România în "Science & Engineering Indicators 2014". II. Analiza exploratorie a profilului ţărilor pe domenii.

REVISTA DE POLITICA ¸STIIN¸TEI ¸SI SCIENTOMETRIE — SERIE NOU˘ A Vol. 4, No. 4, decembrie 2015, p. 288–301 România în “Science & Engineering Indicators 2014”. II. Analiza exploratorie a profilului ¸t˘ arilor pe domenii. (Romania in “Science & Engineering Indicators 2014”. II. Exploratory analysis of country profile by domain.) ALEXANDRU DAN CORLAN Spitalul Universitar de Urgen¸t˘a Bucure¸sti, 169 Spl. Independen¸tei, 050098 Bucure¸sti 5 We continue the previous comparative study of the SEI-2014 data on Romania versus other countries. We examine the structural differences in the research output between countries, their evolution between 2000 and 2010, and try to correlate them with the economic development level, as expressed in the gross domestic product per capita (GDP/C). We use two indicators: (a) the ratio between engineering articles and triadic patents (EA/TP) for each country in each year; (b) the percentual distribution of the number of papers in the broad fields of science reported in SEI (math, physics, chemistry, biology, agronomy, medicine, earth sciences, social sciences, engineering and other). We compute the euclidian distance (D) between the paper profiles of different countries and different years and examine the matrix of these distances. GDP/C is strongly correlated with the inverse of EA/TP (Spearman ρ=−0.75). Some countries (Japan, Sweden, Norway, Switzerland, Germany) obtain more triadic patents than engineering publications. Romania is at the opposite side of the spectrum, publishing almost 80 engineering papers for every triadic patent in 2010. This circumstance is not explained solely on the grounds of its relatively low GDP/C. Between 2000 and 2010, EA/TP improved (decreased) for Romania, although not as fast as for other former socialist countries. The distance from the average world profile by domain (D) is also correlated with GDP/C, as well as to EA/TP. Developed countries have a low D, each having a profile very close to world average. The least developed countries have very different profiles, with paper output in some domains absent or over-represented. Romania’s profile is consistent with its GDP/C, in an intermediary position, mostly due to relatively low (but growing) output in biomedical and social sciences. The profile of most countries grew closer to the world average over the 2000–2010 decade. Romania is no exception. In 2000, Romania’s profile looked closest to Eastern European and formerly soviet countries. Until 2010, it changed substantially towards the world average profile. It looks now mostly like other former socialist countries that acceded to the EU, and quite different from former soviet countries, that did not, in general, change much. Linear extrapolation of the worldwide tendencies would imply that Romania would catch up with EU average in 40–50 years for the EA/TP indicator, and in 10–20 years for the D indicator. Keywords: Bibliometric Indicators, Triadic Patents, Romania, Research domain, Growth Rates Numeroase statistici ale diver¸silor indicatori intensivi (per capita) ai dezvolt˘ arii unei societ˘ a¸ti, indicatori care sunt în general corela¸ti între ei, situeaz˘ a România printre ultimele ¸t˘ ari din Uniunea European˘ a. Indicatorii sistemului de cercetare, dezvoltare ¸si inovare (CDI) nu fac, desigur excep¸tie, astfel încât simpla constatare a acestui fapt nu ne ajut˘ a prea mult. Pentru a putea în¸telege ce se întâmpl˘ a de fapt, ce ¸t˘ ari se mai g˘ asesc într-o situa¸tie similar˘ a cu România, ce politici ajut˘ a eventual aceste ¸t˘ ari s˘ a se îndrepte într-o direc¸tie dezirabil˘ a, trebuie mai întâi s˘ a examin˘ am indicatori care ¸tin de structura intern˘ a a sistemului de cercetare. Folosind datele care se g˘ asesc despre România în ultimul raport bienal al NSF [1], am publicat anterior [3] o serie de observa¸tii care caracterizeaz˘ a sistemul România în SEI-2014, II 289 CDI din ¸tara noastr˘ a, raportând indicatorii bibliometrici ¸si cei privind industriile de înalt˘ a tehnicitate la produsul intern brut ¸si la popula¸tie. Pe scurt, cercetarea academic˘ a din România are o vizibilitate medie, conform˘ a în linii mari venitului mediu al popula¸tiei, care exceleaz˘ a relativ la cercetarea în matematici ¸si are o prezen¸t˘ a previzibil˘ a, în condi¸tiile date, în ce prive¸ste fizica, chimia, disciplinele inginere¸sti. Vizibilitatea în ¸stiin¸te biomedicale, agricole ¸si sociale este redus˘ a, dar în curs de îmbun˘ at˘ a¸tire [4]. Brevetarea interna¸tional˘ a este îns˘ a foarte redus˘ a. Rezultatele academice din matematici, fizic˘ a ¸si chimie, confirmate ¸si prin num˘ arul relativ mare de doctorate ale românilor în SUA, în aceste domenii, sunt în contrast cu nivelul foarte sc˘ azut al performa¸telor elevilor la nivelul clasei a VIII-a în matematici ¸si ¸stiin¸te. Num˘ arul de doctorate acordate în România este foarte mare, când îl compar˘ am pe plan interna¸tional, fa¸t˘ a de produsul intern brut ¸si capacitatea ¸stiin¸tific˘ a general˘ a a sistemului academic m˘ asurat˘ a prin num˘ arul de articole. Industriile de medie tehnicitate sunt mai prevalente în economia româneasc˘ a decât în restul UE, dar cele de înalt˘ a tehnicitate sunt mult mai reduse. Programarea calculatoarelor, comunica¸tiile ¸si s˘ an˘ atatea prezint˘ a rate de cre¸stere foarte mari, de peste 10% pe an. În continuarea lucr˘ arilor anterioare [2, 3, 4], încerc˘ am s˘ a caracteriz˘ am structura sistemului ¸stiin¸tific românesc, în compara¸tie cu alte ¸t˘ ari, folosind distribu¸tia pe domenii a articolelor SCI, care exprim˘ a în linii mari ¸si distribu¸tia investi¸tiilor ¸si a personalului care cerceteaz˘ a în diverse domenii, precum ¸si propor¸tia între activit˘ a¸tile academice ¸si cele industriale ale comunit˘ a¸tilor inginere¸sti, exprimat˘ a prin raportul între articole ¸si brevete. Încerc˘ am s˘ a identific˘ am ¸t˘ arile care seam˘ an˘ a cu România ¸si s˘ a caracteriz˘ am, dac˘ a exist˘ a, profilul ¸t˘ arilor mai dezvoltate, folosind o m˘ asur˘ a a distan¸tei între profilurile pe domenii ale ¸t˘ arilor. Aproxim˘ am nivelul general de dezvoltare al unei ¸t˘ ari prin produsul intern brut per capita. Folosim acelea¸si nota¸tii pentru referin¸tele la tabele ¸si anexe din [1] descrise în introducerea la [3]. 1 Raportul articole/brevete În articolul anterior [3] am examinat raportul între num˘ arul total de articole SCI 1¸si num˘ arul de brevete 1Articole indexate în “Science Citation Index”—un index mai restrictiv decât Web of Science, ¸si cuantificate prin metoda frac- ¸tinar˘ a, în care fiec˘ arei ¸t˘ ari i se atribuie o frac¸tiune de articol protriadice 2 0.5 1.0 2.0 5.0 10.0 20.0 50.0 −10 0 10 20 raport art.eng/brevete 2010 rata anuala de variatie a raportului (%) AR AT AU BE BG BR CA CH CL CN CY CZ DE DK EE ES FI FR GR HU ID IE IL IN IS IT JP KR LT LU LV MX NO NZ PL PT RO RU SE SG SI SK TR TW UK US ZA World Figura 1: Raportul (AI/BT) între num˘ arul de articole în domenii inginere¸sti, în 2010, ¸si num˘ arul de brevete triadice înregistrate în 2010 din fiecare ¸tar˘ a (pentru care s-au înregistrat brevete triadice) fa¸t˘ a de rata de varia¸tie anual˘ a, simpl˘ a, a acestui raport, în intervalul 2000-2010, exprimat˘ a ca procente din media indicatorului AI/BT pentru ¸tara respectiv˘ a în acest interval. Coeficientul de corela¸tie al lui Spearman este ρ=−0.26. Acest indicator era raportat numai pentru anul 2010. Aici aprofund˘ am aceast˘ a analiz˘ a luând în calcul raportul între num˘ arul de articole din domeniile inginere¸sti, ap˘ arute în fiecare an, ¸si num˘ arul de brevete triadice. Motivul pentru care folosim acest nou indicator este faptul c˘ a raportul articole/brevete este specific practicilor de valorificare a rezultatelor ¸stiin¸tifice ¸si tehnice din disciplinele inginere¸sti, volumul publica¸tiilor din domeniile ¸stiin¸telor sociale, medicale, naturale, etc, având mai pu¸tin˘ a, sau nicio leg˘ atur˘ a cu practicile de brevetare, ¸si constituind astfel o poten¸tial˘ a surs˘ a de zgomot. Trebuie s˘ a reamintim c˘ a datele din [1] nu includ num˘ arul de brevete triadice decât pentru unele ¸t˘ ari, por¸tional˘ a cu procentul de autori ai articolului care au adresa din acea ¸tar˘ a 2Brevete înregistrate simultan în SUA, UE ¸si Japonia, alocate unei ¸t˘ ari dup˘ a propor¸tia inventatorilor care au adresele înscrise pe brevete din ¸tara respectiv˘ a. 290 Alexandru Dan Corlan 2 5 10 20 50 0.5 1.0 2.0 5.0 10.0 20.0 50.0 GDP per capita, mii USD raportul art inginerie/brevete triadice (2010) AR AT AU BE BG BR CA CH CL CN CZ DE DK ES FI FR GR HU ID IE IL IN IT JP KR MX NO NZ PL PT RO RU SE SG SK TR TW UK US ZA World Figura 2: Raportul (AI/BT) între num˘ arul de articole în domenii inginere¸sti, în 2010, fa¸t˘ a de produsul intern brut pe cap de locuitor în ¸tara respectiv˘ a. ¸T˘ arile mai dezvoltate economic au un raport mai sc˘ azut între nr. anual de articole în domenii inginere¸sti ¸si brevete, în jur de 1–2 articole la un brevet. Coeficientul de corela- ¸tie Spearman între cei doi parametri este ρ=−0.745. probabil cele care dep˘ a¸sesc un anumit prag. Evident, raportul articole pe brevete ar tinde la infinit pentru ¸t˘ arile din care nu se breveteaz˘ a nimic. Aceste din urm˘ a ¸t˘ ari au în schimb profile bazate pe num˘ arul de articole. Tabelul 2 cuprinde valorile acestui raport, în fiecare an din 1999 în 2010, pentru fiecare ¸tar˘ a pentru care exist˘ a date în SEI14 [1]. Ultima coloan˘ a con¸tine cre¸sterea anual˘ a a indicatorului, pe perioada 1999– 2010, în procente din media valorii acestuia pe tot intervalul. Cre¸sterea anual˘ a a fost determinat˘ a prin regresie liniar˘ a a valorilor din fiecare an pentru acea ¸tar˘ a. Media global˘ a a raportului între articole de inginerie ¸si brevete triadice (AI/BT) a variat între 1.08 în 1999 ¸si 1.62 în 2010: num˘ arul de articole în domenii inginere¸sti (AT05-32) a crescut de la 48907 în 1999 la 81789 în 2010, iar cel de brevete triadice de la 44976 la 50532. Aceast˘ a cre¸stere corespunde unde rate anuale de cre¸stere a raportului de 3.81%. Altfel spus, pe plan mondial, se public˘ a din ce în ce mai multe articole de inginerie raportat la brevete triadice, dar evolu¸tia acestui raport este totu¸si foarte lent˘ a. România a înregistrat, în fiecare an, cu excep¸tia lui 1999 ¸si a anului 2005—care pot fi considerate fluctua¸tii—cel mai mare nivel din lume privind indicatorul AI/BT, atingând 153.8 în 2004. În 2010, acest raport a fost 79.60. Dup˘ a cum se vede în figura 1 ¸si în tabelul 2, distingem, pe plan mondial, câteva tipuri de profile din acest punct de vedere: (A) ¸t˘ ari în care se breveteaz˘ a mai mult decât se public˘ a în inginerie, uneori mai mult decât dublu: Japonia, Norvegia, Germania, Elve¸tia, Suedia; (B) ¸t˘ ari apropiate de media mondial˘ a: ¸t˘ arile nordice, Israel, Fran¸ta, Italia, Belgia, ¸tarile anglosaxone; (C) cu rapoarte AI/BT ceva mai mari decât media, ¸t˘ arile dezvoltate din Asia de sud-est, urmate de ¸t˘ arile BRIC (cu rapoarte cuprinse între 12.3 ¸si 16.77 ¸si în sc˘ adere); (D) ¸t˘ ari cu rapoarte AI/BT relativ mari, dar care se îndreapt˘ a relativ rapid c˘ atre media mondial˘ a: Letonia, Estonia, Bulgaria, Taiwan, Portugalia, Turcia; (E) ¸t˘ ari aflate departe de media mondial˘ a, cu rapoarte AI/BT foarte mari, care r˘ amân în aceast˘ a situa¸tie sau chiar se indeparteaz˘ a: Cipru, Argentina, Lituania, Grecia. România este un caz atipic, în clasificarea de mai sus, care poate fi încadrat între tipul E ¸si tipul D, fiind cea mai îndep˘ artat˘ a de media mondial˘ a, dar totu¸si pe o traiectorie de apropiere de aceast˘ a medie (ca în tipul D). Raportul AI/BT a sc˘ azut în medie cu 4.06% pe an, în România, tinzând îndreptându-se relativ lent c˘ atre media mondial˘ a. Extrapolând liniar ratele corespunz˘ atoare cele dou˘ a tendin¸te, ale mediei mondiale ¸si ale României, pentru acest indicator, convergen¸ta s-ar produce în cca 40–50 de ani. ¸T˘ arile mai dezvoltate economic, cu un produs intern brut mai mare pe cap de locuitor, au un raport AI/BT mai mic, adic˘ a produc mai multe brevete triadice decât articole în domenii inginere¸sti, dup˘ a cum se vede în figura 2, rela¸tia între ace¸sti doi indicatori fiind destul de strâns˘ a. Valoarea foarte mare a acestui raport în România nu este explicat˘ a îns˘ a doar de nivelul PIB per capita, deoarece ¸si printre ¸t˘ arile cu un nivel al produsului intern pe cap de locuitor comparabil, România se g˘ ase¸ste într-o pozi¸tie extrem˘ a. Referitor la figura 2, trebuie s˘ a observ˘ am c˘ a punctul care caracterizeaz˘ a întreaga lume se g˘ ase¸ste în afara distribu¸tiei celorlalte puncte. Acest aspect se datoreaz˘ a faptul c˘ a venitul mediu pe cap de locuitor ia în considerare toate ¸t˘ arile lumii, nu numai pe cele care apar în grafic. Num˘ arul de articole raportat la brevete ia de asemenea în considerare toate ¸t˘ arile lumii, dar România în SEI-2014, II 291 0.5 1.0 2.0 5.0 10.0 20.0 50.0 100.0 5 10 20 50 100 produs intern brut per capita, mii USD (2010) distanta fata de profilul global pe domenii (2010) AE AR AT AU BD BE BG BH BO BR CA CH CL CM CN CO CR CZ DE DK EC EG ES FI FR GR HN HU ID IE IL IN IR IT JM JO JP KE KR KW LKMA MX MY NG NL NO NZ PA PE PH PK PL PT QA RO RU SA SE SG SK TH TN TR TW UA UKUS UY VN ZA ZWZW Figura 3: Distan¸ta între profilul global al articolelor pe domenii ¸si din fiecare ¸tar˘ a, în 2010, definit˘ a conform ecua¸tiei 2, fa¸t˘ a de produsul intern brut pe cap de locuitor în ¸tara respectiv˘ a. Fiecare dintre ¸t˘ arile mai dezvoltate economic au o structur˘ a a distribu¸tiei articolelor publicate pe domenii mai apropiat˘ a de media mondial˘ a, în vreme ce ¸t˘ arile mai pu¸tin dezvoltate au structuri mai atipice. Coeficientul de corela¸tie Spearman între cei doi parametri este ρ=−0.578. acestea provin aproape în totalitate din ¸t˘ arile prezente în grafic—desigur, mai multe din ¸t˘ arile mai dezvoltate care apar în col¸tul din dreapta jos. 2 Diferen¸te între profilurile pe domenii al ¸t˘ arilor În continuarea studiului anterior privind profilurile pe domenii ale articolelor SCI publicate din fiecare ¸tar˘ a, am dezvoltat un indicator al distan¸tei între profiluri. Am considerat ND=10 domenii: agronomia, biologia, chimia, ingineria, ¸stiintele p˘ amântului, matematicile, medicina, fizica, ¸stiin¸tele sociale, ¸si alte domenii. În [1] apar mai multe domenii cu relativ pu¸tine articole, pe care noi le-am cuprins, însumate, în “alte domenii”. Acestea sunt: astronomie, psihologie, “computer science” ¸si “other life sciences”—domeniu care include subiecte cum ar fi s˘ an˘ atatea public˘ a sau economia medical˘ a. Aceste domenii, care puteau fi altminteri u¸sor încadrate la ¸stiin¸te fizice, sociale, inginerie ¸si 0.5 1.0 2.0 5.0 10.0 20.0 50.0 5 10 15 20 25 30 35 raport brevete triadice/art ingineri distanta fata de profilul mondial AR AT AU BE BG BR CA CH CL CN CY CZ DE DK EE ES FI FR GR HU ID IE IL IN IS IT JP KR LT LU LV MX NO NZ PL PT RO RU SE SG SI SK TR TW UK US ZA Figura 4: Distan¸ta între profilul global al articolelor pe domenii ¸si din fiecare ¸tar˘ a, în 2010, definit˘ a conform ecua¸tiei 2, fa¸t˘ a de raportul AI/BT—articole în domenii inginere¸sti raportate la num˘ arul de brevete triadice din acea ¸tar˘ a. Coeficientul de corela¸tie Spearman între cei doi parametri este ρ= 0.48. medicin˘ a, sunt probabil de interes special pentru autorii raportului [1], v˘ azând ¸si prevalen¸ta lor relativ mare în SUA, dar tabelele sunt pe alocuri incomplete ¸si am preferat s˘ a sc˘ adem din num˘ arul total de articole cuantumul primelor nou˘ a domenii, unde datele sunt mai robuste. Pentru fiecare ¸tar˘ a sau zon˘ az, fie Qz,k,y, k ∈ {1, . . . , ND},0≤Qz,k,y ≤1frac¸tiunea de articole publicate în anul yîn domeniul k, unde, pentru orice z¸si y: ND X k=1 Qz,k,y = 1 (1) Am luat ca m˘ asur˘ a a distan¸tei între dou˘ a astfel de profile (între dou˘ a ¸t˘ ari, sau între doi ani) distan¸ta euclidian˘ a între vectorii distribu¸tiilor respective pe domenii: Dz1,y1...z2,y2= 100 ×v u u t ND X k=1 (Qz1,k,y1−Qz2,k,y2)2 (2) 292 Alexandru Dan Corlan Tabelul 1: Diferen¸ta între profilul României ¸si profilul mondial în 2000 ¸si în 2011 2000 2011 dom RO(%) glo(%) dif RO(%) glo(%) dif agro 0.46 2.07 1.61 0.56 2.30 1.74 bio 4.93 23.32 18.39 6.60 20.01 13.41 chem 33.92 12.00 -21.91 28.33 13.45 -14.88 eng 15.37 8.54 -6.83 15.46 10.23 -5.23 geo 2.10 5.01 2.91 3.77 5.60 1.83 math 6.38 2.22 -4.15 9.79 2.28 -7.51 med 3.54 24.56 21.02 7.92 22.60 14.68 phys 31.46 13.70 -17.76 22.94 13.16 -9.78 soc 0.46 3.38 2.92 1.38 4.12 2.74 alt 1.38 5.19 3.81 3.25 6.25 3.00 D 40.91 D 28.62 Tabelele 3–6 prezint˘ a profilurile tuturor ¸t˘ arilor ¸si distan¸ta fa¸t˘ a de profilul mondial, sortate dup˘ a distan¸ta 2. Interpretarea acestor date trebuie s˘ a ¸tin˘ a seama de faptul c˘ a distan¸ta calculat˘ a prin formula 2 este doar o m˘ asur˘ a scalar˘ a a anvergurii ansamblului diferen¸telor între structura pe domenii a rezultatelor publicate dintr-o ¸tar˘ a ¸si structura medie mondial˘ a, altfel spus proximitatea unor ¸t˘ ari la distan¸te mari de “centru” nu implic˘ a neaparat o similaritate între structurile lor. Proximitatea unor ¸t˘ ari fa¸t˘ a de centru implic˘ a îns˘ a o astfel de similaritate. O reprezentare geometric˘ a a semnifica¸tiei acestui indicator este distan¸ta fa¸t˘ a de un centru pe o hart˘ a în form˘ a de disc. Dou˘ a puncte se pot g˘ asi pe circumferin¸t˘ a, ceea ce înseamn˘ a c˘ a sunt, fiecare, la aceea¸si distan¸t˘ a de centru, dar nu înseamn˘ a c˘ a sunt neap˘ arat apropiate, putând s˘ a se g˘ aseasc˘ a ¸si în pozi¸tii diametral opuse. Punctele din apropierea centrului îns˘ a, pe lâng˘ a faptul c˘ a sunt aproape de centru, sunt cu necesitate relativ aproape ¸si unul fa¸t˘ a de cel˘ alalt. În cazul indicatorului nostru de distan¸t˘ a, “discul” este de fapt o hiperbil˘ a cu nou˘ a dimensiuni (ND= 10 îns˘ a doar 9 dintre valori sunt date, cel de al 10-lea este calculat sc˘ azându-le din 1 pe celelalte 9), Dz...c fiind chiar distan¸ta euclidian˘ a fa¸t˘ a de centru în acest spa¸tiu. De exemplu, cea mai apropiat˘ a ¸tar˘ a de România, în tabel, este Kenia, în sensul c˘ a ambele sunt la o distant˘ a de cca 28 de puncte de centru. Îns˘ a, în Kenia cele mai multe articole sunt în agricultur˘ a (aproape 11% fa¸t˘ a de o propor¸tie global˘ a de 2.3%) în vreme ce propor¸tia articolelor pe teme agricole din România este neobi¸snuit de mic˘ a (0.56%). În schimb, cele mai prevalente articole din România sunt în chimie (28.3% fa¸t˘ a de o medie mondial˘ a de 13%), în timp ce din Kenia doar 1.2%. Dup˘ a cum se observ˘ a în figura 3, este o corela¸tie destul de strâns˘ a între nivelul de dezvoltare economic˘ a al unui stat ¸si faptul c˘ a profilul pe domenii al articolelor publicate în 2010 din acel stat este asem˘ an˘ ator cu media mondial˘ a. În parte, acest fenomen are leg˘ atur˘ a cu faptul c˘ a majoritatea articolelor sunt publicate din statele cele mai dezvoltate, astfel încât ne a¸stept˘ am ca profilul mondial s˘ a se g˘ aseasc˘ a între profilele acestor state. Pe de alt˘ a parte îns˘ a, ar fi fost teoretic imaginabil ca aceste state s˘ a se fi specializat pe domenii, de exemplu unele s˘ a fi publicat mai mult în inginerie, iar altele mai mult în agronomie sau în ¸stiin¸te sociale. Acest lucru nu se întâmpl˘ a îns˘ a, toate statele dezvoltate având o distribu¸tie similar echilibrat˘ a a “produc¸tiei” pe domenii, în contrast cu statele mai pu¸tin dezvoltate care sunt specializate fiecare pe anumite domenii, altele în fiecare caz. Distribu¸tia conform˘ a cu distribu¸tia medie mondial˘ a este prezent˘ a ¸si în cazul statelor dezvoltate mai mici (Belgia, Irlanda) ca ¸si în cazul celor mai mari (SUA, Marea Britanie, Fran¸ta, Germania, Italia). Media distan¸telor 2 dintre profilul mondial ¸si profilul fiec˘ arei ¸t˘ ari a sc˘ azut de la 35.18 în 2000 la 30.88 în 2010. Mediana a sc˘ azut de la 30.5 la 25.5. Altfel spus, profilurile ¸t˘ arilor au tins, în general, s˘ a convearg˘ a catre profilul mediu mondial pe parcursul acestor 10 ani. Detaliile acestui fenomen de convergen¸t˘ a global˘ a pot fi observate în tabelul 9. Aproximativ trei sferturi dintre ¸t˘ ari au fost mai aproape, în 2010, de profilul mondial decât erau în 2000. Un sfert au fost mai aproape cu peste 10 puncte. Sub 3% s-au aflat mai departe de profilul mondial, în 2010 fa¸t˘ a de 2000, cu mai mult de 10 puncte. În perioada 2000–2010, România s-a apropiat cu cca 12 puncte de acest profil, fiind înc˘ a la 28 de puncte distan¸t˘ a (tabelul 1). Cum distan¸ta pentru ¸t˘ arile dezvoltate este de ordinul a 10–15 puncte, am putea presupune, extrapolând liniar c˘ a în cca 10–20 de ani România ar putea ajunge în intervalul de varia¸tie obi¸snuit pentru un stat european. Pe acest fond general de uniformizare a profilului, vecin˘ atatea României din punctul de vedere al acestui profil a variat din 2000 în 2010. Dup˘ a cum se vede în tabelul 7, în anul 2000, ¸t˘ arile cu profilurile pe do- România în SEI-2014, II 293 menii cele mai asem˘ an˘ atoare cu România (pân˘ a la cca 20 de puncte) erau în general ¸t˘ ari foste componente ale URSS, Polonia ¸si, ceva mai departe, Bulgaria. În 2010, dintre acestea, nu se mai g˘ asesc la o similar˘ a ‘proximitate’ cu profilul nostru decât ¸t˘ arile care între timp au intrat în Uniunea European˘ a. O excep¸tie o constituie Kazakstanul. Aceast˘ a observa¸tie este confirmat˘ a de tabelul 8 unde prezent˘ am varia¸tia între 2000 ¸si 2010 a distan¸tei fa¸t˘ a profilul pe domenii ¸stiin¸tifice al României al altor ¸t˘ ari. Profilul celor mai multe ¸t˘ ari a convers între 2000 ¸si 2010 cu profilul României, o dat˘ a cu convergen¸ta general˘ a c˘ atre profilul mondial, cu excep¸tia ¸t˘ arilor din ultima jum˘ atate a ultimei coloane care s-au îndep˘ artat de direc¸tia României, ¸si care sunt în mare parte ¸t˘ ari foste componente ale URSS, inclusiv Republica Moldova (care s-a îndep˘ artat de noi cu 10 puncte, în vreme ce s-a apropiat de profilul mondial cu doar 5 puncte; nu trebuie s˘ a uit˘ am c˘ a aceste distan¸te sunt proiec¸tii unidimensionale ale unor distan¸te euclidiene în 9 dimensiuni, astfel încât nu se compun prin simpla adunare). Figura 4 prezint˘ a rela¸tia între raportul AI/BT ¸si distan¸ta între profilul pe domenii al unei ¸t˘ ari ¸si profilul global. Se observ˘ a c˘ a exist˘ a o corela¸tie, par¸tial a¸steptat˘ a dac˘ a ¸tinem cont c˘ a apropierea de profilul global ¸si o valoare redus˘ a pentru AI/BT sunt caracteristicile ¸t˘ arilor mai dezvoltate. 3 Discu¸tii ¸si concluzii Între ¸t˘ arile relativ dezvoltate economic, din care se înregistreaz˘ a brevete triadice, produsul intern per capita se coreleaz˘ a strâns cu propor¸tia de brevete triadice raportat˘ a la num˘ arul de articole inginere¸sti, unele ¸t˘ ari (Suedia, Elve¸tia, Japonia, Nordvegia, Germania) publicând chiar mai multe brevete triadice decât articole în 2010. România se g˘ ase¸ste exact la polul opus din acest punct de vedere, împreun˘ a cu ¸t˘ ari ca Argentina, Grecia sau Cipru ¸si, de¸si s-a apropiat în deceniul 2000–2010 de ¸t˘ arile mai dezvoltate în privin¸ta acestui indicator, rata de apropiere e mai lent˘ a decât în alte ¸t˘ ari foste socialiste (in particular, Bulgaria). Aceast˘ a diferen¸t˘ a nu este explicabil˘ a doar prin venitul mai mic per capita, celelalte ¸t˘ ari cu un venit similar înregistrând mai multe brevete triadice. Extrapolarea liniar˘ a ar indica o convergen¸t˘ a a României cu acest profil în cca 40–50 de ani. Fiecare ¸tar˘ a se caracterizeaz˘ a la un moment dat printr-o anumit˘ a distribu¸tie procentual˘ a, pe domenii, a articolelor SCI publicate din acea ¸tar˘ a. În ¸t˘ arile cu venituri mai mari pe cap de locuitor, aceast˘ a distribu¸tie este foarte similar˘ a distribu¸tiei medii mondiale, spre deosebire de ¸t˘ arile mai pu¸tin dezvoltate, care au un profil diferit. România ¸si-a schimbat profilul, de la cel similar ¸t˘ arilor din blocul sovietic, din anii 2000, la unul intermediar fa¸t˘ a de cel al ¸t˘ arilor dezvoltate, cu care ar putea converge, din acest punct de vedere, în 10–20 de ani dac˘ a acest proces se men¸tine. Bibliografie [1] ***. Science and Engineering Indicators. National Science Foundation. National Center for Science and Engineering Statistics; 2014. [2] A D Corlan. Romania în “Science and Engineering Indicators”, 2014. Masa rotund˘ a a G3A, martie 2015. http://dan.corlan.net/ corlan_prez_mg3a_2015.pdf http: //www.webcitation.org/6XI6EOOhe [3] A D Corlan. Romania în “Science and Engineering Indicators”, 2014. RPSS 4(2) 2015. [4] A D Corlan. Trends of Romanian Medical Research Indicators, 1990–2013. Acta Endocrinologica, 2015, 11(3), 343– 347. http://89.45.199.148/ 2015/numarul3/fulltext/343347%20A.D.%20Corlan.pdf http: //www.webcitation.org/6ck2ZUtq4 [5] ***. Anuarul Statistic al României. Institutul Na¸tional de Statistic˘ a; 2013. Adresa pentru coresponden¸t˘ a: [email protected] 294 Alexandru Dan Corlan Tabelul 2: Raportul între num˘ arul de articole SCI în domeniul inginerie ¸si num˘ arul de brevete triadice (AI/BT), pe ¸t˘ ari ¸si pe ani. Ratele anuale de varia¸tie liniar˘ a a indicatorului pentru fiecare ¸tar˘ a în intervalul 1999–2010. ¸tara 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 %/an JP 0.46 0.43 0.45 0.47 0.46 0.45 0.46 0.46 0.40 0.41 0.41 0.32 -1.94 NO 0.16 0.18 0.20 0.20 0.18 0.20 0.25 0.25 0.28 0.30 0.38 0.40 7.96 DE 0.53 0.57 0.60 0.57 0.59 0.56 0.58 0.57 0.55 0.56 0.57 0.58 0.06 CH 0.61 0.60 0.65 0.64 0.60 0.69 0.68 0.77 0.77 0.85 0.84 0.83 3.51 SE 0.77 1.31 1.10 1.13 1.02 1.15 1.02 0.95 0.87 0.89 0.89 0.93 -1.77 AT 0.83 0.90 1.07 0.86 0.86 0.82 0.77 0.75 0.90 1.00 0.95 1.01 0.68 US 0.80 0.94 0.91 0.83 0.87 0.87 0.91 0.89 0.97 1.04 1.04 1.03 1.93 DK 1.00 0.97 1.42 0.97 0.91 0.96 0.95 1.00 0.92 1.10 1.08 1.09 -0.11 LU 0.09 0.05 0.15 0.24 0.17 0.12 0.33 0.21 0.26 0.58 0.54 1.10 20.69 FI 0.71 0.97 1.20 1.41 1.22 1.18 1.21 1.26 1.13 1.16 1.20 1.17 1.67 IL 1.43 1.30 1.46 1.45 1.36 1.16 0.97 1.11 1.25 1.16 1.25 1.18 -2.04 FR 0.94 1.11 1.22 1.16 1.08 1.09 1.13 1.21 1.14 1.28 1.32 1.23 1.73 BE 0.96 1.22 1.33 1.41 1.32 1.22 1.45 1.29 1.41 1.52 1.54 1.62 2.95 glob 1.08 1.18 1.23 1.19 1.22 1.26 1.35 1.39 1.43 1.62 1.67 1.62 3.81 UK 2.05 2.25 2.11 1.83 1.93 1.94 2.04 1.97 1.97 1.95 2.01 1.97 -0.57 KR 2.86 2.83 2.56 2.01 1.71 1.72 1.88 1.92 1.66 2.56 2.21 2.28 -2.08 HU 3.21 4.82 3.95 4.86 4.93 4.71 5.54 3.54 2.97 2.74 3.38 2.93 -3.29 IT 2.17 2.72 2.78 2.45 2.61 2.73 2.74 2.95 3.03 3.18 3.41 3.26 3.07 IE 1.36 3.67 2.19 2.22 2.10 2.28 2.63 2.56 3.09 2.76 3.13 3.36 3.62 LV 25.70 4.93 17.70 27.00 4.90 19.20 4.67 4.10 7.73 5.92 8.20 3.57 -12.86 NZ 2.71 2.37 4.65 2.16 2.52 2.39 2.76 2.59 2.99 3.90 3.51 3.86 2.58 IS 0.54 0.32 1.57 0.52 1.07 0.68 1.45 1.60 1.52 2.20 2.23 4.23 16.27 CA 3.35 3.44 3.45 2.92 3.34 3.17 3.65 3.88 3.89 4.57 4.57 4.53 3.55 AU 2.95 2.46 3.29 2.55 2.84 2.69 3.18 3.69 4.04 4.36 4.63 5.10 6.13 EE 33.70 40.70 19.05 39.30 9.47 40.90 27.05 8.70 8.83 6.79 6.77 5.90 -14.69 SG 8.30 9.49 8.16 8.21 8.16 6.31 8.52 8.41 7.62 8.07 7.22 8.15 -0.98 ES 7.21 6.50 7.36 7.96 7.53 6.04 7.13 8.44 8.41 9.03 8.55 8.68 2.36 ZA 4.30 4.28 9.05 5.52 4.96 5.16 5.16 5.12 7.48 7.08 8.10 9.80 5.04 TW 27.85 37.27 28.16 15.14 19.87 17.48 13.48 14.00 11.05 12.45 11.28 10.18 -11.15 ID 11.10 3.27 11.70 5.33 5.65 14.60 7.55 16.50 10.10 23.40 11.95 7.77 RU 22.69 19.98 26.91 27.95 22.80 23.05 19.52 13.86 14.05 14.52 14.84 12.33 -6.26 SI 27.57 13.12 23.63 10.19 9.95 12.94 7.56 12.31 13.03 11.19 12.16 12.38 -6.24 CN 28.88 31.05 25.93 20.49 18.87 22.15 21.94 21.24 18.61 20.63 16.76 15.03 -5.14 CZ 15.84 19.39 17.21 14.04 15.62 18.07 19.30 16.10 12.22 13.49 17.22 15.75 -1.14 BR 21.26 20.09 14.42 15.74 18.79 16.74 17.92 18.14 12.78 14.49 16.40 16.49 -2.07 IN 34.28 25.19 18.04 11.70 12.38 15.81 14.98 16.67 19.64 19.25 17.37 16.77 -3.83 CL 28.60 33.45 13.16 13.22 37.70 17.92 23.92 16.53 23.20 24.98 22.71 18.43 -2.04 SK 21.10 32.80 38.75 23.23 11.40 101.10 50.05 26.50 25.60 26.30 25.90 19.48 -1.68 BG 59.00 123.00 85.30 53.65 27.68 34.17 27.68 14.48 31.03 20.07 22.65 21.12 -15.62 PL 51.03 55.47 49.78 51.05 58.47 41.77 48.25 51.19 36.59 37.29 29.43 24.17 -5.53 PT 45.66 107.10 46.50 70.47 45.34 98.35 39.24 43.58 16.93 22.90 30.05 30.78 -9.52 MX 20.26 25.04 24.16 32.38 21.73 24.04 25.09 23.55 24.51 28.59 34.24 34.34 3.11 TR 119.00 99.53 46.92 81.11 77.87 81.60 68.82 70.01 43.61 58.47 44.88 35.42 -7.88 CY 2.10 6.10 6.70 12.30 8.90 13.10 22.30 29.10 25.70 36.90 19.23 AR 23.88 25.60 32.28 47.80 36.46 52.62 24.53 20.35 22.83 32.12 25.77 42.67 0.06 LT 21.25 30.10 NA 15.77 2.58 5.61 47.50 64.20 49.20 27.75 46.20 55.80 10.20 GR 52.50 57.33 40.59 53.49 40.48 55.39 29.25 37.93 40.83 53.76 49.37 61.79 0.18 RO 56.45 119.60 133.40 102.90 153.80 20.37 140.60 49.00 58.23 60.53 79.60 -4.06 România în SEI-2014, II 295 Tabelul 3: ¸T˘ arile în ordinea diferen¸tei între profilul publica¸tiilor în 2010 ¸si profilul global în 2010 tara agro bio chem eng geo math med phys soc altele dist GLOBAL 2.30 20.01 13.45 10.23 5.60 2.28 22.60 13.16 4.12 6.25 0.00 Germania 1.76 19.67 14.30 7.39 4.62 2.23 25.53 15.50 3.29 5.70 5.02 Belgia 3.35 22.09 10.86 8.82 4.45 2.61 24.94 10.39 4.82 7.67 5.58 Franta 1.97 19.65 14.02 9.69 7.21 4.94 19.33 15.66 2.70 4.84 5.61 Elvetia 1.57 21.84 12.81 7.38 6.15 1.49 26.92 12.13 4.13 5.58 5.79 Irlanda 7.63 20.16 12.60 8.35 4.42 1.90 21.61 11.10 5.66 6.57 6.48 Spania 5.39 20.24 16.47 9.66 6.82 3.13 18.90 10.64 3.36 5.40 6.52 Chile 2.82 18.81 11.55 7.89 10.10 4.61 20.90 10.45 4.85 8.02 7.10 Austria 2.01 21.84 10.65 8.57 4.47 3.15 28.20 12.12 4.20 4.78 7.11 Italia 2.88 18.52 11.19 8.84 5.66 3.28 28.63 13.36 2.44 5.20 7.13 Israel 1.36 20.86 8.81 6.42 3.77 4.07 24.66 14.40 5.64 10.00 8.14 Japonia 2.50 21.29 16.26 10.56 4.23 1.53 21.55 18.85 1.09 2.14 8.46 Grecia 3.47 16.09 10.61 13.34 6.06 2.12 28.59 10.60 3.51 5.60 8.83 Ungaria 1.63 24.61 17.98 5.94 4.38 4.12 21.31 14.25 1.94 3.84 8.88 Finlanda 2.62 22.69 8.85 8.79 5.84 1.71 28.87 9.77 4.57 6.30 9.05 Brazilia 3.69 26.41 11.95 8.29 5.18 2.31 26.24 11.67 1.61 2.65 9.15 Canada 2.98 21.18 8.38 10.22 7.59 1.98 25.48 6.98 6.04 9.16 9.50 Columbia 4.56 22.15 14.88 11.89 4.97 2.56 15.03 16.55 4.06 3.35 9.60 Suedia 1.50 21.68 8.87 8.73 5.66 1.62 30.02 9.30 5.61 7.01 9.99 Marea Britanie 1.16 20.98 8.94 6.83 5.88 1.95 26.80 9.27 9.16 9.03 10.02 Cuba 4.72 26.82 16.56 6.21 7.23 0.87 20.31 11.69 1.23 4.36 10.10 SUA 1.62 23.55 8.33 6.92 5.63 1.86 28.26 8.57 5.90 9.36 10.79 Mexic 4.14 22.52 12.06 11.43 9.24 2.34 13.71 16.22 2.31 6.02 10.86 Slovenia 3.42 17.55 15.22 13.98 4.99 5.85 14.63 16.77 3.78 3.81 10.97 Australia 3.59 22.16 8.00 7.64 8.71 1.26 25.82 6.78 6.60 9.45 11.00 Serbia 4.15 15.09 15.15 17.97 4.59 4.60 16.59 14.52 2.23 5.11 11.82 Estonia 2.32 25.26 11.19 7.84 11.21 0.85 14.38 13.90 7.50 5.55 12.33 Arabia Saudita 1.56 14.08 17.95 18.38 4.42 4.68 21.06 13.98 0.78 3.11 12.39 Turcia 3.71 11.72 14.03 15.59 5.42 1.64 29.64 9.39 3.66 5.20 12.86 Iordania 2.91 11.85 14.60 19.58 5.19 2.86 19.95 13.23 2.22 7.62 12.99 Africa de Sud 3.71 27.74 10.76 8.58 9.23 1.44 16.98 6.16 8.36 7.04 13.59 Argentina 6.33 28.80 13.21 9.06 9.65 2.56 14.81 11.37 1.12 3.10 13.93 Taiwan 2.36 13.97 13.01 21.17 4.51 1.73 18.17 16.90 2.48 5.71 13.94 Corea de Sud 1.99 15.63 15.83 21.00 2.97 1.22 20.08 17.50 1.26 2.52 14.01 Slovacia 2.33 20.24 18.16 7.41 5.33 3.32 11.68 19.91 6.16 5.47 14.18 Cehia 2.12 24.10 21.86 7.57 5.95 3.90 12.55 13.90 3.84 4.21 14.25 Luxemburg 1.54 22.49 8.23 14.73 6.09 4.48 15.33 10.17 12.99 3.95 14.32 Venezuela 3.89 22.19 22.22 10.07 6.73 3.48 12.53 14.55 1.84 2.49 14.48 Tailanda 8.97 24.98 14.51 16.80 5.57 1.03 14.78 9.69 1.92 1.75 14.60 Banglade¸s 4.63 18.25 9.33 17.62 7.70 0.37 14.06 17.36 8.48 2.22 14.63 Portugalia 4.18 18.15 20.86 13.28 9.16 3.23 11.51 11.81 4.00 3.81 14.69 Danemarca 4.34 24.07 7.61 5.71 6.43 1.06 33.22 8.64 5.12 3.80 14.75 296 Alexandru Dan Corlan Tabelul 4: ¸T˘ arile în ordinea diferen¸tei între profilul publica¸tiilor în 2010 ¸si profilul global în 2010 (continuare) tara agro bio chem eng geo math med phys soc altele dist GLOBAL 2.30 20.01 13.45 10.23 5.60 2.28 22.60 13.16 4.12 6.25 0.00 ... Indonesia 7.15 22.00 9.16 9.65 14.70 1.21 14.01 11.87 7.35 2.91 15.07 Qatar 0.00 14.27 14.08 21.07 2.11 0.96 29.41 10.82 3.07 4.21 15.07 Tunisia 7.94 24.76 12.63 15.15 8.10 6.41 12.92 10.17 1.19 0.74 15.62 Kuwait 1.30 21.76 13.47 22.55 4.12 3.13 22.39 4.23 1.57 5.48 15.67 Norvegia 2.49 18.03 5.47 7.82 13.71 1.81 28.84 5.44 8.10 8.28 16.06 Camerun 6.49 29.97 5.82 7.42 9.10 4.48 17.99 15.45 2.74 0.54 16.15 Islanda 4.75 16.93 4.42 4.64 14.08 3.73 27.46 9.58 3.44 10.97 16.16 Brunei 10.00 28.00 13.00 5.00 5.00 0.00 24.00 3.00 5.00 7.00 16.21 Yemen 1.44 27.27 13.40 15.79 3.35 0.00 15.31 22.01 0.00 1.44 16.32 Egipt 2.88 12.10 24.98 16.68 4.16 0.83 21.83 13.36 0.96 2.21 16.39 Nigeria 13.41 20.05 6.32 10.01 7.01 1.05 24.47 4.19 7.92 5.57 16.63 Noua Zeelanda 6.82 27.53 6.11 5.57 11.89 1.52 20.66 4.68 6.93 8.29 16.75 Polonia 2.77 17.14 22.76 9.12 4.41 4.04 12.96 22.67 0.98 3.14 17.43 Filipine 10.10 25.76 6.68 6.22 11.32 0.90 15.38 9.38 10.55 3.70 17.46 Olanda 1.88 19.53 7.19 6.27 4.22 1.08 35.99 6.54 6.98 10.32 17.50 Maroc 1.86 11.04 19.06 14.21 8.42 10.33 15.10 17.89 0.60 1.48 17.74 Bahrein 0.00 19.00 3.09 15.91 3.80 4.75 16.86 23.52 2.38 10.69 17.84 Libia 4.50 20.42 27.63 11.41 5.11 3.00 17.42 5.71 4.80 0.00 18.17 Pakistan 5.14 17.26 20.24 14.85 4.50 1.96 9.28 21.41 1.36 4.00 18.51 Uruguai 14.38 28.09 11.43 4.56 7.59 4.39 14.64 9.87 1.77 3.29 18.56 Nepal 4.68 19.58 4.16 5.89 15.25 0.00 30.85 7.28 9.36 2.95 18.72 Sri Lanka 6.78 27.52 5.72 4.65 9.45 0.00 31.40 4.34 6.71 3.43 18.90 Trinidad-T 7.14 17.94 8.64 11.96 14.12 0.00 26.74 0.50 10.30 2.66 18.98 Singapore 0.47 15.60 18.76 22.16 1.86 1.96 11.94 19.75 3.36 4.13 19.23 Oman 2.50 18.08 9.33 22.00 16.08 4.58 16.33 5.92 1.25 3.92 19.49 Em. A. Unite 1.24 16.63 9.49 26.71 5.26 3.46 19.72 5.56 7.48 4.45 19.54 Liban 4.42 14.50 5.32 8.35 5.29 2.38 38.63 8.35 5.66 7.10 19.69 Bulgaria 2.06 14.95 24.90 12.52 4.90 5.39 9.97 20.22 1.21 3.87 19.90 China 1.99 14.86 23.85 16.91 4.74 2.91 10.62 20.43 0.87 2.83 19.98 Jamaica 1.07 15.45 13.52 0.00 15.02 0.64 34.76 8.58 6.87 4.08 19.99 Botswana 8.51 21.88 11.55 7.60 5.78 1.52 12.77 3.65 16.11 10.64 20.09 Sudan 11.22 28.37 6.31 0.50 5.17 0.00 30.01 6.56 3.53 8.32 20.09 Ghana 11.86 24.14 3.54 8.98 9.31 1.24 25.54 2.06 10.38 2.97 20.12 Cipru 2.17 9.92 12.81 17.44 5.01 9.59 9.92 13.85 8.74 10.54 20.23 India 2.49 16.76 26.07 16.62 4.54 1.02 10.58 18.53 1.18 2.20 20.30 Irak 1.47 5.73 20.41 12.19 7.05 1.47 28.78 21.88 0.73 0.29 20.52