Perspectivele digitalizării sectorului IMM din UE = Perspectives in the Digitalization of the SME Sector in the EU

189 Capitolul 17 – PERSPECTIVELE DIGITALIZĂRII SECTORULUI IMM DIN UE Chapter 17 – PERSPECTIVES IN THE DIGITALIZATION OF THE SME SECTOR IN THE EU Alina SUSLENCO 1 Abstract This paper represents a theoretical-methodological foray into the main directions applied by the EU for the digital transformation of SMEs in the EU. The purpose of the research is to identify the main perspectives in the integration of information technologies within the EU SME. Although the European Union, in the last 10 years, has applied multiple initiatives in order to support the integration of information technologies within EU SMEs, however, SMEs face multiple problems in their digitization efforts, based on various reasons: insufficient literacy of SME employees about the use of IT in the business environment, insufficient digital skills of SME employees, insufficient investments in the development of digital infrastructure, etc. Although large companies in the EU continue to make significant progress in the successful implementation of information technologies, SMEs are making modest progress, making it more difficult to adapt to the digitization of their activities. The main methods used in the research process are: analysis, synthesis, induction, deduction, abduction, scientific abstraction. As a result, we highlight that companies, if they want to be competitive and sustainable, must place digitization as a strategic competitive advantage that will help them become competitive and attractive on the market, since digitization has a positive influence on cost reduction, on the one hand part, but also of maximizing SME performance, on the other. Keywords: information technologies, IT management, ICT, IMM, digitization Jel: M1, M15, Q01 Introducere Secolul XXI, fiind un secol al schimbărilor radicale, al globalizării și digitalizării, a impulsionat necesitatea remodelării economiei naționale, în vederea creșterii competitivității și eficacității companiilor. Cea de-a patra revoluție a influențat semnificativ dezvoltarea globală a mediului de afaceri și transformă, în continuu, funcționalitatea agenților economici. Revoluția 4.0. a spart stereotipurile managementului tradițional, precum și elementele și caracteristicile unei întreprinderi eficiente și competitive, inducând necesitatea de flexibilitate, agilitate continuă. În consecință, schimbările produse în economia mondială au impus necesitatea unei adaptări continue și o integrare rapidă a companiilor într-o economie diferită, una modernă, globalizată și digitalizată. Multiplele informații care au abundat în economiile naționale, noile tehnologii informaționale, care au fost integrate cu succes în economiile naționale, au perturbat funcționalitatea agenților economici, impunând necesitatea integrării și dezvoltării continue, în vederea asigurării viabilității și creșterii competitivității economiei naționale. După cum tehnologiile informaționale constituie principalul factor catalizator al eficientizării economiei naționale în secolul XXI, integrarea cu succes a tehnologiilor informaționale ți-a pus o amprentă semnificativă asupra proceselor manageriale, contribuind la optimizarea proceselor și la creșterea eficienței și eficacității societății. 1 Conf. univ. dr. hab., Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova. ali[email protected] CZU 334:004 Alina Suslenco 190 Odată cu integrarea tehnologiilor informaționale în economiile naționale, s-au produs schimbări majore în funcționalitatea lor. Pe lângă aceasta, s-a produs un salt semnificativ care a asigurat o trecere rapidă de la o economie clasică, ale cărei caracteristici fundamentale erau stabilitatea și dezvoltarea, la economia digitală, care implică o creștere continuă și un grad sporit de flexibilitate, integrarea continuă a noilor tehnologii informaționale, care îi asigură o competitivitate sporită. Economia digitală este un concept recent apărut, care a fost introdus în literatura de specialitate începând cu anii 1990. Fundamentul apariției economiei digitale rezidă în apariția, în anii 2000, a internetului, care a dinamizat și accelerat dezvoltarea abordărilor cercetătorilor referitoare la economia digitală. Conținut Cercetând literatura de specialitate, putem evidenția că, potrivit cercetătorului Don Tapscott, economia digitală reprezintă „o transformare fundamentală a modului, în care sunt derulate afacerile, în general, datorită conectivității și organizării digitale a întregii economii. Aceasta include revoluția înregistrării, stocării, schimbului și gestionării valorii afacerilor” (Tapscott, 1994). Din interpretarea definiției enunțate de cercetător, putem evidenția faptul că economia digitală implică o transformare profundă a mediului de afaceri, care se soldează cu efecte profunde asupra modelelor de afaceri. Economia digitală a transformat funcționalitatea afacerilor inducând nevoia de dezvoltare continuă, de învățare și adaptare prin prisma implementării noilor tehnologii informaționale. În același context, cercetătorii Erik Brynjolfsson și Andrew McAfee afirmă că economia digitală este „acea parte a economiei bazată pe tehnologii digitale, inclusiv internetul, rețelele sociale, dispozitivele mobile și datele mobile. Ea se extinde în toate sectoarele și acoperă fiecare aspect al vieții noastre, de la modul în care lucrăm, la modul în care comunicăm și interacționăm datorită tehnologiilor informaționale, la modul în care consumăm bunuri și servicii” (Brynjolfsson, McAfee, 2021). Potrivit definiției oferite de cercetători, observăm că economia digitală este o economie diferită, una în care procesele sunt digitalizate, unde predomină informația digitală prin prisma internetului, rețelelor sociale, datelor și dispozitivelor mobile. Conform opiniei cercetătorilor, economia digitală s-a răspândit în toate sectoarele, perturbând și afectând profund funcționalitatea lor. Pe de altă parte, Carl Benedikt Frey și Thor Berger în cercetările lor afirmă că economia digitală este „o economie în care tehnologiile digitale schimbă semnificativ tranzacțiile economice prin intermediul unui număr tot mai mare de conexiuni digitale și prin transferul de informații” (Frey, Berger, 2016). Analizând abordarea cercetătorilor, identificăm impactul semnificativ pe care îl manifestă economia digitală asupra funcționalității afacerilor, datorită conexiunilor digitale, a multiplelor platforme, fluxuri de informații, care au dat peste cap funcționalitatea modelelor de afaceri clasice, inducând necesitatea acută de schimbare, adaptare către o nouă lume – una digitalizată. În lucrările sale, cercetătorul Gartner, relevă că economia digitală este „o economie nouă, conectată digital, în care companiile și indivizii creează și trăiesc într-un ecosistem digital” (Gartner, 2018). În anul 2015, World Economic Forum definește economia digitală drept „economia și societatea formată și remodelată odată cu evoluția tehnologiilor digitale, care au schimbat radical modul în care oamenii lucrează, comunică și trăiesc” (Word Economic Forum, 2015). Drept urmare, evidențiem faptul că economia digitală este economia formată și dezvoltată odată cu Perspectivele digitalizării sectorului IMM din UE 191 explozia fără precedent a tehnologiilor informaționale, care manifestă un impact semnificativ asupra modelelor de funcționare a afacerilor. Totodată, în Raportul privind economia digitală, elaborat de către UNCTAD, economia digitală a fost definită drept „o economie bazată pe tehnologii digitale, care include toate activitățile economice, care utilizează tehnologii informaționale și comunicaționale (TIC) pentru a crea, transforma și transfera valoare în economia globală” (UNCTAD, 2022). Analizând abordarea oferită, putem remarca faptul că economia digitală este una cu totul diferită față de economia clasică și include activități care sunt desfășurate cu ajutorul tehnologiilor informaționale în vederea creării și transferării de valoare în economia globală. Adoptarea organizațională, pe scară largă, a Internetului a permis dezvoltarea și adoptarea unui număr impunător de tehnologii și servicii, care se află în centrul economiei digitale. Definițiile economiei digitale datează de la începutul secolului XXI, fapt ce evidențiază continua evoluție a conceptului și noile abordări care abundă în literatura de specialitate și induc noi valențe conceptului studiat. Cele mai relevante dintre ele sunt reprezentate în tabelul 1. Tabelul 1. Abordări conceptuale ale economiei digitale Sursa Definiția Kling, Lamb, 2000, p. 297 Economia digitală include bunurile și serviciile, a căror dezvoltare, vânzare, stocare, necesită utilizarea tehnologiilor informaționale. OECD, 2013, p. 1 Economia digitală permite realizarea comerțului cu bunuri și servicii prin intermediul comerțului electronic. Knickrehm, 2016, p. 2 Economia digitală reprezintă ponderea producției economice totale derivate dintr-un număr de intrări „digitale” largi. Aceste intrări digitale includ competențe digitale, echipamente digitale […], bunuri și servicii digitale intermediare utilizate în producție. Dahlman, 2016, p. 11 Economia digitală constă în utilizarea unui ansamblu de tehnologii în diverse activități economice și sociale, desfășurate de oameni prin intermediul internetului. Acesta cuprinde infrastructura fizică a tehnologiilor digitale (linii de bandă largă, routere), dispozitivele, care sunt utilizate pentru acces (calculatoare, smartphone-uri), resursele/ tehnologiile care oferă funcționalitatea ei (IoT, data analytics cloud computing, Big Data, AI etc.)”. Prat, 2017 Economia digitală este o economie bazată pe utilizarea tehnologiilor informaționale. G20 DETF, 2018, p. 25 Economia digitală se caracterizează prin conectivitate între utilizatori și dispozitive, precum și convergența părților, anterior distincte, ale ecosistemelor de comunicare, precum rețele fixe și wireless, voce și date, telecomunicații. Comisia Europeană, 2019 Economia digitală este o economie bazată pe tehnologii digitale. Linn, 2022, p. 3 Economia digitală constituie economia care produce bunuri și servicii utilizând tehnologiile digitale, inducând fluxuri tehnologice complexe. Sursa: elaborat în baza definițiilor cercetătorilor Analizând abordările cercetătorilor și ale organismelor internaționale, remarcăm complexitatea conceptului de economie digitală, care include integrarea, în sistemele de afaceri, a unui ansamblu de tehnologii informaționale moderne, precum 5G, Big Data, AI, Cloud Computing, Realitatea virtuală, Realitatea augmentată etc. care permit obținerea de bunuri și servicii digitale, prin prisma noilor modele de afaceri. Ca urmare a evoluției economiei digitale, s-au produs mutații profunde, privind structura și factorii input-ului economiei naționale, precum și cele ale output-ului. Utilizarea tehnologiilor informaționale poate reduce costurile de tranzacționare prin prisma tranzacțiilor electronice de date și baze de date partajate, poate elimina intermediarii în Alina Suslenco 192 procesele organizaționale. Utilizarea computerelor și a echipamentelor de comunicații, poate fi exploatate în comun de date, audio, imagini, sunet și chiar secvențe video. În secolul XXI, tehnologiile informaționale reprezintă principala resursă generatoare de plusvaloare în mediul de afaceri. Implementarea tehnologiilor informaționale în mediul de afaceri reprezintă o condiție a viabilității companiilor, pe de o parte, dar și un factor decisiv în asigurarea competitivității lor, pe de altă parte. În consecință, în ultimii ani, fiecare țară încearcă să-și revizuiască cadrul normativ, prin elaborarea și asumarea angajamentelor strategice, ce țin de alinierea demersurilor strategice naționale la principiile de transformare digitală a mediului de afaceri. Consultând literatura de specialitate, dar și documentele normative elaborate la nivel național și internațional, atestăm un amalgam de concepte utilizate în analiza implementării tehnologiilor informaționale, printre care: digitizare, digitalizare, transformare digitală. În acest sens, considerăm necesară explicarea esenței acestor concepte (tabelul 2.). Tabelul 2. Digitizare, transformare digitală, digitalizare Sursa Digitizarea Transformarea digitală Digitalizarea Programul de transformare digitală a IMMurilor din Republica Moldova, 2022 Crearea unei reprezentări digitale a obiectelor sau atributelor fizice, trecând de la procesele manuale la cele digitale, conversia datelor, documentelor și proceselor de la cele analoge la cele digitale Reprezintă integrarea tehnologiilor digitale în toate procesele unei afaceri, schimbând fundamental modul în care operează și oferă valoare către clienții săi. Facilitarea sau îmbunătățirea proceselor prin utilizarea tehnologiilor digitale și a datelor digitizate, dezvoltând o cultură a utilizării tehnologiei informaționale în derularea afacerilor, transformarea proceselor de afaceri existente prin valorificarea tehnologiilor digitale, având ca rezultat oportunități de creștere a competitivității companiilor Digital Ecosistem Country Assessment (DECA), 2022 Conversia datelor și a documentelor din format analog în format electronic. La scară largă, la nivel de organizație, schimbare profundă în multiple procese de lucru și în cultura organizațională, determinată de valorificarea tehnologiilor digitale. Utilizarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți sau a transforma un proces sau o interacțiune, deseori, crescând productivitatea și eficiența. Sursa: https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/subiect-07_nu_-_617_me_site.pdf și https://www.usaid.gov/sites/default/files/2023-01/Moldova%20DECA%20%28Romanian%29.pdf Analizând esența conceptelor, evidențiem că procesul de digitizare se rezumă la conversia documentelor, datelor, informațiilor din format analog în format digital. Echipamentele utilizate în acest sens sunt scanerul, camera foto etc. Procesul de digitizare ajută la crearea bazelor de date cu informații digitale, datorită cărora pot fi analiza tendințele unor indicatori analizați etc. Pe de altă parte, digitizarea ajută la stocarea informației digitale, perfecționarea și îmbunătățirea ei, reducerea posibilităților de pierdere a informațiilor. Transformarea digitală este un concept care se rezumă la integrarea tehnologiilor informaționale moderne în mediul de afaceri. Astfel, prin transformare digitală se înțelege integrarea Cloud Computing, Big Data, Inteligența artificială, Realizarea virtuală, Realitatea augmentată, IoT etc., în diverse domenii de activitate ale întreprinderii. Față de conceptele anterioare, digitalizarea este un concept mai larg, care se rezumă la îmbunătățirea proceselor prin integrarea noilor tehnologii informaționale și contribuie la o creștere a performanțelor și eficienței înregistrate de companii. Perspectivele digitalizării sectorului IMM din UE 193 Așadar, observăm că transformarea digitală se raportează la o abordare micro-economică, ce ține de implementarea de tehnologii informaționale în cadrul firmelor, în timp ce digitalizarea este un concept mai larg, unul macro-economic, care se rezumă la integrarea tehnologiilor informaționale în companii în vederea creșterii eficienței, performanțelor și competitivității companiilor. La baza ambelor concepte, stau informația, datele în format digital, care se obțin datorită digitizării informației. Comisia Europeană vede economia mondială în pragul unei noi revoluții industriale, condusă de implementarea tehnologiilor informaționale în mediul de afaceri, precum: Cloud Computing, Inteligența artificială, Realizarea virtuală, Realitatea augmentată, IoT, robotică, imprimare 3D etc. Aceste inovații deschid noi oportunități pentru mediul de afaceri în vederea creșterii eficienței, precum și îmbunătățirii proceselor, dezvoltării de produse și servicii inovatoare. Transformarea digitală a generat, de asemenea, provocări și oportunități unice pe piața UE. Mai multe studii estimează că digitalizarea produselor și serviciilor poate adăuga peste 110 miliarde de euro venituri pe piața țărilor UE, în următorii cinci ani (Comisia Europeană, 2022). Implementarea cu succes a pieței unice digitale și transformarea digitală pe scară largă necesită un angajament semnificativ și implicarea mai multor părți interesate în domeniu, la nivel regional și local, pe care UE le sprijină prin diferite inițiative. Gradul de implementare a tehnologiilor informaționale în mediul de afaceri al UE este unul diferit în companiile mari față de IMM-uri (figura 1.). Fig. 1. Implementarea tehnologiilor informaționale moderne de către companiile din UE, 2023, Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics Din analiza datelor, observăm că întreprinderile mari din UE, la nivelul anului 2023, sunt lideri în implementarea tehnologiilor informaționale moderne. Cea mai mare parte a întreprinderilor mari din statele UE -77,6%, achiziționează servicii de Cloud computing, 65,5% 45.20% 37.40% 30.70% 30.00% 27.60% 23.30% 19.40% 11.80% 11.70% 11.50% 11.30% 41.70% 34.50% 27.80% 26.80% 25.10% 22.30% 17.40% 9.60% 9.80% 9.60% 9.30% 59.00% 48.80% 41.70% 41.80% 36.90% 27.30% 26.90% 19.20% 19.30% 17.80% 18.60% 77.60% 65.50% 61.00% 63.00% 53.80% 32.70% 40.10% 37.40% 28.90% 33.40% 33.00% 0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00% Achiziția de servicii cloud computing utilizate pe internet E-mail Stocarea fișierelor Software de birou Aplicații software de securitate Aplicații software de contabilitate și financiare Baze de date ale întreprinderilor Platforme pentru dezvoltarea aplicațiilor Aplicații software ERP Elaborarea de întreprinderi a propriilor software Aplicații software CRM Întreprinderile mari Întreprinderile mijlocii Întreprinderile mici Toate întreprinderile Alina Suslenco 194 utilizează e-mail-ul, iar 63% dintre companiile mari dețin software de birou, care le ajută să digitalizeze procesele. Pe lângă aceasta, 53,8% dintre companiile mari din UE dețin aplicații software de securitate iar 40,1% dintre ele dețin baze de date proprii, pe care le utilizează în digitalizarea afacerilor. Remarcăm faptul că doar 33,4% dintre întreprinderile mari din UE elaborează software proprii, iar 33,0% dintre companii aplică software CRM. În același context, întreprinderile mijlocii din UE, față de companiile mari, înregistrează progrese mai lente în implementarea diferitelor tehnologii informaționale moderne în afaceri. Astfel, 59% dintre întreprinderile mijlocii din UE achiziționează Cloud computing, 48,8% utilizează e-mail-ul, iar 41,8% dețin un software de birou, pe care îl utilizează în digitalizarea proceselor. De menționat că 17,8% dintre întreprinderile mijlocii din UE elaborează propriile software pentru afaceri, iar aplicațiile CRM sunt utilizate de doar 18,6% dintre întreprinderile mijlocii din UE. În aceeași ordine de idei, întreprinderile mici din UE înregistrează cele mai modeste progrese la implementarea tehnologiilor informaționale, față de celelalte întreprinderi. Astfel, remarcăm faptul că doar 26,8% dintre întreprinderile mici dețin software de birou, iar 17,4% dețin baze de date proprii. Totodată, evidențiem că doar 9,4% dintre întreprinderile mici din UE utilizează aplicațiile CRM. Făcând o analiză aprofundată la nivel de state ale UE în integrarea cu succes a tehnologiilor informaționale moderne, remarcăm faptul că întreprinderile din țările scandinave, precum: Finlanda, Suedia și Norvegia, s-au aliniat cel mai rapid la demersul de transformare digitală, și sunt lideri în clasamentul UE privind integrarea cu succes în mediul de afaceri a celor mai moderne tehnologii informaționale, înregistrând valorile de 78%, 72% și respectiv 71%. Totodată, evidențiem că întreprinderile din Grecia, România și Bulgaria, au înregistrat, la nivelul anului 2023, cele mai modeste performanțe, 24%, 18% și respectiv 17%, în integrarea noilor tehnologii informaționale în activitatea lor. 8.00% 3.00% 2.90% 2.60% 2.50% 2.20% 2.10% 0.90% 6.40% 2.10% 2.30% 1.80% 2.10% 1.60% 1.80% 0.60% 13.00% 5.30% 4.50% 4.80% 3.60% 3.60% 2.80% 1.60% 30.40% 16.40% 11.90% 14.60% 9.10% 10.50% 7.70% 7.00% 0.00% 5.00% 10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00% Întreprinderi în care utilizează cel puțin o tehnologie IA Întreprinderi în care utilizează IA pentru autormatizarea proceselor Întreprinderi care utilizează IA pentru scriere/ traducere Întreprinderi care utilizează IA pentru autoînvățare Întreprinderi care utilizează IA pentru recunoșterea conținutului Întreprinderi care utilizează IA pentru identificarea persoanelor și imaginilor Întreprinderi care utilizează IA pentru limbajul scris sau vorbit Întreprinderi care utilizează IA pentru asigurarea mișcării fizice de la calculator Întreprinderile mari Întreprinderile mijlocii Întreprinderile mici Toate întreprinderile Perspectivele digitalizării sectorului IMM din UE 195 Fig. 2. Implementarea Inteligenței Artificiale, de companiile din UE, 2023, % Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained Una dintre cele mai revoluționare tehnologii informaționale, care a fost integrată rapid în activitatea mediului de afaceri al UE este Inteligența artificială, care oferă multiple oportunități companiilor în optimizarea proceselor, influențând asupra reducerii costurilor companiilor (figura 2.). Analizând datele figurii, observăm multiplele domenii în care și-a regăsit aplicabilitate Inteligența artificială, în mediul de afaceri din UE. Conform datelor figurii, remarcăm faptul că, la nivelul anului 2023, cel puțin o singură platformă de IA este utilizată de 30,4% dintre întreprinderile mari din UE. Întreprinderile mijlocii și cele mici înregistrează progrese mai modeste în integrarea în mediul de afaceri al IA, unde, la nivelul anului 2023, doar 13% dintre întreprinderile mijlocii și doar 6,4% dintre cele mici au integrat cel puțin o platformă de IA în mediul de afaceri. Totodată, remarcăm faptul că întreprinderile mari utilizează IA în diverse scopuri, precum: 16,4% dintre întreprinderi utilizează pentru automatizarea proceselor, 11,9% pentru scriere/ traducere, 14,6% pentru auto-învățare, iar 7% pentru asigurarea mișcării fizice de la calculator. Pe de altă parte, evidențiem că progresele înregistrate de întreprinderile mijlocii și cele mici din UE la integrarea în mediul de afaceri al IA sunt mult mai modeste față de cele ale întreprinderilor mari. Astfel, doar 5,3% dintre întreprinderile mijlocii și doar 2,1% dintre cele mici utilizează IA pentru automatizarea proceselor, iar 4,8% din întreprinderile mijlocii și doar 1,8% dintre cele mici utilizează IA pentru auto-învățare. Pe lângă tehnologiile prezentate anterior, întreprinderile din UE implementează cu succes și comerțul electronic, datorită multiplelor avantaje, pe care le generează această formă de comerț, precum și a oportunităților de creștere a cotei de piață, a vizibilității, notorietății și competitivității afacerilor (figura 3.). Fig. 3. Implementarea E-commerce de companiile din UE, 2023, % Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained Analizând datele figurii, evidențiem că 45,9% dintre întreprinderile mari ale UE participă la comerțul electronic, față de 30,2% dintre întreprinderile mijlocii și 20,8% dintre întreprinderile mici. Capacitatea și potențialul întreprinderilor mici și mijlocii sunt unele mai reduse, de aceea și progresele obținute de companiile mari față de IMM-uri sunt diferite. 0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% Întreprinderi în care participă la comerțul electronic Cifra de afaceri din comețul electronic 22.90% 18.00% 20.80% 8.10% 30.20% 15.10% 45.90% 22.90% Toate întreprinderile Întreprinderile mici Întreprinderile mijlocii Întreprinderile mari Alina Suslenco 196 Din analiza ponderii companiilor, care au obținut cifră de afaceri din vânzările electronice, observăm că doar 15,1% dintre întreprinderile mijlocii și 8,1% dintre cele mici au înregistrat cifră de afaceri din comerțul electronic, față de 22,9% dintre companiile mari. Concluzii În final, putem evidenția că UE a întreprins măsuri semnificative în vederea formării Europei digitale prin aprobarea programului „Path to the Digital Decade” în 2021, care a fost probat în anul 2022. Obiectivele strategice, pe care UE și le-a propus, sunt ambițioase și cuprind 4 dimensiuni: guvernare, infrastructură, competențe, business. Obiectivele strategice vin să contribuie la digitalizarea tuturor sectoarelor UE și să optimizeze funcționalitatea proceselor. În urma analizei efectuate, remarcăm că progresele înregistrate de IMM-urile din UE în implementarea tehnologiilor informaționale moderne, precum Big Data, Inteligența artificială, sisteme integrate de management, sunt mai modeste față de întreprinderile mari, care dețin un potențial mai mare și capacități mai mari de finanțare a implementării IT în mediul de afaceri. Cele mai semnificative dificultăți, cu care se confruntă IMM-urile din UE, în implementarea tehnologiilor informaționale, sunt: resurse financiare insuficiente în finanțarea tehnologiilor informaționale moderne, competențe insuficiente în operarea cu tehnologiile informaționale, potențial redus în atragerea de investiții în transformarea digitală. Bibliografie 1. Brynjolfsson, E., Mcafee, A. The second machine age [online]. New York; London: W. W. Norton & Company, 2022 [citat 28.04.2024]. ISBN 978-0-393-23935-5. Disponibil: https://edisciplinas.usp.br/pluginfile.php/622156/mod_resource/content/1/Erik-BrynjolfssonAndrew-McAfee-Jeff-Cummings-The-Second-Machine-Age.pdf 2. Dilber, U. Digital Transformation Process and SMEs. In: Procedia Computer Science. [online] 2019, vol. 158, pp. 662-671 [citat 02.05.2024]. ISSN 1877-0509. Disponibil: https://www.researchgate.net/publication/336819267_Digital_Transformation_Process_and_SM Es 3. Kane, G. C., Phillips, A. N., Copulsky, J., et al. Digital transformation through the lens of COVID-19 [online]. 2021 [citat 24.08.2022]. Disponibil: https://www2.deloitte.com/us/en/ insights/topics/digital-transformation/digitaltransformation-COVID-19.html. 4. Lynn, T.G., Conway, E., Rosati, P. The digital economy and digital business [online]. [citat 02.05.2024]. Disponibil: https://www.researchgate.net/publication/358517176_The_ Digital_Economy_ and_Digital_Business/link/ 6209559fafa8884cabe05a 5b/download? _tp= eyJjb250ZXh0Ijp7ImZpcnN0UGFnZSI6Il9kaXJlY3QiLCJwYWdlIjoicHVibGljYXRpb24ifX0 5. Tapscot, D. The digital economy. 2021 [online] [citat 28.04.2024]. Disponibil: https://dontapscott.com/speaking/digital-economy/ 6. UNCTAD. Digital economy report, 2022 [online] [citat 02.05.2024]. Disponibil: https://unctad.org/topic/ecommerce-and-digital-economy/digital-economy-report 7. Programul „Trasnformarea digitală a IMM-urilor din Moldova”, 2022 [online] [citat 04.05.2022]. Disponibil: https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/subiect07_nu_-_617_me_site.pdf 8. Programul „Deceniul digital al Europei” [online] [citat 02.05.2022]. Disponibil: https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/europe-fit-digitalage/europes-digital-decade-digital-targets-2030_ro 9. Programul „Europa digitală” [online] [accesat 05.07.2023]. Disponibil: https://oeil.secure.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2018/0227(COD )&l=en Perspectivele digitalizării sectorului IMM din UE 197 10. Raportul privind modelarea viitorului digital al Europei [online] [citat 08.10.2022]. Disponibil:https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20210517IPR04133/meps-wantmore-support-for-digital-innovation-and-ai-applications 11. Eurostat. Disponibil: https://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php?title=File:Enterprises_using_AI_technologies,_by_type_of_technology_an d_size_class,_EU,_2023_(%25_of_enterprises).png 12. https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/subiect-07_nu__617_me_site.pdf și https://www.usaid.gov/sites/default/files/202301/Moldova%20DECA%20%28Romanian%29.pdf