Provocări în cultivarea educației STEAM: Instituțiile de Învățământ Superior pe calea postmodernismului = Challenges in Cultivating STEAM Education: Higher Education Institutions on the Path of Postmodernism

373 Capitolul 43 – PROVOCĂRI ÎN CULTIVAREA EDUCAȚIEI STEAM: INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR PE CALEA POSTMODERNISMULUI Chapter 43 – CHALLENGES IN CULTIVATING STEAM EDUCATION: HIGHER EDUCATION INSTITUTIONS ON THE PATH OF POSTMODERNISM Alina SUSLENCO1 Ciprian ALECU2 Abstract This work Abstract: this work represents an analytical foray into the opportunities to achieve postmodernism through the lens of cultivating sustainability as a fundamental factor in the foundation of this process. The purpose of the research is to identify the main challenges faced by higher education institutions in achieving sustainability. Postmodern education is a new, digitized, interactive, student-focused education, focused on infiltrating the teaching process of digital teaching methods, techniques, focused on the use of digital technologies that improve the cooperation between students and teachers. Since we are in a post-modern society, education must take on the mantle of post-modernism, which will increase competitiveness, sustainability and attract foreign students. Attractive educational programs, educational plans in correlation with the needs of the labor market, interactive courses, modern teaching methods, all together, applied in correlation with new information technologies will help educational institutions to become competitive and sustainable. The research methodology focused on the use of numerous research methods, which allowed us to move forward in the complex endeavor and achieve results. The main methods used in the research process are: analysis, synthesis, induction, deduction, abduction, scientific abstraction. As a result, we highlight that universities must adapt to new changes in the market and harmoniously align with postmodern education. Keywords: sustainability, postmodern education, university, sustainable university, innovative changes JEL: Q01, Q56, I23 Introducere În prezent, în contextul multiplelor provocări, activând într-un mediu în continuă schimbare, instituțiile de învățământ superior trebuie să se adapteze noilor schimbări, reinventând noi metode de activitate, un nou model de management axat pe fundamentarea de noi competențe în rândul studenților – competențele STEAM, care oferă posibilitatea de a forma tineri competenți, creativi, capabili să se adapteze ușor noului context. Totodată, necesitatea de adaptabilitate sporită a instituțiilor de învățământ superior este punctată de o nouă paradigmă a educației – educația postmodernă, o educație care stimulează și valorifică la maxim potențialul uman al actorilor educaționali, precum și elucidează necesitatea de a fundamenta noi competențe în rândul studenților prin prisma elementelor sale fundamentale: elearning, e-tutoring etc. Actualitatea temei de cercetare rezidă din necesitatea universităților de a-și contura un traseu sigur spre sustenabilitatea universitară, care poate fi asigurat doar prin remodelarea sistemelor manageriale ale instituțiilor de învățământ superior prin integrarea competențelor STEAM în unitățile de curs, prin reorientarea universităților spre o nouă paradigmă a educației – educația STEAM, punctată de educația postmodernă. Universitățile din Republica Moldova se confruntă, de rând cu alte instituții de învățământ superior din străinătate, cu multiple probleme și provocări 1 Conf.univ. dr. hab., Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova. [email protected] 2 CS III dr., Academia Româna, Filiala Iași, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh.Zane”, [email protected] CZU 378 Alina Suslenco, Ciprian Alecu 374 la care trebuie să facă față zilnic, găsind soluții concrete care ar putea să le asigure un traseu ferm spre competitivitate (Suslenco&Doncean, 2021, pp. 204-206). Necesitatea cercetării acestor aspecte este una imperativă, deoarece odată cu dorința de infiltrarea a educației postmoderne, odată cu necesitatea de a face față cerințelor înaintate de organismele de profil din străinătate, se conturează necesitatea de a forma o bază teoreticoaplicativă, de a fundamenta domeniul inovării, care poate fi modelat doar cu ajutorul valorificării culturii inovaționale a tinerilor specialiști, aceștia contribuind la formarea potențialului inovațional al instituției de învățământ superior. Educația postmodernă cu direcțiile sale (e-learningul, e-tutoringul, life-long-learningul, educația responsabilă, educația sustenabilă, educația la distanță etc.) poate sparge stereotipurile, poate stimula generarea inovațiilor, poate ușura procesul educațional și, de asemenea, poate crește eficiența lui, dar și competitivitatea instituțiilor de învățământ superior. Considerăm că principalul instrument pe care instituțiile de învățământ superior îl pot valorifica în cultivarea educației postmoderne este fundamentarea competențelor STEAM în rândul cadrelor didactice, studenților, cercetătorilor și sensibilizarea racordării instituțiilor de învățământ la noile exigențe ale societății postmoderne. Educația STEAM este un domeniu eclipsat de necesitatea de a forma absolvenți competitivi, care se vor integra ușor pe piața muncii, care vor reuși să contribuie la atingerea sustenabilității. Acest domeniu necesită a fi dezvoltat, fundamentat științific de cercetări conceptuale și practice care ar justifica și evalua necesitatea aplicării lui în universitățile din țară, dar și în cele de peste hotarele ei. Dinamismul și turbulența prin care se caracterizează mediul de activitate al instituțiilor de învățământ superior impun aplicarea de măsuri sigure, concrete în vederea atingerii competitivității, sustenabilității prin prisma valorificării potențialului uman, în contextul schimbărilor inovaționale care se produc zilnic și afectează activitatea universităților. Necesitatea instituțiilor de învățământ superior de a fi competitive, sustenabile, derivă din creșterea presiunii concurențiale, din necesitatea de a se alinia la standardele internaționale, în vederea atragerii studenților și de a face față noilor provocări ale educației postmoderne (Suslenco, 2022, p. 119). Totodată, fundamentarea competențelor STEAM în cadrul instituțiilor de învățământ superior devine o necesitate a universităților, precum și o cale sigură spre succes, competitivitate și sustenabilitate. Astfel, sustenabilitatea în instituțiile de învățământ superior trebuie cultivată cu un tempo rapid, asigurând promovarea echității economice, sociale, dar și a celei de mediu, prin prisma noilor competențe consolidate principalilor actori educaționali – studenților (Suslenco, 2022, pp. 611-613). Instituțiile de învățământ superior sunt „artizanii unor noi viziuni”, sunt instituțiile care trebuie să inspire, să creeze, să planteze viziuni corecte, așternute pe echilibru, corectitudine și viziuni strategice de dezvoltare a societății (Doncean&Suslenco, 2022, pp. 94-96). Astfel, necesitatea de fundamentare a competențelor STEAM în rândul studenților trebuie cultivată din băncile universității, în vederea conștientizării necesității de a se preocupa nu doar de rezultatele materiale, financiare, de a asigura doar preocupări economice, ci și o echitate socială, de rând cu preocupările de mediu, care vor permite formarea de tineri competenți, creativi, dezvoltați multilateral precum și capabili să se adapteze noului context. Educația STEAM este o nouă educație care include introducerea noilor tehnologii IT în procesul educațional, reorganizarea curriculei unității de curs în vederea introducerii metodelor de predare interactive, care includ utilizarea noilor tehnologii, platforme, introducerea de conținuturi care ar ajuta la formarea de studenți responsabili, prin intermediul fundamentării de competențe Formarea limbajului în ciclul achizițiilor fundamentale 375 STEAM, care se axează pe dezvoltarea curiozității naturale în rândul studenților, a gândirii independente, precum și integrarea curriculară a inovațiilor, dezvoltarea creativității (European Skills Agenda, 2022). Totodată, competențele STEAM sunt desprinse din noul mediu în acare activează instituțiile de învățământ superior care solicită formarea de tineri capabili de a rezolva probleme din viața reală, de a se integra în societate manifestând un comportament responsabil. Necesitatea fundamentării competențelor STEAM derivă din mutațiile, schimbările care au afectat sistemul de învățământ superior din Republica Moldova. Analizând Strategia „Educația 2030”, putem menționa că ea are la bază Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova – 2030” punctând obiective de dezvoltare durabilă, fundamentate pe 4 piloni de bază: Economia durabilă și incluzivă; Capitalul uman și robust; Instituții oneste și eficiente; Mediul sănătos (Moldova Strategy Education 2030; Moldova National Strategy, 2030). Conform proiectului Strategiei „Educația-2030”, „scopul strategic în domeniul educației este oferirea oportunităților pentru toți cetățenii Republicii Moldova de a-și dezvolta, de la cea mai fragedă vârstă și pe tot parcursul vieții, competențe necesare, pentru a-și valorifica la maximum potențialul atât în viața personală și de familie, cât și în cea profesională și socială, precum și pentru a se adapta cât mai ușor la imperativele timpului, în special, la cele ce țin de dezvoltarea durabilă” (Moldova Strategy Education 2030). Putem observa că scopul strategic al strategiei cuprinde aspecte privind dezvoltarea durabilă prin oferirea accesului tuturor la educație de calitate, astfel contribuind la atingerea obiectivului 4 din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă din „Agenda-2030” (Suslenco, 2021, pp. 120-123). Analizând misiunea Strategiei de dezvoltare a educației pentru anii 2021-2030, „Educația2030” și a Programului de implementare, observăm că ea se centrează pe „trasarea celor mai pertinente și relevante direcții și acțiuni de soluționare a problemelor din educație pentru consolidarea imaginii pozitive în societate asupra sistemului și redobândirea încrederii cetățenilor în necesitatea consolidării și dezvoltării durabile a acestui sector al societății”. Studiind misiunea Strategiei, identificăm fundamentarea ei pe obiectivele dezvoltării durabile stipulate în „Agenda - 2030”. În calitate de viziune generală a Strategiei Educației pentru anii 2021-2030, „Educația2030”, apare, în prim plan, capitalul uman, care este „cel mai sigur capital al Republicii Moldova, spre care trebuie orientată politica de dezvoltare durabilă a țării. Factorul-cheie în formarea capitalului uman este sistemul de educație – miza principală a Republicii Moldova în soluționarea provocărilor sociale, economice, demografice, cu care se confruntă astăzi țara noastră” (Moldova Strategy Education, 2030). Prin urmare, este accentuată necesitatea instituțiilor de învățământ să-și reseteze pârghiile, să-și focuseze atenția asupra construcției unui traseu de atingere a sustenabilității în instituțiile de învățământ. Ruperea stereotipurilor, conturarea angajamentelor, identificarea priorităților, conturarea modelului de atingere a sustenabilității reprezintă un demers sigur de competitivitate și sustenabilitate (Amarfii&Suslenco, 2018, pp. 151-154). Pilonii de sustenabilitate ai Republicii Moldova în sectorul educațional Îmbinarea metodelor tradiționale cu cele moderne, modificarea viziunilor învechite cu cele tehnologice ale prezentului, a lecțiilor clasice cu cele interactive, implicarea tehnologiilor moderne în procesul de predare-învățare-cercetare reprezintă demersuri fundamentate pe ODD (Agheorghiesei, Asandului & Asandului, 2020, pp. 112-119). Alina Suslenco, Ciprian Alecu 376 Pe fundalul celor menționate anterior, în Republica Moldova, se conturează o viziune strategică a educației care trebuie fundamentată pe obiectivele de dezvoltare durabilă. Această viziune este stipulată în cadrul Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030” (Moldova Strategy Education, 2030). Demersul de atingere a obiectivelor de dezvoltare durabilă este cristalizat pe o serie de piloni (Tabelul 1.). Tabelul 1. Pilonii de sustenabilitate ai Republicii Moldova în sectorul educațional Piloni Esența PILONUL nr.1 „Economia durabilă și incluzivă” 1.formarea și dezvoltarea resurselor umane pentru economia națională, capabile să asigure dezvoltarea țării ; 2.educația antreprenorială și economică a tinerei generații, dar și a întregii societăți; 3.producerea și promovarea de inovații, tehnologii pentru economia națională; 4.atribuirea unor instituții de învățământ profesional-tehnic, mediu de specialitate și superior al statutului de instituții antreprenoriale. PILONUL nr.2 „Capitalul uman și robust” Sistemul de educație este factorul determinant în formarea capitalului uman ca scop în sine și ca mecanism de formare a societății. Promovarea conceptului „calitatea cadrelor didactice – calitatea resurselor umane – calitatea economiei – calitatea vieții” va asigura realizarea obiectivelor specifice acestui pilon pe dimensiunea educației: promovarea educației pe parcursul întregii vieți; promovarea educației axate pe cel ce învață; promovarea egalității de gen și incluziunii, asigurarea dreptului la educație de calitate, asigurarea accesului la educație etc. PILONUL nr.3 „Instituții oneste și eficiente” Instituțiile din sistemul de educație reprezintă factorul determinant în asigurarea calității și funcționalității acestui sistem prin: guvernarea eficientă democratică; dezvoltarea culturii organizaționale și educaționale; dezvoltarea resurselor umane, financiare, materiale, tehnologice, logistice. PILONUL nr.4 „Mediul sănătos” În cadrul sistemului de educație, acest pilon poate fi privit mai larg, având în vedere mediul educațional sigur, formativ, incluziv, rezistent la provocările sociale, politice, economice, pandemice drept condiție fundamentală de formare a personalității umane. Sursa: Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030” Din datele figurii, observăm că, în vederea atingerii sustenabilității în sistemul de învățământ din Moldova, se impune asumarea și respectarea obiectivelor strategice pentru fiecare dintre cei 4 piloni stabiliți. Astfel, având în centru axele valorice calitate și sustenabilitate, accesibilitate, adaptabilitate, flexibilitate, productivitate, sistemul educațional din Republica Moldova se pliază sigur și îndrăzneț pe traseul dezvoltării durabile, fundamentându-se pe obiective clare, care vor ajuta la atingerea eficienței, eficacității și a competitivității în sistemul de învățământ din Republica Moldova. În cadrul conferinței Rethinking Higher Education din Stockholm din 30 martie 2019, O. P. Ottersen, președintele Karolinska Institute, a apreciat că „obiectivele de sustenabilitate sunt concrete și vizează pe fiecare în parte” (Agheorghiesei&Onofrei, 2019, p. 25). Totodată, Ottersen, menționează că integrarea acestora în învățământul superior se poate realiza prin prisma celor 4C (figura 1.). Fig. 1. Cei „4C” ai integrării obiectivelor de sustenabilitate în învățământul superior Sursa: Agheorghiesei, D. T. (2019, p. 25) concret creativ colaborativ curriculum Formarea limbajului în ciclul achizițiilor fundamentale 377 Concret – așa cum instituțiile de învățământ superior sunt menite să educe generații, să cultive dorința de a învăța, cadrele didactice trebuie să dispună de cunoștințe, abilități, deprinderi care să le ajute să predea în contextul atingerii sustenabilității. Astfel, dezvoltarea potențialului uman valoros orientat spre atingerea sustenabilității ajută cadrele didactice să formeze abilități și competențe de sustenabilitate studenților. Creativ – procesul de predare, cercetare pe care cadrele didactice îl realizează în cadrul instituțiilor de învățământ superior trebuie să utilizeze metode creative, inovative, care ar sensibiliza, stimula studenții de a se implica în activități de atingere a sustenabilității. Curriculum – conținuturile predate de către cadrele didactice trebuie să implice cursuri, conținuturi, unități de învățare axate pe sustenabilitate, unde studenții ar avea posibilitatea de a-și fundamenta competențe de sustenabilitate. Colaborativ – prin prisma colaborării cross-disciplinare, a cooperării dintre educație și cercetare, dintre instituțiile de învățământ superior și toți stakeholderii săi, instituțiile de învățământ superior vor putea să implementeze, evalueze, coordoneze, monitorizeze și să revizuie rezultatele obținute de instituția de învățământ superior pe dimensiunea atingerii sustenabilității. Totodată, la aceeași conferință, H. Clarck, fostul prim ministru al Noii Zeelande, a punctat importanța deosebită a instituțiilor de învățământ superior în atingerea sustenabilității. Aportul universităților în atingerea sustenabilității, schematic, este redat în figura 2. Fig. 2. Rolul universităților în atingerea sustenabilității la nivel de societate Sursa: Agheorghiesei, D. T. (2019, p. 25) Prin urmare, se poate afirma că acțiunile universităților în domeniul educației formale, precum și activitățile non-formale (extracurriculare) privind atingerea sustenabilității pot avea un impact pozitiv asupra formării competențelor relevante pentru soluționarea problemelor sociale și de mediu. Așa dar, în urma cercetărilor efectuate putem observa că necesitatea fundamentării competențelor STEAM este punctată de noile schimbări care se produc în sistemul de învățământ superior care impun necesitatea de a fundamenta noi competențe studenților care i-ar ajuta să devină creativi, să le dezvolte capitalul uman și să-i ajute să se integreze armonios pe piața muncii. rolul de predare (profesorii trebuie să integreze ODD în conținuturile tematice ale cursurilor) rolul colaborativ (cercetare cross-disciplinară) rolul de cunoaștere bazată pe dovezi rolul de măsurare și evaluare (a acțiunilor în vederea atingerii ODD) rolul de susținere (de a fi o voce de apărare /cultivare a sustenabilității) Alina Suslenco, Ciprian Alecu 378 Sustenabilitatea în cadrul instituțiilor de învățământ superior În vederea atingerii sustenabilității în cadrul instituțiilor de învățământ superior, inovația reprezintă o pârghie de succes care va ajuta universitățile în orientarea lor spre sustenabilitate. În opinia Directorului general al OMPI, Daren Tang, „Inovația este esențială pentru depășirea provocărilor comune cu care ne confruntăm și pentru construirea unui viitor mai bun. Indicele Global al Inovației este un instrument unic pentru a ghida factorii de decizie politică și întreprinderile în elaborarea planurilor de viitor, pentru a ne asigura că ieșim mai puternici din pandemie” (OMPI, 2023). Astfel, în acest context, considerăm relevant analiza Indicelui Global de Inovare . Făcând o analiză pentru anul 2021, putem observa că lider, dintre țările selectate spre analiză, este Olanda, care ocupă poziția 6 în clasament, fiind urmată de Finlanda, cu poziția 7 în clasament, Norvegia, cu poziția 20. Pe de altă parte, România ocupă poziția 48, fiind urmată de Ucraina, cu poziția 49 și Republica Moldova, cu poziția 64. Astfel, putem contura că Republica Moldova mai are multe de învățat, de valorificat și schimbat, în vederea consolidării poziției sale. Astfel, apare necesitatea de a stimula dezvoltarea educației, stimularea creativității și implicarea studenților în activități de cercetare-inovare care va ajuta țara să devină mai competitivă și va stimula modificarea poziției Moldovei în clasament. În baza datelor analizate, am elaborat fig. 3., în care am redat valorile Indicelui Global de Inovare, pentru anul 2021. Fig. 3. Indicele Global de Inovare, în anul 2021 Sursa: elaborată în baza raportului Global Innovation Index, 2021 Analizând valorile Indicelui Global de Inovare, pentru anul 2021, putem observa o necesitate stringentă a fundamentării competențelor STEAM în cadrul instituțiilor de învățământ superior, care, poate deveni o pârghie de succes a universităților în sporirea rolului inovării. Totodată, competențele STEAM pot influența la consolidarea, generarea de noi produse inovaționale, generate de actorii educaționali din învățământul superior. Pe de altă parte, considerăm utilă analiza Indicelui Capitalului Uman, în context regional și internațional, pentru anul 2020, care ne va ajuta să elucidăm valoarea capitalul uman al țării care reprezintă un factor vital în formarea competențelor STEAM precum și în atingerea sustenabilității. Astfel, datele sintetice le-am prezentat în figura 4. 64 48 49 20 6 7 010 20 30 40 50 60 70 Moldova Romania Ucraina Norvegia Olanda Finlanda Formarea limbajului în ciclul achizițiilor fundamentale 379 Fig. 4. Indicele Capitalului Uman, pentru anul 2020 Sursa: elaborat în baza Raportului Indicelui Capitalului Uman, 2020 Făcând o analiză a Indicelui Capitalului Uman, observăm că țara noastră și România, în anul 2020, au înregistrat aceeași valoare, 0,57, cele mai mici valori din țările selectate spre analiză. Totodată, Ucraina a înregistrat valoarea de 0,62, cu 0,05 puncte mai mult față de Moldova și România. Pe de altă parte, țările UE precum Finlanda, Norvegia, Olanda, sunt lideri în acest clasament, ocupând poziții importante la valoarea Indicelui Capitalului Uman. Lider în analiza noastră este Finlanda, care a înregistrat valoarea de 0,79, fiind urmată de Olanda, cu valoarea de 0,78 și Norvegia cu 0,76. În concluzii, putem reitera că Moldova, România și Ucraina trebuie săși dezvolte potențialul uman la nivel de țară, să-și consolideze eforturile în vederea sporirii capitalului uman al țării, care va influența pozitiv orientarea spre sustenabilitate precum și remodelarea sistemului de învățământ superior prin ancorarea lui spre sustenabilitate. Instituțiile de învățământ superior sunt „artizanii cunoașterii, sondele inovării în societate”. Instituțiile de învățământ superior sunt menite să susțină activitățile de inovare, de valorificare a potențialului actorilor educaționali în vederea generării de noi idei, de noi soluții, care vor ajuta societatea să devină mai competitivă, ancorată pe rezolvarea problemelor stringente ale societății. Uniunea Europeană cuprinde economii dezvoltate, ancorate pe inovare și sustenabilitate. UE prin intermediul Agendei-2030 punctează obiective clare, precum și măsuri de atingere a obiectivelor. Așa dar, printre dimensiunile propuse de UE sunt: Conducere și guvernare; Capacitate organizațională: finanțare, oameni și stimulente; Predare și învățare antreprenorială; Pregătirea și sprijinirea antreprenorilor; Schimb de cunoștințe și colaborare: Instituția Internaționalizată: Măsurarea impactului (European skills agenda; STEAM Skills Drive Innovation and Future Growth, 2023). În vederea cercetării experienței unei țări din UE în implementarea competențelor STEAM, am selectat în calitate de țară pe care o vom analiza Olanda, care reprezintă o țară lider cu pozițiile ocupate în clasamentele internaționale, o țară care dispune de unul dintre cele mai eficiente sisteme educaționale din UE, o țară cu centre universitare valoroase, care pot servi în calitate de bune practici pentru Republica Moldova. La fel ca multe alte țări europene, Olanda se luptă cu provocarea de „a crea valoare” din cunoștințele excelente pe care le produce în sistemul de învățământ superior. În acest sens universitățile din Olanda, implementează tehnici eficiente de a stimula educația antreprenorială, de a genera noi idei și soluții la problemele societale, precum și de a se ancora pe Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Universitățile din Olanda consideră antreprenoriatul și competențele antreprenoriale ca fiind cruciale pentru transpunerea cercetărilor efectuate, iar educația antreprenorială contribuie la 0.57 0.57 0.62 0.78 0.76 0.79 0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 Moldova Romania Ucraina Olanda Norvegia Finlanda Alina Suslenco, Ciprian Alecu 380 creșterea valorii economice și, mai larg, pentru crearea impactului social. Astfel, pentru universitățile din Olanda, crearea valorii economice, sociale și culturale din cunoștințele științifice obținute de actorii educaționali, reprezintă misiunea principală a universităților olandeze (OECD Skills Studies: Supporting Entrepreneurship and Innovation in Higher Education, 2023). Pe dimensiunea conducere și guvernare universitățile din Olanda se pot mândri cu rezultate excelente transpune prin multiple inițiative și politici naționale de sprijinire transpunerii în practică a rezultatelor științifice obținute de universități. Astfel, pe dimensiunea conducere și guvernare putem elucida multiple politici aplicate în cadrul universităților olandeze, precum (OECD Skills Studies: Supporting Entrepreneurship and Innovation in Higher Education): 1. Antreprenoriatul ca parte importantă a strategiei instituției de învățământ superior – strategiile universităților olandeze se concentrează pe cooperarea permanentă cu mediul de afaceri în elaborarea planurilor de învățământ, curriculelor, în formarea competențelor, precum și în implementarea rezultatelor obținute din procesul educațional; 2. Politici de stimulare a valorizării rezultatelor obținute în mediul științific de către mediul de afaceri – încă din anul 2004, guvernul olandez a anunțat că universitățile trebuie să realizeze „a treia misiune” pe lângă educație și cercetare, și anume valorizarea rezultatelor obținute. Astfel, universitățile sunt susținute să valorizeze rezultatele științifice obținute, și să le transpună în mediul de afaceri olandez; 3. Cooperarea Instituții de învățământ superior – Mediu de Afaceri – încă din anii 2004, în Olanda a fost elaborată o Agendă Națională pentru Știință în care au participat și reprezentanți ai mediului de afaceri care au sugerat instituțiilor de învățământ superior să se concentreze pe aspecte ce țin de orașe inteligente, economie circulară, industrie inteligentă, producția de alimente durabile, eficiență energetică; 4. Introducerea educației antreprenoriale la toate nivelele – din anul 2000 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Olanda, împreună cu Ministerul Economiei, au decis introducerea educației antreprenoriale la toate nivelele. Scopul a fost consolidarea climatului antreprenorial prin prisma valorificării educației antreprenoriale care, reprezintă o activitate interdisciplinară, care implică cooperarea cu alte discipline de specialitate. Astfel, drept urma re au fost create multiple centre de antreprenoriat, incubatoare cu care universitățile colaborau. Astfel, educația antreprenorială a devenit parte a profilului de competențe a unui profesor precum și a studenților de la toate nivelele de studii. 5. Elaborarea de modele de implementare a activităților antreprenoriale în cadrul instituțiilor de învățământ superior – instituțiile de învățământ superior din Olanda au experimentat diferite abordări pentru adoptarea unui model eficient de coordonare și integrare a diferitelor activități antreprenoriale iar instituția să faciliteze schimbul de experiență și sprijinul de la egal la egal, în special în activități educaționale. O abordare comună este ancorarea agendei antreprenoriale în interiorul strategiei instituționale, adesea sub forma unei unități separate dedicate educației antreprenoriale. 6. Crearea centrelor de antreprenoriat – centrele olandeze pentru antreprenoriat includ 20 de instituții de învățământ superior și le angajează în patru tipuri de activități legate de educația antreprenorială. Instituțiile se angajează să coopereze cu reciproc pentru: a promova o comunitate; a face schimb de cunoștințe și bune practice; a stimula și a promova antreprenoriatul și educația antreprenorială în învățământul superior; consolida cercetarea antreprenoriatului prin facilitarea cooperării naționale și stimularea noilor cercetări. Formarea limbajului în ciclul achizițiilor fundamentale 381 7. Implicarea mediului de afaceri în toate activitățile universităților – potrivit unui studiu efectuat în mediul universitar din Olanda, peste 86% dintre universități au menționat că reprezentanții mediului de afaceri sunt prezenți în toate inițiativele universității. 8. Universitățile sunt centre de stimulare a antreprenoriatului și inovării sub aspect local, regional, național – universitățile prin intermediul cooperării cu mediul de afaceri deschid centre de inovare și transfer tehnologic. Un exemplu relevant ar fi crearea Centrului de Industrii Creative de către Universitatea din Amsterdam. Centrul include peste 50 de reprezentanți ai mediului de afaceri, autorități publice locale, autorități centrale, menită să sporească valorizarea rezultatelor muncii științifice în mediul de afaceri. Pe cea de-a doua dimensiune a Agendei-2030„Capacitate organizațională: finanțare, oameni și stimulente” instituțiile de învățământ superior din Olanda se disting prin multiple practici de succes precum (OECD Skills Studies: Supporting Entrepreneurship and Innovation in Higher Education): a. Inițiativele antreprenoriale ale universităților sunt susținute prin diverse fonduri, finanțări durabile – o caracteristică particulară a sistemului de învățământ superior olandez este prezența sprijinului antreprenorial în cadrul instituțiilor de învățământ superior. Majoritatea fondurilor sunt oferite de sponsori și investitori privați, care reprezintă mai mult de 50% din bugetele generale ale instituțiilor de învățământ superior intervievate pentru activitățile de sprijinire a antreprenoriatului. b. Promovarea inițiativelor de interdisciplinaritate în educația antreprenorială – atât cadrele didactice, cât și studenții, se concentrează pe tematici de cercetări interdisciplinare care oferă posibilitatea integrării actorilor educaționali din diverse domenii în vederea obținerii de inovații și a transpunerii lor în mediul de afaceri; c. Creșterea investițiilor în perfecționarea personalului științifico-didactic precum și a celui din mediul de afaceriformarea personalului științifico-didactic este bine stabilită în Olanda. Astfel, universitățile din Olanda își dezvoltă managementul talentelor prin oferirea diferitor oportunități de formare în mediul de afaceri, și invers personalul din mediul de afaceri participă în cursurile de formare oferite de mediul universitar. d. Oferirea de recompense și stimulente personalului științifico-didactic care susțin implementarea Agendei-2030 – personalul științifico-didactic este motivat prin prisma diferitor stimulente să implementeze agenda și să obțină rezultatele scontate; e. Formarea de competențe antreprenoriale – personalul științifico-didactic formează competențe antreprenoriale studenților aplicând diverse metode precum: predarea bazată pe probleme, vizite ale cadrelor didactice și studenților la companii, invitarea specialiștilor din mediul de afaceri în sălile de curs. O primă universitate selectată spre analiză este Riga Business School, care face parte din Universitatea Tehnică din Riga, situată în capitala Letoniei. Universitatea a fost fondată în 1991 de către Universitatea de Stat din New York din Buffalo (SUA) și Universitatea din Ottawa (Canada). A fost prima instituție de învățământ superior din Țările Baltice care a oferit un curs de MBA în limba engleză și în stil nord-american, acordând acreditare internațională. Toate cursurile sunt prezentate în limba engleză și acreditate internațional (Entrepreneurship and Digital Transformation at Riga Business School, 2023). Universitățile din UE sunt axate spre valorificarea competențelor STEAM deoarece conștientizează necesitatea de a promova sustenaiblitatea, de a atinge obiectivele Agendei – 2030 a Uniunii Europene.