Raportul Think Tankului G3A pe anul 2016. O diagnoză a mediului academic românesc prin Metarankingul Universitar G3A-2016

REVISTA DE POLITICA ŞTIINTEI SI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUA Vol. 5, No. 4, Decembrie 2016, p. 278 - 284 Raportul Think Tankului G3A pe anul 2016. O diagnoză a mediului academic românesc prin Metarankingul Universitar G3A-2016 (2016 Report of the G3A Think Tank. An assessment of the Romanian academic field based on the University Metaranking G3A-2016) DANIEL DAVID, ALEXANDRU CORLAN, PETRE FRANGOPOL Notă: Think Tankul G3A (TT-G3A) este un Grup de Analiză, Atitudine şi Acţiune în politica ştiinţei din România, creat în jurul Revistei de Politica Ştiinţei şi Scientometrie – Serie Nouă, care anual, în luna decembrie, publică Raportul asupra mediului academic românesc. Primul Raport G3A a fost publicat în 2014, iar al doilea Raport în 2015. Acesta este al treilea Raport al TT-G3A (2016). Membrii TT-G3A sunt prezentaţi în Anexa 2. Daniel David, Alexandru Corlan şi Petre Frangopol sunt coautori ai acestui Raport, în numele TT-G3A (autor corespondent: [email protected]). In order to replicate the results of the University Metaranking-2016 (Andronesi…David et al., 2016) regarding the position of Romanian universities in international rankings (based on quintilles), we ranked Romanian universities based on their position in various academic international ranking of universities (based on deciles). Starting from the University Metaranking-2016 exercise, we included in our analysis the following international rankings: Academic Ranking of World Universities/ARWO; (2) Center for World University Rankings/CWUR; (3) Leiden Ranking/CWTS; (4) Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/PRSPWU; (5) QSTop Universities Ranking/QS; (6) Scimago Institutions Ranking/Scimago; (7) Times Higher Education–World University Rankings/THE; (8) University Ranking by Academic Performance/URAP; (9) World’s Best Universities Rankings/US-News. Out of about 92 Romanian universities (55-public universities and 37-private universities), 20 universities (all public universities) are visible in the University Metaranking G3A-2016. The top three (3) universities in the University Metaranking G3A-2016 are: (1) Babeş-Bolyai University; (2) University of Bucharest, and (3) Bucharest Politehnic University. In conclusion, switching from considering quintilles to deciles did not essentially change the metarankings of the Romanian universities. Keywords: University metaranking, International university rankings, Top Romanian universities 1. Introducere Recent, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a publicat Metarankingul Universitar-2016 (vezi Andronesi…David şi colab., 2016). Obiectivul Metaranking-ului Universitar-2016 a fost să identifice modul în care performează universităţile româneşti în clasamentele internaţionale ale universităţilor şi a fost realizat de către un High Level Experts Group stabilit de către minister (vezi Andronesi…David şi colab., 2016). Metarankingul Universitar-2016 a identificat două grupe (clustere) de universități româneşti. Prima grupă (cluster) include următoarele universități de excelenţă, cu vizibilitate şi impact internațional (în ordinea din clasament) (vezi Andronesi…David şi colab., 2016): (1) Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; (2) Universitatea din Bucureşti; (3) Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti; (4) Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; (5) Universitatea de Vest din Timişoara. Raportul Think Tankului G3A pe anul 2016. O diagnoză a mediului academic românesc prin Metarankingul … 279 A doua grupă (cluster) include următoarele universităţi cu vizibilitate internaţională (în ordinea din clasament) (vezi Andronesi…David şi colab., 2016): (6) Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București; (6) Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca; (6) Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași; (7) Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași; (7) Universitatea POLITEHNICA din Timișoara; (7) Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; (7) Universitatea „Transilvania” din Brașov; (8) Academia de Studii Economice din București; (8) Universitatea din Craiova; (8) Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați; (8) Universitatea Lucian Blaga din Sibiu; (8) Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara; (8) Universitatea din Oradea; (8) Universitatea „Ovidius” din Constanța; (8) Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești. 2. Obiective Ţinând cont de prestigiul şi de impactul crescut în comunitate şi în spaţiul public al Metaranking-ului Universitar-2016, ne-am propus ca Raportul TT-G3A pe anul 2016 să fie o verificare a robusteţei Metarankingului Universitar-2016, utilizând o metodologie complementară. Într-adevăr, bazându-se pe clasamente internaţionale, Metaranking-ul Universitar-2016 este unul dintre cele mai riguroase instrumente de evaluare a vizibilităţii şi impactului universităţilor româneşti în aria internaţională a educaţiei şi cercetării, cu potenţiale implicaţii majore asupra politicilor academice din ţară. De aceea, verificarea stabilităţii concluziilor lui este fundamentală. Unii autori sunt comuni în cele două demersuri de analiză a mediului academic românesc: Metaranking-ul Universitar-2016 şi Metarankig-ul Universitar G3A-2016. 3. Metodologie În acest Raport am utilizat o metodologie uşor diferită de cea a Metaranking-ului Universitar-2016. Mai precis spus, în loc să ne focalizăm pe cvintile (cinci clase egale), aşa cum s-a făcut în Metaranking-ul Universitar-2016, am utilizat decile (10 clase egale). În principiu, utilizarea decilelor ar putea reflecta mai nuanţat şi discriminativ poziţionarea universităţilor româneşti în clasamentele internaţionale ale universităţilor. Exact ca în Metarankingul Universitar-2016 (vezi Androneşi…David şi colab., 2016), am selectat pentru analiză şi includere în Metarankingul Universitar G3A-2016 următoarele clasamente internaţionale (cu ultimele date disponibile la 1 noiembrie 2016; vezi pentru linkurile spre aceste clasamente Anexa 1): (1) Academic Ranking of World Universities/ARWO (focalizat pe educaţie şi cercetare); (2) Center for World University Rankings/CWUR (focalizat pe educaţie şi cercetare); (3) Leiden Ranking/CWTS (focalizat pe cercetare); (4) Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/PRSPWU (focalizat pe cercetare); (5) QS-Top Universities Ranking/QS (focalizat pe educaţie şi cercetare); (6) Scimago Institutions Ranking/Scimago (focalizat dominant pe cercetare); (7) Times Higher Education–World University Rankings/THE (focalizat pe educaţie şi cercetare); (8) University Ranking by Academic Performance/URAP (focalizat pe cercetare); (9) World’s Best Universities Rankings/US-News (focalizat pe cercetare). Din aceste nouă (9) clasamente incluse în analiză, doar unul – clasamentul THE – condiţionează prezenţa în clasament de acordul universităţii analizate. Celelalte clasamente analizează universităţile în mod automat şi independent şi le includ în clasament, dacă depăşesc un prag minimal al performanţei academice. 280 Daniel David, Alexandru Corlan, Petre Frangopol Modalitatea de combinare a clasamentelor individuale Metaranking Universitar G3A-2016 a fost următoarea:  Fiecare din clasamentele menţionate mai sus au fost împărţite în zece (10) clase egale (decile), pe baza rangurilor.  Universităţile localizate în diverse clase au primit puncte, după cum urmează: Clasa 1 - 10 puncte; Clasa 2 - 9 puncte; Clasa 3 - 8 puncte; Clasa 4 - 7 puncte; Clasa 5 - 6 puncte; Clasa 6 – 5 puncte; Clasa 7 – 4 puncte; Clasa 8 – 3 puncte; Clasa 9 – 2 puncte şi Clasa 101 punct.  Fiecare universitate din România a primit un scor care reflectă suma punctelor primite, ca urmare a includerii acesteia în clasele clasamentelor analizate. 4. Rezultate Rezultatele obţinute sunt prezentate în Tabelul 1. Tabelul 1. Clasamentul universităţilor româneşti în Metarankingul Universitar G3A-2016. Note: 1. Universităţile româneşti care nu se regăsesc în acest Metaranking nu sunt prezente în niciun clasament internaţional analizat; 2. Universităţile situate pe aceeaşi poziţie sunt trecute în ordine alfabetică; 3. În Metarankingul Universitar G3A-2016 apar şi o serie de instituţii academice non-universitare: pe poziţia a 11-a apar Academia Română, Institutul de Fizică Atomică şi Institutul de Ştiinţe Spaţiale, iar pe poziţia a 12-a apare Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare a Tehnologiilor Isotopice şi Moleculare (poziţia acestora în clasament trebuie interpretată în context, acestea nefiind instituţii universitare, astfel că unele criterii/indicatori nu li se aplică). Rang Universitatea Scor Total (Decile) 1 Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca 20 2 Universitatea din Bucureşti 15 3 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 13 4 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi 9 5 Universitatea de Vest din Timişoara 8 6 Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București 6 6 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi 6 7 Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca 5 8 Universitatea POLITEHNICA din Timișoara 4 8 Universitatea Tehnică din Cluj Napoca 4 9 Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi 3 10 Universitatea „Transilvania” din Brașov 2 11 Academia de Studii Economice din Bucureşti 1 11 Universitatea din Craiova 1 11 Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi 1 11 Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 1 11 Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara 1 11 Universitatea din Oradea 1 11 Universitatea „Ovidius” din Constanţa 1 11 Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti 1 Tabelul 2 prezintă rezultatele obţinute în Metarankingul Universitar-2016 (preluat din Andronesi…David şi colab., 2016). Raportul Think Tankului G3A pe anul 2016. O diagnoză a mediului academic românesc prin Metarankingul … 281 Tabelul 2. Clasamentul universităților românești în Metarankingul Universitar-2016. Note: 1. Universitățile românești care nu se regăsesc în acest clasament nu sunt prezente în niciun clasament internațional analizat; 2. Universitățile situate pe aceeași poziție sunt trecute în ordine alfabetică. Poziția în clasament Universitatea Scor Total (Cvintile) 1 Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca 13 2 Universitatea din București 10 3 Universitatea POLITEHNICA din București 8 4 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași 7 5 Universitatea de Vest din Timișoara 6 6 Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București 3 6 Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca 3 6 Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași 3 7 Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași 2 7 Universitatea POLITEHNICA din Timișoara 2 7 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 2 7 Universitatea „Transilvania” din Brașov 2 8 Academia de Studii Economice din București 1 8 Universitatea din Craiova 1 8 Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați 1 8 Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 1 8 Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara 1 8 Universitatea din Oradea 1 8 Universitatea „Ovidius” din Constanța 1 8 Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești 1 5. Concluzii şi discuţii Metarankingul Universitar G3A-2016 confirmă rezultatele Metaranking-ului Universitar-2016 elaborat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Astfel, universităţile din prima grupă (clusterul 1) a Metarankingului Universitar-2016 se regăsesc exact în aceeaşi ordine şi în Metaranking-ul Universitar G3A2016 (vezi Tabelul 1). Universităţile din a două grupă (clusterul 2) a Metaranking-ului Universitar-2016 se regăsesc aproximativ în aceeaşi ordine şi în Metarankingul Universitar G3A-2016, cu ranguri uşor diferite (vezi Tabelul1). Aşa cum se arată şi în Metaranking-ul Universitar-2016 (vezi Andronesi…David şi colab., 2016), ţinând cont de caracterul incluziv al unora dintre clasamente (ex. Scimago), credem că Metaranking-ul Universitar G3A-2016 surprinde foarte bine universităţile româneşti cu vizibilitate internaţională. Mai mult, aşa cum am arătat în secţiunea de metodologie, opt (8) din cele nouă (9) clasamente analizate nu depind de dorinţa universităţilor de a fi incluse sau nu în clasamente, includerea fiind dependentă doar de performanţa academică a universităţilor, analizată însă independent de acestea. Absenţa unei universităţi româneşti din aceste clasamente este cauzată de faptul că nu depăşeşte un prag minimal de performanţă academică stabilit de autorii clasamentului. Chiar clasamentul THE, singurul care solicită acordul universităţilor, îl solicită doar după o analiză de calitate. Altfel spus, o universitate nu se află în clasamentul THE: (1) din cauză că nu depăşeşte un prag minimal de performanţă academică stabilit de clasament (astfel încât nu a fost contactat de autorii clasamentului) sau (2) nu şi-a dat acordul pentru a fi inclusă în clasament, deşi a depăsit pragul de calitate şi a fost contactată de autorii clasamentului (caz în care universitatea este responsabilă de lipsa din clasament). Este 282 Daniel David, Alexandru Corlan, Petre Frangopol posibil ca unele universităţi să contacteze, din proprie iniţiativă, autorii unor clasamente, caz în care pot fi înregistrate, dar nu vor fi incluse în clasament decât dacă depăşesc pragul minimal de performanţă academică. În concluzie, coroborând aceste informaţii, considerăm că, în general, Metaranking-ul Universitar G3A2016, prezentat în Tabelul 1, reflectă nu doar cum se văd universităţile româneşti în clasamentele internaţionale ale universităţilor, ci şi valoarea lor academică raportată la criteriile/indicatorii academici utilizaţi de aceste rankinguri. Aşa cum am spus mai sus, obiectivul Metarankig-ului Universitar G3A-2016 a fost să verifice validitatea Metarankigului Universitar-2016, validitate susţinută de rezultatele din Tabelul 1. În plus, Metarankig-ul Universitar G3A-2016 are şi o funcţie de diagnostic, arătându-ne cum stau universităţile româneşti în clasamentele internaţionale ale universităţilor (vezi Tabelul 1). Limitele Metaranking-ului Universitar-2016, discutate detaliat în Raportul către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (vezi Andronesi…David şi colab., 2016) se extind şi asupra Metarankingului Universitar G3A-2016 şi nu le mai reluam aici. Reţinem aici doar ideea că am inclus numai acele clasamente internaţionale ale universităţilor care utilizează un scor global pentru evaluarea academică a universităţilor. În consecinţă, clasamentele dimensionale, cum este spre exemplu U-Multirank, nu au fost incluse în aceste analize. Argumentul principal împotriva includerii U-Multirank este că are o mare doză de subiectivitate, generată de faptul că oricine poate compara orice universitate cu orice altă universitate sau grup de universităţi, prin prisma a peste 31 de indicatori dinamici, rezultând, în principiu, mii de clasamente posibile. În ciuda acestor limite importante pentru o metaanaliză, credem că clasamentele dimensionale, precum U-Multirank, pot oferi informaţii relevante şi complementare celor bazate pe scor global, pentru a înţelege comprehensiv profilul unei universităţi. De asemenea, nu s-au inclus alte clasamente, care nu au dominant indicatori academici (ex. Webometrics sau 4ICU) sau care nu sunt încă finalizate (ex. Google Scholar Institutions). Spre exemplu, în relaţia cu Google Scholar Institutions, autorii clasamentului Webometrics, care urmăreau utilizarea Google Scholar Institutions, observau în luna noiembrie 2016 că (vezi la http://www.webometrics.info/en): „…This ranking is an experiment for testing the suitability of including GSC data in the Rankings Web, but it is still in beta…”, adăugând că: „…Google Scholar is working for extending the world coverage of the institutional profiles to (almost) all the academic organizations. Unfortunately their resources are limited and there is no final date for finishing the task….”. Nu facem în acest Raport alte analize şi recomandări, dincolo de verificarea robusteţii Metarankigului Universitar-2016 şi a stabilirii diagnosticului mediului academic românesc. Încurajăm, însă, fiecare universitate din România să-şi facă o astfel de analiză, raţională şi nondefensivă, raportându-se la celelalte universităţi româneşti şi la celelate universităţi internaţionale din clasamentele analizate. Singura recomandare de politică a ştiinţei pe care o facem este ca, dacă universităţile doresc să fie prezente în aceste clasamente, să-şi pună de acord criteriile/indicatorii interni de evaluare şi funcţionare academică, cu cei de la nivel internaţional, reflectaţi în clasamentele internaţionale ale universităţilor. Lipsa unui punctaj bun în Metarankingul Universitar G3A2016 (sau în Metarankig-ul Universitar-2016 elaborat de experţii din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice) nu se datorează, în primul rând, dorinţei unei universităţi de a participa sau nu în clasamentele internaţionale (mai ales în condiţiile în care 8 din cele 9 clasamente analizate aici nu ţin cont de această dorinţă) - deşi şi lipsa acestei dorinţe arată o cultură organizaţională nestimulativă pentru competitivitate -, ci mai degrabă incapacităţii universităţii de a trece pragurile minimale de performanţă academică stabilite de fiecare ranking în parte. 6. Referinţe selective Andronesi, O., Banabic, D., Buzea, C., David, D., Miroiu, A., Prisăcariu, A. şi Vlăsceanu, L. (2016). Raport asupra Exerciţiului Naţional de Metaranking Universitar.2016. High Level Experts Group – Raport pentru Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (vezi pentru varianta online la http://www.edu.ro/primul-exerci%C8%9Biu-na%C8%9Bional-de-metaranking-universitar-%E2%80%932016-concluzii-%C8%99i-recomand%C4%83ri-pentru). Raportul Think Tankului G3A pe anul 2016. O diagnoză a mediului academic românesc prin Metarankingul … 283 7. Anexe Anexa 1 - Clasamentele universitare internaționale incluse în Metarankingul Universitar G3A-2016 (după Metarankigul Universitar-2016 – Andronesi…David şi colab., 2016)  (1) Academic Ranking of World Universities/ARWU (vezi pentru criterii/indicatori şi poziţionarea universităţilor româneşti la http://www.shanghairanking.com/)  (2) Center for World University Rankings/CWUR (vezi pentru criterii/indicatori şi poziţionarea universităţilor româneşti la http://cwur.org/)  (3) Leiden Ranking/CWTS (vezi pentru criterii/indicatori şi poziţionarea universităţilor româneşti la https://www.cwts.nl/)  (4) Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/PRSPWU (vezi pentru criterii/indicatori şi poziţionarea universităţilor româneşti la http://nturanking.lis.ntu.edu.tw/)  (5) QS-Top Universities Ranking/QS (vezi pentru criterii/indicatori şi poziţionarea universităţilor româneşti la http://www.topuniversities.com/university-rankings)  (6) Scimago Institutions Ranking/Scimago (vezi pentru criterii/indicatori şi poziţionarea universităţilor româneşti la http://www.scimagoir.com/)  (7) Times Higher Education–World University Rankings/THE (vezi pentru criterii/indicatori şi poziţionarea universităţilor româneşti la https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings)  (8) University Ranking by Academic Performance/URAP (vezi pentru criterii/indicatori şi poziţionarea universităţilor româneşti la http://www.urapcenter.org/2016/)  (9) World’s Best Universities Rankings/US-News (vezi pentru criterii/indicatori şi poziţionarea universităţilor româneşti la http://www.usnews.com/education/best-global-universities) Anexa 2 – Membrii Think Tankului G3A Experţii care fac parte din Think Tank-ul G3A sunt:  Prof. univ. dr. Daniel David, Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca şi Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA; Co-coordonator al TT-G3A;  Prof. dr. Livius Trache, Director ştiinţific, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) şi Texas University, SUA; Co-coordonator al TT-G3A;  Prof. univ. dr. ing. Petre T. Frangopol, membru de onoare al Academiei Române, Profesor consultant, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, redactor şef al RPSS, Secretarul ştiinţific al TT-G3A;  Acad. prof. univ. dr. Marius Andruh, Universitatea din Bucureşti (UB)/Academia Română;  Acad. prof. univ. dr. ing. Dorel Banabic, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca/Academia Română;  Acad. prof. univ. dr. Viorel Barbu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC)/ Academia Română;  Acad. prof. univ. dr. ing. Emil Burzo, UBB, Cluj-Napoca/Academia Română;  Prof. univ dr. Vasile Brînzănescu, Institutul de Matematică „Simion Stoilow” din Bucureşti;  Prof. univ. dr. Valentin Cojanu, Academia de Studii Economice din Bucureşti;  Dr. Alexandru Corlan, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti/Asociaţia Ad-Astra, redactor şef adjunct al RPSS;  Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rector UB, Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române;  Prof. univ. dr. Romiţă Iucu, prorector UB, Bucureşti;  Prof. univ dr. Voicu Lupei, INFLPR, membru corespondent al Academiei Române;  Prof. univ. dr. Petru Matusz, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara;  Acad. prof. univ. dr. Doru Pamfil, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din ClujNapoca/Academia Română;  Acad. prof.univ. dr. Ioan Aurel Pop, rector UBB, Cluj-Napoca/Academia Română;  Prof. univ. dr. ing. Ion M. Popescu, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti; 284 Daniel David, Alexandru Corlan, Petre Frangopol  Prof. univ. dr. Irinel Popescu, Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucuresti şi Institutul Clinic Fundeni, membru corespondent al Academiei Române;  Acad. prof. univ. dr. Octavian Popescu, UBB, Cluj-Napoca şi Director al Institutului de Biologie al Academiei Române din Bucureşti/Academia Română;  Dr. ing. Dumitru Dorin Prunariu, cosmonaut, ROSA, membru de onoare al Academiei Române;  Acad. prof. dr. Anca Sima, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, membru corespondent/Academiei Române;  Prof. Univ. dr. Cristian Silvestru, UBB, Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române;  Dr. Ioan Ursu, secretar ştiinţific al IFIN-HH;  Dr. Florin Vasiliu, director ştiinţific, Institutul Naţional de Cercetare pentru Fizica Materialelor;  Prof. univ. dr. ing. Lucian Vinţan, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu;  Acad. prof. univ. dr. Victor Voicu, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti/Academia Română. ______________________ Autor corespondent: [email protected]