărate. M. Marwen consideră că există patru formealeminciuniicareafecteazăconţinutul informaţiei:distorsionarea,suprimarea,omisiuneaşicompletarea[18,p.23]. ConformautorilorA.Thomas,N.Papriwal, A.Frai,A.FarishaşiK.Sakkeel,suntevidenţiate multipletipurideminciuni:deschisă,contextuală,profesională,economică,albăşiculturală[21; 24;9].Diferenţeledintretipuriledeminciunise manifestă în principal prin gravitatea acestora,frecvenţacucaresuntutilizate,ţintelelorşi raţionamentelecarelemotivează. Clasificareaminciuniloriaînconsiderare şiimpactulacestora,fiinddiferenţiateînfuncţie deefectelepetermenscurt,careimplicăoplanificareminimă,şicelepetermenlung,carepresupun o planificare mai complexă şi detaliată. Astfel,minciunilepetermenscurttindsăaibă uncaractermaiimediatşimaipuţinelaborat, întimpcecelepetermenlungsuntmaistrategice,avândpotenţialuldeainfluenţadeciziisau relaţiipeoperioadăextinsă.Motivaţiileminciunilorvariazăsemnificativ,iarînţelegereaacestora necesită o analiză a factorilor psihologici interni,atâtconştienţi,câtşiinconştienţi,care influenţeazăacestecomportamente. A.Vrijscriecă„minciunaesteunactegoist şi un lubrifiant social, motiv pentru care unele minciuni sunt mai greu de spus decât altele”.Încazulîncareinterlocutoruldeţineo partedininformaţii,mincinosulvaîntâmpina dificultăţiîna-lînşela[22,p.45]. Motivele minciunii depind de interes, condiţie, situaţie, starea psihologică, tipul de personalitate,faptelecomise,temperamentşi educaţieetc.AutoriiP.Ekman,R.Feldman,T. Levine,D.DeSteno,M.Knapp,B.Arcimowiczşi alţiiabordeazămotivaţiilecomunealeminciuniisesizateînviaţadezicuzi: 1. Protejarea imaginii de sine.Unadintre celemaifrecventemotivaţiialefalsuriloreste dorinţadeapăstraoimaginepozitivăaproprieipersoaneînfaţaaltora.Oameniimintpentru aevitaruşinea,judecatasocialăsaupentrua părea mai competenţi decât sunt în realitate informationbutdoes not provide false information;2)distortion–theliarpresentsfalse information,claimingittobetrue. M.Marwenconsidersthattherearefour formsoflyingthataffectthecontentoftheinformation: distortion, suppression, omission, andaddition[18,p.23]. AccordingtoauthorsA.Thomas,N.Papriwal,A.Frai,A.Farisha,andK.Sakkeel,several types of lies are identified: open, contextual, professional,economic,white,andcultural[21, 24,9].Thedifferencesbetweenthesetypesof liesareprimarilyreflectedintheirseverity,frequencyofuse,targets,andthereasoningbehind them. The classification of lies also considers theirimpact,distinguishingbetweenshort-term effects, which require minimal planning, and long-termeffects,whichinvolvemorecomplex anddetailedplanning.Thus,short-termliesare moreimmediateandlesselaborate,whilelongtermliesaremorestrategicandcaninfluence decisionsorrelationshipsovertime. Motivations for deception vary significantlyandrequireexaminingtheinternalpsychologicalfactors,bothconsciousandunconscious,thatinfluencethesebehaviors. A.Vrijwritesthat„alieisaselfishactand asociallubricant,whichiswhysomeliesare hardertotellthanothers.”Insituationswhere the interlocutor possesses some information, the liar will find it more difficult to deceive them[22,p.45]. The reasons for lying depend on interests,conditions,psychologicalstate,personalitytype,actions,temperament,education,and more. The authors P. Ekman, R. Feldman, T. Levine,D.DeSteno,M.Knapp,B.Arcimowicz, and others explore the common motivations behindliesobservedineverydaylife. 1. Self-imageprotection.Oneofthemost commonmotivationsfordeceptionisthedesire to maintain a positive self-image in the eyesofothers.Peoplelietoavoidshame,social judgment,ortoappearmorecompetentthan theyactuallyare.(e.g.,“IwanttoseemlikeI haveeverythingundercontrol,evenifIdon’t.”) 2. Avoidingconflict.Anotherstrongmotivationistheneedtoescapethenegativeconsequencesofapastbehaviororaction.Forex-
Ştiinţe Juridice// Legal Sciences, nr. 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898 111 (Deex.:„Vreausăparcăamtotulsubcontrol, chiardacăînrealitatenueaşa.”). 2. Evitarea unui conflict.Oaltămotivaţie puternică este nevoia de a evita consecinţele negativealeunuicomportamentsaualeunei acţiunianterioare.Deexemplu,minciunilespusecuscopuldeafiabsolvitdeopedeapsăîn faţauneiautorităţi(părinţi,şefi,instanţă)sau pentruapreveniunconflictîntr-orelaţie. 3. Obținerea unui avantaj personal. Se referălaobţinereaunuibeneficiu,cumarfio favoare,bani,statutsocialsauoricealttipde recompensă.Încontextuljudiciar,înşelăciunile auscopuldeareduceocondamnaresaudea manipulapercepţiileunuijudecător(Deex.:Un inculpatîntr-unprocespenal,acuzatdefraudă,minteînfaţainstanţeipentruaminimaliza acuzaţia.). 4. Atragerea atenției.Persoanelecaredorescsăfieîncentrulatenţieiinventeazăpoveşti false(Deex.:„Amavutorelaţiesecretăcuovedetăinternaţională!”,„Suntunmuziciangenial, daramdecissămăretragdinlumepentrucă nuvreausăfiuîncentrulatenţiei.”). 5. Păstrarea armoniei sociale. Aceasta este întâlnită în interacţiunile cotidiene şi se referăladepăşireaconflictelorsautensiunilor într-ungrupsocial,menţinerearelaţiilorpozitiveşiprotejareasentimentelorcelordinjur. Tipuldeminciunăestedeterminatdeteamade anuprovocaorupturăînrelaţiisaudeaafecta percepţiasocială(Ex.:„Îţistăbineasta!”,chiar dacănuesteaşa.). 6. Autoapărare.Oameniimintadeseapentru a evita consecinţele negative ale unui comportament sau ale unei decizii greşite, pentru aseprotejadecritici,judecăţisaupedeapsăori pentrua-şimenţinecontrolulasuprapercepţiei pecareceilalţioaudespreei[6;8;15;4;13;1]. Minciunagenereazăogamălargădeefecte,atâtnegative,câtşipozitive.B.Arcimowicz, K.CantareroşiE.Sorokoaratăcădeşi„minciunileauunimpactnegativ,elesunttotuşiacceptabiledinurmătoarelemotive: 1.Consecinţele pozitive ale minciunii suntadeseamaiaccentuatedecâtcelenegative. 2.Minciunilesuntcreatepentruaprotejapersoanenevinovatecare,altfel,arsuferio nedreptate. 3.Unele minciuni sunt spuse pentru a prevenidauneiremediabile. 4.Minciunilepozitivesuntrare,astfelcă ample,liesaretoldtoevadepunishmentfrom anauthorityfigure(parents,bosses,court)or topreventconflictinarelationship. 3. Gainingapersonaladvantage.Thisreferstoobtainingabenefit,suchasafavor,money,socialstatus,oranyothertypeofreward. Inlegalcontexts,deceptionisusedtoreducea sentence or manipulate a judge’s perception. (e.g.,Adefendantinacriminaltrialaccusedof fraudliesincourttodownplaythecharges.) 4. Seekingattention.Peoplewhowantto bethecenterofattentioninventfalsestories. (e.g.,“Ihadasecretrelationshipwithaninternationalcelebrity!”or“I’mabrilliantmusician, butIchosetostepawayfromthespotlightbecauseIdon’twantfame.”) 5. Maintainingsocialharmony.Thistype oflieiscommonineverydayinteractionsand helpssmoothoverconflictsortensionswithin asocialgroup,preservepositiverelationships, and protect others’ feelings. Such lies stem fromthefearofcausingriftsinrelationshipsor damagingsocialperceptions.(e.g.,“Thatlooks greatonyou!”—evenwhenitdoesn’t.) 6. Self-defense.Peopleoftenlietoavoid thenegativeconsequencesoftheiractionsor poordecisions,toprotectthemselvesfromcriticism,judgment,orpunishment,ortomaintain controloverhowothersperceivethem. Lying has a wide range of effects, both negativeandpositive. B.Arcimowicz,K.Cantarero,andE. Sorokoarguethatalthough“lieshaveanegative impact,theyarestillacceptableforthefollowingreasons: 1. The positive consequences of lying areoftengreaterthanthenegativeones. 2. Liesmaybetoldtoprotectinnocent peoplefromsufferinganinjustice. 3. Someliesaretoldtopreventirreparableharm. 4. Positiveliesarerare,sointhesecases, theydonotalterthegeneralbeliefthatlyingis wrong. 5. Nobleliesaretoldinemergencysituations”[1]. Atthesametime,theauthors[1,p.10] havehighlightedthegeneralpsychosocial consequencesoflying: 1. Shockanddistrust.
Anale Știinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova 112 în aceste cazuri ele nu alterează convingerea generalăcăaminţiestegreşit. 5.Minciunile nobile sunt rostite în situaţiideurgenţă”[1]. Totodată,autorii[1,p.10]auevidenţiat,în general,consecințele psihosocialealeminciunii: 1.Șocşineîncredere. 2.Reacţiiemoţionale–aparemoţiinegative,cumarfifuria,tristeţea,regretul,antipatia şidezamăgirea. 3.Reacţii cognitiv-comportamentale, careinclud: a)Distanţare – dezamăgirea pe termen lung,„răcirea”relaţiilorcuoanumităpersoană, creştereasuspiciuniifaţădemincinosşiapariţia aversiunii între acesta şi persoana înşelată. b)Ruperearelaţiilor–posibilitateaderetrageretotalădincontactelecumincinosul. c)Răzbunare–despărţireaintenţionată pentruapedepsimincinosul. d)Conflictverbal–folosireaunuilimbajdur. e)Ostracizareasocialăamincinosului. f)Criză–ominciunădescoperităpoatedeveniunpunctdecotiturăînrelaţie,ducândfiela „distrugerea”acesteia,fiela„îmbunătăţirea”ei. Consecinţeleuneiminciunidepinddeestimarea: 1.semnificaţieisaleîntr-osituaţieparticulară, 2.tipuluideminciună, 3.capacităţiideînţelegereasituaţiei. Minciuna,fiindunfenomencomplex,implicăprocesecognitiveşiemoţionale,precum şi manifestări comportamentale şi fiziologice carepottrădaintenţiileuneipersoane. Scopul cercetăriiafostinvestigareacaracteristicilorşitipurilordeminciunăpredominantelarespondenţi. Metode și materiale aplicate. Avândîn vedere dificultatea investigării minciunii prin chestionare,afostpreluatăprobaevaluativăa luiD.Makowskişiadaptatăconformcerinţelor decontext,scopşieşantion.Probaainclus44 de afirmaţii care reflectă frecvenţa spunerii minciunilor, abilitatea de a minţi cu succes, consecinţele–adicăimpactulminciuniiasupra individuluisaucelordinjur–şicontextul,care reprezintăcircumstanţeleîncaresemintesau se justifică minciuna. Limitele de apreciere a caracteristicilorminciuniiaufostcuprinseîntre1şi10puncte. Oaltămetodădeevaluareaminciuniia 2. Emotionalreactions–negativeemotionsarise,suchasanger,sadness,regret,dislike,anddisappointment. 3. Cognitive-behavioralreactions,which include: a) Distancing – long-term disappointment,“cooling”ofrelationships,increasedsuspiciontowardtheliar,andthedevelopmentof aversionbetweenthedeceiverandthedeceived. b)Relationshipbreakdown–thepossibilityof completelycuttingoffcontactwiththeliar. c)Revenge–intentionallyendingarelationshiptopunishtheliar. d)Verbalconflict–usingharshlanguage. e)Socialostracism–exclusionoftheliar fromsocialcircles. f)Crisis–adiscoveredliecanbecomea turningpointinarelationship,leadingeitherto its“destruction”or“improvement”. Theconsequencesofaliedependonthe assessmentof: 1. its significance in a particular situation, 2. thetypeoflie, 3. the individual’s capacity to understandthesituation. Lying,beingacomplexphenomenon,involves cognitive and emotional processes, as wellasbehavioralandphysiologicalmanifestationsthatmaybetrayaperson’sintentions. The aim of the researchwastoinvestigatethecharacteristicsandtypesofliespredominantamongtherespondents. Methods and materials applied. Giventhedifficultyofinvestigatinglyingthrough questionnaires, the evaluation sample developedbyD.Makowskiwasadoptedandadapted accordingtothecontext,purpose,andsample requirements. The sample included 44 statementsreflectingthefrequencyoflies,theability to lie successfully, the consequences (i.e., theimpactofthelieontheindividualorthose aroundthem),andthecontext,whichrefersto thecircumstancesunderwhichthelieistoldor justified.Theratingscaleforthecharacteristics oflyingrangedfrom1to10points. Anothermethodforevaluatingliesisthe questionnaire adapted by I. Șcuratova [25], whichdeterminesthepredominanceofacertaintypeoflieaswellasthemotivationfortell-
Ştiinţe Juridice// Legal Sciences, nr. 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898 113 fostchestionaruladaptatdeI.Șkuratova[25], caredeterminăpredominareaunuitipdeminciună,precumşimotivaţiadeaspuneurmătoareletipurideminciuni: 1.Minciunăetică–vizeazăunacorduniversalprivindrespectareaetichetei. 2.Minciunăbenefică–subiectulestemotivatsăascundăanumiteinformaţiiimportante faţădeoaltăpersoană,deoareceacesteai-ar puteaafectanegativsănătateapsihică. 3.Minciunădecompletare–nuvizează rănireapersoanelorcareascultă,avândscopul deacreaoimaginepropriecutrăsăturiremarcabiledepersonalitate. 4.Minciunădejustificare–semanifestă într-osituaţieîncareuncomportamentnepotriviteste descoperit, iar individul recurgela mecanismedeprotecţieşilaîmbunătăţireaimaginiipersonalepentruaminimizasancţiunile. 5.Minciunătacită–informaţiilesuntdistorsionatedincauzaconţinutuluilorinsuficient,acontextuluisauaimaginiipercepute. 6.Minciunădetipbârfă–transmiterea deinformaţiineverificatedespreprieteni,colegisaupersonalităţicelebre. 7.Minciunădeautoprezentare–vizează înfrumuseţareaimaginiiproprii.Esteutilizată maifrecventînrelaţiilecupersoanelenecunoscutesaucucelecarenucunosccircumstanţele realealevieţiivorbitorului. 8. Motivele minciunii – această scală conţineafirmaţiilegatedeatribuireaunormotivepersonalepentruaspuneminciuni.Cucât opersoanăidentificămaimulteşimaidiverse motivepentruapăcăli,cuatâtestemaipredispusăsădistorsionezeinformaţiile. Respondenţiiauevaluatrăspunsuriledin chestionarulluiI.Șkuratovapeoscalădela0la 3puncte.Cercetareacaracteristicilorminciunii şiatipurilorpredominanteafostrealizatăpe un eşantion de 70 de persoane cu vârste cuprinseîntre22şi23deani.Chestionareleau fost aplicate în condiţii confortabile, cu acordulrespondenţilor,fiecareavândînfaţădouă probeanonime.Rezultateleaufostanalizateşi prelucratestatistic. Discuţii şi rezultate obţinute. Răspunsurileobţinutedelarespondenţiseînscriuîntr-o marjădeeroarede±5%,avândînvederenatura sensibilăasubiectului.Mulţidintreaceştiamanifestăreticenţăînarecunoaşteadevăruldespre frecvenţa, abilitatea, contextul şi tipologia ingthefollowingtypesoflies: 1.Ethicallie–aimstoestablishauniversalagreementtorespectetiquette. 2.Beneficiallie–thesubjectismotivated tohidecertainimportantinformationfromanotherpersonbecauseitcouldnegativelyaffect theirmentalhealth. 3.Fillerlie–doesnotaimtohurtthelistenersbutservesthepurposeofcreatingapersonalimagewithremarkablepersonalitytraits. 4. Justifying lie – occurs in situations where inappropriate behavior is discovered, andtheindividualresortstoprotectivemechanisms and self-image improvement to minimizesanctions. 5.Implicitlie–informationisdistorted duetoinsufficientcontent,context,ortheperceivedportrayal. 6.Gossiplie–transmittingunverifiedinformationaboutfriends,colleagues,orfamous personalities. 7.Self-presentationlie–aimstoembellishone’sself-image.Itisusedmorefrequently in relationships with strangers or those who areunawareoftheactualcircumstancesofthe speaker’slife. 8.Reasonsforlying–thisscaleincludes statementsrelatedtoattributingpersonalreasonsfortellinglies.Themorereasonsaperson identifiesforlying,themorelikelytheyareto distortinformation. Respondentsevaluatedtheiranswersin I.Șcuratova›squestionnaireonascalefrom0 to3points. Thestudyonthecharacteristicsoflying andthepredominanttypeswasconductedon a sample of 70 individuals aged between 22 and23years.Thequestionnaireswereadministeredincomfortableconditions,withtherespondents’consent,eachbeingpresentedwith twoanonymoustests.Theresultswereanalyzedandstatisticallyprocessed. Discussion and Results: Theresponsesobtainedfromtheparticipantsfallwithinamarginoferrorof±5%,consideringthesensitivenatureofthesubjectof lying.Manyrespondentsexhibitedreluctance toacknowledgethetruthaboutthefrequency, ability, context, and typology of the lies they told,whichdoesnotnecessarilyreflecttheau-
Anale Știinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova Scientific Annals of the Academy “Stefan cel Mare” of MIA of the Republic of Moldova 114 minciuniloremise,ceeacenureflectăneapărat autenticitateaatitudiniilorfaţădeminciună. Înschimb,esteposibilcarăspunsurilesă fieinfluenţatedenormeleşiaşteptărilesociale, ceeacesugereazăotendinţăcrescutădeconformarelaacestea,maidegrabădecâtoreflectare fidelă a comportamentului individual. Astfel, interpretarea rezultatelor ţine cont de posibilitateadistorsionăriiraportăriilaminciună,ca urmare a fenomenului de autocenzură sau a dorinţeideconformarelaidealurilesocietale. thenticityoftheirattitudetowardlying. Instead,itispossiblethattheirresponses were influenced by social norms and expectations, suggesting an increased tendency towardconformityratherthananaccuratereflectionofindividualbehavior. Thus, the interpretation of the results takesintoaccountthepossibilityofdistortions in self-reporting on lying, due to self-censorshiporthedesiretoconformtosocietalideals. Tabelul 1. Distribuţia chestionaţilor conform caracteristicilor minciunii ( nr.=70, %) Table 1. Distribution of respondents according to the characteristics of lying (n = 70, %) Frecvență Frequency Consecințe Consequences Abilitate Ability Circumstanțe Circumstances Nivel Level 12% 29 41% 7 10% 33 47% Înalt High 12 17% 35 50% 46 66% 30 43% Mediu Medium 57 81% 6 9% 17 24% 7 10% Scăzut Low În urma analizei datelor din tabelul 1, reiese că mai mult de jumătate dintre respondenţi (81%) nu consideră că recurg frecventlaminciuni,indicândunnivelscăzut alacestora.Înceeacepriveşteimpactulminciuniiasupraindividuluişicelordinjur,50% dintre participanţi evaluează consecinţele acesteialaunnivelmediu,ceeacesugereazăo conştientizaremoderatăaefectelorsale.Astfel, sepoatededucecăindiviziimanifestăoanumităpreocuparefaţădeinfluenţanegativăaminciuniiasupracelorlalţişiasupraproprieipersoane.Implicareaproceselorcognitive,cumar fianalizaşisintezaroluluiminciuniiînrelaţiile interpersonale,contribuielareţinereaînfaţa tentaţieideaminţi. Dateleanalizatearatăcădoar10%dintrerespondenţidemonstreazăoabilitateridicatădeadetectaminciunileşidealeformula cumăiestrie.Pedealtăparte,majoritateacelor care au completat chestionarul (66%) afirmă căauocapacitatemediedeaminţi.Înceeace priveşteelaborareaminciunilorîndiversecontexte,aproapejumătatedintreparticipanţiraporteazăunnivelridicatdeabilitate. Structuraminciuniicuprindemaimulte TheanalysisofthedatainTable1reveals thatmorethanhalfoftherespondents(81%) donotconsiderthemselvestoresorttolying frequently,indicatingalowoccurrenceoflying. Regardingtheimpactoflyingontheindividualandthosearoundthem,50%ofparticipantsassessitsconsequencesatamoderate level, suggesting a medium awareness of its effects.Thus,itcanbeinferredthatindividualsshowsomeconcernaboutthenegativeinfluenceoflyingonothersandthemselves.The involvement of cognitive processes, such as analyzingandsynthesizingtheroleoflyingin interpersonalrelationships,contributestorestrainingthetemptationtolie. Theanalyzeddatashowthatonly10%of respondentsdemonstrateahighabilitytodetectliesandcraftthemskillfully.Ontheother hand,themajority(66%)statethattheyhave anaverageabilitytolie.Regardingtheformulationofliesinvariouscontexts,nearlyhalfof theparticipantsreportahighlevelofskill. The structure of a lie includes several components,andresearchonthistopichighlightsvariousdimensions,includingcognitive,
Ştiinţe Juridice// Legal Sciences, nr. 21/ 2025, ISSN 1857-0976, E-ISSN 2953-6898 115 componente,iarcercetărileasupraacestuisubiectevidenţiazădiverse dimensiuni:cognitive,comportamentale,emoţionaleşisociale. 1. Intenția și motivația de a minți. ConformanalizelorrealizatedeP.Ekman,R.FeldmanşiT.Levine,minciunaesteabordatădin perspectivamotivaţiilorcareodeclanşează.Un aspectesenţialalminciuniiesteintenţiadea ascundeadevărulpentruaobţineunavantaj. 2. Componenta cognitivă. Construirea unuifalsestemaidificildecâtspunereaadevărului.Mincinosultrebuiesăformulezeunmesajînşelătorcaresănuconţinăinconsecvenţe logiceşisănucontrazicăceeaceascultătorul arputeadejasăştie.Înconcordanţăcuaceastăidee,DePauloetal.[3]şiA.Vrij[22]audescoperitcăuniisubiecţiauavutnevoiedemai multtimppentruaformulaafirmaţiifalsedecâtceleadevărate. 3. Disconfort și emoții. Potrivit cercetătorilorR.Gray,P.EkmanşiR.Kraut,celemai frecvent asociate emoţii cu înşelătoria sunt vinovăţia şi anxietatea. Vinovăţia rezultă din implicareaînfalsitate,iaranxietateaestelegatădeteamadeafiprins.P.Ekmanaadăugat la această listă şi conceptul de „mângâierea înşelătorului”,adicăbucuriaasociatăcureuşita uneipăcăleli[12;6;14].Oricaredintreemoţiile menţionatemaisuspoateexplicareacţiileautonomeasociatecupăcăleala,darrăspunsurile nonverbalesuntconsiderateacumoreflecţie directă a acestor afecte, mai degrabă decât o consecinţăaexcitabilităţii. 4. Contextul. Unul dintre cele mai relevantecontexteîncareapareminciunaestecel socialşirelaţional.B.DePauloşialţiiauidentificatcămajoritateaminciunilorsuntspuseîn interacţiunile sociale, având ca scop protejarea relaţiilor interpersonale, evitarea conflictelor sau menajarea sentimentelor celorlalţi [3]. În acest context, minciunile sunt adesea considerateunmijlocdeadaptaresocialăşide menţinereaarmonieiîntreoameni. 5. Frecvența. Un studiu clasic realizat deB.DePauloetal.[3]apermiso mai bună înţelegereafrecvenţeiminciunilorînviaţacotidiană. Cercetătorii au arătat că adulţii mint frecvent, iar minciunile nu se limitează la situaţiilegrave,ciauşioutilitateîncontexte socialebanale.D.Makowski,B.DePauloşicolegiiaudescoperitcăaproximativ60%dintrecei cercetaţimintcelpuţinodatăpezi,iarfiecare behavioral,emotional,andsocialaspects. 1. Intention and motivation behind lying. According to analyses by P. Ekman, R. Feldman,andT.Levine,lyingisviewedfrom theperspectiveofthemotivationsthattrigger it.Anessentialaspectoflyingistheintention tohidethetruthinordertogainanadvantage. 2. The cognitive component.Constructingalieismoredifficultthantellingthetruth. Theliarmustformulateadeceptive message that does not contain logical inconsistencies anddoesnotcontradictwhatthelistenermight already know. Building on this idea, DePaulo etal.[3]andA.Vrij[22]discoveredthatsome subjectsneededmoretimetoformulatefalse statementsthantrueones. 3. Discomfort and emotions.According to researchers R. Gray, P. Ekman, and R. Kraut, the most frequently associated emotionswithdeceptionareguiltandanxiety.Guilt resultsfrominvolvementinfalsehoods,while anxietyisrelatedtothefearofbeingcaught.P. Ekmanalsoaddedtheconceptof‘thedeceiver’scomfort,’meaningthepleasureassociated withthesuccessofatrick[12,6,14].Anyofthe emotionsmentionedabovecanexplaintheautonomic reactions associated with deception, butnonverbalresponsesarenowconsidereda directreflectionoftheseemotions,ratherthan aconsequenceofexcitability. 4. The social context.Oneofthemost relevantcontextsinwhichlyingoccursisthe socialandrelationalone.B.DePauloetal.identifiedthatmostliesaretoldinsocialinteractions,withthegoalofprotectinginterpersonal relationships, avoiding conflicts, or managing thefeelingsofothers[3].Inthiscontext,lies areoftenseenasameansofsocialadaptation andmaintainingharmonybetweenpeople. 5. Frequency.Aclassicstudyconducted byB.DePauloetal.[3]providedabetterunderstandingofthefrequencyofliesineverydaylife.Theresearchersshowedthatadultslie frequently,andliesarenotlimitedtoserious situationsbutalsoserveapurposeinmundane social contexts. D. Makowski and B. DePaulo, alongwith their colleagues,found that about 60%ofthosesurveyedlieatleastonceaday, andeachpersontells,onaverage,1to2lies perday.Thestudyshowedthatliesaregener-