Elemente ale investitiilor în cercetare

REVISTA DE POLITICA ¸STIIN¸TEI ¸SI SCIENTOMETRIE — SERIE NOU˘ A Vol. 1, No. 1, Martie 2012, p. 46–66 Elemente ale investi¸tiilor în cercetare (Elements of research investment decisions) ALEXANDRU DAN CORLAN The dynamics of discovery and innovation are a direct consequence of a range of decisions to allocate scarce research resources: time and focus of scientists, functioning time of existing devices and installations, consumables, funding of various types, jobs, storage and communication, etc. A prerequisite to quantitative modelling of the scarce resource allocation process, a process that here is called “investment”, is the mapping of the structure of the system in terms of production and use of such resources. At the heart of this process are the allocation decisions by each of many decidents. These decisions have an intrinsically subjective nature, governed by individual and cultural perceptions of one’s own’s interests and sense of relevance. In this essay we examine a broad range of investment decision types in view of their components: initial data for decision, decision options, costs, expected impact, predictive model that connects data and options to the impact, relevance to the investor, the interest function that connects the expected impact to the relevance, risks as well as decision delegation. The primordial decision, that has to be present in any research investment, is the decision of a scientist to commit to a theme for some time. Investment issues are thus a relevant concern for all scientists. All other types are coinvestments into the primordial type: collaboration decisions by colleagues, private grants and donations, creation and allocations of posts by research institutions, institutional founding and funding instruments, milestone awards, project funding, comercial investment, experimental development on demand and strategic acquisitions. For any coinvestment to occur it must simultaneously reach a relevance threshold for each of the coinvestors, each having his own sense of relevance. For successful commercial deployment in particular this must take place repeatedly with each round of funding with different coinvestors. An antiportfolio effect acts towards reducing success rates when investment risks combine in this way. The subjective component and continuous nature of most investment decisions have to be stressed. We make a short historical inquiry into the evolution of each type as well as an assessment of its current situation in Romania. An estimation of the short term perspectives of each type is made, particularly in view of changes due to the emergence of new models of collaboration over the net. This phenomenon together with the expansion of the knowledge economy and, for the romanian research system, the adaptation to the ways of the international research world — to which it is currently reconnecting — amount to an increasing rate of change in the way research is done. There is thus a pressing need for further in-depth, quantitative analysis of the constraints and mechanisms of investment types and their elementary components. 1 Introducere Folosim aici termenul de “investi¸tii în cercetare” în cel mai larg sens posibil, incluzând investi¸tii financiare dar ¸si investi¸tii institu¸tionale sau personale de timp, oportunitate sau diverse resurse limitate, indiferent de natura lor, pentru care exist˘ a la momentul deciziei mai multe op¸tiuni posibile. De exemplu, decizia de a aborda o tem˘ a, de c˘ atre un cercet˘ ator, este o investi¸tie a timpului imediat viitor (luni sau ani) ¸si o renun¸tare la alte oportunit˘ a¸ti — alte teme care ar putea fi abordate sau alte activit˘ a¸ti. Alte exemple sunt: decizia de a urma o carier˘ a, decizia de a angaja o anumit˘ a persoan˘ a pe un anumit post, decizia de a cump˘ ara un anumit aparat sau de a deprinde operarea unui sistem software dat. În acest articol propunem o terminologie pentru descrierea unitar˘ a a problematicii investi¸tiilor în cercetare. Trecem în revist˘ a o varietate de tipuri de investi¸tii în cercetare ¸si facem unele considera¸tii privind starea acestora în România comparativ cu dinamica lor pe plan mondial. O privire asupra problematicii investi¸tiilor în sens larg dezv˘ aluie continuitatea între domeniul politicilor cercet˘ arii ¸stiin¸tifice ¸si dezvolt˘ arii experimentale ¸si domeniul de cercetare al fiec˘ arui cercet˘ ator, pentru c˘ a toate deciziile în cursul activit˘ a¸tii individuale de cercetare sunt de fapt investi¸tii ale resurselor proprii în abordarea unor teme în favoarea altora. Un Elemente ale investi¸tiilor în cercetare 47 cercet˘ ator bun este un cercet˘ ator care ¸stie în ce s˘ a (se) investeasc˘ a ¸si în ce nu [3]. În acest, sens studiul problematicii investi¸tiilor în cercetare este foarte relevant ¸si pentru cercet˘ atorul individual, chiar dac˘ a alege s˘ a “nu fac˘ a politic˘ a”. Politicile ¸stiin¸tei la nivelul societ˘ a¸tilor (institu¸tii, firme, administra¸tii publice) sunt de fapt politici de coinvesti¸tii la investi¸tiile proprii ale cercet˘ atorilor. 2 Elementele unei decizii de investi¸tie În caracterizarea elementelor care intervin în deciziile de investi¸tii trebuie f˘ acut˘ a o distinc¸tie între reflec¸tia subiectiv˘ a a unei realit˘ a¸ti ¸si realitatea îns˘ a¸si. Aproape toate elementele pe care le vom numi mai jos au o component˘ a obiectiv˘ a ¸si una subiectiv˘ a. Aceasta din urm˘ a se presupune a fi o percep¸tie mai mult sau mai pu¸tin deformat˘ a a celei obiective, percep¸tie care este aproape întotdeauna mai simpl˘ a ¸si aproape întotdeauna decisiv˘ a. Recunoa¸sterea acestui fapt ajut˘ a la simplificarea ¸si explicarea multor probleme. Orice decizie are o component˘ a subiectiv˘ a pentru c˘ a este un act de voin¸t˘ a. Chiar daca toate elementele de m˘ asurare a realit˘ a¸tii ¸si de calculare a impactului ar fi automatizate — efectuate de un robot sau de un calculator, ¸si chiar dac˘ a factorul de decizie s-ar supune întotdeauna propunerii automate, actul de supunere în sine este determinat subiectiv ceea ce confer˘ a o component˘ a subiectiv˘ a deciziei. Vom lua în considera¸tie urm˘ atoarele elemente ale deciziilor de investi¸tii în cercetare: Datele ini¸tiale sau mai exact percep¸tia lor de c˘ atre decident: pe ce baz˘ a crede investitorul c˘ a trebuie s˘ a decid˘ a o investi¸tie; unele din aceste date vor fi cunoscute doar cu aproxima¸tie; Op¸tiunile de decizie adic˘ a varietatea deciziilor posibile, cel pu¸tin “s˘ a investesc sau s˘ a nu investesc”; de obicei spa¸tiul op¸tiunilor este spa¸tiul condi¸tiilor contractuale ¸si alternativelor de investi¸tie luate în considerare; Costul asociat reprezint˘ a totalitatea resurselor percepute a trebui sa fie cheltuite pentru fiecare op¸tiune; Spa¸tiul de impact cuprinde totalitatea efectelor crezute posibile pentru fiecare op¸tiune de decizie. Impactul a¸steptat reprezint˘ a o predic¸tie (probabilistic˘ a) pentru valori din spa¸tiul de impact, condi¸tionat˘ a de datele ini¸tiale. Modelul predictiv este o func¸tie definit˘ a pe spa¸tiul datelor ini¸tiale ¸si al op¸tiunilor de decizie, cu valori în cea a impactelor presupuse; aceast˘ a func¸tie modeleaz˘ a a¸stept˘ arile decidentului privind efectele diverselor op¸tiuni; dac˘ a se folosesc m˘ asur˘ atori ¸si formule, modelul predictiv este cel al celor care au elaborat formulele; Func¸tia de interes este o func¸tie definit˘ a pe spa¸tiul impactelor a¸steptate, cu valori într-o mul¸time ordonat˘ a, pentru c˘ a întotdeauna când se ajunge la o decizie aceasta rezult˘ a dintr-o ordonare a op¸tiunilor prin prisma relevan¸tei lor percepute; Spa¸tiul de relevan¸t˘ apentru decident este acea mul¸time ordonat˘ a în care func¸tia de interes ia valori. Relevan¸t˘ a— o valoare din spa¸tiul de relevan¸t˘ a. Pragul de relevan¸t˘ aeste nivelul de relevan¸t˘ a sub care selec¸tia unei op¸tiuni este exclus˘ a. Investitor este cel care cheltuie¸ste resursele decise; poate fi o societate care investe¸ste prin reprezentan¸ti. Decident este cel care ia decizia; poate fi tot investitorul, sau unii dintre investitori pot delega decizia unor al¸ti deciden¸ti; aceast˘ a delegare este pân˘ a la urm˘ a tot un fel de decizie de investi¸tie, dar investitorul decide s˘ a accepte ca model predictiv, f˘ ar˘ a nicio contribu¸tie proprie, pe cel al decidentului delegat (modelul pe care-l folose¸ste fiind “de încredere” în alt model). Coinvestitori fa¸t˘ a de o investi¸tie sunt investitorii, individuali sau sociali, care dispun de resursele complementare necesare unei investi¸tii, astfel c˘ a aceasta are loc doar când to¸ti coinvestitorii decid s˘ a investeasc˘ a fiecare. Riscurile sunt de fapt o parte a impactelor posibile dar pe care o descriem uneori separat sub acest titlu. Decizia de investi¸tie este în general un proces continuu sau cel pu¸tin repetat în timp. Investi¸tiile se fac în mod continuu pe parcursul activit˘ a¸tii chiar dac˘ a sunt angajate contractual la început. Dac˘ a elementele de decizie enumerate mai sus se schimb˘ a pe parcurs, unul sau mai mul¸ti coinvestitori pot întrerupe investi¸tia proprie ¸si proiectul trebuie întrerupt sau reorganizat. 2.1 Despre impact si relevan¸t˘ a Termenul de impact desemneaz˘ a aici profilul efectelor unei ac¸tiuni, relevan¸ta fiind un num˘ ar calculat din acest profil. Vom da un exemplu privitor la impactul comercial. O lozinc˘ a frecvent˘ a privitoare la cercetare este c˘ a ar fi “motorul cre¸sterii economice”, ceea ce este 48 Alexandru Dan Corlan adev˘ arat într-un mod foarte grosier, în sensul c˘ a produsul intern brut nu cre¸ste durabil dac˘ a nu exist˘ a suficient˘ a activitate cercetare; dar nu este adev˘ arat în sensul c˘ a, punctual, o cercetare valoroas˘ a ¸si util˘ a poate duce imediat la o sc˘ adere a produsului intern brut ¸si la dispari¸tia unei industrii. De exemplu, apari¸tia unei industrii (de exemplu a comunica¸tiilor prin telefonie) poate duce la dispari¸tia alteia (de exemplu cea a comunica¸tiilor prin telegrafie) descoperirea care st˘ a baza noii industrii ducând ¸si la cre¸stere dar ¸si la sc˘ adere economic˘ a. În acest exemplu, per ansamblu, pân˘ a la urm˘ a, s-a înregistrat o cre¸stere de produs intern brut. Într-un alt exemplu, descoperirea faptului c˘ a în anumite condi¸tii un produs (de exemplu tutunul) este d˘ aun˘ ator s˘ an˘ at˘ a¸tii poate duce la restrângerea industriei care produce acea substan¸t˘ a ¸si chiar la sc˘ aderea general˘ a a produsului intern brut. În schimb, dac˘ a m˘ asur˘ am starea de s˘ an˘ atate — de exemplu prin durata medie de via¸t˘ a — aceasta poate fi îmbun˘ at˘ a¸tit˘ a prin reducerea utiliz˘ arii produsului. Aceast˘ a îmbun˘ at˘ a¸tire a generat interesul pentru caracterizarea ¸stiin¸tific˘ a a efectului consumului de tutun asupra s˘ an˘ at˘ a¸tii, în ciuda efectului de restrângere a unei industrii prospere. Generalizând, constat˘ am c˘ a pentru a evalua motiva¸tiile reale din spatele investi¸tiilor trebuie s˘ a alegem func¸tii de relevan¸t˘ a care iau în considerare ansamblul fluxurilor financiare, de marfuri ¸si servicii sau de beneficii asupra c˘ arora are efect investi¸tia respectiv˘ a. Acest lucru pare foarte complicat, dar dac˘ a observ˘ am c˘ a motiva¸tiile sunt de fapt subiective ¸si nu e vorba de beneficii ci de percep¸tia lor de c˘ atre investitor putem g˘ asi c˘ ai de simplificare. Aceste c˘ ai sunt identificate intuitiv de oricine ia decizii, în mod curent. 3 Tipuri de investi¸tii 3.1 Investi¸tia personal˘ a O component˘ a obligatorie ¸si definitorie este investi¸tia de timp ¸si op¸tiuni proprii a cercet˘ atorului în tema aleas˘ a. Caracteristicile foarte particulare ale acestui tip de investi¸tie, care trebuie întotdeauna s˘ a fie prezent, sunt cauza fundamental˘ a a particularit˘ a¸tilor investi¸tiilor în cercetare fa¸t˘ a de investi¸tiile în economia obi¸snuit˘ a. Cazul cel mai simplu este cel al unui cercet˘ ator care lucreaz˘ a acas˘ a, pe cont propriu, investind resursele proprii de subzisten¸t˘ a, alte cheltuieli necesare, timpul ¸si efortul propriu (care reprezint˘ a costul asociat). De¸si aproape întotdeauna acest regim presupune ¸si unele investi¸tii din partea celor apropia¸ti, vom considera acest tip drept unicul cu un singur investitor. 3.1.1 Elemente Datele ini¸tiale sunt percep¸tiile personale ale cercet˘ atorului privind posibilitatea, perspectivele ¸si importan¸ta diverselor teme. Op¸tiunile de decizie sunt diversele teme pe care cercet˘ atorul crede c˘ a le-ar putea aborda la un moment dat sau alte activit˘ a¸ti alternative cercet˘ arii. Impactul a¸steptat poate fi ob¸tinerea unui efect în societatea ¸stiin¸tific˘ a sau în societate ¸si economie în general, a unor coinvesti¸tii, a unor rezultate cu valoare comercial˘ a, o cre¸stere a statutului personal sau o simpl˘ a satisfac¸tie — de exemplu satisfac¸tia foarte s˘ an˘ atoas˘ a de a fi primul om care afl˘ a un anumit detaliu despre cum e f˘ acut˘ a lumea [1]. Modelul predictiv este de obicei intuitiv; Spa¸tiul de relevan¸t˘ ase suprapune peste motiva¸tiile personale ¸si este foarte variat, subiectiv, posibil neverbalizat. Selye [2] prezint˘ a o clasic˘ a descriere detaliat˘ a a motiva¸tiilor cercet˘ atorilor. Decident. În mod normal investitorul este ¸si decident ¸si este acela¸si cu cercet˘ atorul. Aceast˘ a situa¸tie creeaz˘ a o anumit˘ a libertate dar ascunde mecanismul prin care se iau deciziile. Altminteri aceast˘ a libertate poate fi exploatat˘ a într-un mod str˘ alucit, ¸si atunci este foarte benefic˘ a. Aceea¸si libertate creeaz˘ a ¸si riscuri datorit˘ a zonei oarbe pe care o are fiecare dintre noi, mai ales când e vorba de a evalua perspective cu o anumit˘ a înc˘ arc˘ atur˘ a emo¸tional˘ a ¸si când drumul c˘ atre aceste perspective este totu¸si necunoscut. 3.1.2 Caracteristici Este aproape întotdeauna mai eficient s˘ a investe¸sti pentru continuarea unei direc¸tii de cercetare în care e¸sti deja avansat, unde st˘ apâne¸sti metodologia cel mai bine ¸si pentru care ai dezvoltat deja o rela¸tie de încredere cu societatea înv˘ a¸tat˘ a care desf˘ a¸soar˘ a acel tip de cercetare. Aceasta caracteristic˘ a imprim˘ a o anumit˘ a predictibilitate, în sensul c˘ a ne vom a¸stepta ca un cercet˘ ator care este productiv într-o anumit˘ a tem˘ a, ¸si cu anumite metode, s˘ a continue cu acele metode pentru atingerea acelora¸si obiective. În figur˘ a am încercat o reprezentare grafic˘ a a traiectului temelor personale ¸si a rigidit˘ a¸tii acestuia. Elemente ale investi¸tiilor în cercetare 49 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 000000000000000000000000 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 111111111111111111111111 0000 0000 0000 0000 0000 1111 1111 1111 1111 1111 00000 00000 11111 11111 0000000000000000 0000000000000000 0000000000000000 0000000000000000 0000000000000000 0000000000000000 0000000000000000 1111111111111111 1111111111111111 1111111111111111 1111111111111111 1111111111111111 1111111111111111 1111111111111111 Figura. Reprezentare grafic˘ a a succesiunii temelor în care investe¸ste un cercet˘ ator. Planul paginii reprezint˘ a spa¸tiul temelor posibile, trecute, prezente ¸si viitoare, cuprinzând întreaga cunoa¸stere posibil˘ a–desigur, proiectat˘ a în dou˘ a dimensiuni. Zona dublu ha¸surat˘ a reprezint˘ a cunoa¸sterea transmis˘ a, care se înva¸t˘ a în ¸scoal˘ a. Zonele simplu ha¸surate reprezint˘ a cunoa¸sterea accesibil˘ a prin cercetarea curent˘ a. Linia continu˘ a reprezint˘ a parcursul temelor cercet˘ atorului, în succesiune, vreme de mai multe decenii. Liniile întrerupte reprezint˘ a teme pe care le-ar fi putut aborda dar la care a renun¸tat. Lungimea liniei sugereaz˘ a dimensiunea investi¸tiei. Investi¸tia în cercetare, în sine, se adaug˘ a la investi¸tia anterioar˘ a în propria educa¸tie (partea din linie care se suprapune peste zona dublu ha¸surat˘ a). 3.1.3 Istoric Investi¸tia personal˘ a este forma primordial˘ a de investi¸tie în cercetare. Celelalte forme sunt de fapt coinvesti¸tii la investi¸tia personal˘ a, au ap˘ arut istoric ulterior ¸si apar ¸si în via¸ta fiec˘ aruia ulterior investi¸tiei personale. Unele dintre cele mai importante descoperiri efectuate pân˘ a în secolul al XIX-lea, culminând cu teoria relativit˘ a¸tii, par a se datora aproape în exclusivitate efortului personal al câte unui cercet˘ ator izolat. Rigiditatea traiectoriei temelor personale impune pe termen scurt necesitatea ca orice politic˘ a a ¸stiin¸tei s˘ a se focalizeze pe atrac¸tia de personal deja format. Noi cercet˘ atori într-un domeniu nu apar peste noapte. Fenomenul de “migra¸tie a creierelor” este expresia acestei rigidit˘ a¸ti întrucât nu ar exista dac˘ a pe termen scurt ar putea s˘ a apar˘ a oricâ¸ti cercet˘ atori cu profilul de competen¸t˘ a ¸si interes dorit. Aceast˘ a form˘ a este dificil de diferen¸tiat de finan- ¸tarea prin angajarea pe o func¸tie care nu este de cercetare, în special una didactic˘ a. Pe de o parte, istoric, investi¸tia personal˘ a în cercetare a fost deseori motivat˘ a m˘ acar în parte printr-o dorin¸t˘ a de recunoa¸stere care s˘ a faciliteze ocuparea unei func¸tii didactice mai bine pl˘ atite. O alt˘ a categorie de ocupa¸tii simultane c˘ autate de cercet˘ atori au fost cele clericale — s˘ a-i numim doar pe Copernic ¸si pe Mendel. Einstein, care a fost meditator, apoi examinator de brevete, recomanda ca unele profesii care las˘ a mult timp de reflec¸tie, cum ar fi cea de paznic de far, s˘ a fie rezervate teoreticienilor dota¸ti [4]. Atunci când alocarea unor astfel de func¸tii se face cu inten¸tia de a asigura o surs˘ a de venit în scopul continu˘ arii cercet˘ arilor, ceea ce nu a fost probabil cazul în niciunul dintre exemplele de mai sus, trebuie s-o consider˘ am o form˘ a de coinvesti¸tie în cercetare, chestiune care va fi dezb˘ atut˘ a în sec¸tiunea 3.6. 3.1.4 Situa¸tia din România În România exist˘ a un num˘ ar redus de cercet˘ atori neafilia¸ti care public˘ a articole în curentul principal. Cei mai mul¸ti autori din România apar ca angaja¸ti sau oricum afilia¸ti ai unei institu¸tii publice (cca 98% conform cartei albe a cercet˘ arii de la Ad Astra [5]). Uneori afilierea la o institu¸tie este posibil indicat˘ a pe articole din complezen¸t˘ a sau pentru c˘ a revistele solicit˘ a o afiliere oarecare, motiv pentru care num˘ arul cercet˘ atorilor care lucreaz˘ a de fapt pe cont propriu s-ar putea s˘ a fie subestimat mai sus. În ce prive¸ste brevetele de inven¸tie îns˘ a, circa jum˘ atate dintre cererile de brevete din anul 2009 au fost cerute de inventatori în nume personal. Ace¸stia pot fi considera¸ti ca cercet˘ atori independen¸ti [6]. 3.2 Perspective Investi¸tia personal˘ a în cercetare, alegerea unei op¸tiuni profesionale care s˘ a implice ¸si cercetare, r˘ amâne un determinant fundamental al întinderii ¸si performan¸telor sistemului ¸stiin¸tific. Încurajarea cu succes a acestei investi¸tii pentru genera¸tiile aflate în formare necesit˘ a examinarea detaliat˘ a a motiva¸tiilor personale, subiect foarte complex pe care nu-l putem trata aici mai pe larg. În orice caz, succesul oric˘ aror altor forme de coinvesti¸tie se bazeaz˘ a pe interac¸tiunea cu motiva¸tiile personale ale cercet˘ atorilor, care sunt schimb˘ atoare de-a lungul vie¸tii fiec˘ aruia. Un exemplu de fenomen ilustrativ îl reprezint˘ a foarte dezb˘ atuta atractivitate a domeniilor tehnico- ¸stiin¸tifice pentru tinerii din ¸t˘ arile dezvoltate. În a doua jum˘ atate a secolului trecut, profitând ¸si de atrac- 50 Alexandru Dan Corlan tivitatea sa general˘ a pentru imigran¸ti talenta¸ti, ¸si în special dup˘ a momentul Sputnik, SUA au introdus un plan de investi¸tii în cercetare f˘ ar˘ a precedent în istorie, cu un impact economic de asemenea f˘ ar˘ a precedent. Sistemul s-a bazat pe o propunere elaborat˘ a dup˘ a r˘ azboi [8,13], care încerca s˘ a generalizeze mecanismele financiare ¸si administrative care au dus la succesul proiectului Manhattan, dar pentru aplica¸tii civile. Sub aspectul motiva¸tiei cercet˘ atorilor tineri, o dominant˘ a a fost dorin¸ta acestora de a ocupa posturi definitive în înv˘ a¸t˘ amântul superior, carierele care urm˘ areau acest obiectiv fiind finan¸tate prin mecanismul men¸tionat. Sistemul a func¸tionat decenii de-a rândul, ducând între altele la expansiunea deosebit˘ a a universit˘ a¸tilor. Îns˘ a, aceast˘ a expansiune a trebuit s˘ a încetineasc˘ a la un moment dat, fapt care a dus la o acumulare de cercet˘ atori de vârst˘ a medie [7]. Ace¸stia nu au o perspectiv˘ a de angajare în înv˘ a¸t˘ amântul superior, unde nu se mai creeaz˘ a suficiente posturi noi. Fiind specializa¸ti în cercetare fundamental˘ a, nu exist˘ a pentru ei nici un debu¸seu industrial imediat. Num˘ arul lor mare a dep˘ a¸sit ¸si disponibilitatea de investi¸tii publice directe în cercetarea fundamental˘ a, fapt care a dus la o stare relativ deplorabil˘ a care descurajeaz˘ a genera¸tiile foarte tinere s˘ a mai fac˘ a dificila investi¸tie în matematici ¸si ¸stiin¸te. Precondi¸tia unei disponibilit˘ a¸ti continue de oportunit˘ a¸ti pentru cercet˘ atori, de-a lungul vie¸tii, a fost de altfel accentuat˘ a chiar de Vannevar Bush ca o necesitate pentru succesul mecanismului pe care l-a propus. [8] G˘ asirea unor noi categorii de perspective profesionale atractive pentru absolven¸tii de doctorat ¸si de studii postdoctorale, care s˘ a încurajeze investi¸tiile personale obligatorii pentru dezvoltarea sistemului ¸stiin¸tific, pare a fi una dintre problemele cheie ale acestui sistem. 3.3 Coinvesti¸tia personal˘ a O form˘ a similar˘ a cu investi¸tia personal˘ a este coinvesti¸tia personal˘ a, adic˘ a asocierea între mai mul¸ti cercet˘ atori pentru o tem˘ a. Motiva¸tiile lor pot fi foarte diferite. De exemplu, unul dintre ei dore¸ste s˘ a rezolve tema, al¸tii sunt asocia¸ti pentru acela¸si motiv, sau pentru bani, sau profituri viitoare, sau ca s˘ a înve¸te, sau ca s˘ a î¸si asigure inser¸tia într-o societate dezirabil˘ a sau pentru o multitudine de combina¸tii alte motive practice sau psihologice. 3.3.1 Elemente Datele ini¸tiale au, fa¸t˘ a de proiectul individual, obligatoriu o component˘ a obiectivat˘ a, verbalizat˘ a în sensul c˘ a trebuie s˘ a existe cel pu¸tin ni¸ste discu¸tii despre interesele ¸si posibilit˘ a¸tile fiec˘ aruia, ¸si despre starea ¸si perspectivele temei; Op¸tiunile de decizie sunt acelea¸si ca pentru cercet˘ atorul individual, incluzând îns˘ a pe lâng˘ a proiectele personale ale fiec˘ aruia ¸si alte colabor˘ ari în care ar putea participa. Costurile asociate ¸si impactul a¸steptat includ ¸si problema împ˘ ar¸tirii lor între participan¸ti. Modelul predictiv este verbalizat prin argumenta¸tii, dar deseori r˘ amâne în bun˘ a m˘ asur˘ a un model intuitiv al ini¸tiatorului proiectului combinat cu un model “de încredere” din partea celorlal¸ti participan¸ti. O anumit˘ a comuniune cultural˘ a între participan¸ti reduce riscurile de dezacord asupra predic¸tiilor, de unde fenomenul agreg˘ arii cercet˘ atorilor în “¸scoli” cu valori comune, teme ¸si metode preferate. Modelul predictiv de încredere este un model predictiv personal în care o component˘ a important˘ a (chiar unic˘ a într-un caz de încredere “oarb˘ a”) o reprezint˘ a predic¸tiile unei autorit˘ a¸ti. Modelul personal de încredere ar putea fi verbalizat: “se va întâmpla a¸sa pentru c˘ a a zis cutare, care ¸stie”. Un investitor prudent va face unele verific˘ ari c˘ a autoritatea respectiv˘ a chiar ¸stie, este ¸si onest˘ a, iar predic¸tia e totu¸si plauzibil˘ a ¸si este corect în¸teleas˘ a. Predic¸tia “pe încredere” intervine în toate coinvesti¸tiile, dar are dimensiuni specifice în coinvesti- ¸tia personal˘ a, unde încrederea poate avea o component˘ a subiectiv˘ a ¸si emo¸tional˘ a substan¸tial˘ a, de exemplu când un cercet˘ ator tân˘ ar transfer˘ a imaginea unui p˘ arinte asupra supervizorului s˘ au [9]. Pentru acest motiv prestigiul ¸si credibilitatea reprezint˘ a resurse esen¸tiale ale cercet˘ atorului pentru scopul crucial al atragerii de colaboratori relevan¸ti. Func¸tia de interes este diferit˘ a pentru fiecare participant ¸si trebuie s˘ a dep˘ a¸seasc˘ a pragul de relevan¸t˘ a, simultan, pentru to¸ti participan¸tii pentru ca s˘ a aib˘ a loc coinvesti¸tia. Decident este în bun˘ a m˘ asur˘ a fiecare participant în parte, de¸si aproape întotdeauna intervine ¸si modelul deleg˘ arii pe încredere. 3.3.2 Implica¸tii În asocierile în care participan¸tii sunt strict complementari, în sensul c˘ a nu se pot suplini reciproc, Elemente ale investi¸tiilor în cercetare 51 probabilitatea de succes a colabor˘ arii este produsul probabilit˘ a¸tilor de men¸tinere a particip˘ arii din partea colaboratorilor, fiind un caz caracterizat prin efect antiportofoliu [21], cu predictibilitate sc˘ azut˘ a. Faptul c˘ a aceste probabilit˘ a¸ti rezult˘ a din elemente subiective importante face predic¸tia succesului coinvesti¸tiilor personale ¸si mai dificil˘ a. În¸telegerea acestor riscuri este esen¸tial˘ a în predic¸tia succesului men¸tinerii coinvesti¸tiei. Institu¸tionalizarea cercet˘ atorilor ¸si finan¸tarea sunt instrumente al c˘ aror succes este datorat deseori tocmai stabiliz˘ arii coinvesti¸tiilor personale. Altfel spus, cei angaja¸ti într-un laborator, mai ales într-unul prestigios, vor avea tendin¸ta de a nu p˘ ar˘ asi colaborarea în tema laboratorului dac˘ a aceasta înseamn˘ a pierderea unei slujbe interesante ¸si credem c˘ a acest factor ac¸tioneaz˘ a în primul rând prin stabilizarea colabor˘ arii. 3.3.3 Istoric Cele mai multe rezultate ¸stiin¸tifice importante din istorie au rezultat de fapt din colabor˘ ari, chiar când sunt la prima vedere atribuite unei singure personalit˘ a¸ti. Un motiv este atractivitatea celor care se bucur˘ a de un anumit prestigiu, ¸si a c˘ aror companie ¸si colaborare este c˘ autat˘ a. Un alt motiv este c˘ a excelen¸ta presupune deseori specializare iar cele mai multe proiecte au nevoie de o combina¸tie de competen¸te. Apoi, cei mai mul¸ti oameni au nevoie s˘ a se antreneze reciproc într-o tem˘ a ¸si se deprim˘ a ¸si abandoneaz˘ a când sunt obliga¸ti s˘ a lucreze singuri prea mult˘ a vreme. În sfâr¸sit, aproape to¸ti avem ‘unghiuri oarbe’ — dimensiuni esen¸tiale ale con¸stien¸tei ¸si competen¸tei în care suntem deficitari f˘ ar˘ a s˘ a ne d˘ am seama. Avem pân˘ a la urm˘ a aproape întotdeauna nevoie de un coleg, sau o coleg˘ a, care s˘ a ne ajute s˘ a nu derap˘ am. Mare parte din eforturile multor cercet˘ atori sunt legate de asigurarea aderen¸tei unor persoane cheie la tema proprie, inclusiv prin ob¸tinerea de finan¸tare care îns˘ a este rareori singurul mecanism eficient. Facem o diferen¸t˘ a între colaborarea neangajat˘ a, de exemplu prin publicarea unei serii de rezultate complementare sau contradictorii asupra unui subiect, sau printr-un act ocazional cum ar fi trimiterea unei copii a unui set de date, ¸si coinvesti¸tia care presupune angajarea pe o perioada de timp de resurse personale semnificative. 3.3.4 Situa¸tia din România O particularitate a României s-ar putea s˘ a fie c˘ a, datorit˘ a sl˘ abiciunii generale a institu¸tiilor, al c˘ aror rol stabilizator îl vom expune mai jos, colabor˘ arile necesare multor tipuri de proiecte s˘ a fie mai fragile. Aceasta ar putea explica în parte succesul relativ al realiz˘ arilor din domeniile mai teoretice, în primul rând din matematic˘ a, ¸si prezen¸ta redus˘ a a studiilor interdisciplinare din peisajul rezultatelor ¸stiin¸tifice din România. 3.3.5 Perspective O mare parte a costurilor ¸si problemelor alc˘ atuirii de echipe în colaborare era dat˘ a, pân˘ a în urm˘ a cu câteva decenii, de costul foarte mare al comunic˘ arii. Pentru multe scopuri, între¸tinerea unei colabor˘ ari la oarece distan¸t˘ a necesita deplasarea fizic˘ a a persoanelor sau cel pu¸tin transmiterea prin po¸st˘ a a unor obiecte fizice, fie ele ¸si scrisori, cu costuri financiare ¸si de timp considerabile. Re¸teaua Internet rezolv˘ a aceste probleme precum ¸si probleme care înainte erau inabordabile, cum ar fi arhivarea ¸si prelucrarea automat˘ a a unor cantit˘ a¸ti foarte mari de date. De altfel, inten¸tia ini¸tial˘ a a creatorului sistemului “world-wide-web”, Tim Berners Lee, a fost tocmai facilitarea transmiterii de date între oamenii de ¸stiin¸t˘ a. Putem cita cel pu¸tin dou˘ a fenomene sociale cu totul remarcabile care au ap˘ arut în consecin¸t˘ a: (1) proiectele de tip “open-source” în care programatori din întreaga lume se asociaz˘ a la proiecte de dezvoltare experimental˘ a, cele mai multe de software; un exemplu foarte relevant pentru cercetarea ¸stiin¸tific˘ a este proiectul R1un sistem de prelucrare a datelor experimentale; (2) proiectele de tip “zooniverse” în care procedurile de interpretare a unor masive de date sunt implementate sub forma unei baze de date la care pot lucra oricâ¸ti voluntari; un exemplu particular, interesant, este proiectul AAVSO2în care se colecteaz˘ a observa¸tii ¸si m˘ asur˘ atori de stele variabile de la observatori din întreaga lume ¸si se pun la dispozi¸tie astrofizicienilor; acest proiect s-a desf˘ a¸surat prin po¸sta obi¸snuit˘ a, pe hârtie, vreme de aproape 100 de ani, trecând la automatizare progresiv în ultimele decenii cu o amplificare cu câteva ordine de m˘ arime a volumului datelor ob¸tinute. Dezvoltarea de noi metode de colaborare ¸stiin¸tific˘ a bazate pe Internet este abia într-o faz˘ a incipient˘ a. Consider˘ am c˘ a acest˘ a form˘ a de colaborare reprezint˘ a o mare oportunitate pentru cercet˘ atorii din 1www.r-project.org 2www.aavso.org 52 Alexandru Dan Corlan România, întrucât supline¸ste aproape imediat lipsa unor institu¸tii multidisciplinare func¸tionale în ¸tar˘ a. În multe laboratoare ale lumii s-au colectat vaste cantit˘ a¸ti de date, cea mai deficitar˘ a resurs˘ a devenind capacitatea de interpretare a acestora. În România, evolu¸tia din ultimele decenii a fost oarecum complementar˘ a, lipsa fondurilor, aparaturii moderne precum ¸si sl˘ abiciunea institu¸tional˘ a favorizând mai degrab˘ a dezvoltarea competen¸telor teoretice ¸si mai recent a celor de prelucrare informatizat˘ a. 3.4 Grantul ¸si premiul necondi¸tionat Investi¸tia personal˘ a în cercetare nu este accesibil˘ a decât celor care dispun ei în¸si¸si de oarecare resurse sau celor a c˘ aror cercetare aplicativ˘ a devine la timp profitabil˘ a. Primul tip de coinvesti¸tie financiar˘ a ap˘ arut istoric a constat în cadouri, granturi sau burse acordate tinerilor cu poten¸tial intelectual dar lipsi¸ti de posibilit˘ a¸ti materiale. Termenul de “grant” se folose¸ste în mai multe sensuri. Aici îl vom utiliza doar pentru a desemna finan¸tarea în bani acordat˘ a exclusiv printr-o predic¸tie bazat˘ a pe încredere, pentru continuarea unor cercet˘ ari deja conving˘ atoare, în principiu ale unei persoane, f˘ ar˘ a solicitarea sau mai exact f˘ ar˘ a condi¸tionarea de ob¸tinerea unui rezultat specific. Altfel spus, ne referim aici prin “grant” la finan¸tarea unei persoane fizice care dobânde¸ste dreptul de a cheltui banii discre¸tionar, îns˘ a doar pentru continuarea cercet˘ arilor sale. Uneori termenul folosit este cel de “premiu”, “grant” ¸si “award” fiind aproximativ sinonime în limba englez˘ a. 3.4.1 Elemente Datele ini¸tiale se refer˘ a în general la realiz˘ arile personale de pân˘ a acum ale beneficiarului; în unele granturi se solicit˘ a o scurt˘ a prezentare, orientativ˘ a, a inten¸tiilor de cercetare; acestea joac˘ a un rol în decizie, dar urmarea strict˘ a a respectivelor inten¸tii nu face parte din contract. Op¸tiunile de decizie sunt acordarea sau nu a grantului ¸si eventual cuantumul acestuia. Costul asociat este limitat la valoarea grantului, dar la care se adaug˘ a costul identific˘ arii ¸si evalu˘ arii poten¸tialilor beneficiari, cost care poate fi foarte substan¸tial; mai include, pentru cercet˘ atori, ¸si costurile pentru preg˘ atirea aplica¸tiilor când sunt mai complexe. Impactul a¸steptat const˘ a în evitarea întreruperii unei direc¸tii promi¸t˘ atoare de cercetare, cu efecte benefice indiscutabile, datorit˘ a lipsei de mijloace; alte efecte sunt atragerea aten¸tiei cercet˘ atorilor fa¸t˘ a de problemele importante pentru finan¸tatori. Modelul predictiv este exclusiv sau aproape exclusiv de încrederea inspirat˘ a de rezultate anterioare ale cercet˘ atorului, uneori cu o selec¸tie pe baza inten¸tiilor exprimate — care caracterizeaz˘ a mai degrab˘ a beneficiarul decât impactul propriu-zis. Func¸tia de interes reprezint˘ a m˘ asura în care realizeaz˘ a o orientare a interesului cercet˘ atorilor fa¸t˘ a de o anumit˘ a problematic˘ a; în multe cazuri intervine ¸si o satisfac¸tie de natur˘ a filosofic˘ a sau religioas˘ a a investitorului ¸si uneori o investi¸tie într-un statut social sau într-o marc˘ a. Relevan¸ta se refer˘ a deseori la impactul perceput în societate, uneori interesul unei firme în dezvoltarea unei anumite pie¸te. Decidentul poate fi investitorul sau, în cazurile în care acesta a decedat ¸si în alte cazuri, o comisie de exper¸ti care ierarhizeaz˘ a propunerile dup˘ a un criteriu formal de relevan¸t˘ a; o categorie foarte important˘ a de granturi sunt cele de tipul “seed money”, în care investitorul acord˘ a o finan¸tare simbolic˘ a, f˘ ar˘ a mari obliga¸tii contractuale, dar aceast˘ a finan¸tare se bazeaz˘ a pe decizia unei comisii presupuse a fi foarte competente; investi¸tia de acest tip este de fapt o investi¸tie de credibilitate mai degrab˘ a decât de bani, având drept scop s˘ a încurajeze alte investi¸tii, de la investitori mai afluen¸ti, care folosesc modelul predictiv de încredere în modelul predictiv al comisiei. 3.4.2 Implica¸tii Acest mecanism este legat în principal de investi¸tia în bani ¸si este unul dintre pu¸tinele tipuri de coinvesti¸tie în care finan¸tarea se face la un moment dat, nu este continu˘ a, de¸si deseori se face în mai multe etape care sunt condi¸tionate de “existen¸ta activit˘ a¸tii de cercetare”. În aceste din urm˘ a cazuri absen¸ta activit˘ a¸tii poate duce la solicitarea return˘ arii sumei acordate. Acest tip de finan¸tare este cel mai c˘ autat de cercet˘ atori, fiind cel mai simplu. Pentru acela¸si motiv este poate ¸si cel mai vechi. Este poate ¸si cel mai celebru, premiile Nobel, Macarthur, medalia Fields fiind granturi substantiale acordate unui mic num˘ ar de persoane bine selectate pentru continuarea cercet˘ arilor lor, doar pe baza realiz˘ arilor anterioare. Elemente ale investi¸tiilor în cercetare 53 În forma pur˘ a este cel mai adesea acordat de persoane particulare sau funda¸tii private. Exist˘ a o mare varietate de graturi, multe sunt informale ¸si sunt foarte r˘ aspândite în toat˘ a lumea. Principalul risc este ca banii s˘ a nu fie folosi¸ti în scopul acordat, caracteristica grantului fiind lipsa general˘ a a controlului — tocmai pentru a asigura o cât mai mare libertate ¸si simplitate. Autorul a fost martor la o utilizare foarte practic˘ a ¸si eficient˘ a a acestui tip de finan¸tare într-un spital clinic din Sco¸tia. Lunar, se organizau sesiuni poster cu cercet˘ arile personale sau în echipe ale studen¸tilor ¸si reziden¸tilor din spital. Poster-ele st˘ ateau afi¸sate câteva zile, putând fi examinate în lini¸ste comisia de premiere ¸si se acorda un premiu de câteva sute de lire uneia dintre echipe. 3.4.3 Situa¸tia din România În România, finan¸t˘ arile de tip grant privat sunt foarte rare, iar finan¸t˘ arile de tip “seed money” sunt practic absente. Exist˘ a îns˘ a numeroase premii simbolice acordate de firme sau de societ˘ a¸tile ¸stiin¸tifice, precum ¸si mecanismul de premiere a publica¸tiilor ¸stiin¸tifice în ISI. 3.4.4 Perspective Pe m˘ asur˘ a ce utilitatea institu¸tiilor în stabilizarea colabor˘ arilor scade, prin trecerea infrastructurii de comunicare pe Internet, ne-am a¸stepta ca acest foarte c˘ autat instrument de finan¸tare s˘ a se dezvolte. 3.5 Premiul tematic postfactum Premiul tematic postfactum are loc printr-un enun¸t al unei probleme nerezolvate, premiul recompensând rezolvarea problemei. Un exemplu este “Ansari X prize” acordat primului realizator privat al unui zbor suborbital. 3.5.1 Elemente Acest caz se distinge prin faptul c˘ a nu are practic loc o predic¸tie la momentul acord˘ arii finan¸t˘ arii. Din acest motiv nu putem identifica elementele discutate la celelalte mecanisme pentru premiul în sine la momentul când beneficiarul este cunoscut. Chestiunea se clarific˘ a dac˘ a observ˘ am c˘ a investi¸tia este f˘ acut˘ a de fapt la momentul anun¸t˘ arii premiului, înainte ca realizarea s˘ a fi avut loc, prin blocarea sumei corespunz˘ atoare premiului. Premiul tematic este ¸si o investi¸tie mai mult sau mai pu¸tin de tipul “seed money” având drept scop important s˘ a genereze coinvesti¸tii din partea celor care se str˘ aduiesc s˘ a realizeze obiectivul premiat, ¸si al sponsorilor lor, iar apoi crescând foarte mult prestigiul celui care îl ob¸tine ¸si generând noi ¸si substan¸tiale cofinan¸t˘ ari ulterioare. Exemplul men¸tionat (Ansari X) este un succes deosebit în aceste privin¸te. Datele ini¸tiale sunt starea ¸si evolu¸tia domeniului de interes. Op¸tiunile de decizie Finan¸tatorul trebuie s˘ a identifice probleme rezolvabile, s˘ a estimeze costul rezolv˘ arii lor ¸si s˘ a propun˘ a un premiu propor¸tional; suma ¸si condi¸tiile premiului reprezint˘ a op¸tiunile, care sunt printre cele mai complexe dintre toate tipurile; cercet˘ atorul are op¸tiunea s˘ a încerce, s˘ a nu încerce sau s˘ a abandoneze încercarea de a ob¸tine premiul; mai exist˘ a op¸tiunea de a rezolva una dintre problemele preliminare ¸si de a oferi solu¸tia unui concurent mai avansat pentru o parte din premiu. Costul asociat Pe lâng˘ a cuantumul premiului mai intervin costurile evalu˘ arii op¸tiunilor ¸si mai ales a urm˘ aririi încerc˘ arilor de atingere a scopului ¸si a evalu˘ arii faptului c˘ a respectivul câ¸stig˘ ator a rezolvat problema; costul poate fi oricât de mare pentru coinvestitorii care încearc˘ a s˘ a rezolve problema ¸si nu reu¸sesc sau pentru sponsorii lor; trebuie ¸tinut cont c˘ a banii se blocheaz˘ a de fapt la anun¸tare, deci nu se pot anun¸ta foarte multe premii. Impactul a¸steptat Este esen¸tial s˘ a apar˘ a beneficii pentru coinvestitorii care doar încearc˘ a, cum ar fi oportunitatea de a atrage sponsori (vezi mai jos) ¸si progresul pe care-l fac în pozi¸tia pe o pia¸t˘ a relevant˘ a, emergent˘ a, chiar dac˘ a nu ob¸tin premiul în sine. Modelul predictiv Leag˘ a în acest caz formularea premiului anun¸tat de efectele asupra dezvolt˘ arii unui domeniu prin atingerea obiectivului premiat. Relevan¸ta pentru fiecare investitor const˘ a în pozi¸tionarea pe pia¸ta emergent˘ a, dar în sensuri diferite pentru cercet˘ atori, sponsori ¸si finan¸tatorul premiului; 3.5.2 Istoric De¸si se poate s˘ a fie o form˘ a de investi¸tie veche, a trecut în prim plan o dat˘ a cu premiul Ansari X ¸si cu decizia NASA de a adopta mecanismul pentru stimularea industriei spa¸tiale private. Acordarea acestui premiu a declan¸sat ¸si o investi¸tie vast˘ a în turismul spa¸tial. Este posibil o form˘ a folosit˘ a informal pe scar˘ a 54 Alexandru Dan Corlan destul de larg˘ a în întreprinderi. Exist˘ a cel pu¸tin o organiza¸tie (Innocentive) care încearc˘ a s˘ a stabileasc˘ a o pia¸t˘ a de solu¸tii la probleme tehnice relativ punctuale, oferindu-se s˘ a cumpere solu¸tii la probleme de cercetare aplicativ˘ a propuse de diverse firme. 3.5.3 Situa¸tia din România Autorului nu îi este cunoscut˘ a vreo ini¸tiativ˘ a de acest fel în România, de¸si cercet˘ atori care încearc˘ a s˘ a ob¸tin˘ a astfel de finan¸t˘ ari exist˘ a cu siguran¸t˘ a. 3.5.4 Perspective Este probabil ca acest mecanism s˘ a joace un rol important în viitorul apropiat pentru ca este foarte eficient pentru finan¸tator. Nu func¸tioneaz˘ a îns˘ a decât în cazuri foarte bine alese ¸si caracterizate. 3.6 Angajarea/afilierea pe un post pentru sus¸tinerea cercet˘ arii Asigurarea unui salariu pentru activitatea personal˘ a de cercetare. Obliga¸tiile pot sau nu s˘ a includ˘ a ¸si alte presta¸tii, dar în mod explicit ¸si inten¸tionat se las˘ a ¸si suficient timp ¸si resurse pentru cercetare. Cel mai r˘ aspândit exemplu este angajarea pe un post în înv˘ a¸t˘ amânt. Este un mecanism investi¸tional care dateaz˘ a în Europa modern˘ a cel pu¸tin din perioada renascentist˘ a. Pentru c˘ a resursa definitorie implicat˘ a este alocarea unui post, nu salariul în sine, includem în aceast˘ a categorie ¸si alocarea posturilor de doctorat ¸si cercet˘ ator postdoctoral precum ¸si acceptarea aplica¸tiilor la finan¸t˘ ari externe din partea unor cercet˘ atori înc˘ a neangaja¸ti la institu¸tia beneficiar˘ a. Folosim ca sinonime mai jos ‘angajare’ ¸si ‘afiliere’. 3.6.1 Elemente Datele ini¸tiale constau în prestigiul cercet˘ atorului ¸si natura temelor pe care le abordeaz˘ a ¸si a metodelor proprii — care prezic în linii mari evolu¸tia lui viitoare — precum ¸si în abilit˘ a¸tile lui pentru activit˘ a¸ti accesorii. Op¸tiunile de decizie se refer˘ a la cercet˘ atorii eligibili afla¸ti în alte servicii sau neangaja¸ti, iar pentru cercet˘ atorii care aplic˘ a op¸tiunile includ angajarea în alte locuri sau desf˘a¸surarea cercet˘arii pe cont propriu. Costul asociat include mai multe componente: costurile de salariu ¸si asigurarea condi¸tiilor de activitate, inclusiv a colaboratorilor relevan¸ti, costuri care pot fi foarte mari; alocarea resursei limitate a posturilor disponibile; costurile de evaluare ¸si monitorizare a disponibilului de personal; fiecare post poate fi o construc¸tie complex˘ a ¸si uneori unic˘ a atât prin rela¸tiile cu alte posturi în institu¸tie cât ¸si prin circumstan¸te cum ar fi prestigiul într-o anumit˘ a specialitate, imaginea în rândul poten¸tialilor discipoli sau accesul la resurse foarte limitate cum sunt instala¸tii unicat sau proiect. Modelul predictiv. În cazul, mai mult istoric, în care angajatorul este o persoan˘ a fizic˘ a, rela¸tia personal˘ a cu viitorul angajat joac˘ a de obicei un anumit rol, în special încrederea c˘ a acesta va putea contribui la interesele personale ale angajatorului; în cazul în care angajatorul este impersonal se alc˘ atuie¸ste în mod normal o gril˘ a cu criterii m˘ asurabile ¸si se consult˘ a o comisie (ai c˘ arei membri exprim˘ a o opinie real˘ a, proprie ¸si competent˘ a privitor la angajat); modelul predictiv este o combina¸tie a opiniei subiective ¸si a m˘ asur˘ atorilor din gril˘ a; mai exact, angajatorul prezice prin modelul de încredere în comisia respectiv˘ a. Decidentul este rareori angajatorul (coinvestitorul), care în zilele noastre este adesea o persoan˘ a juridic˘ a; decizia este de obicei delegat˘ a formal unei comisii în care coinvestitorul are încredere, care la rândul ei o poate adesea delega unui responsabil care va lucra cu viitorul angajat — cum ar fi coordonatorul unui departament, conduc˘ atorul de doctorat, ¸seful de laborator — acceptând opinia responsabilului în afara unor cazuri extreme. Func¸tia de relevan¸t˘ atrebuie s˘ a dep˘ a¸seasc˘ a un prag, simultan, ¸si s˘ a aib˘ a valori mai mari decât alte op¸tiuni, ¸si pentru viitorul angajat, în raport cu obiectivele lui, ¸si pentru angajator dar deseori ¸si pentru responsabilul men¸tionat, ale c˘ arui obiective pot fi corelate sau nu cu cele ale angajatorului. ¸Si acest tip de investi¸tie este de natur˘ a continu˘ a, evaluarea predictiv˘ a de la angajare reluându-se periodic sau ocazional, mai mult sau mai pu¸tin formal, iar angajatul examinând ¸si evaluând ocazional alte op¸tiuni pe care le are decât continuarea afilierii curente. Trei func¸tii de relevan¸t˘ a sunt implicate continuu, desigur cu praguri de relevan¸t˘ a variabile de-a lungul timpului (într-un fel stau acestea la prima angajare ¸si în alt fel la men¸tinerea angaj˘ arii sau la promovare): cea a institu¸tiei impersonale ¸si cele dou˘ a personale ale cercet˘ atorului angajat ¸si ale responsabilului men¸tionat. Caracterul personal al celor dou˘ a func¸tii de rele- Elemente ale investi¸tiilor în cercetare 61 lor [17]. Consider˘ am esen¸tial˘ a includerea opiniilor narative ale exper¸tilor în modelul predictiv, cum se face deja în procesul de certificare. 3.10 Finan¸tarea pe proiect Finan¸tarea pe proiect este o form˘ a de finan¸tare institu¸tional˘ a focalizat˘ a pe sus¸tinerea anumitor activit˘ a¸ti necesare unui scop punctual de mai mic˘ a anvergur˘ a, rezultatul constând de obicei într-un set de livrabile. Difer˘ a de granturi (a¸sa cum sunt acestea desemnate aici) prin faptul c˘ a implic˘ a monitorizare pe parcursul execu¸tiei ¸si prin faptul c˘ a este întotdeauna institu¸tional˘ a. În general, finan¸tarea pe proiect este componenta mai flexibil˘ a, complementar˘ a finan¸t˘ arii institu¸tionale. Prezint˘ a avantajul c˘ a ia mai bine în calcul specificul investi¸tiei personale a cercet˘ atorului. Este modelul în care elementele deciziei de investi¸tie sunt cel mai explicit ¸si mai detaliat formulate în pachetele de informa¸tii, astfel încât s-ar putea s˘ a fie unul dintre cele mai ra¸tionale tipuri de investi¸tii—de unde nu rezult˘ a automat c˘ a va fi ¸si cel mai eficient într-un sens dat. Nu vom insista mult asupra lui fiind ¸si cel mai bine cunoscut. Datele ini¸tiale constau în profilul de credibilitate ¸si capacitate al institu¸tiilor, directorului de proiect ¸si echipei, fiind în general expuse explicit în propunerea de finan¸tare. Op¸tiunile de decizie sunt alocarea unor fonduri fixe pentru un set de propuneri aflate la competi¸tie. Costurile includ cheltuielile în sine, costurile evalu˘ arii ¸si monitoriz˘ arii, care sunt în esen¸t˘ a financiare (când nu exist˘ a un deficit de personal care s˘ a evalueze), în general direct determinabile din propunere; pentru cercet˘ atorul ¸si institu¸tia beneficiar˘ a sunt costuri de oportunitate prin angajarea contractual˘ a în direc¸tia proiectului, renun¸tând la alte proiecte; în unele tipuri de proiecte intervin costuri de prefinan¸tare pentru institu¸tie; raportul între costurile de evaluare ¸si de elaborare de proiecte pe de o parte ¸si cele de desf˘ a¸surare depind de stabilitatea pachetelor de informa¸tii ¸si de rata de succes; dac˘ a aceasta este foarte mic˘ a, costurile de evaluare ¸si elaborare de proiecte vor fi substan¸tiale. Impactul este de obicei descris în propunerea de proiect; asigur˘ a un oarecare control al activit˘ a¸tii beneficiarilor din partea finan¸tatorilor. Modelul predictiv const˘ a în principiu în punctajele calculate ¸si acordate ¸si explica¸tiile narative ale evaluatorilor. Relevan¸ta este exprimat˘ a în punctajul final. Func¸tia de interes. Forma contractului fiind dinainte cunoscut˘ a, pragul de interes pentru aplicant (institu¸tia beneficiar˘ a) se presupune îndeplinit; func¸tia de interes pentru finan¸tator este dat˘ a de calculul punctajului final. Decidentul este de obicei o comiei de exper¸ti ¸si eventual un panel. Investitorii pot fi publici, dar ¸si priva¸ti. Riscuri. Indicatorii folosi¸ti pot fi de fapt rup¸ti de a¸stept˘ arile privind impactul real, unii dintre ei fiind u¸sor de m˘ asurat gre¸sit ¸si mai ales de interpretat gre¸sit. Discu¸tiile asupra indicatorilor, purtate de persoane care percep în mod diferit relevan¸ta f˘ ar˘ a s˘ a fie con¸stiente de aceste diferen¸te, vor fi interminabile. Un parametru important al instrumentelor de finan¸tare pe proiect îl constituie gradul de control al activit˘ a¸tilor ¸si rezultatelor. Pentru proiectele de execu¸tie (care nu sunt de cercetare), acesta este complet. Pentru granturi, acesta este practic nul. Proiectele de cercetare se situeaz˘ a undeva la mijloc, în general fiind mai apropiate de granturi dac˘ a sunt pentru cercetare fundamental˘ a ¸si mai apropiate de cele de execu¸tie dac˘ a sunt de dezvoltare experimental˘ a. Proiectele de cercetare pot fi îns˘ a în general separate într-o component˘ a impredictibil˘ a, de crea¸tie, ¸si una sau mai multe predictibile, de execu¸tie. Am discutat mai sus, în sec¸tiunea 3.7, cum se face deja aceast˘ a separare în cazul studiilor clinice multicentrice ¸si în cazul astrofizicii contemporane. 3.10.1 Istoric Aceste proiecte deriv˘ a din granturi, fiind uneori numite ¸si “granturi institu¸tionale”, o combina¸tie între granturile institu¸tionale ¸si contractele de antreprenoriat, reprezentând o formalizare a deciziilor de la granturile private. Investi¸tia public˘ a masiv˘ a, prin agen¸tii guvernamentale care acord˘ a prin concurs deschis finan¸t˘ ari pe proiecte c˘ atre institu¸tii de cercetare este probabil o inova¸tie a administratiei SUA dezvoltat˘ a în cursul ultimului r˘ azboi mondial ¸si caracterizat˘ a în raportul Bush [8] ¸si în raportul Steelman [13], inova¸tie creditabil˘ a cu ampla dezvoltare a cercet˘ arii din SUA în ultimii 60 de ani. Practica a fost preluat˘ a ¸si în celelalte ¸t˘ ari dezvoltate. 62 Alexandru Dan Corlan 3.10.2 Situa¸tia din România Cele mai vizibile finan¸t˘ ari din programele na¸tionale sunt de acest tip. Mecanismele de predic¸tie a impactului ¸si de evaluare a relevan¸tei au evoluat continuu, credem c˘ a în direc¸tia bun˘ a, pe parcursul ultimului deceniu, în orice caz schema general˘ a de desf˘ a¸surare a competi¸tiilor este deja familiar˘ a întregului sistem de cercetare. Relu˘ am mai jos doar câteva din principalele observa¸tii critice ale exerci¸tiului de evaluare intermediar˘ a din Planul Na¸tional II [17], cu subîn¸telegerea c˘ a aceste critici trebuie interpretate în contextul evolu¸tiei în general pozitive a acestui important sistem de finan¸tare la noi. Predic¸tia impactului finan¸t˘ arilor pe proiecte trebuie s˘ a ia în calcul ¸si capacitatea institu¸tional˘ a iar evaluarea relevan¸tei trebuie f˘ acut˘ a ¸si prin prisma diverselor interese ¸si necesit˘ a¸ti ale guvernului, societ˘ a¸tii ¸si economiei — dar indirect ¸si a altor eforturi de cercetare care urm˘ aresc acele interese — interese care trebuiesc mai întâi explicitate. Aceast˘ a component˘ a, de leg˘ atur˘ a între interesele societ˘ a¸tii ¸si decizia de finan¸tare este una dintre cele mai pu¸tin documentate ¸si mai dificil de preluat din experien¸ta occidental˘ a. 3.10.3 Perspective Acest sistem va continua s˘ a reprezinte, împreun˘ a cu finan¸tarea institu¸tional˘ a, principalul instrument de finan¸tare a cercet˘ arii institu¸tionalizate. Detaliile instrumentelor specifice vor evolua probabil, o dat˘ a cu întelegerea/m˘ asurarea mai exact˘ a a intereselor ¸si rela¸tiei între impact ¸si relevan¸t˘ a ¸si cu dezvoltarea instrumentelor de predic¸tie a rezultatelor. Vor evolua probabil ¸si o dat˘ a cu schimbarea structurii institu¸tionale a cercet˘ arii în urma inova¸tiilor legate de aplicarea re¸telei Internet în comunicarea ¸si colaborarea ¸stiin¸tific˘ a. 3.11 Investi¸tia pentru profit comercial Investi¸tia într-o firm˘ a de cercetare, cu inten¸tia de a ob¸tine profit din exploatarea rezultatelor const˘ a întotdeauna în mai multe runde de investi¸tii în cuantumuri progresive, pe m˘ asur˘ a ce se trece de la un principiu al unui produs sau serviciu nou la prototipuri, oferte limitate ¸si oferte comerciale la diverse sc˘ ari. 3.11.1 Elemente Datele ini¸tiale constau în starea firmei în care se investe¸ste, analiza pie¸tei ¸si concuren¸tei, cuprinse în general în planul de afaceri propus investitorilor în fiecare faz˘ a; ele mai includ ¸si condi¸tii generale ale disponibilului local de for¸t˘ a de munc˘ a de diverse tipuri, condi¸tii fiscale, de transport, etc, cuprinse în general în planul de afaceri. Op¸tiuni lede decizie sunt condi¸tiile de alocare a fondurilor în fiecare dintre faze ¸si anvergura lor. Costurile sunt în general dominate de costurile investi¸tiei, dar ¸si de cele ale evalu˘ arii ¸si deciziei în fazele ini¸tiale. Impactul pentru investitor const˘ a în profitabilitatea întreprinderii, fie pe termen scurt fie pe termen mai lung; investitorul poate s˘ a î¸si propun˘ a de fapt s˘ a vând˘ a participa¸tia în fazele urm˘ atoare unui investitor mai mare, astfel încât impactul poate s˘ a constea în valoarea de pia¸t˘ a a firmei mai degrab˘ a decât a marfurilor pe care le vinde. Modelele predictive sunt modelele economice folosite pe pie¸tele comerciale. Relevan¸ta este în general propor¸tional˘ a cu profitul pentru investitorul privat; când unul dintre investitori este statul (sub forma ajutorului de stat) relevan¸ta poate include ¸si alte dimensiuni, sociale, strategice sau politice. Caracteristic acestor investi¸tii este faptul c˘ a este necesar un venit financiar continuu din exploatarea rezultatelor cercet˘ arii (dezvolt˘ arii) ¸si c˘ a exist˘ a riscuri specifice, diferite, în fiecare faz˘ a. Pe lâng˘ a investi¸tiile financiare, de care sunt legate de obicei formal drepturile de proprietate ¸si împ˘ ar¸tirea profiturilor, în fiecare faz˘ a trebuie s˘ a investeasc˘ a personal (s˘ a existe, s˘ a poat˘ a ¸si s˘ a vrea s˘ a se angajeze) categorii diferite de speciali¸sti, atât de cercetare, dezvoltare ¸si inovare — cu interese diferite ¸si complementare în diverse faze — cât ¸si de vânz˘ ari, management, proiectare ¸si organizare a produc¸tie ¸si suportului tehnic, marketing, planificare financiar˘ a, consultan¸t˘ a juridic˘ a, etc. Lipsa oric˘ aruia dintre aceste elemente duce la e¸secul întreprinderii. Aceste condi¸tii explic˘ a de ce multe produse interesante e¸sueaz˘ a devreme din punct de vedere comercial ¸si de ce exist˘ a un flux general în economie constând în startup-uri mici dar inovative care sfâr¸sesc prin a fi absorbite în conglomerate mari dar inflexibile — care îns˘ a de¸tin resursele ¸si personalul necesar fazelor ulte- Elemente ale investi¸tiilor în cercetare 63 rioare ale investi¸tiei. 3.11.2 Situa¸tia din România De¸si au existat unele startup-uri inovative de succes, ¸si de¸si recent au ap˘ arut instrumente publice pentru stimularea lor, lipsa elementelor ulterioare esen¸tiale pentru succesul de pia¸t˘ a face s˘ a nu putem cita un produs de înalt˘ a tehnicitate creat, dezvoltat ¸si comercializat global din România de c˘ atre entit˘ a¸ti române¸sti. Se pot identifica îns˘ a câteva exemple în care unele faze s-au desf˘ a¸surat în România iar altele în str˘ ain˘ atate. România s-a g˘ asit de-a lungul istoriei sale economice [18] în zona de tehnicitate ¸si profitabilitate redus˘ a a economiei mondiale, în bun˘ a m˘ asur˘ a datorit˘ a lipsei instrumentelor dar ¸si a encultura¸tiei necesare pentru func¸tionarea unor astfel de lan¸turi de investi- ¸tii. 3.11.3 Perspective Capacitatea unei entit˘ a¸ti regionale de a g˘ azdui toate elementele necesare lans˘ arii de produse noi, cu margini de profit substan¸tiale, care s˘ a duc˘ a la o balan¸t˘ a comercial˘ a pozitiv˘ a a regiunii este esen¸tial˘ a pentru suveranitatea sa. Pu¸tine regiuni din lume — am putea cita California, Japonia ¸si Germania Federal˘ a ca exemple recente remarcabile — exceleaz˘ a în aceast˘ a direc¸tie, în sensul c˘ a de¸tin ¸scoli practice ¸si func¸tionale de investi¸tii în produse ¸si servicii noi în toate fazele necesare pân˘ a la distribu¸tia global˘ a. 3.12 Comanda de cercetare Comanda de cercetare este un contract comercial pentru un livrabil rezultat din dezvoltarea experimental˘ a sau din ac¸tiuni de cercetare fundamental˘ a cu rezultat relativ previzibil — de exemplu, studii de caracterizare. Reprezint˘ a din punct de vedere economic o component˘ a voluminoas˘ a a sistemului de cercetare. 3.12.1 Elemente Datele ini¸tiale includ ce se comand˘ a, fezabilitatea ¸si credibilitatea poten¸tialului furnizor. Op¸tiunile de decizie constau fondurile oferite ¸si condi¸tiile de negociere ¸si de contractare. Costurile includ pre¸tul pentru rezultatul comandat, costurile evalu˘ arii ¸si monitoriz˘ arii, care sunt în esen¸t˘ a financiare (când nu exist˘ a un deficit de personal care s˘ a evalueze); pentru cercet˘ atorul ¸si institu¸tia beneficiar˘ a apar costuri de oportunitate prin angajarea contractual˘ a în direc¸tia proiectului ¸si renun¸tarea la alte proiecte; de asemenea intervin costuri de prefinan¸tare în unele tipuri de proiecte. Impactul este dat de satisfacerea necesit˘ a¸tii pentru care a fost comandat rezultatul respectiv. Modelul predictiv este probabil cel mai simplu, ¸tinând de practicile industriale în domeniu. Func¸tia de interes se remarc˘ a prin interesul ¸stiin¸tific poten¸tial redus al unui rezultat relativ previzibil — din partea unui cercet˘ ator creativ — trebuie compensat printr-o ofert˘ a financiar˘ a mai substan¸tial˘ a decât în cazul unui grant. Riscurile de nerealizare a a¸stept˘ arilor investitorului sunt aparent cele mai mici în acest caz; de fapt exist˘ a riscul de a pierde timp, dac˘ a nu ¸si totalitatea fondurilor ¸si riscul de a nu g˘ asi un ofertant credibil de servicii de cercetare relevante. Comanda de cercetare este similar˘ a din punctul de vedere al finan¸tatorului cu premiului pentru un rezultat definit, în sensul c˘ a nu pl˘ ate¸ste decât dac˘ a rezultatul a fost ob¸tinut, dar interesul cercet˘ atorului pentru tem˘ a este prezumabil mai redus, astfel încât este greu de presupus c˘ a î¸si va asuma riscul de a face un efort substan¸tial f˘ ar˘ a s˘ a fie sigur c˘ a va câ¸stiga respectivul premiu. Spre deosebire de premiu, se încheie un contract cu un ofertant înainte ca rezultatul s˘ a fi fost ob¸tinut. Suma oferit˘ a trebuie s˘ a acopere toate cheltuielile de cercetare. 3.12.2 Istoric Probabil este un tip foarte vechi de finan¸tare a dezvolt˘ arii experimentale, larg r˘ aspândit în interiorul firmelor ¸si aflându-se într-o anumit˘ a continuitate cu achizi¸tia serviciilor de consultan¸t˘ a. Reprezint˘ a probabil principalul mecanism de finan¸tare a dezvolt˘ arii experimentale în centre de cost în economiile dezvoltate. 3.12.3 Situa¸tia în România Este posibil s˘ a fi fost forma dominant˘ a a rela¸tiei între industrie ¸si institutele de cercet˘ ari pân˘ a în 1989. Dup˘ a reducerea ¸si reorientarea industriei autohtone trebuie s˘ a se fi redus substan¸tial. Este posibil s˘ a existe mul¸ti ofertan¸ti de servicii de dezvoltare experimental˘ a în România pentru clien¸ti externi ¸si posibil ¸si interni, dar aceste contracte sunt greu de diferen¸tiat de alte contracte de servicii ¸si de contabilizat separat. Instrumentul numit “cec de inovare” introdus recent de ANCS încearc˘ a s˘ a stimuleze acest mecanism, 64 Alexandru Dan Corlan instrumentul înregistrând un anumit succes în ¸t˘ arile occidentale. 3.12.4 Perspective Comanda de dezvoltare sau de activit˘ a¸ti necesare unor activit˘ a¸ti mai creative de cercetare va continua f˘ ar˘ a îndoial˘ a s˘ a fie unul din principalele instrumente de finan¸tare a dezvolt˘ arii ¸si inov˘ arii. Pân˘ a la urm˘ a, orice problem˘ a de investi¸tii prin proiecte de cercetare poate fi descompus˘ a probabil în probleme de grantare ¸si de activit˘ a¸ti comandate, doar costurile de organizare a unor proiecte atât de fragmentate necesitând combinarea celor dou˘ a modalit˘ a¸ti într-o varietate de alte instrumente, fiind dificil˘ a încheierea multor contracte mici. Aceast˘ a dificultate s-ar putea s˘ a devin˘ a tot mai u¸sor de dep˘ a¸sit folosind mecanisme online într-un viitor mai îndep˘ artat. 3.13 Achizi¸tia strategic˘ a O modalitate de investi¸tie indirect˘ a în industria inovativ˘ a const˘ a în achizi¸tia unor produse sau servicii de înalt˘ a tehnicitate. O putem considera investi¸tie atunci când dorin¸ta de a stimula o ramur˘ a emergent˘ a a industriei joac˘ a un rol în decizia de achizi¸tie. Spre deosebire de comanda de cercetare, care se face pentru produse care nu exist˘ a înc˘ a, achizi¸tia strategic˘ a se face pentru produse existente dar pentru care, datorit˘ a caracterului nou sau a pre¸tului înc˘ a prea mare, nu exist˘ a înc˘ a o pia¸t˘ a suficient˘ a pentru a asigura men¸tinerea profitabilit˘ a¸tii produc˘ atorului — despre care se presupune c˘ a are ¸si cheltuieli de cercetare, ini¸tiale, foarte mari. Ofertantul unui produs nou are la început problema c˘ a nu poate face economii de scal˘ a care s˘ a duc˘ a la pre¸turi mici pentru c˘ a la început pia¸ta e mic˘ a, iar aceasta nu va putea cre¸ste pân˘ a nu apar mai mul¸ti cump˘ ar˘ atori, ceea ce constituie un cerc vicios care ar putea fi întrerupt prin astfel de achizi¸tii. 3.13.1 Elemente Datele ini¸tiale sunt necesit˘ a¸tile achizitorului, de obicei public, ¸si peisajul ofertelor. Op¸tiunile de decizie includ achizi¸tia de produse sau finan¸tarea unor programe care necesit˘ a astfel de achizi¸tii. Costurile sunt pre¸turile de achizi¸tie ¸si contractare, dar ¸si de identificare a produselor strategice ¸si a impactului achizi¸tiilor pe pia¸t˘ a. Impactul const˘ a în extinderea pie¸tei pentru acele produse ¸si cre¸sterea viabilit˘ a¸tii comerciale a ofertan¸tilor. Modelul predictiv const˘ a în general din modele economice obi¸snuite dar care iau în calcul ¸si stimularea firmelor de înalt˘ a tehnologie furnizoare ale produsului sau componentelor sale. Investi¸tiile în cercetarea fundamental˘ a au efectul general c˘ a duc la achizi¸tii de produse ¸si servicii mai pu¸tin obi¸snuite stimulând industria de înalt˘ a tehnologie. Printr-un mecanism analog, aceste investi¸tii contribuie ¸si la viabilitatea personalului de înalt˘ a calificare. Aceste efecte s-ar putea s˘ a fie ni¸ste motive mai directe pentru care cheltuielile de cercetare produc cre¸stere economic˘ a decât finan¸tarea primelor faze ale lan¸tului de investi¸tii într-un produs comercial. 3.13.2 Istoric Acest tip de finan¸tare indirect˘ a este probabil principala explica¸tie pentru care cheltuielile militare, cheltuieli care nu sunt de cercetare per se, duc la o dezvoltare industrial˘ a deosebit˘ a, chiar dac˘ a una care necesit˘ a ulterior restructur˘ ari pentru a deveni relevant˘ a aplica¸tiilor civile. În ultimul secol, finan¸t˘ arile de acest tip, precum ¸si prin comanda guvernamental˘ a sau comercial˘ a a unor produse înc˘ a nedezvoltate, au constituit probabil o surs˘ a major˘ a de finan¸tare a cercet˘ arii aplicative. Fluxurile financiare respective trec prin mai multe instrumente de finan¸tare, de exemplu: granturi de cercetare fundamental˘ a din care s-au f˘ acut achizi¸tii care au creat debu¸see ini¸tiale pentru firme de aparatur˘ a, reactivi, echipamente care înc˘ a nu aveau o pia¸t˘ a suficient˘ a ¸si pentru a c˘ aror dezvoltare se creeaz˘ a pie¸te pentru al¸ti produc˘ atori de aparatur˘ a; toate entit˘ a¸tile finan¸tate direct sau indirect, ¸si în cercetarea fundamental˘ a ¸si la nivelul furnizorilor cofinan¸teaz˘ a eforturi individuale de cercetare sau dezvoltare ¸si creeaz˘ a o perspectiv˘ a profesional˘ a care încurajeaz˘ a tineretul s˘ a investeasc˘ a în preg˘ atirea ¸stiin¸tific˘ a ¸si matematic˘ a. Eforturile diplomatice deosebite care se fac pentru a încuraja achizi¸tia propriilor produse de înalt˘ a tehnicitate, cum ar fi cele mai noi modele de avioane, sunt un exemplu de preocupare a guvernelor în acest sens, stimularea fiec˘ arei industrii de vârf generând la rândul ei un lan¸t de oportunit˘ a¸ti pentru alte industrii novatoare pe care se bazeaz˘ a, proces foarte benefic pentru economie. Elemente ale investi¸tiilor în cercetare 65 3.13.3 Situa¸tia din România Achizi¸tiile de produse române¸sti de înalt˘ a tehnicitate cu inten¸tia par¸tial˘ a de a stimula segmentul autohton al acestei industrii sunt aproape imposibil de documentat. O excep¸tie notabil˘ a ar putea s˘ a se dovedeasc˘ a proiectul “Extreme Light Infrastructure” a c˘ arui realizare ¸si func¸tionare ar putea, teoretic, crea oportunit˘ a¸ti comerciale pentru multe firme inovative autohtone. 3.13.4 Perspective Necesit˘ a¸tile sistemelor de s˘ an˘ atate, militar, de transport (mai ales aerospa¸tial) ¸si de cercetare constituie pentru viitorul previzibil pie¸te foarte importante pentru produsele de înalt˘ a tehnicitate ¸si oportunit˘ a¸ti esen¸tiale pentru industriile care le dezvolt˘ a. Aceste oportunit˘ a¸ti vor fi exploatate de industriile locale sau de cele ale altor ¸t˘ ari ¸si regiuni în func¸tie de r˘ aspândirea capacit˘ a¸tii de a lua în calcul ansamblul efectelor strategice ale deciziilor de achizi¸tii. 4 Discu¸tie Am prezentat câteva dintre cele mai familiare tipuri de investi¸tii în cercetare pe plan mondial, la care am analizat pe scurt un set unitar de elemente, dinamica lor istoric˘ a ¸si situa¸tia actual˘ a în România. Observ˘ am c˘ a multe dintre acestea nu sunt prezente la noi, lipsind în general cele care apar “organic” prin ini¸tiative ale investitorilor priva¸ti sau societ˘ a¸tii civile. Acest fapt este îngrijor˘ ator pentru c˘ a unele tipuri de investi¸tii, chiar de mic˘ a anvergur˘ a, pot juca un rol important dar dificil de documentat în stabilitatea ¸si în dezvoltarea sistemului ¸stiin¸tific. Ansamblul acestor tipuri de investi¸tii private este de fapt de mare anvergur˘ a, cele financiare reprezentând împreun˘ a, pe plan mondial, cca 2/3 din toate investi¸tiile în cercetare. Lipsa acestor tipuri în România nu se refer˘ a numai la volumul finan¸t˘ arilor ci ¸si la categoriile de relevan¸te în raport cu care se fac investi¸tii. Dac˘ a firmele ¸si persoanele private nu dau comenzi de cercetare activitatea nu se poate orienta c˘ atre respectivele interese. La fel, dac˘ a administra¸tiile centrale ¸si locale nu solicit˘ a rezolvarea unor probleme ¸si nu ofer˘ a fonduri pentru aceasta, cercetarea se orienteaz˘ a c˘ atre teme proprii, f˘ ar˘ a a se conecta la nevoile societ˘ a¸tii. Acest fenomen a fost remarcat ¸si în raportul intermediar privind planul na¸tional II [17]. Examinarea tipurilor ¸si instrumentelor specifice de investi¸tii constituie una dintre formele de reprezentare a fenomenului investi¸tional. O form˘ a complementar˘ a const˘ a în examinarea doar din punctul de vedere al elementelor, f˘ ar˘ a încadrarea pe tipuri. Complementaritatea celor dou˘ a forme ar putea fi considerat˘ a analoag˘ a complementarit˘ a¸tii între forma în domeniul timp ¸si ce în domeniul frecven¸ta de reprezentare a unui semnal precum ¸si altor descompuneri. Consider˘ am c˘ a o astfel de abordare este necesar˘ a întrucât parametrii colabor˘ arilor ¸stiin¸tifice se afl˘ a în curs de schimbare foarte rapid˘ a pe plan mondial, ¸si înc˘ a ¸si mai rapid˘ a în România. Aceste schimb˘ ari se datoreaz˘ a în primul rând apari¸tiei noului sistem de comunicare, stocare ¸si calcul — re¸teaua Internet ¸si dezvolt˘ arilor tehnice f˘ ar˘ a precedent. Este posibil ca întreaga evolu¸tie pe care o observ˘ am s˘ a fie realizarea unui fenomen anticipat de Derek J de Solla Price [19], cel al continu˘ arii expansiunii sistemului ¸stiintific pân˘ a când va ajunge s˘ a ocupe o propor¸tie substan¸tial˘ a, de zeci de procente, din economie. Substratul legii expansiunii poate fi faptul c˘ a descoperirile stiin¸tifice ¸si inova¸tiile tehnologice, aplicate comercial, schimb˘ a mediul natural, social ¸si personal. Încercarea de adaptare la acest nou mediu, într-un sens, necesit˘ a ¸si mai mult˘ a cercetare ¸si inovare, care induc schimb˘ ari în alte sensuri ¸si tot asa. De exemplu, niciodata oamenii nu au fost atât de vârstnici (în medie), atât de s˘ an˘ ato¸si, de bine informa¸ti, educa¸ti, distra¸ti, hr˘ ani¸ti, transporta¸ti dar ¸si înarma¸ti ¸si nici n-au avut contact cu atâtea chimicale, n-au tr˘ ait într-un mediu atât de artificial ¸si nici n-au avut atâta timp liber. Aceste condi¸tii produc de fapt constrângeri ¸si riscuri asupra societ˘ a¸tii, riscuri care trebuiesc descoperite ¸si comb˘ atute, ceea ce necesit˘ a cercet˘ ari tot mai ample. În consecin¸t˘ a, cercetarea nu mai este demult o func¸tie facultativ˘ a a societ˘ a¸tii. De fapt, chiar se pune problema dac˘ a angrenarea tuturor resurselor disponibile ale omenirii nu se va dovedi la un moment dat insuficient˘ a pentru necesarul de readaptare care se creeaz˘ a. Dac˘ a acest fenomen este real atunci raportarea societ˘ a¸tii la sistemul ¸stiin¸tific va trebui s˘ a se schimbe accelerat. Aceasta raportare se poate reprezenta practic prin ansamblul mecanismelor de investi¸tii în activit˘ a¸tile de cercetare, începând cu valorizarea ¸stiin¸tei ¸si matematicii în ¸scoal˘ a. Adaptarea suficient de rapid˘ a a mecanismelor investitionale impune în¸telegerea motiva¸tiilor ¸si con- 66 Alexandru Dan Corlan strângerilor care guverneaz˘ a deciziile de investi¸tii dincolo de aparen¸ta tipurilor istorice. Altfel spus, se poate ajunge la un moment în care simpla copiere ¸si ajustare punctual˘ a a instrumentelor existente devine insuficient˘ a ¸si trebuie g˘ asit˘ a o reprezentare mai flexibil˘ a. De asemenea, ansamblul popula¸tiei trebuie s˘ a ajung˘ a rapid (în câteva genera¸tii) s˘ a în¸teleag˘ a ¸si s˘ a integreze în practica proprie aceste mecanisme. Fenomenul investi¸tiilor personale din societ˘ a¸tile anglosaxone este un exemplu de astfel de integrare, care orienteaz˘ a activit˘ a¸tile de cercetare ¸si c˘ atre interesele particulare ale indivizilor. Aceast˘ a direc¸tie de analiz˘ a ¸si con¸stientizare a constrângerilor intrinseci ale investi¸tiilor (pân˘ a la urm˘ a ale posibilit˘ a¸tilor) de cercetare face obiectul unor preocup˘ ari relativ recente pe plan mondial. Un exemplu de ini¸tiativ˘ a curent˘ a este programul ‘STAR Metrics’ (Science and Technology for America’s Reinvstement) care încearc˘ a s˘ a m˘ asoare ¸si în special s˘ a explice varietatea impactelor sociale ale finan¸tarilor de cercetare. [20] Bibliografie [1] Richard P. Feynman. Surely You’re Joking Mr. Feynman. Norton. SUA. 1985. [2] Hans Selye. De la vis la descoperire. Ed. Medical˘ a, 1968. [3] Richard Hamming. You and Your Research. Bell Core. 1986. http://www.paulgraham.com/hamming.html. [4] Albert Einstein, Cum v˘ ad eu lumea. Ed. Humanitas, 2000. [5] Asocia¸tia Ad Astra a cercet˘ atorilor români. Carta alb˘ a a cercet˘ arii ¸stiin¸tifice, 2011 http://www.adastra.ro/cartea-alba [6] Institutul Na¸tional de Statistic˘ a. Anuarul statistic 2010. Capitolul 13.29 Cererile de brevet de inven¸tie depuse [7] Virginia Gewin. Retirement: Sticking around Nature 483, 233–235, 8 Martie 2012 doi:10.1038/nj7388233a [8] Vannevar Bush. Science The Endless Frontier A Report to the President. United States Government Printing Office, Washington 1945. http://www.nsf.gov/od/lpa/nsf50/vbush1945.htm [9] Carl Gustav Jung. Personalitate ¸si transfer. Ed. Teora, 1997. [10] Ian Stewart. Îmblânzirea infinitului. Povestea Matematicii. Ed. Humanitas, 2011 [11] William Clark. Academic Charisma and the Origins of the Research University. University Of Chicago Press. 2007 [12] Walter Rüegg (ed). A history of the University in Europe. Cambridge University Press, 1992. [13] Voicu Alupei. Cercetarea româneasc˘ a, încotro? RPSS serie nou˘ a, nr 1, 2012, p. 15–19. [14] Abraham Flexner. Medical Education in the United States and Canada: A Report to the Carnegie Foundation for the Advancement of Teaching, Bulletin No. 4., New York City: The Carnegie Foundation for the Advancement of Teaching, 1910. [15] Andrew H. Beck. The Flexner Report and the Standardization of American Medical Education, JAMA: the Journal of the American Medical Association 291 (17): 2139–2140, 2004. [16] John R. Steelman, Science and Public Policy (Washington, DC: Government Printing Office, 1947). Reprinted by the Arno Press, New York, NY, 1980. [17] Fritz Ohler, Alfred Radauer, Niki Vermeulen, Madalin Ionita, Flaviana Rotaru, Ana-Cristina ¸Toncu, Dragos Pislaru, Manfred Horvat. Evaluarea Intermediar˘ a a Strategiei Na¸tionale ¸si a Planului Na¸tional CDI 2007–13, Raport final, februarie 2012. Disponibil la http://www.ancs.ro/uploads/comunicate/raport-final.pdf [18] Bogdan Murgescu. România ¸si Europa. Acumularea decalajelor economice: 1500-2010. Ed. Polirom, 2011. [19] Derek J de Solla Price. Stiin¸t˘ a mic˘ a, ¸stiin¸t˘ a mare. Editura Stiintific˘ a, 1971. [20] STAR METRICS — Science and Technology for America’s Reinvestment: Measuring the Effect of Research on Innovation, Competitiveness and Science. https://www.starmetrics.nih.gov/ [21] Marcel O. Vlad, Alexandru D. Corlan, Vlad T. Popa, John Ross On anti-portfolio effects in science and technology with application to reaction kinetics, chemical synthesis, and molecular biology PNAS 104 (47), 18398-18403, 2007, accesibil la http://www.pnas.org/content/104/47/18398.full