România în "Science & Engineering Indicators 2014". I. Statistica Descriptivă a Indicatorilor şi Ratelor.

REVISTA DE POLITICA ¸STIIN¸TEI ¸SI SCIENTOMETRIE — SERIE NOU˘ A Vol. 4, No. 2, iunie 2015, p. 110–123 România în “Science & Engineering Indicators 2014”. I. Statistica Descriptiv˘ a a Indicatorilor ¸si Ratelor. (Romania in “Science & Engineering Indicators 2014”. I. Descriptive Statistics of Indicators and Rates.) ALEXANDRU DAN CORLAN Spitalul Universitar de Urgen¸t˘a Bucure¸sti Every two years, the National Science Foundation publishes a comprehensive statistical report on scientific research, innovation, science education and public perception of science, named “Science and Engineering Indicators” (SEI). SEI is, naturally, focused on characterising the USA, but for this purpose also includes international comparisons. Romania is mentioned in some of these comparisons, especially in the datasets attached to the SEI report. We searched for the occurence of ‘Romania’ in the text and data, extracted the indicators and statements we found and reprocessed some of the data anexes that also included statistics about our country. Romanian pupils perform around or just below average in TIMSS mathematics and science tests in the fourth grade, but this performance degrades compared to world average in the eighth grade. About 13500 romanians study abroad. Yearly, an average of 120 romanians obtain a doctorate in the USA, particularly in mathematics and physics. 4764 obtain their doctorate in Romania yearly, which per capita is comparable with other EU countries. However, the number of doctorate diplomas per nominal GDP is much higher than the EU range. The number of academic articles per doctorate awarded is much lower in Romania (0.34) than in most developed countries. The overall number of research articles has increased in Romania with 5.8% per year until 2011, an average rate among emerging countries. This increase took place exclusively between 2006 and 2011. Only between 1 and 6 triadic patents were obtained from Romania, yearly, during the last 15 years. In 2010, per million inhabitants, romanians received 0.16 triadic patents, compared to a world average of 7.32. Also, Romania has the highest ratio of articles per triadic patent (515) among the countries considered in SEI (3–471; world average 15.88). Article output from Romania is mostly in physics, chemistry and mathematics, where, per capita and per GDP, it is higher than world average. Biomedical and social science contributions are much lower than world average, but experience high growth rates. Physics and chemistry growth is lower than world average, but mathematics and computer science, besides being well represented, also grow faster than world average. “Knowledge and Technology Intensive” branches of the economy have a much lower contribution to the GDP of Romania than in the whole European Union—about half. However, in nominal terms, between 1997 and 2012, computer programming services increased over 17 times, bussiness and health services over 10 times, education services 9 times and telecomunications 6.70 times, while nominal GDP increased only 4.88 times. High technology manufacturing grew 1.96 times over the same interval, barely above inflation (that was 43%) and well below GDP growth. Thus, mathematics, computer science and the corresponding computer programming services and telecommunications appear as a strong, growing and promising fields of both research and economy. The contrasting low overall performance of secondary school pupils in mathematics, if not suitably addressed, might influence future growth of this sector. Health, business and education services, as well as biomedical and social sciences research are emerging fields, starting from a low base, but growing relatively fast. All manufacturing, as well as physics, chemistry and engineering, are established fields but they are characterised by slow growth. International (triadic) patents are very rare. The high technology manufacturing sectors make the lowest contribution to the GDP and their growth si very slow compared to GDP growth. Keywords: Bibliometric Indicators, Triadic Patents, PhD students, Romania, Romanians in the USA, Knowledge Intensive Services, High Technology Manufacturing, Growth Rates România în SEI-2014 111 La fiecare doi ani, Funda¸tia Na¸tional˘ a pentru ¸Stiin¸t˘ a din Statele Unite ale Americii public˘ a un raport exhaustiv privind starea sistemului de cercetare ¸si dezvoltare din SUA ¸si compara¸tii ale SUA cu alte state. Ultima edi¸tie a raportului, numit “Science and Engineering Indicators” (prescurtat mai jos “SEI”) este din 2014 [1]. Raportul cuprinde capitole despre: 1. înv˘ a¸t˘ amântul ¸stiin¸tific preuniversitar ¸si universitar; 2. resurse umane pentru cercetare; 3. sursele de finan¸tare ¸si cheltuieli de diverse tipuri; 4. structura ¸si rezultatele cercet˘ arii în mediul academic; 5. structura ¸si rezultatele cercet˘ arii din mediul industrial; 6. impactul cercet˘ arii asupra indicatorilor economici ¸si asupra resurselor umane din economie; 7. percep¸tia general˘ a asupra ¸stiin¸tei, nivelul general de preg˘ atire ¸stiin¸tific˘ a; 8. analize la nivel de stat (al SUA). Raportul se bazeaz˘ a pe o vast˘ a colec¸tie de date statistice, care sunt publicate integral, ca anexe. Datorit˘ a timpului necesar colect˘ arii ¸si prelucr˘ arii acestor date, rezultatele descriu situa¸tia de pân˘ a în 2012, ins˘ a multe categorii de indicatori sunt urm˘ ari¸ti pe parcursul ultimilor 20–50 de ani. Compara¸tiile interna¸tionale din textul raportului se axeaz˘ a, fire¸ste, pe locul ¸si rolul Statelor Unite în lume. România este men¸tionat˘ a, în scop comparativ, în câteva locuri, apare în unele grafice, tabele ¸si date din anexe. Pentru aceast˘ a lucrare, am c˘ autat sistematic termenul “Romania” în textul raportului ¸si în anexe. Am notat toate aceste apari¸tii, în context. Am construit, apoi, din anexele care cuprindeau ¸si datele pentru România, o serie de grafice ¸si tabele comparative, cu indicatorii folosi¸ti în SEI ¸si indicatori pe care i-am derivat (calculat) din ace¸stia pentru a eviden¸tia situa¸tia ¸si evolu¸tiile ¸t˘ arii noastre în raport cu alte ¸t˘ ari. Am prezentat o parte a acestor rezultate la masa rotund˘ a a grupului de lucru G3A, din 26 martie 2015 [2]. Unele informa¸tii privitoare la rezultatele cercet˘ arii biomedicale sunt în curs de publicare ¸si în lucrarea [3]. 1 Nota¸tii ¸si metode Indic˘ am mai jos sursa datelor din anexe, pentru conciziune, în formatul ‘ATc-i’, sau ‘anexa c-i’, unde ‘c’ este numarul capitolului si ‘i’ este numarul fisierului de date. De exemplu, AT01-06 este anexa de date 6 de la capitolul 1 ¸si se g˘ ase¸ste la adresa de web http: //www.nsf.gov/statistics/seind14/ content/chapter-1/at01-06.pdf sau, în format Excel, la http://www.nsf.gov/ statistics/seind14/content/chapter1/at01-06.xls adresele de web ale celorlalte anexe fiind construite analog. Figurile ¸si tabelele din textul raportului, care, de obicei, sintetizeaz˘ a unele din anexele de date, sunt descrise mai jos prin formula “figura C-F” unde “C” este num˘ arul capitolului ¸si “F” num˘ arul figurii din acel capitol (de exemplu: figura 2-35); “tabelul C-F” pentru tabelele din raport; “pagina 5-26” pentru pagina 26 din capitolul 5 din raportul SEI. Acolo unde cit˘ am tabele din Anuarul Statistic al României, folosim formularea “tabelul 13.7” (cu punct). Tabelele ¸si figurile din prezentul articol sunt referite prin câte un singur num˘ ar. Articolele din raportul SEI sunt num˘ arate doar în baza de date “Science Citation Index” (SCI), folosind metoda frac¸tionar˘ a, care asociaz˘ a unei ¸t˘ ari o frac¸tiune dintr-un articol, propor¸tional˘ a cu num˘ arul relativ de autori provenind din acea ¸tar˘ a (pag. 5-36). De exemplu, dac˘ a un articol cu cinci autori este realizat în colaborare, trei autori fiind cu afilia¸tie din România ¸si doi cu afilia¸tie din Fran¸ta, se num˘ ar˘ a 0.6 (adic˘ a 3/5) articole pentru România ¸si 0.4 pentru Fran¸ta. SCI este sec¸tiunea cea mai restrictiv˘ a a listei de reviste “ISI” care con¸tine revistele tradi¸tionale, prestigioase, a c˘ aror calitate este strict controlat˘ a. Din aceste motive, num˘ arul de articole poate p˘ area mai mic decât în alte statistici care folosesc “Science Citation Index Expanded” sau alte colec¸tii. Brevetele sunt num˘ arate dup˘ a o procedur˘ a similar˘ a, bazat˘ a pe adresa inventatorilor. Am determinat ratele de cre¸stere ale indicatorilor extensivi din fiecare ¸tar˘ a (cum ar fi: num˘ ar de articole, num˘ ar de brevete, valoarea ad˘ augat˘ a într-o ramur˘ a industrial˘ a) prin regresie liniar˘ a având ca variabil˘ a independent˘ a timpul (anul) ¸si ca variabil˘ a dependent˘ a valoarea anual˘ a a indicatorului, rata fiind exprimat˘ a în procente din media valorilor anuale pe intervalul considerat. Am ales aceast˘ a metod˘ a datorit˘ a fluctua¸tiilor 112 Alexandru Dan Corlan Tabelul 1: Scorurile TIMSS medii in unele ¸t˘ ari, la matematic˘ a ¸si ¸stiin¸te domeniu matematic˘ a [AT01-06] ¸stiin¸te [AT01-07] clasa a IV-a a VIII-a a IV-a a VIII-a maximum 606 Singapore 613 (Coreea de S) 587 (Coreea de S) 590 (Singapore) maximum UE 562 (Irlanda de N) 514 (Finlanda) 570 (Finlanda) 552 (Finlanda) SUA 541 509 544 525 medie mondial˘ a 500 500 500 500 minimum UE (fara RO) 481 (Polonia) 484 (Suedia) 505 (Polonia, Spania) 501 (Italia) România 482 458 505 465 minimum 359 (Tunisia) 331 (Ghana) 347 (Kuwait) 306 (Ghana) foarte mari, de la an la an, întâlnite la unii indicatori. 2 Înv˘ a¸t˘ amântul preuniversitar Singura sec¸tiune în care este men¸tionat˘ a România privind înv˘ a¸t˘ amântul preuniversitar este situa¸tia scorurilor TIMSS pentru elevii de clasa a IV-a ¸si a VIII-a în anul 2011, la matematic˘ a ¸si la ¸stiin¸tele naturii. Scorurile TIMSS sunt raportate la media mondial˘ a, care este luat˘ a a fi 500. În ¸t˘ arile care au scoruri medii peste 500, media performan¸telor elevilor este peste media mondial˘ a. Anexele nu contin decat datele pentru cca 50 de ¸t˘ ari, dintre care doar câteva europene, România fiind probabil men¸tionat˘ a deoarece este printre ultimele din UE. Se observ˘ a (tabelul 1) c˘ a elevii din România sunt sub, dar în apropierea mediei mondiale la matematic˘ a, ¸si chiar pu¸tin peste medie la ¸stiin¸te, în clasa a IV-a, dar scad mult sub media mondial˘ a pân˘ a în clasa a VIII-a. Altfel spus, pe m˘ asur˘ a ce înainteaz˘ a în activitatea ¸scolar˘ a, decalajul între elevii români ¸si cei din str˘ ain˘ atate (în general) se adânce¸ste. 3 Inv˘ at˘ amântul superior În România s-au acordat în 2010 un num˘ ar de 299.000 de diplome de licen¸t˘ a. În str˘ ain˘ atate au fost pleca¸ti la studii 13500 de studen¸ti români (figura 2-35). România a acordat în 2010 un num˘ ar de 4764 de titluri de doctor (conform anexei 2-36), din care 2490 la b˘ arba¸ti ¸si 2274 la femei (anexa 2-40). Din punct de vedere al num˘ arului de doctorate la un milion de locuitori (219 la 1 milion de locuitori, vezi tabelul 2), ¸tara noastr˘ a este comparabil˘ a cu ¸t˘ arile occidentale, unde se finalizeaz˘ a între 150 ¸si 500 de doctorate la un milion Figura 1: Num˘ ar de doctorate acordate în 2010 fa¸t˘ a de num˘ arul de articole SCI ap˘ arute in 2011, pe ¸t˘ ari 20 50 100 200 500 1000 5000 20000 50000 5e+01 5e+02 5e+03 5e+04 doctorate, 2010, (anexa 2−39) articole, 2011, (anexa 5−26) AM AR AT AU BE BG BR CA CH CL CM CN CO CU CZ DE DK DZ EE ES FI FR GE GR HR HU IE IL IN IQ IR IS IT JO JP KG KR LB LT LV MA MG MK MN MX MY NL NO NZ PA PH PL PT RO RU SA SE SI SK TH TJ TR TW UA UG UK US UY UZ de locuitori pe an (tabelul 2). Raportat la produsul intern brut (PIB) nominal (tabelul 3), num˘ arul de doctorate la un miliard USD produs intern brut nominal este de câteva ori mai mare în România decât în alte ¸t˘ ari UE. Volumul activit˘ a¸tii ¸stiin¸tifice din mediul academic, în care se acord˘ a doctoratele, poate fi estimat ¸si prin num˘ arul de articole ¸stiin¸tifice ¸si ne-am a¸stepta s˘ a existe o anumit˘ a propor¸tionalitate între num˘ arul de articole ¸si num˘ arul de doctorate în fiecare an. Din România se public˘ a cca 0.34 articole la o tez˘ a de doctorat (tabelul 4) care reprezint˘ a cea mai mic˘ a România în SEI-2014 113 Tabelul 2: Num˘ arul de doctorate (anexa 2-36) la 1 mil de locuitori acordate în anul 2010, pe ¸t˘ ari Slovacia 528 Estonia 139 Elvetia 471 Polonia 132 Suedia 346 Ungaria 128 Finlanda 332 Japonia 124 Germania 321 Georgia 122 Austria 304 Lituania 115 Marea Britanie 294 Islanda 113 Portugalia 270 Kirghistan 99 Australia 258 Bulgaria 86 Irlanda 252 Macedonia 75 Danemarca 249 Letonia 60 Slovenia 233 Iordania 59 Norvegia 233 Iran 59 Noua Zeelanda 224 Turcia 57 Olanda 221 Cuba 55 Romania 219 Brazilia 52 Corea de Sud 214 Mongolia 46 Cehia 209 Tailanda 44 Algeria 205 Tadjikistan 36 Belgia 203 China 36 Ucraina 201 Mexic 34 Armenia 200 Camerun 29 Maroc 196 Uganda 28 Israel 196 Uzbekistan 27 Croatia 187 Malaiezia 24 Spania 182 Chile 24 Franta 180 Madagascar 24 Rusia 180 Argentina 21 SUA 180 Liban 21 Grecia 175 Filipine 16 Italia 165 India 15 Taiwan 158 Arabia Saudita 12 Canada 155 Uruguai 11 Irak 155 Panama 6 valoare din UE. Aceasta cifr˘ a trebuie comparat˘ a cu 1 articol pentru fiecare diplom˘ a de doctor în Bulgaria ¸si cu 1.5–7 în ¸t˘ arile occidentale. În tabelul 5 este prezentat num˘ arul de diplome de doctor acordate de universit˘ a¸ti din SUA unor cet˘ a¸teni români (care nu sunt ¸si cet˘ a¸teni americani) care viziteaza aceast˘ a ¸tar˘ a pentru studii. Media acestui num˘ ar este de 120 pe an. Se remarc˘ a num˘ arul foarte mare de titluri în matematici ¸si în ¸stiin¸te fizice ¸si num˘ arul relativ mic de titluri în medicin˘ a ¸si în ¸stiin¸te agricole. În cuvintele autorilor raportului: “A higher proTabelul 3: Num˘ arul de doctorate (anexa 2-26) acordate în anul 2010, la 1 mld$ PIB în 2011 (anexa 6-03), pe ¸t˘ ari Maroc 65.45 Noua Zeelanda 6.093 Ucraina 54.71 Turcia 6.036 Slovacia 29.98 Austria 5.967 Camerun 26.15 Spania 5.88 Romania 26.03 Elvetia 5.749 Iordania 16.28 Irlanda 5.529 Rusia 13.52 Italia 4.639 Portugalia 12.3 Olanda 4.458 Bulgaria 11.04 Brazilia 4.322 Cehia 10.31 Franta 4.303 Polonia 9.841 Danemarca 4.156 India 9.74 Belgia 4.128 Iran 9.557 Australia 3.912 Corea de Sud 9.455 SUA 3.808 Ungaria 9.173 Mexic 3.598 Tailanda 8.639 Canada 3.044 Taiwan 7.985 Japonia 2.691 Filipine 7.804 Malaiezia 2.595 Marea Britanie 7.716 Norvegia 2.453 Germania 7.233 Argentina 2.101 Finlanda 6.654 Chile 1.685 Grecia 6.524 Uruguai 0.8478 China 6.472 Panama 0.7097 Israel 6.287 Columbia 0.6012 Suedia 6.254 Arabia Saudita 0.5209 portion of doctorate recipients from Russia, Romania, and Greece than from the United Kingdom, France, Italy, and Germany earned their doctorates in S&E [science and engineering]. Russian and Romanian doctorate recipients were more likely than those from Western European countries to earn their doctorates in mathematics and physical sciences, and Greeks were more likely to earn doctoral degrees in engineering (table 2-15).” Inten¸tiile generale ale absolven¸tilor de doctorat provenind din Europa sunt de a continua studiile (postdoc) sau de a se angaja în SUA în propor¸tie de cca 70% (AT-3-22), ceilal¸ti 30% inten¸tionând s˘ a p˘ ar˘ aseasc˘ a Statele Unite dup˘ a terminarea studiilor. Aceasta înseamn˘ a, pentru cei de origine român˘ a, cca 36 doctori pe an care nu ar inten¸tiona s˘ a r˘ amân˘ a în SUA. Dac˘ a presupunem, în cea mai optimist˘ a variant˘ a posibil˘ a, c˘ a to¸ti ace¸stia s-ar întoarce în România ¸si ar lucra în sistemul academic, atunci în cca 40 de 114 Alexandru Dan Corlan Tabelul 4: Raportul între num˘ arul de articole SCI publicate în 2011 (anexa 2-39) ¸si num˘ arul de doctorate acordate în 2010 (anexa 5-36), pe ¸t˘ ari UY Uruguai 7.45 CN China 1.84 IS Islanda 7.18 HU Ungaria 1.8 CA Canada 5.38 TR Turcia 1.78 CL Chile 4.68 DE Germania 1.78 DK Danemarca 4.37 IR Iran 1.71 SA Arabia Saudita 4.27 PT Portugalia 1.58 NL Olanda 4.15 LV Letonia 1.54 AR Argentina 4.12 HR Croatia 1.54 TW Taiwan 4 PL Polonia 1.49 NO Norvegia 3.97 BR Brazilia 1.23 IL Israel 3.97 IN India 1.2 US SUA 3.7 LT Lituania 1.13 CO Columbia 3.6 BG Bulgaria 1.09 AU Australia 3.54 MX Mexic 1 BE Belgia 3.52 TH Tailanda 0.771 NZ Noua Zeelanda 3.52 JO Iordania 0.724 PA Panama 3.04 RU Rusia 0.552 JP Japonia 2.97 MK Macedonia 0.492 EE Estonia 2.94 SK Slovacia 0.382 SE Suedia 2.81 CU Cuba 0.363 MY Malaiezia 2.79 RO Romania 0.341 FI Finlanda 2.79 AM Armenia 0.301 SI Slovenia 2.67 CM Camerun 0.234 FR Franta 2.65 GE Georgia 0.194 CH Elvetia 2.64 UA Ucraina 0.194 ES Spania 2.63 MN Mongolia 0.182 IE Irlanda 2.61 UZ Uzbekistan 0.174 IT Italia 2.6 UG Uganda 0.156 UK Marea Britanie 2.46 PH Filipine 0.138 KR Corea de Sud 2.43 DZ Algeria 0.0753 GR Grecia 2.4 TJ Tadjikistan 0.0624 AT Austria 2.04 MA Maroc 0.0595 LB Liban 2.02 MG Madagascar 0.0579 CZ Cehia 1.85 KG Kirghistan 0.0308 ani—cât putem presupune c˘ a dureaz˘ a cariera unui absolvent de doctorat—am avea în ¸tar˘ a 1440 de cercet˘ atori cu studii doctorale în SUA, cu condi¸tia ca to¸ti s˘ a fie angaja¸ti în sistemul academic pe întreaga durat˘ a a carierei lor. În 2013, în România erau 27838 de cercet˘ atori [4, tabelul 13.7] ¸si 27555 de universitari [4, tabelul 8.3]. Altfel spus absolven¸tii de doctorat din SUA, în eventualitatea în care to¸ti cei care nu doresc s˘ a r˘ amân˘ a în SUA ar reveni în ¸tar˘ a, ar putea constitui cel mult 2.6% din personalul academic din România. Tabelul 5: Doctorate acordate unor cet˘ a¸teni români în SUA în perioada 1991–2011 (anexa 2-15) domeniu nr domeniu nr inginerie 346 ¸st. agricole 23 ¸st. biologice 264 ¸st. calculatoarelor 263 ¸st. p˘ amântului 43 matematici 398 medicin˘ a 21 ¸st. fizice 554 psihologie 37 ¸st. sociale 195 alte domenii 270 TOTAL=2414 (120/an) 1 10 100 1000 10000 −5 0 5 10 15 nr mediu de brevete triadice 1999−2010 % crestere anuala World CA MX US AR BR CL EU AT BE BG CY CZ DK EE FI FR DE GR HU IE IT LV LT LU NO PL PT RO SK SI ES SE UK IS RU CH IL TR ZA CN IN ID JP SG KR TW AU NZ Figura 2: Num˘ arul mediu de brevete triadice în perioada 1999–2010 ¸si rata anual˘ a simpl˘ a de cre¸stere, ca procent din num˘ arul mediu (determinat˘ a prin regresie liniar˘ a), pentru ¸t˘ arile prezente în tabelul anexa 6-54 În consecin¸t˘ a, dac˘ a înv˘ a¸t˘ amântul doctoral din ¸tar˘ a nu reu¸se¸ste s˘ a asigure un flux suficient de personal, suficient de bine calificat, acesta nu va putea fi suplinit de universit˘ a¸tile din SUA, pentru simplul motiv c˘ a sunt prea pu¸tini români care s˘ a urmeze acolo, cu succes, studiile doctorale. R˘ amâne de v˘ azut dac˘ a celelalte ¸t˘ ari, în primul rând ¸t˘ arile UE, pot asigura o frac¸tiune semnificativ˘ a a personalului academic, raportul SEI necon¸tinând date România în SEI-2014 115 Tabelul 6: Num˘ arul de articole în 2011 (prin metoda frac¸tionar˘ a, vezi metodologia), raportat la popula¸tie ¸si la PIB nominal, fa¸t˘ a de media mondial˘ a ¸si pozi¸tia României fa¸t˘ a de alte ¸t˘ ari, pe domenii. Domeniile sunt sortate dup˘ a pozi¸tia României la nr. de articole raportat la PIB. România Global România Global domeniu nr. art. /mil poz/n tari (%) nr.art /mil max /mld$ poz/n tari (%) /mld$ max total 1626.0 74.82 52/175 (29) 827705 120.0 1243.0 8.88 39/72 (54) 11.76 31.9 matematici 120.9 5.56 38/175 (21) 18023 2.6 32.6 0.66 4/72 (5) 0.25 1.4 chimie 483.4 22.25 42/175 (24) 115188 16.6 180.4 2.64 15/72 (20) 1.63 4.8 fizica 354.4 16.31 44/188 (23) 105232 15.2 155.3 1.93 18/74 (24) 1.49 5.2 informatica 32.1 1.47 40/175 (22) 9266 1.3 23.5 0.17 18/72 (25) 0.13 0.7 inginerie 283.1 13.03 48/175 (27) 88773 12.8 175.8 1.54 21/72 (29) 1.26 6.5 st.pamantului 66.5 3.06 64/175 (36) 46218 6.6 281.9 0.36 47/72 (65) 0.65 2.5 biologie 117.2 5.39 72/175 (41) 161652 23.4 268.1 0.64 55/72 (76) 2.29 6.0 medicina 122.4 5.63 66/188 (35) 180734 26.1 336.3 0.66 50/74 (67) 2.56 6.6 st.sociale 23.2 1.06 66/175 (37) 34275 4.9 81.2 0.12 50/72 (69) 0.48 1.8 st.agricole 12.2 0.56 72/175 (41) 19127 2.7 53.0 0.06 60/72 (83) 0.27 1.5 alte.st.vietii 1.1 0.05 90/175 (51) 10068 1.4 33.7 0.01 62/72 (86) 0.14 0.6 Tabelul 7: Ratele anuale de varia¸tie ale num˘ arului de articole înregistrate de raportul SEI, din România în procente din media intervalului 1997–2011, comparativ cu alte ¸t˘ ari ¸si rata global˘ a, sortate dup˘ a percentila pozi¸tiei României fa¸t˘ a de alte ¸t˘ ari România Global domeniu % poz/¸t˘ ari (%) % max min total 4.6 77/178 (43) 2.6 21 -25 st.sociale 18.0 19/170 (11) 4.4 34 -38 medicina 9.1 28/180 (15) -0.7 32 -17 st.pamantului 9.6 38/173 (21) 3.6 26 -12 informatica 13.0 26/114 (22) 5.0 37 -32 biologie 6.4 47/175 (26) 0.9 30 -26 st.agricole 9.3 46/158 (29) 3.6 34 -38 matematici 7.4 48/138 (34) 3.9 37 -32 alt.st.vietii 17.0 54/152 (35) 6.2 37 -38 fizica 3.8 77/180 (42) 4 20 -27 inginerie 5.9 81/161 (50) 4.9 37 -38 chimie 2.3 92/153 (60) 3.4 37 -29 despre num˘ arul de absolven¸ti români de doctorat din aceste ¸t˘ ari. 1e+02 1e+03 1e+04 1e+05 1e+06 1 10 100 1000 10000 articole, 2010, (tabelul 5−26) brevete triadice, 2010, (tabelul 6−54) AR AT AU BE BG BR CA CH CL CN CY CZ DE DK EE ES FI FR GR HU ID IE IL IN IS IT JP KR LT LU LV MX NO NZ PL PT RO RU SE SG SI SK TR TW UK US ZA World Articole SCI vs. brevete triadice Figura 3: Articole vs brevete triadice, pe ¸t˘ ari (AT5-26, AT6-54) 4 Rezultatele cercet˘ arii Principalii indicatori de rezultat imediat al cercet˘ arii, utiliza¸ti în raport, sunt num˘ arul de articole ¸si num˘ a- 116 Alexandru Dan Corlan Tabelul 8: Nr. articole la un brevet triadic în 2010, pe ¸t˘ ari, în ordine JP 2.99 NO 5.15 LU 7.47 DE 7.92 SE 10.69 KR 10.84 CH 11.23 AT 11.78 FR 12.73 FI 13.30 US 14.94 glob 15.88 IL 18.33 BE 18.34 DK 19.18 UK 28.81 SG 36.78 IT 36.85 IE 40.21 CA 44.38 LV 44.63 TW 48.08 HU 49.36 AU 66.84 NZ 69.41 EE 75.21 SI 88.57 CN 88.88 ES 89.88 IS 91.17 IN 100.88 ZA 114.30 ID 123.85 BG 168.75 RU 187.51 BR 198.88 CZ 208.18 CY 211.60 TR 227.14 PT 231.75 CL 233.40 SK 262.73 PL 265.08 MX 300.35 LT 356.30 GR 463.12 AR 470.95 RO 514.97 rul de brevete triadice. Sunt luate în considerare doar articolele publicate în revistele din “Science Citation Index”, adic˘ a în cea mai selectiv˘ a sec¸tiune a curentului principal (vezi metodologia, mai sus), însumând 827.705 de articole publicate din toat˘ a lumea în 2011, adic˘ a aproape 120 la un milion de locuitori. Tabelul 6 cuprinde, pe domenii, pentru anul 2011, num˘ arul de articole, nr. de articole la 1 milion de locuitori, pozi¸tia româniei la acest indicator (a câta, din câte ¸t˘ ari, precum ¸si în a câta percentil˘ a se încadreaz˘ a România), num˘ arul de articole din întreaga lume, la 1 milion de locuitori ¸si valoarea maxim˘ a a acestui raport întâlnit˘ a în vreo ¸tar˘ a, apoi aceia¸si indicatori care au fost raporta¸ti la 1 milion de locuitori raporta¸ti la 1 miliard de dolari de produs intern brut nominal. Observ˘ am c˘ a, per capita, num˘ arul de articole din România în matematici, chimie, fizic˘ a, informatic˘ a, inginerie, este peste media mondial˘ a—remarc˘ am c˘ a în matematic˘ a este dublul mediei mondiale—în vreme ce în ¸stiin¸tele p˘ amântului, ¸stiin¸tele vie¸tii ¸si ¸stiin¸tele sociale este sub, sau mult sub media mondial˘ a, chiar de 28 de ori sub media mondial˘ a în domeniul “alte ¸stiin¸te ale vie¸tii” (vezi mai jos). În medicin˘ a, biologie, ¸stiin¸te sociale acest indicator este de 5 ori mai mic pentru România decât media mondial˘ a. 0 5 10 −5 0 5 10 15 % crestere anuala articole 1997−2011 % crestere anuala brevete triadice 1999−2010 AR AT AU BE BG BR CA CH CL CN CY CZ DE DK EE ES FI FR GR HU ID IE IL IN IS IT JP KR LT LU LV MX NO NZ PL PT RO RU SE SG SI SK TR TW UK US ZA World Figura 4: Ratele anuale de cre¸stere a num˘ arului de articole ¸si, respectiv, brevete triadice, pe ¸t˘ ari Raportat la produsul intern brut, în 2011 num˘ arul de articole în matematici, din România, a fost al patrulea din lume, dup˘ a Tunisia, Israel ¸si Ungaria, România fiind urmat˘ a de Polonia, Portugaliza, Cehia, Fran¸ta ¸si Vietnam. Am folosit produsul intern brut din anexa AT603, care con¸tine date doar despre 74 de ¸t˘ ari, îns˘ a datele privitoare la popula¸tie dintr-o alt˘ a surs˘ a (Banca Mondial˘ a). Conform tabelului 5-20, num˘ arul articolelor de toate tipurile din România a crescut în medie cu 5.8% pe an, de la 927 in 2001 la 1626 (adic˘ a cca 86 la 1 milion de locuitori) in 2011 fa¸t˘ a de o medie anual˘ a, global˘ a de 2.8% pe an. Rate anuale de cre¸stere mai mari au înregistrat Iran (23% pe an), China (15.6%), Malayesia (16%), Pakistan (16,3%), Tunisia (11%), Arabia Saudita (10%), Coreea de Sud (8.8%), India, Taiwan, Brazilia, Tucia, Portugalia, Singapore, Irlanda ¸si alte ¸t˘ ari. Aceast˘ a cre¸stere, pentru România, se datoreaz˘ a exclusiv perioadei 2006–2011. Pan˘ a în 2005, când s-au publicat 887 de articole din România, acest indicator a stagnat. Tabelul 7 cuprinde ratele anuale de cre¸stere între România în SEI-2014 117 1997 ¸si 2011, estimate cu un model liniar (vezi metodologia) ¸si exprimate în procente din media intervalului. Întrucât pentru tabelul 5-20 autorii au folosit o metod˘ a diferit˘ a, cifrele sunt pu¸tin diferite. Se observ˘ a c˘ a num˘ arul de articole în toate domeniile a crescut, iar aceast˘ a cre¸stere a fost mai ridicat˘ a decât media mondial˘ a, cu excep¸tia fizicii ¸si chimiei. Domeniile cu cele mai mari cre¸steri sunt în general domeniile în care sau publicat cele mai pu¸tine articole, unele (cum sunt “alte ¸stiin¸te ale vie¸tii”) fiind afectate de fluctua¸tii importante. Num˘ arul de brevete triadice se refer˘ a la brevetele înregistrate simultan în SUA, UE ¸si Japonia, folosind o metod˘ a similar˘ a de alocare pe ¸t˘ ari, dup˘ a afilierea inventatorilor. Brevetele triadice sunt considerate ca un indicator pentru brevetele susceptibile de a fi aplicate industrial pe pia¸ta global˘ a. Brevetarea în toate cele trei regiuni este costisitoare ¸si dificil˘ a ¸si nu va fi în general efectuat˘ a decât dac˘ a este vorba de o inven¸tie cu adev˘ arat promi¸t˘ atoare comercial. În întreaga lume s-au înregistrat în 2010 un num˘ ar de 50532 de brevete triadice (anexa 6-54), adic˘ a 7.32 la 1 milion de locuitori. Num˘ arul de brevete triadice din România a oscilat între 0 ¸si 3, atingând, izolat, 6 în 2005 (anexa 6-54). În 2010 s-au înregistrat 3 brevete triadice din România, adic˘ a sub 0.16 la un milion de locuitori. În figura 2 se poate observa rela¸tia între rata de cre¸stere a num˘ arului de brevete, exprimat˘ a procentual (fa¸t˘ a de media pe intervalul 1999–2010) ¸si media num˘ arului de brevete. Cu excep¸tia a patru ¸t˘ ari (Indonezia, Cipru, Lituania ¸si Islanda), care au înregistrat sc˘ aderi, ¸t˘ arile cu mai pu¸tine brevete au înregistrat cre¸steri mai mari în ace¸sti 12 ani. Îns˘ a, cre¸sterile medii (sus¸tinute pe aceast˘ a perioad˘ a) nu au dep˘ a¸sit niciodata 20%, ca rat˘ a simpl˘ a (liniar˘ a) de cre¸stere. Altfel spus, maximum de cre¸stere observat a fost o triplare în decursul unei decade. Dup˘ a cum se poate vedea în figura 3, num˘ arul de brevete triadice dintr-o ¸tar˘ a se g˘ ase¸ste într-o rela¸tie de propor¸tionalitate log-log cu num˘ arul de articole din acea ¸tar˘ a. Num˘ arul de articole la un brevet triadic, pe plan mondial, este de 15.88, cu varia¸tie între 2.99 (Japonia) ¸si 514.97 (România) (tabelul 8). Altfel spus, fa¸t˘ a de rata public˘ arii de articole, rata brevet˘ arii (triadice) este mult mai sc˘ azut˘ a în România decât în orice alt˘ a ¸tar˘ a prezent˘ a în aceast˘ a statistic˘ a. În figura 4 sunt prezentate ratele anuale de cre¸stere a num˘ arului de brevete triadice ¸si respectiv a num˘ arului de articole, pe ¸t˘ ari. Se observ˘ a o corela¸tie pozitiv˘ a a acestor rate, pentru ¸t˘ arile la care num˘ arul de brevete triadice cre¸ste. Coeficientul de corela¸tie cu rata de cre¸stere a num˘ arului de articole este R=0.71 pentru ¸t˘ arile în care acesta cre¸ste ¸si de 0.36 pentru toate ¸t˘ arile. Cu alte cuvinte, mecanismele care duc la cre¸sterea num˘ arului de brevete triadice într-o ¸tar˘ a duc ¸si la cre¸sterea num˘ arului de articole, cei doi indicatori p˘ arând a descrie fa¸tete ale aceluia¸si proces. Figurile 5 ¸si 6 prezint˘ a dinamica în timp a reprezent˘ arii relative a domeniilor mari ale ¸stiin¸tei în câteva ¸t˘ ari. Fiecare traseu este identificat prin codul ¸t˘ arii la început ¸si la sfâr¸sit. Pe axa yeste reprezentat procentul de articole din fiecare domeniu raportat la num˘ arul total de articole din acea ¸tar˘ a, în fiecare an. De exemplu, primul grafic din figura 5 linia mov (JP) reprezint˘ a procentul de articole de medicin˘ a publicate din Japonia, fa¸t˘ a de toate articolele publicate din Japonia, în fiecare an, începând cu 1997 (când cca 22% din articolele cu autori din Japonia au fost de medicin˘ a) pân˘ a în 2011 (cca 20%). Pentru a nu înc˘ arca graficele, am luat în considerare doar SUA, câteva state mai mari din vestul Europei, Bulgaria, Ungaria ¸si Ucraina, Grecia, Rusia, China ¸si Japonia. Din punctul de vedere al propor¸tiei de articole, la medicin˘ a se observ˘ a o distinc¸tie net˘ a între mai vechii membri ai UE ¸si Statele Unite, pe de o parte, unde 15– 35% dintre articolele care se public˘ a în fiecare an sunt de medicin˘ a, ¸si România, Bulgaria, China, ¸si mai ales Ucraina ¸si Rusia, pe de alt˘ a parte, unde sub 10% din articole sunt de medicin˘ a (în Ucraina ¸si Rusia, chiar sub 5%). În România, aceast˘ a propor¸tie a crescut dup˘ a 2005, ajungând actualmente peste 5%. Chestiunea este discutat˘ a mai pe larg în [3]. În schimb, o propor¸tie mult mai mare decât în alte state, ¸si în cre¸stere, de la 6 la 8%, provenind din România, sunt de matematic˘ a. De asemenea, o propor¸tie tot mai mare de articole din România sunt în informatic˘ a. O situa¸tie similar˘ a—o propor¸tie foarte mare de articole—s-a întâlnit ¸si în chimie în anii ’90, dar aceast˘ a situa¸tie s-a schimbat întrucâtva. România se mai caracterizeaz˘ a printr-o propor¸tie neobi¸snuit de mic˘ a de articole în ¸stiin¸tele agricole, biologie ¸si geo¸stiin¸te, în general profilul pe domenii fiind similar celui din ¸t˘ arile foste socialiste din estul Europei ¸si din China, cu accent pe ¸stiin¸tele fizico-matematice ¸si inginere¸sti ¸si cu neglijarea domeniului biomedical, în contrast cu situa¸tia in ¸t˘ arile dezvoltate. O situa¸tie neobi¸snuit˘ a se poate observa în ¸stiin¸tele 118 Alexandru Dan Corlan 1995 2000 2005 2010 0 5 10 15 20 25 30 35 % SCI articles medicina US UK RO RU JP FR BG GR DE HU UA ES IT DK CN US UK RO RU JP FR BG GRDE HU UA ES IT DK CN 1995 2000 2005 2010 0 2 4 6 8 10 % SCI articles matematica US UK RO RU JP FR BG GR DE HU UA ES IT DK CN US UK RO RU JP FR BG GR DE HU UA ES IT DK CN 1995 2000 2005 2010 0123456 % SCI articles agricultura US UK RO RU JP FR BG GR DE HU UA ES IT DK CN USUK RO RU JP FR BG GR DE HU UA ES IT DK CN 1995 2000 2005 2010 0 5 10 15 20 25 % SCI articles biologie US UK RO RU JP FR BGGR DE HU UA ES IT DK CN US UK RO RU JP FR BG GR DE HU UA ES IT DK CN 1995 2000 2005 2010 0 10 20 30 40 % SCI articles chimie US UK RO RU JP FR BG GR DE HU UA ES IT DK CN US UK RO RU JP FR BG GR DE HU UA ES IT DK CN 1995 2000 2005 2010 01234 % SCI articles informatica US UK RO RU JP FR BG GR DE HU UA ES IT DK CN US UK RO RU JP FR BG GR DE HU UA ES IT DK CN Figura 5: Varia¸tia în timp a propor¸tiei de articole provenind dintr-o ¸tar˘ a, în fiecare domeniu (continuat pe pagina urm˘ atoare)